TEMA 1

DEFICIENTA MINTALA. SPECIFICUL ACTIVITATII PSIHICE IN HANDICAPUL

MINTAL
OBIECTIVUL TEMEI
- Cunoasterea modelelor de organizare si de desfasurare a activitatii in relatiile cu persoanele
cu deficienta mintala
- Cunoasterea cauzelor deficientei mintale
- Evidentierea formelor de deficienta mintala
- Cunoasterea particularitatilor activitatii psihice a persoanelor cu deficienta mintala
CONCEPTE-CHEIE:
Debilitate mintala = deficienta mintala usoara, cu un coeficient de inteligenta intre 50-
70/80, presupunand un anumit grad de autonomie personala si posibilitatea unei recuperari,
educari in planul scolar, social si profesional intre anumite limite
Imbecilitate = stare mintala deficitara ireversibila, constand in incapacitatea individului
de a se ingri!i, de a utiliza limba!ul scris-citit, coeficientul de inteligenta fiind situat intre "0-
55/#0
Ii!tie = deficienta mintala profunda, cu imposibilitatea persoanei de a veghea asupra
securitatii persoanale, de a se ingri!i, dezvoltarea mintala fiind de ma$im % ani &varsta mintala',
() fiind situat sub "0
"E#UMAT:
De$icien%a mintal& se caracterizeaz* +n planul vie,ii psihice printr-o serie de tr*s*turi
generale specifice- '()c!*itate +enetic&, -ete.!c.!nie, .i+iitate /)i-ic&, .i+iitate a
c!n0itei, e$icien%e e c!m0nica.e, -ete.!+enitate, -ete.!e*'!lta.e intelect0al&.
.oate func,iile /i procesele psihice sunt afectate, +ntr-un fel sau altul, de e$isten,a
handicapului mintal
0stfel, +n /lan )en*!.ial - /e.ce/ti' se remarc* dificult*,i de analiz*, ceea ce determin*
perceperea global* a obiectului sau a imaginii acestuia +n detrimentul sesiz*rii elementelor
componente 1n ceea ce prive/te /lan0l .e/.e*ent*.ii se constat* imposibilitatea deficientului
mintal de a structura un c2mp de reprezentare pe baz* de simboluri, fapt ce dovede/te
func,ionalitatea slab* a structurii semiotice /i absen,a, aproape total*, a limba!ului interior
1(ni.ea e$icient0l0i mintal c0 +.a0l e ebilitate este deficitar* la nivelul proceselor
superioare ale g2ndirii, put2ndu-se eviden,ia anumite tr*s*turi definitorii- g2ndire concret*,
situativ*, bazat* pe cli/ee verbale, pe imitarea mecanic* a ac,iunilor /i a limba!ului celor din !ur,
lacune ma!ore +n achizi,ia conceptelor abstracte /i o slab* capacitate de discern*m2nt, dezordini
intelectuale etc Ima+ina%ia la toate formele de nedezvoltare cognitiv* este s*rac*, neproductiv*,
intensitatea ei fiind invers propor,ional* cu gradul de gravitate a handicapului, merg2nd p2n* la
absen,a ei 3a toate formele de deficien,* mintal* apar frecvent tulbur*ri ale imagina,iei, sub
forma minci0nii /i a c!n$ab0la%iei 1n ceea ce prive/te ni'el0l mne*ic al deficitului mintal se
poate afirma c*, +n ma!oritatea cazurilor &e$cept2nd deficien,ele severe, grave' acesta nu este
modificat +n mod evident 4emoria 5 +n formele u/oare /i medii ale deficien,ei mintale 5 este
considerat* ca av2nd $0nc%ie c!m/en)at!.ie, suplinind insuficienta dezvoltare a proceselor
cognitive superioare Aten%ia deficientului mintal difer* de cea a normalului nu at2t sub aspectul
performan,elor c2t prin m!alitatea !.+ani*&.ii. Limba20l deficientului mintal poart* amprenta
caracteristicilor de concretism, rigiditate /i iner,ie specifice nivelului g2ndirii Cele mai frecvente
manifest*ri ale tulbur*rilor limba!ului pe fondul deficien,ei mintale sunt cele de tipul i)laliei,
i)+.a$iei /i i)le3iei 6in punctul de vedere al a$ecti'it&%ii, structurile specifice deficientului
mintal sunt specifice psihopatologiei marginale, fiind u/or de depistat fenomene de emotivitate
crescut*, de puerilism /i infantilism afectiv, sentimente de inferioritate /i an$ietate accentuate,
caracterul e$ploziv /i haotic al reac,iilor +n plan afectiv, controlul limitat al acestora 6iferen,e
sesizabile +ntre normal /i deficientul mintal se observ* /i dac* ne raport*m la planul
m!ti'a%i!nal, la deficientul mintal predomin2nd interesele /i scopurile apropiate, trebuin,ele
momentane, capacitatea redus* de concentrare a aten,iei /i neputin,a de a prevedea momentele
mai importante ale activit*,ii f*c2ndu-l pe deficientul mintal &+n spe,* debilul mintal' s* aib* dese
insuccese 0ceste particularit*,i ale activit*,ii psihice a deficientului mintal se coreleaz* cu
tulbur*rile ce apar +n )$e.a /)i-!m!t.icit&%ii 7pecifice pentru aceast* deficien,* sunt- timpul de
reac,ie sc*zut, viteza diminuat* a mi/c*rilor, imprecizia lor dublat* de sincinezii, imitarea
deficitar* a mi/c*rilor cu reflectarea lor +n oglind* care prelungesc timpul de formare a
de$terit*,ilor manuale /i care au semnifica,ie +n deprinderile grafice8utem spune a/adar c*
personalitatea deficientului mintal este un )i)tem ec!m/en)at &C 8*unescu, ( 4u/u, 9::7'
Eti!l!+ia handicapului mintal const n aceste stri de deficien i/sau incapacitate
mintal, care determin scderea randamentului intelectual i adaptiv n cauz sub nivelul
cerinelor minime ale contextului social dat. ; clasificare a cauzelor deficien,ei mintale mai
aproape de realitate este realizat* de C 8*unescu /i ( 4u/u &9::7', autorii desprinz2nd trei mari
categorii &grupe' de factori cauzali ai handicapului mintal- factori biologici &ereditari, genetici',
factori ecologici, factori psihosociali
8rivind ti/!l!+ia -anica/0l0i mintal, +n func,ie de )( &C( 5 coeficient de inteligen,*'
e$ist*- intelect e limit& )a0 limina. 4la grani,a dintre normalitate /i handicap', ebilitate
mintal& &handicap mintal u/or sau deficien,* mintal* moderat*, de gradul (', -anica/ mintal
)e'e. &deficien,a mintal* de gradul al ((-lea, sau imbecilitatea', -anica/ mintal /.!$0n
&deficien,a mintal* de gradul al (((-lea sau idio,ia' Debilii mintal formeaz* grupa de deficien,*
mintal* u/oar*, cu un coeficient de inteligen ntre 50 !0/"0, recuperabili pe plan colar,
profesional, social, educabili, perfectibili, adaptabili pe planul instruciei, educaiei i
exigenelor societii. Imbecilitatea, stare mintal deficitar ireversibil, const n
incapacitatea individului de a utiliza i nelege limba#ul scris$citit %fr ca acest lucru s fie
consecina unei tulburri vizuale, auditive sau motrice etc.& i de a avea gri# de propria$i
ntreinere.C!e$icient0l e inteli+en%& asociat acestei forme de deficien,* variaz* la diferi,i
autori 5nt.e 67 8 99:;7, +n timp ce '(.)ta mintal& atin)& e 0n imbecil )e )it0ea*& 5n
inte.'al0l < 8 = ani. Idioia se define/te dup* criteriul capacit*,ii de autoprotec,ie, adic* al
capacit*,ii de a r*spunde de propria securitate +n via,a de toate zilele, fiind +ncadrat* +n grupa
deficien,elor mintale cu importante tulbur*ri organo-vegetative, senzorio-motrice /i instinctive
(diotul nu este dec2t o persoan* cu deficit mintal, incapabil s* vegheze asupra propriei sale
siguran,e +n via,a cotidian*6ezvoltarea intelectual* a idiotului se opre/te la un nivel inferior
celui de % ani, pe fondul unui )( situat sub "0
E$ist* /i o form* de handicap mintal care acoper* zona de grani,* dintre normal /i
patologic /i ea este reprezentat* de -anica/0l e intelect limina., c2nd vorbim despre un
decala! +ntre v2rsta mintal* /i v2rsta cronologic* de " ani, " ani /i !um*tate la 90 ani, decala! care
va cre/te treptat p2n* la 5 ani la 95 ani Caracteristic pentru handicapul liminar este plafonarea
intelectual la v'rsta de (0$() ani %nivelul clasei a *$a&.
Comple$itatea sindromului de deficien,* mintal* caracterizat prin nedezvoltarea, oprirea
sau perturbarea dezvolt*rii mintale, +n special a func,iilor cognitive, consecin,* a unor cauze
endocongenitale sau ap*rute +n cursul primei copil*rii, impune necesitatea stabilirii
ia+n!)tic0l0i i$e.en%ial sub multiple aspecte <orbim despre diagnostic diferenial n cadrul
sindromului de deficien mintal 4$ormele clinice ale sindromului de deficien,* mintal* sunt
e$trem de multiple, +n func,ie de natura etiologic*, de +.a'itatea e$icien%ei, de modul de
organizare a personalit*,ii', n raport c0 $en!men!l!+ia /)i-!/at!l!+ic& etc
"ec0/e.a.ea ca modalitate de intervenie se refer la restabilirea, refacerea sau
reconstituirea unei funcii umane, plec'ndu$se de la premisa c aceasta s$a pierdut. =o,iunea
pare astfel inoperant* +n cazul deficien,elor dob2ndite sau a celor +n care este evident imposibil*
refacerea7copul recuper*rii const* a/adar +n valorificarea la ma$im a posibilit*,ilor individului
handicapat, func,iile psiho-fizice nealterate trebuind antrenate pentru a prelua activitatea
func,iilor afectate 7e urm*re/te astfel formarea unor abilit*,i /i comportamente care s*-i permit*
deficientului o integrare +n via,a profesional* /i social*4etodologia utilizat* +n acest scop poate
fi preponderent /)i-!l!+ic&, /ea+!+ic& sau meical& 8rincipalele forme de recuperare folosite
+n cazul handicapului mintal sunt realizate prin- +nv*,are, psihoterapie /i terapie
ocupa,ional*6intre formele psihoterapiei, adecvate handicapului mintal sunt /)i-!te.a/ia
)0+e)ti'& /i /)i-!te.a/ia e .ela3a.e, ,in2ndu-se seama de gradul crescut de sugestibilitate,
influen,abilitate /i dependen,* ale handicapatului mintal >ezultate foarte bune +n recuperarea
deficientului mintal ofer* te.a/ia l0ic& 4l0!te.a/ia> prin care se pot atinge toate obiectivele
propuse +n recuperare- dob2ndirea deprinderilor de via,* cotidian* elementare, formarea
abilit*,ilor de munc* &pentru anumite meserii', c2/tigarea unei autonomii personale, a
posibilit*,ilor de comunicare /i rela,ionare social*, +n vederea integr*rii lor +n colectiv /i +n
societate"ec0/e.a.ea /.in te.a/ie !c0/a%i!nal& /oate fi utilizat* cu succes +n toate formele de
handicap mintal, sub diferite forme- l0!te.a/ia, a.te.a/ia, an)te.a/ia, ergoterapia 1n toate
aceste tipuri de terapii trebuie s* se pun* accent pe c!m/en)a.e, stimul2ndu-se func,iile
senzoriale /i psihice normale, nealterate 8utem afirma c* o intervenie de tip recuperativ n
cazul unei deficiene mintale a avut succes dac persoana cu handicap mintal a cptat un
anumit nivel de autonomie personal, i$a nsuit abiliti motorii i dexteriti manuale, fiind
capabil s exercite o profesie, dac i$a format comportamente adecvate la situaie, dac poate
comunica oral i n scris, dac are format simul autocontrolului etc.
E$ist* o serie de sindroame clinice care se asociaz* cu diferite grade de deficien,*
mintal* Cele mai frecvent +nt2lnite dintre acestea sunt prezentate succint +n tabelul de mai !os

TEMA 6
NEVA#ATO"I SI AMBLIOPI. O"1ANI#A"EA P"OCESULUI INST"UCTIV-
EDUCATIV PENT"U HANDICAPATII DE VEDE"E.
OBIECTIVUL TEMEI:
- Cunoasterea modelelor de organizare si de desfasurare a activitatii in relatiile cu persoanele
cu deficienta vizuala
- Cunoasterea cauzelor deficientei vizuale
- Evidentierea formelor de deficienta vizuala
- Cunoasterea particularitatilor activitatii psihice a persoanelor cu deficienta vizuala
CONCEPTE-CHEIE:
Cecitate 4!.bi.e> = deficienta de vedere totala, presupunand pierderea totala a vederii, fie
la unul dintre ochi, fie binocular
Ambli!/ie = deficienta partiala de vedere, presupunand diminuarea in grade diferite a
acuitatii vizuale, fie ca este innascuta, fie dobandita
"E#UMAT:
Deficiena de vedere este o deficien,* de tip senzorial /i const* +n diminuarea +n grade
diferite &p2n* la pierderea total*' a acuit*,ii vizuale ?andicap vizual +nseamn* a/adar sc*derea
acuit*,ii vizuale la unul sau la ambii ochi &binocular', care are loc din perioada vie,ii intrauterine
p2n* la moarte?andicapul vizual apare a/adar din cauza insuficientei func,ion*ri &sau chiar a
elimin*rii' a analizatorului vizual
6eficien,a de vedere se poate clasifica +n func,ie de mai multe criterii- gradul
%gravitatea& defectului vizual &deficien,a vizual* prezint* de la pierderea total* a capacit*,ii
vizuale /i p2n* la ambliopie diferite grade, astfel +nc2t +ntre cecitatea absolut* /i ambliopie mai
e$ist* - dup* un termen introdus de .ruc- /i o @cecitate relativ*A Bcecitatea-orbirea reprezint*
a/adar un handicap ma!or sau total de vedere, presupun2nd lipsa complet* a v*zului', momentul
instalrii defectului vizual &deosebim astfel defecte congenitale, defecte survenite - 5n copil*ria
timpurie, la v2rsta ante/colar*, pre/colar*, /colar* /i defecte tardive& ;rbii congenital sunt
complet lipsi,i de reprezent*ri vizuale, iar la orbii cu defect vizual survenit- ,in2ndu-se cont de
timpul care a trecut de la apari,ia defectului p2n* la v2rsta actual*- se p*streaz* o serie de
imagini vizuale care pot avea o influen,* +nsemnat* asupra particularit*,ilor psihologice
individuale E$ist* /i dou* tipuri speciale de cecitate- cecitatea isteric* /i agnozia vizual* 1n
cazul cecit&%ii i)te.ice, din punct de vedere fiziologic /i anatomic, analizatorul vizual nu prezint*
nici o disfunc,ie , dar din punct de vedere psihic subiectul refuz* incon/tient s* vad* &de e$ un
traumatism / /oc emo,ional +n care informa,ia vizual* a !ucat un rol ma!or- subiectul /i-a v*zut
so,ia +n fl*c*ri +n propria cas* arz2nd, f*r* a o putea salva'A+n!*ia 'i*0al& este fenomenul aflat
la polul opus, din punct de vedere fiziologic /i anatomic analizatorul vizual fiind evident afectat,
+ns* subiectul vrea /crede c* vede E$ist* /i criteriul eti!l!+iei cecit*,ii /i ambliopiei, +n func,ie
de care deosebim at2tea categorii de deficien,i vizual c2te cauze pot provoca defecte vizuale
Ca0*ele cecit*,ii /i ale ambliopiei nu pot fi studiate separat, acelea/i afec,iuni oculare
put2nd provoca leziuni /i modific*ri de diferite grade ale analizatorului vizual =u se poate vorbi
+n general despre cauzele deficien,elor vizuale, +n aceast* privin,* e$ist2nd diferen,e destul de
pronun,ate de la o epoc* la alta, de la o regiune geografic* a lumii la alta 1n plus se poate
discuta despre cauzele cecit*,ii /i ale ambliopiei /i +n func,ie de perioada de v2rst* +n care se
manifest* cu preponderen,* &cauze ale cecit,ii congenitale dob2ndite +n copil*rie, tardiv sau
numai la b*tr2ne,e' Cele mai importante cauze sunt- afec,iunile analizatorului vizual, afec,iuni
organice generale care pot determina deficien,a vizual*, traumatismele oculare etc
8rivind particularitile deficientului vizual se constat* o schimbare a e$presiei fe,ei,
care se datoreaz* lipsei func,iei e$presive a ochilor, o dezvoltare fizic* +nt2rziat* &C 6abe
vorbind despre o r*m2nere +n urm* +n medie de " ani', atitudini deficiente globale &mai frecvente
sunt- atitudini globale rigide, atitudini cifotice /i musculatura insuficient dezvoltat*'
6in cauza activit*,ii motrice reduse /i a deficien,elor +n dezvoltarea somatic*, apar /i
tulbur*ri la nivelul sistemelor circulator /i respirator, respira,ia fiind superficial*, lipsit* de
amplitudine Dn aspect special al acestor particularit*,i +l constituie manierismele, ticurile sau
manifest*rile motrice negative 3iteratura de specialitate descrie o serie de manierisme specifice
deficien,ilor vizual, denumite de literatura anglo-sa$on*- blindisme.; alt* particularitate a
psihomotricit*,ii nev*z*torului const* +n faptul c* schema corporal se realizeaz* mai t2rziu /i
mai greoi dec2t la copilul v*z*tor
1n .ec0/e.a.ea persoanelor cu ambliopie se ac,ioneaz* +n primul r2nd asupra ocrotirii
vederii restante, prin limitarea activit*,ii vizuale /i evitarea condi,iilor de lucru care ar putea
d*una Conservarea vederii presupune utilizarea ei +n condi,ii optime /i de aceea un obiectiv
important +n recuperarea copiilor cu ambliopie este acela de a-l +nv*,a pe elev s*-/i foloseasc*
posibilit*,ile vizuale /i de a-i dezvolta capacitatea de a percepe activ /i sistematic >ecuperarea
se individualizeaz* +n func,ie de caz pentru a stabili un echilibru ra,ional al mecanismelor
compensatorii, f*c2nd ca anumite mecanisme s* devin* dominante /i fr2n2nd ac,iunea altora
inutile sau d*un*toare >ecuperarea nu se poate des*v2r/i numai prin e$ercitarea ei +n procesul
de +nv*,*m2nt, ci ea trebuie f*cut* permanent +n func,ie de gradul de handicap al fiec*rui copil
6eci educa,ia trebuie f*cut* individual
Pa.tic0la.it&%i ale e3/l!.&.ii 'i*0ale 5n ca*0.i /at!l!+ice 4b!li ne0.!l!+ice, b!li
/)i-ice, e$icien%e mintale>. 1n multe cazuri de agnozii e$ist* tulbur*ri de comportament
oculomotor 0gnozia este incapacitatea individului de a recunoa/te obiecte uzuale, +n pofida
p*str*rii intacte a organelor de sim, /i a unei inteligen,e normale 0> 3uria, 30 (arbus &anii
E#0' au ar*tat c* +n agnozia vizual se +nt2lnesc tulbur*ri ale oculomotricit*,ii, mi/c*rile oculare
voluntare fiind modificate fa,* de normal atunci c2nd bolnavul +ncearc* s* recunoasc* un obiect
cu privirea 4i/c*rile oculare +n acest caz sunt haotice, e$trem de numeroase, neeconomice, cu
multe F zone G de fi$are a privirii care se suprapun 1n alexia agnozic sau +n agnozia de
simultaneitate e$ist* tulbur*ri ale oculomotricit*,ii, c2nd de/i elementele componente ale unui
obiect perceput sunt recunoscute separat, +n sine, ele nu pot fi grupate de c*tre individ +ntr-un tot,
+n imaginea unitar* a obiectului respectiv Dn caz particular +n care perturbarea oculomotric*
intervine +n prim plan este sindromul +alint 5 9:0: &paralizia psihic a privirii', caracterizat prin
imposibilitatea bolnavului de a percepe stimulii vizuali periferici, refle$ul de fi$are a privirii
fiind perturbat &bolnavul neput2nd s*-/i desprind* privirea de la un obiect la care s-a fi$at'
8araliziile cerebrale sunt +nso,ite frecvent de tulbur*ri ale mersului, ale organiz*rii
oculomotricit*,ii1n domeniul psihiatriei s-a +ncercat relevarea particularit*,ilor e$plor*rii vizuale
+n cazul bolnavilor psihici 1n urma unor cercet*ri &7 .asiaH, C .homas 5 9:70' s-a constatat
c* cei cu boli psihice evit* s* e$ploreze vizual fotografiile de oameni, +ndeosebi fa,a acestora,
fiind mai interesa,i de e$plorarea vizual* a pozelor cu animale, cu obiecte etc 7unt studii &>
;saHa, I> 6avies' care arat* c* /i +n cazul deficienilor mintal apar tulbur*ri ale mi/c*rilor
oculare, precizia /i eficacitatea mi/c*rilor de urm*rire vizual* /i a mi/c*rilor sacadate
e$ploratorii tind s* creasc* o dat* cu v2rsta mintal* a individului deficient /i nu cu v2rsta sa
cronologic*
TEMA <
SU"DOMUTITATEA SI HIPOACU#IA. O"1ANI#A"EA P"OCESULUI
INST"UCTIV-EDUCATIV PENT"U HANDICAPATII DE AU#.
OBIECTIVUL TEMEI:
- Cunoasterea modelelor de organizare si de desfasurare a activitatii in relatiile cu persoanele
cu deficienta auditiva
- Cunoasterea cauzelor deficientei de auz
- Evidentierea formelor de deficienta auditiva
- Cunoasterea particularitatilor activitatii psihice a persoanelor cu deficienta auditiva
CONCEPTE-CHEIE:
S0.itate 4c!$!*a> = deficienta de auz totala, presupunand pierderea totala a simtului
auditiv, fie la unilateral, fie bilateral &ambele urechi'
Hi/!ac0*ie = deficienta partiala de auz, presupunand diminuarea in grade diferite a
acuitatii auditive, fie ca este innascuta, fie dobandita
"E#UMAT:
Hanica/0l e a0* apar,ine unei categorii mai ample de handicapuri 5 cele senzoriale
&din care face parte si deficien,a de vedere' /i reprezint diminuarea sau pierderea total sau
parial a auzului. 0tunci c2nd handicapul de auz e$ist* de la na/tere sau c2nd apare de timpuriu
&mica copil*rie', dificult*,ile +n +nsu/irea limba!ului de c*tre copil sunt ma!ore 5 vorbim despre
fenomenul mueniei care +nso,e/te pierderea total* a auzului 1n cazul +n care degradarea auzului
se produce dup* achizi,ia structurilor verbale /i nu se intervine +n sens recuperator, se instaleaz*
un proces de involu,ie la nivelul +ntregii activit*,i psihice8utem spune c*, +n timp ce pierderea
auzului +naintea v2rstei de "-% ani are drept consecin,* mutitatea %copilul devenind surdomut',
dispari,ia sim,ului auditiv la c2,iva ani dup* +nsu/irea limba!ului de c*tre copil determin*
dificult*,i +n men,inerea nivelului atins, chiar regresii +n plan verbal &din punct de vedere al
vocabularului, al intensit*,ii vocii sau al e$prim*rii gramaticale'
6up* gradul %gravitatea& deficitului de auz identific*m- -i/!ac0*ia &diminuarea
/degradarea auzului +ntre 0-:0 dJ' /i )0.itatea )a0 c!$!*a &pierderea total* a auzului 5 peste
:0 dJ' ?ipoacuzia poate avea, la r2ndul ei, grade diferite de gravitate- hipoacuzie u/oar*
&pierdere de auz de 0-%0 dJ ', hipoacuzie medie &+ntre %0-#0 dJ ' /i hipoacuzie sever* sau
profund* & +ntre #0- :0 dJ ' .ermenul @pierdere de auzA sau @-i/!ac0*ieA nu implic* surditate
total* &cofoza' ; persoan* surd* &cofotic*' este incapabil* de a procesa sau auzi sunete cu sau
f*r* un aparat auditiv, +n timp ce ma!oritatea hipoacuziilor sunt compensate cu mult succes
folosind un aparat de auz
E$ist* cauze ale deficien,ei de auz e.eita.e /i cauze ale deficien,ei de auz !b(nite 1n
prima categorie &a cauzelor deficien,ei de auz ereditare' includem posibilele anomalii
cromozomiale transmise de la p*rin,i la copii, +n timp ce +n a doua categorie &cauze ale
deficien,ei de auz dob2ndite' g*sim trei tipuri de cauze- a. cauze prenatale 5 care intervin pe
perioada sarcinii /i constau +n maladii infec,ioase ale gravidei, tulbur*ri ale metabolismului,
afec,iuni endocrine, hemoragii, ingerarea de substan,e to$ice &de e$ alcool', incompatibilitatea
factorului >h &mam*-f*t', traumatisme fizice etcB b cauze perinatale %neonatale' 5 const2nd +n
leziuni anatomo-fizilogice +n timpul na/terii, hemoragii, ano$ie sau asfi$ie albastr* etcB c cauze
postnatale 5 de natur* to$ic* sau traumatic* &infec,ii- otit*, ru!eol*, st*ri distrofice, accidente,
lovituri la nivelul urechii, e$puneri +ndelungate la stimuli auditivi foarte puternici 5 e$ muzic*
ascultat* tare la c*/ti etc' Cele mai frecvente cauze al hipoacuziilor de transmisie se reg*sesc +n
perioada copil*riei- dopul de cerumen, infec,iile urechii medii &otit* medie', +n timp ce cauzele
hipoacuziei neurosenzoriale la copii sunt- congenita, trauma acustic*, infec,ii de diferite tipuri
&po!arul, oreionul, meningita sau tusea convulsiv*'
1n ia+n!)tica.ea -anica/0l0i e a0* se folose/te o tehnic* cu grad ridicat de
precizie- audiometria, care poate fi folosit* dup* v2rsta de % ani Ea const* +n m*surarea acuit*,ii
auditive separat pentru fiecare ureche +n parte /i +ntocmirea audiogramei &grafic reprezent2nd
comparativ acuitatea auditiv* a ambelor urechi' 8e baza studierii audiogramei se poate depista
tipul deficien,ei de auz /i se va urm*ri compensarea acolo unde este cazul 1n !urul v2rstei de %
ani se pot utiliza unele teste de auz, cum sunt testul lui Ceber, testul lui >inner /i testul lui
7chKabach 0ceste teste sunt menite s* diferen,ieze surdit*,ile de percep,ie de cele de transmisie
/i a!ut* totodat*, la depistarea unor forme de cofoz* mi$t*, folosind ca instrument de lucru
diapazonul
6eficien,a de auz afecteaz* +ntr-o m*sur* mai mare sau mai mic* &+n func,ie de gradul
pierderii auzului' toate palierele vie,ii psihice a individului, at2t din punct de vedere cantitativ,
c2t /i calitativ 7e /tie c* prin ea +ns*/i disfunc,ia auditiv* nu are efect determinant asupra
dezvolt*rii psihice, totu/i ea duce la instalarea mutitii care stopeaz* dezvoltarea limba!ului /i
restr2nge activitatea psihic* de ansamblu Dnele forme ale handicapului de auz pot determina /i o
+nt2rziere intelectual*, cauzat* de modificarea raportului dintre g2ndire /i limba! ; dat* cu
asigurarea condi,iilor de em0ti*a.e /ent.0 )0.!m0t ?i e )tim0la.e a c!m0nic&.ii 'e.bale
/ent.0 -i/!ac0*ici se pun bazele form*rii g2ndirii no,ional-verbale /i se faciliteaz* dob2ndirea
de e$perien,e, de cuno/tin,e, de cultur*, imprim2nd caracter informativ /i formativ activit*,ii cu
handicapa,ii de auz
8entru realizarea acestor deziderate, /colii /i cadrelor didactice le revine sarcina de a
folosi o metodologie specific* pentru formarea comunic*rii verbale /i crearea posibilit*,ilor de
+nv*,are a limba!ului ; asemenea metodologie vizeaz* formarea comunic*rii verbale, care
trebuie s* porneasc* de la ideea c* procesul de +nv*,are se va baza pe mimicogesticula,ie,
labiolectur* /i, +ntr-o oarecare m*sur*, pe dactileme 6ar la hipoacuzici /i la surdomu,ii +n curs
de demutizare, forma principal* de +nv*,are trebuie s* alterneze, +n func,ie de structura clasei de
elevi +nv*,area intelectual* /i +nv*,area efectiv*Obiecti'ele +ene.ale ale inte.'en%iei
.ec0/e.at!.ii 5n e$icien%a e a0* t!tal& sunt-
realizarea demutiz*riiB
conservarea /i dezvoltarea limba!ului verbal la deficien,ii care au dob2ndit surditatea
dup* ce au asimilat limba!ul
Dem0ti*a.ea presupune trecerea de la limba#ul mimicogesticular la cel verbal 3imba!ul
mimicogesticular presupune un ansamblu de gesturi prin care se codific* cuvinte, litere /i st*ri de
spirit 7pre deosebire de copilul surd, a c*rui recuperare se bazeaz* a/adar pe demutizare,
amplificarea sunetelor este cheia c*tre comunicarea copilului cu hipoacuzie cu lumea
+ncon!uratoare 8entru a oferi stimularea auditiv* de care are nevoie acesta este indicat ca
/.!te*a.ea a0iti'& s* se realizeze imediat dup* punerea unui diagnostic timpuriu Jine+n,eles
c* un aparat auditiv nu va face ca pierderea de auz a hipoacuzicului s* dispar*, ci doar va
amplifica sunetele prea slabe pentru a fi auzite de copil
Im/!.tanta limba20l0i mimic!-+e)t0al /ent.0 c!m0nica.ea int.e )0.*i.3imba!ul
mimico-gestual trebuie tratat +n legatur* cu func,ia semiotic*, cu geneza simbolului la copil, cu
evolu,ia limba!ului intern sau cu problema psihologic* a semnifica,iei +n general Lunc,ia
semiotic* e ea +ns*/i o structur* /i are o genez* proprie 7e consider* c* func,ia semiotic* e
alcatuit* din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan, la copilul normal +n al doilea an
de via,*- imita,ia am2nat*, !ocul simbolic, imaginea grafic*, imaginea mintal* /i evocarea
verbal* 3a copilul handicapat de auz se constituie o a /asea conduit* semiotic* - limba#ul
mimico$gestual $ care tinde s* compenseze conduita de evocare verbal*
.rebuie subliniat c* +n cazul prinilor surdovorbitori, cu demutizare avansat*, mai ales a
celor cu studii medii sau superioare, modalitatea de comunicare mimico-gestual* este e$trem
de redus*, ei comunic2nd cu copilul lor mai ales prin labiolectur* 6ezvoltarea limba!ului verbal
al copiilor auzitori din cadrul familiilor de surdo-vorbitori urmeaz* evolu,ia normal* a copiilor
din familiile de auzitori Copilul surd dezvolt* limba!ul gestual +n acela/i mod /i +n aceea/i
perioad* de timp +n care copilul auzitor +/i dezvolt* limba!ul verbal 6esigur, condi,ia acestei
dezvolt*ri este ca fiecare form* de limba! s* fie stimulat* cu un stimulent adecvat
7-a constatat c* acei copii surzi proveni,i din p*rin,i surzi, vin la /coal* cu un baga! mai
bogat de cuno/tin,e dec2t cel al copiilor surzi din familiile de auzitori care n-au folosit limba!ul
gestual +n comunicarea cu ei 0cest limba!, folosit efectiv +n comunicare, le-a permis copiilor
surzi s* cunoasc* mediul +ncon!ur*tor /i +n acela/i timp s* e$prime dorin,e, g2nduri, opinii 4ai
t2rziu, achizi,iile mimico-gestuale contribuie la fertilizarea +nv*,*rii limba!ului oral Liind
familiariza,i cu deficien,a lor, ace/ti surzi +l accept* de timpuriu /i au mai pu,ine probleme de
adaptare psihologic* /i social*
Este /tiut faptul c* limba!ul verbal se dezvolt* cu mult* dificultate la elevii surzi pentru a
deveni un instrument eficient de comunicare /i de cunoa/tere 8entru a se realiza acest deziderat
e absolut necesar ca elevii surzi s*-/i formeze reprezent*ri interne consistente /i bine consolidate
cu care s* opereze pe plan interior ;ri, acest nivel al reprezent*rilor interne nu se poate realiza,
de obicei, la ma!oritatea elevilor surzi din cauza mai multor factori - motiva,ia sc*zut* pentru
vorbirea oral*, utilizarea tot mai rar* a vorbirii articulate dup* ce elevii surzi intr* +n via,a
productiv* /i folosirea preponderent* a limba!ului mimico-gestual pentru satisfacerea
necesit*,ilor de comunicare +n cadrul vie,ii sociale
7-a observat o insuficien,* a limba!ului gestual +n compara,ie cu cel verbal 3imba!ul
verbal are un grad +nalt de conven,ionalitate fa,* de con,inutul realit*,ii pe care o denume/teB
gestul +nsa este str2ns legat de concret Comunicarea prin gesturi este fa,* +n fa,* percep2ndu-se
vizual gestul /i toate mi/c*rile mimice /i e$presive Mesticula,ia are o mai mare libertate de
e$presie, este mai pu,in limitat* de organizarea gramatical* puternic structurat* 0cela/i volum
de informa,ie poate fi transportat +n apro$imativ acela/i volum de timp conven,ional, cu ambele
forme de limba! .otu/i, e$ecu,ia gesturilor necesit* mai mult timp +n medie dec2t +n cazul
emiterii verbale a cuvintelor 1n precizarea naturii raportului dintre gesturi /i cuvinte un rol mare
+l !oac* contextul +n care se petrec evenimentele 1n ansamblu, limba!ul gestual d* impresia unei
limbi abreviate mai e$tins* sub unele aspecte &bog*,ie de idei comunicate printr-un gest de e$' /i
mai redus* +n altele, +n raport cu limba sonor*, el constituind baza de pornire pentru recuperarea
deficientului de auz
TEMA @
DEFICIENTELE FI#ICE SI PSIHOMOTO"II
OBIECTIVUL TEMEI:
- Cunoasterea modelelor de organizare si de desfasurare a activitatii in relatiile cu persoanele
cu deficienta fizica si psihomotorie
- Cunoasterea cauzelor deficientei fizice si psihomotorii
- Evidentierea formelor de deficienta fizica si psihomotorie
- Cunoasterea particularitatilor activitatii psihice a persoanelor cu deficienta fizica si
psihomotorie
CONCEPTE-CHEIE:
De$icienta $i*ica = abaterea de la normalitatea corporala &in forma sau in functii', care
afecteaza cresterea si dezvoltarea normala a organismului, aspectul e$terior, capacitatea de
adaptare si de munca ale individului
Sc-ema c!./!.ala = reprezentarea &mai mult sau mai putin stiintifica sau globala' a
individului despre propriul sau corp sau al altuia
Late.alitatea = cunoasterea de catre individ a celor doua parti &stanga si dreapta' ale
corpului
"E#UMAT:
Deficienele fizice sunt definite ca abateri de la normalitate, n forma i funciile fizice
ale organismului, care tulbur creterea normal i dezvoltarea armonioas a corpului,
modific aspectul exterior, reduc aptitudinile i puterea de adaptare la efortul fizic i
diminueaz capacitatea de munc productiv a individului.De$icien%ele $i*ice se constituie deci
ca invalidit*,i corporale care sl*besc puterea /i mobilitatea organismului prin modific*ri
patologice e$terioare sau interioare, localizate la nivelul +ntregului corp sau numai la nivelul
unor segmente ale sale Categoria respectiv* de handicap cuprinde at2t in$i.mii m!t!.ii )a0
l!c!m!t!.i &de motricitate', c2t /i pe cei care sufer* de unele b!li /e.manente 8 c.!nice &boli
respiratorii, cardiopatiile, diabetul etc' ce influen,eaz* negativ capacitatea fizic* a individului 1n
aceast* categorie pot fi +ncadrate /i persoanele cu a$ec%i0ni )en*!.iale &surzii /i orbii', ,in2nd
cont de particularit*,ile lor specifice deosebite
Ca0*ele deficien,elor fizice /i psihomotorii se prezint* sub o mare varietate /i pot s*
afecteze +n grade diferite organismul 8ot fi sistematizate dup* i$e.ite c.ite.ii +n mai multe
categorii0stfel, dup* un prim criteriu, al originii, cauzele pot fi +mp*r,ite +n interne /i e$terne
Cauzele interne sunt determinate de procesele de cre/tere /i de dezvoltare, de natura func,iilor
somatice, organice /i psihice, iar cauzele externe sunt raportate la condi,iile de mediu, de via,* /i
de educa,ie ale individului 1n func,ie de caracterul direct / indirect e$ist* cauze cu aciune
direct, care intereseaz* elementele proprii ale deficien,ei /i cauze indirecte care produc o
afec,iune sau o deficien,* morfologic* sau func,ional*Lrecvent se utilizeaz* /i criteriul de
+mp*r,ire a cauzelor n predispozante (favorizante) i determinante (declanatoare). Cauzele
favorizante sau predispozante &care pot cauza deficien,e fizice' sunt +n leg*tur* cu ereditatea, cu
influenele nocive pe care le sufer* organismul f*tului +n viaa intrauterin etc Fact!.ii
ete.minan%i 4eclan?at!.i> sunt cei care prin apari,ia /i ac,iunea lor ete.min& dezvoltarea
deficien,elor fizice /i psihomotorii Ei pot ac,iona n perioada intrauterin, n timpul travaliului
sau n perioada copilriei
De$icien%ele $i*ice sunt grupate, al*turi de e$icien%ele )en*!.iale, +n categoria
e$icien%el!. )!matice sau bi!l!+ice dup* mai multe criterii- /.!+n!)tic0l &evolu,ia' deficien,ei
fizice &e$icien%e nee'!l0ti'e - statice, fi$ate definitiv, foarte greu de corectat - /i e$icien%e
e'!l0ti'e - care progreseaz* sau regreseaz*, put2nd fi corectate, +ntr-o propor,ie mai mare sau
mai mic*, mai u/or sau mai greu', +.a'itatea &e$icien%e $i*ice 0?!a.e, care se pot corecta destul
de u/or /i total - e$- deficien,a cifotic*, g2tul +nclinat lateral sau +nainte etc, e$icien%e e +.a
mei0 +n care sunt +nglobate defectele morfologice /i func,ionale sta,ionare sau cu evolu,ie lent*,
care se corecteaz* par,ial sau r*m2n nemodificate - e$- cifoze, lordoze, deforma,ii ale
abdomenului, toracelui etc /i e$icien%e accent0ate care constau +n modific*ri patologice a!unse
+ntr-un stadiu avansat de evolu,ie 5 e$ malforma,iile aparatului locomotor', l!cali*a.ea ?i
e$ectele e$icien%ei &deficien,e morfologice /i deficien,e func,ionale 0mbele categorii mari de
deficien,e pot fi sub+mp*r,ite +n func,ie de +ntinderea /i de profunzimea deficien,ei +n- e$icien%e
+l!bale &generale sau de ansamblu' ?i e$icien%e /a.%iale &regionale, segmentare sau locale'
E <erza clasific* deficien,ele morfologice globale +n- deficiene de cretere, de nutriie,
de atitudine, deficiene ale tegumentelor, ale musculaturii, oaselor sau articulaiilor 0 doua
categorie de deficien,e fizice morfologice sunt deficien,ele morfologice par,iale +n care sunt
incluse- deficiene ale capului, ale feei, deficiene ale g'tului, trunchiului / toracelui, ale
abdomenului etc 0 doua mare clas* de deficien,e fizice este reprezentat* de deficien,ele
func,ionale +n care includem- deficiene ale aparatului neuromuscular &diferitele forme /i grade
de paralizii, tulbur*rile de mers, de echilibru, de ritm, de coordonare a mi/c*rilor' /i deficiene
ale marilor aparate i funciuni ale organismului &e$ ale aparatului respirator'
8rivind .ec0/e.a.ea e$icien%el!. $i*ice, trebuie avut +n vedere faptul c* +nainte de a
corecta / trata o deficien,* fizic* este bine s prevenim apari,ia ei prin m*suri de +ngri!ire primar*
/i secundar* &e$ vaccin*ri 5 +mpotriva bolilor transmisibile, asanarea solului, aprovizionarea cu
ap*, e$amene medicale periodice ale gravidei /i copilului, supravegherea regimului nutri,ional
etc', la care se adaug* /i cele cu caracter ter,iar care +mpiedic* transformarea unei incapacit*,i +n
handicap &incluse +n programele de readaptare a copilului / adultului cu deficien,* '0tunci c2nd
e$ist* de!a o deficien,* motorie &fizic*' demersul corector debuteaz* prin evaluarea
potenialului psihomotor al copilului, pentru ca ulterior important* s* fie educa,ia copilului
deficient fizic, implicit /i educaia familiei lui 8e l2ng* terapia de tip psihologic &realizat*
individual sau +n grup 5 cu grup suportiv', +n recuperarea deficien,ilor fizic se apeleaz* cu
prec*dere la corectarea deficien,ei &acolo unde se poate' prin exerciii de gimnastic,
fizioterapie, prin ,inetoterapie, reflexoterapie, acupunctur etc 1n cadrul aspectelor de
consiliere psihologic* trebuie s* abord*m /i problema im/act0l0i /)i-!l!+ic al e$icien%ei
$i*ice a)0/.a c!/il0l0i. -cest impact este diferit, n funcie de grupa de v'rst i de tipul
handicapului.(mportante sunt /i .eac%iile c!/il0l0i la b!al& ?i mai ale) la 0.e.e"ec0/e.a.ea
$i*ic& - e$erci,iul fizic- folosit* +n scop profilactic, dar mai ales corectiv, influen,eaz* nu numai
forma /i structura ,esuturilor corpului omenesc, ci echilibreaz* concomitent func,iile fiec*rui
organ, realiz2nd o stare de sinergie /i de solidaritate func,ional* 0/adar, +n func,ie de tipul de
deficien,* fizic* sau psihomotorie, de v2rsta persoanei respective, de poten,ialul ei fizic /i psihic
se va proceda la o modalitate sau alta de interven,ie de tip recuperator
Sin.!m0l -i/e.Ainetic 4-i/e.acti'>
7imptomele acestui sindrom &e$asperante /i s2c2itoare' sunt produsul unui proces
inflamator la nivelul creierului copilului &encefalit*' Copilul hiperHinetic, agitat, violent se
situeaz* la polul opus copilului paralitic , +n,epenit, izolat, apatic <orbirea hiperHineticului poate
fi normal*, clar*, neinhibat* sau poate fi limitat* sau complet absent* 1n mod obi/nuit, mi/c*rile
ample ale corpului sunt bine dezvoltate, dar se observ* o lips* de coordonare a celor care
necesit* precizie 7t*rile convulsive de tip @petit malA sau crizele de tip epileptiform nu sunt ceva
neobi/nuit la acest copil ; alt* caracteristic* prezent* este leg*natul, fie el lateral, frontal, +n
picioare sau a/ezat, cu aplecare p2n* la p*m2nt sau st2nd +n genunchi /i pe coate /i izbindu-/i
fruntea de saltea sau de podea 0desea este prezent un alt simptom ciudat- accelerarea ritmului
respirator 7omnul poate fi /i el tulburat, a/a cum pot ap*rea /i probleme de alimenta,ie, zbucium
f*r* rost, obiceiuri bizare, capricii alimentare ?iperHineticul se distinge de asemenea printr-o
lips* de concentrare a aten,iei, el put2nd fi u/or de distras de la o activitate sau preocupare
4asturbarea se poate prelungi e$cesiv +n tinere,e, iar stimularea senzorial*, +mbr*c2nd variate
forme, ia propor,ii care dep*/esc normalul, apropindu-se de obsesie 6e/i facult*,ile intelectuale
ale copilului hiperHinetic nu sunt grav afectate, se poate remarca totu/i un anumit grad de
deteriorare cognitiv*
Cum lucr*m cu un copil cu asemenea tr*s*turiN 3a baza educa,iei lui trebuie s* stea ideea
c* acesta are nevoie de spa,iu /i de posibilit*,i reale pentru a-/i desc*rca energia /i for,a fizic*, cu
scopul a!ut*rii altor persoane &fiind motivat de asemenea ac,iuni' Este necesar s* +nt*rim la acest
copil deta/area /i pruden,a, s* nu-l e$punem la foarte mul,i stimuli, mai ales noi &a/adar,
metodele educative moderne, bazate pe stimulare intens*, constant*, se dovedesc dezastruoase
pentru hiperHinetic' El are nevoie de un mediu armonios, care s*-i ofere stabilitate, situa,ii bine
definite Esen,iale sunt dragostea /i gri!a p*rinteasc*, care trebuie men,inute chiar /i atunci c2nd
situa,ia impune +ndep*rtarea temporar* a copilului Dn e$erci,iu util /i eficient +n lucrul cu
copilul hiperHinetic este cel al perceperii formelor @+n oglind*A &e$- copilul trebuie s* mearg* pe
un traseu 5 linie - un num*r de pa/i +ntr-o direc,ie /i apoi trebuie s* refac* forma traseului - ca +n
oglind* - +n direc,ia opus*' sau al vorbirii @+n oglind*A &cuvinte/propozi,ii pronun,ate +n ordine
fireasc*, apoi inversate'
TEMA 9
TULBU"A"ILE DE COMPO"TAMENT 8 DEFINI"E, ETIOLO1IE,
TIPOLO1I#A"E SI POSIBILITATI DE "ECUPE"A"E.
OBIECTIVUL TEMEI
- Cunoasterea modelelor de organizare si de desfasurare a activitatii in relatiile cu persoanele
cu deficienta de comportament
- Cunoasterea cauzelor deficientei de comportament
- Evidentierea formelor de deficienta comportamentala
- Cunoasterea particularitatilor activitatii psihice a persoanelor cu deficienta comportamentala
CONCEPTE-CHEIE:
T0lb0.a.e e c!m/!.tament = forma de dezechilibru psihic, implicand tulburari in
sfera emotional-volitiva, abateri de la normele morale, cu daune in raporturile sociale normale
"E#UMAT:
T0lb0.&.ile e c!m/!.tament sau modific*rile de comportament sunt forme de
dezechilibru psihic, ce implic* tulbur*ri +n sfera emo,ional-volitiv*, ca urmare a unei leziuni
cerebrale pre 5 sau post-natale, a unor structuri psihice morbide de natur* sociogen*
&( 7tr*chinaru, 9::O' 0ceste devieri de conduit* sunt a/adar nu doar abateri de la normele st*rii
de s*n*tate, ci /i de la normele morale, cu daune resim,ite +n raporturile sociale normale
8utem afirma c* adolescentul / t2n*rul cu tulbur*ri de comportament +/i dezvolt* anumite
t.&)&t0.i e /e.)!nalitate specifice, diferite de cele ale individului cu un comportament normal-
modificri la nivelul structurilor morale, modificri la nivelul relaiilor afective, scderea pragului
de toleran la frustraie,egocentrismi ridicat, perturbarea sentimentelor de culpabilitate, puternice
sentimente de devalorizare, de in#ustiie, e$isten,a contrarietilor .u$lui, slab consisten i
echilibru intern, alterarea relaionrii cu persoanele iubite, tulburri de cunoatere, perturbrile de
aprare, deformarea conceptului de libertate, denigrarea sentimentelor umanitare, /maginea de
sine a tinerilor cu tulbur*ri comportamentale este inadecvat* /i s*rac* +n privin,a structur*rii
con,inutului ei, acest mare /i grav deficit de maturizare social gener2nd la nivelul psihicului
disfunc,ii /i chiar diverse forme de dispersie
=u e$ist* +n literatura /tiin,ific* suficient de multe date calculate pe +ntreaga popula,iei
infantil* a ,*rii pe se$e, v2rste /i mediu social, pentru a putea afirma care este +n >om2nia frecven,a
acestor tulbur*ri de comportament .otu/i s-au f*cut studii pe adolescen,i /i copii &vezi ( 7tr*chinaru
sau > >*/canu' care au ar*tat c* pe sexe, distribu,ia tulbur*rilor de comportament se e$prim* +n
favoarea b*ie,ilor fa,* de fete &unele studii arat* un procent de " ori mai mari la b*ie,i, +n timp ce
altele indic* preponderen,a :/9', +n timp ce, pe v'rste, curba frecven,ei cazurilor este mai accentuat*
+ntre 7 5 95 ani Ca rsp'ndire teritorial, diferen,a dintre mediul urban /i cel rural este cu mult +n
favoarea primului &de O ori mai mare fiind procentul de copii / adolescen,i cu tulbur*ri de
comportament la ora/', poate /i pentru c*, la sate, spre deosebire de mediul urban, supravegherea
copiilor de c*tre p*rin,i este mai strict*, continu*, ace/tia din urm* antren2ndu-/i copiii +n munci
productive, d2ndu-le astfel ocupa,ii precise de la o v2rst* fraged*
Ca0*ele incriminatorii pentru apari,ia tulbur*rilor de comportament sunt e$trem de
numeroase, de variate /i de comple$e Ele pot fi grupate +n mai multe categorii mari- boli organice
&epilepsia, traumatismele cranio-cerebrale /i oligofreniile',boli psihice ale minorilor %schizofrenia,
psihoza maniaco-depresiv* /i aspectele reactive ale nevrozei', cauze genetice %anumite abera,ii
cromozomiale transmise de la p*rin,i la copii', particulariti ale mediului ncon#urtor %e$
nenelegerile intrafamiliale, disocierea grupului familial prin boli cronice grave, absena unuia
dintre prini , divorul etc', particulariti de personalitate %o strucutr* de pesonalitate
dezechilibrat*, imatur*, u/or sugestionabil* /i influen,abil*, cu o imagine de sine neformat* +nc* sau
deformat* +n sensul subestim*rii de sine, cu o sl*biciune / +nclina,ie spre ascensiune realizare rapid*,
cu minim de efort /i spre atitudini /i comportamente /ocante, ie/ite din comun, spectaculoase +n
sine'
Tabl!0l ace)t!. t0lb0.&.i c!m/!.tamentale cuprinde succint- minciuna,
instabilitatea, irascibilitatea, impulsivitatea, furtul, fuga i vagabonda#ul, eecul colar,
incendierile voluntare, alcoolismul i dependena de drog, devierile sexuale, omuciderea,
autopuniia %autopedepsirea& , suicidul i tentativa de suicid
1nainte de a interveni pentru a corecta o tulburare de comportament se va urm*ri
prevenirea instal*rii ei 0rofilaxia, al*turi de mi!loacele medicale, implic* o serie de aspecte de
interven,ie la nivelul structurii /i rela,iilor familiale ale copilului sau adolescentului, a
posibilit*,ilor de influen,are a familiei lui, a problemelor general educative ca /i a celor psiho-
pedagogice ; prim* m*sur* este aceea a sfatului genetic acordat persoanelor predispuse sau care
prezint* tr*s*turi de personalitate evident anormale /i care tr*iesc +ntr-un mediu familial deficitar
n ideea de a nu avea copii, fapt care, practic, se realizeaz* cu foarte mari dificult*,i
1ratamentul medicamentos este prescris de medic +n func,ie de natura nosologic* /i clinic* a
tulbur*rilor de comportament, de stadiul evolutiv /i de v2rsta pacien,ilor Dnele tr*s*turi
psihopatice /i +n special reac,iile de tip e$citabil, pot fi influen,ate de medica,ia psihotrop*, +n
afara ac,iunii lor propriu-zise psihotropele sporind +ntotdeauna permeabilitatea psihic* /i oferind
o mai bun* induc,ie abord*rilor psihoterapeutice /i o mai mare deschidere spre mi!loacele
psihosocioterapeutice 1n func,ie de simptome se pot utiliza /i alte medicamente ca
neurolepticele, sedative sau tranchilizantele 1ratamentul psihotrop efectuat +n clinicile de
psihiatrie este rezervat mai ales unor faze acute de decompensare comportamental* 6atorit*
randamentului activit*,ii prin efectele secundare pe care le produce acest tratament, se impune
totodat* luarea altor m*suri de ordin psihosocioterapeutic 1n cazul ma!orit*,ii tulbur*rilor de
comportament se utilizeaz* terapia de tip psihologic, cu at2t mai eficient* cu c2t este aplicat*
mai de timpuriu copilului sau adolescentului cu probleme
TEMA ;
ETIOLO1IE SI DIA1NO#A IN LO1OPEDIE.
OBIECTIVUL TEMEI
- Cunoasterea cauzelor deficientelor de limba!
- Cunoasterea posibilitatilor de identificare si caracterizare a deficientelor de limba!
CONCEPTE-CHEIE:
De$icienta e limba2 = abaterea de la limba!ul normal, standardizat, de la manifestarile
verbale tipizate, unanim acceptate in limba uzuala, atat sub spectul reproducerii, cat si al
perceperii
"E#UMAT:
8rin t0lb0.a.e e limba2 +n,elegem toate abaterile de la limba!ul normal, standardizat, de
la manifest*rile verbale tipizate, unanim acceptate +n limba uzual*, at2t sub aspectul reproducerii
c2t /i al perceperii, +ncep2nd de la dereglarea componentelor cuv2ntului /i p2n* la imposibilitatea
total* de comunicare oral* sau scris* &4Mu,u, 9:75'.ulbur*rile de limba! se diferen,iaz* de
particularit*,ile vorbirii individualeB acestea din urm* reprezint* varia,ii +n limitele normalului
ale limba!ului ?andicapurile de limba! apar prin ac,iunea unor procese comple$e +n perioada
intrauterin* a dezvolt*rii f*tului, +n timpul na/terii sau dup* na/tere
E$ist* ca0*e ale tulbur*rilor de limba! care pot aciona n timpul sarcinii &e$diferitele
into$ica,ii /i infec,ii, sarcin* to$ic*, cu v*rs*turi /i le/inuri dese, bolile infec,ioase ale gravidei
etc', n timpul naterii &na/terile grele /i prelungite, care duc la leziuni ale sistemului nervos
central, asfi$ierile, ce pot determina hemoragii la nivelul scoar,ei cerebrale, hemoragiile
prelungite din timpul sarcinii etc', cauze care acioneaz dup natere %post$natale&&organice,
funcionale, psiho$neurologice, psiho$sociale, alte cauze&.
; multitudine de factori daunatori pot actiona asupra organismului uman in dezvoltarea
sa .ulburarile de limba! apar ca urmare a actiunii unor procese comple$e atat in perioada
intrauterina a dezvoltarii fatului cat si in timpul nasterii si dupa nastere
6intre ca0*ele ca.e /!t acti!na in tim/0l )a.cinii citam- diferitele into$icatii si infectii,
boli infectioase ale gravidei, incompatibilitatea factorului >h, carentele nutritive, traumele
mecanice care lezeaza fizic organismul fatului, traumele psihice suferite de gravida incepand cu
neacceptarea psihica a sarcinii si terminand cu trairea unor stresuri, framantarile interioare,
spaime care isi pun amprenta asupra dezvoltarii functionale a fatului
6in categoria ca0*el!. ca.e acti!nea*a in tim/0l na)te.ii mentionam- nasterile grele si
prelungite care duc la leziuni ale sistemului nervos central, asfi$iile care pot duce la hemoragii la
nivelul scoartei cerebrale, diferitele traume fizice
Ca0*ele ca.e acti!nea*a 0/a na)te.e pot fi-
1> ca0*e !.+anice e nat0.a cent.ala )a0 /e.i$e.ica:
- diferitele traumatisme mecanice care influenteaza negativ dezvoltarea sistemului nervos central
al copilului, auzul si organele fono-articulatorii (nfectiile si into$icatiile cu substante chimice
sau alcool pot afecta organic sau functional mecanismele neurofiziologice ale limba!ului
- encefalitele acute sunt tot procese inflamatorii de origine microbiana sau virotica, care
impiedica dezvoltarea normala a vorbirii copilului (ntarzierea tratamentului la aceasta boala
poate duce la stagnarea de lunga durata in dezvoltarea psihica si in dezvoltarea vorbirii copilului
- fragilitatea organismului copilului si a sistemului sau nervos fac ca, in cazul lipsei de ingri!ire si
supraveghere, copilul sa fie supus unor accidente sau imbolnaviri cu urmari negative pentru
dezvoltarea vorbirii 7unt o serie de infectii ca tuberculoza, virusi, microbi, etc, care duc la
inflamarea meningelui
- aproape toate bolile infectioase, contagioase sau virotice, aparute in primul an de viata sau in
prima !umatate al celui de-al doilea, au repercursiuni asupra aparitiei si dezvoltarii vorbirii
)> ca0*ele $0ncti!nale5 atat zona senzoriala, cat si cea motorie pot determina tulburari de
limba! Cauzele functionale pot afecta e$piratia, fonatia si articulatia
%' ca0*ele /)i-!-ne0.!l!+ice-influenteaza pe aceia care pe linie congenitala au o constitutie
anatomo-fiziologica cu implicatii patologice 7e intalnesc la cei care sufera de handicap mintal,
alienatie mintala, tulburari ale memoriei sau atentiei 8ot face parte din aceasta categorie si
persoanele care manifesta neincredere e$agerata in posibilitatile proprii, timiditate e$cesiva ca si
subaprecierea propriei persoane
; modificare congenitala a regiunii bucale, a aparatului fono-articulator care ingreuneaza
pronuntia este despicatura buzei si a cerului gurii in asa fel incat cavitatea bucala este unita cu
cea nazala, in acest caz fiind necesara interventia chirurgicala =asterea prematura sau la termen
dar sub greutatea normala poate fi o alta cauza a aparitiei tulburarilor de limba!
O' ca0*e /)i-! )!ciale - din acesta fac parte-
- aplicarea unor metode gresite in educatie, slaba stimulare a vorbirii copilului, incura!area
copilului de a folosii un limba! incorect pentru distractia parintilor, trairea unor stari conflictuale,
stresante, suprasolicitarile care duc la epuizare totala, bilingvismul timpuriu &fortarea copilului sa
invete o limba straina inainte de a-si forma deprinderile de a vorbi in limba materna'
- certurile, neintelegerile dintre parinti e$ercita un rol inhibitor asupra dezvoltarii vorbirii
copulului
- regimul zilnic de viata al copilului in familie &nerespectarea orelor de alimentatie, somn, veghe'
care influenteaza intreaga activitate a sistemului nervos central
- vorbirea rastita, nervozitatea, lipsa de afectiune impiedica stabilirea unor relatii normale intre
parinti si copil, iar acest lucru dauneaza dezvoltarii vorbirii copilului
5' alte ca0*e pot fi2
- deficitul de limba! si de vorbire, independent de instrumentul prin care se receptioneaza si se
e$prima vorbirea
- tulburarile de personalitate care se rasfrang in mod secundar asupra limba!uluiB
Dia+n!)tica.ea t0lb0.a.il!. e limba2
6upa unii autori in vederea diagnosticarii copiilor cu tulburari de limba!, activitatea
trebuie sa cuprinda doua etape si anume-
a' fi$area unui diagnostic provizoriu prin depistare logopatilor in scoli si gradiniteB
b' precizarea diagnosticului diferential in cabinetul logopedic
8rima etapa consta in deplasarea logopedului in scoli si gradinite pentru e$aminarea
intregii populatii 3a scoli, e$aminarea trebuie sa cuprinda atat limba!ul oral cat si cel scris 7e
vor purta discutii libere, se va solicita povestirea, se vor consulta caietele elevului, va solicita
citirea unui fragment pentru surprinderea acestor tulburari de limba!
8arintii pot semnala devierile de la vorbirea normala si pot spri!ini activitatile logopedice
prin continuarea e$ercitiilor indicate in afara orelor de terapie
(n a doua etapa, diagnosticul se precizeaza in cabinetele logopedice, unde logopedul
poate efectua o e$aminare completa E$aminarea nu trebuie sa cuprinda numai limba!ul ci si
implicatiile tulburarii asupra personalitatii si comportamentului logopatului, sa surprinda cauzele
si conditiile de activitate ale logopatului
6aca tulburarea este dificila, nu este bine sa se grabeasca in fi$area diagnosticului, pentru
ca, in functie de acesta, alegem metodele si procedeele de corectare
8entru precizarea diagnosticului, o mare importanta o are discutia care se poarta cu
logopatul Cuvintele, obiectele la care se refera discutia trebuie cunoscute de acesta pentru a nu
provoca retinerea si a nu determina concentrarea atentiei intr-o directie nedorita ; importanta
deosebita trebuie acordata selectarii testelor pentru efectuarea e$ercitiilor in scopul corectarii
TEMA =
CLASIFICA"EA TULBU"A"ILO" DE LIMBAB. SPECIFICUL TE"APIEI
TULBU"A"ILO" DE LIMBAB.
OBIECTIVUL TEMEI
- Cunoasterea tipurilor de deficiente de limba!
- Cunoasterea posibilitatilor de recuperare, de terapie a deficientelor de limba!
; cla)i$ica.e a t0lb0.&.il!. e limba2 este cea elaborat* de E. Ve.*a &9:8"', clasificare
care ,ine seama de mai multe criterii +n acela/i timp- anatomo5fiziologic, lingvistic, etiologic,
simptomatologic /i psihologic, potrivit c*reia e$ist*- tulburri ale pronuniei %dislalie, rinolalie,
dizartrie', tulburri de ritm i fluen a vorbirii %b2lb2iala, logonevroza, tahilalia, bradilalia,
aftongia, tulbur*ri pe baz* de coree', tulburri de voce %afonia, disfonia,fonastenia', tulburri ale
limba#ului citit scris &tulbur*ri totale - agrafia /i ale$ia /i tulbur*ri par,iale - disgrafia /i
disle$ia', tulburri polimorte de limba# %afazia, alalia&, tulburri de dezvoltare a limba#ului
%mutismul psihogen /i retardul sau +nt2rzierea +n dezvoltarea general* a vorbirii' /i tulburri ale
limba#ului bazate pe disfuncii psihice %dislogii, ecolalii, !argonofazii,bradifazii';rice abatere
de la normele prestabilite ale bazei de articulare, se situeaz* +n domeniul tulburrilor de
pronunie, dintre care i)lalia &PpelticiaA +n popor' este cea mai frecvent* /i reprezint* :0Q din
totalul tulbur*rilor de limba! inolalia &+n popor numit* Pfonfial3, adic vorbire pe nas' este
o form* a dislaliei, de aceea se mai nume/te /i dislalie @organic*A, const'nd n pronunarea
nazonat a sunetelor Di*a.t.ia se manifest printr$o vorbire confuz, disritmic, disfonic, cu
o pronunat rezonan nazal n care monotonia vorbirii se mbin cu pronunarea neclar.
C7t*nic* /i E<r*/ma/ definesc b(lb(iala ca fiind o tulburare a vorbirii ce se manifest* prin
4dezordini intermitente ale pronuniei, repetri convulsive i bloca#e ale unor foneme, omisiuni
precipitate, urmate de dificulti n articularea unor cuvinteA 6e fapt b2lb2iala este o tulburare
de ritm a vorbirii /i const* +n repetarea unor silabe la +nceputul /i mi!locul cuv2ntului, cu pauze
+ntre acestea, sau apari,ia spasmelor la nivelul aparatului fonoarticulator, care +mpiedic*
desf*/urarea vorbirii ritmice /i cursive 5ogonevroza este o alt* tulburare de ritm /i fluen,* a
vorbirii /i presupune, pe l2ng* o repetare a sunetelor, silabelor /i cuvintelor, de batere a tactului
pe loc, o modificare a atitudinii fa,* de vorbire, de mediul +ncon!ur*tor /i o prezen,* a spasmelor,
+ncord*rii, a unei preocup*ri e$agerate fa,* de propria vorbire Caracteristic* acestei tulbur*ri
este logofobia &teama crescut* de a vorbi, mai ales +n public sau +n condi,ii de stres
emo,ional'1ahilalia este caracterizat* printr-o vorbire e$agerat de rapid* /i care apare frecvent
la persoane cu instabilitate nervoas*, cu hipere$citabilitate, +n timp ce bradilalia se manifest*
printr-o vorbire rar*, lent*, +ncetinit*, cu e$ager*ri ma$ime a acestor caracteristici +n oligofrenie
-ftongia ia na/tere atunci c2nd, +n mu/chii limbii, se produce un spasm tonic, de lung* durat*, iar
tulburrile coreice sunt determinate de ticuri nervoase sau coreice ale mu/chilor fonoarticulatori,
mimicii, care se manifest* concomitent cu producerea vorbirii. T0lb0.&.ile '!cii sunt
distorsiuni ale spectrului sonor ce se refer la2 intensitatea, nlimea, timbrul i rezonana
sunetelor. &C7t*nic*, E<r*sm*s, 9::7', cele mai frecvente fiind- vocea de cap, vocea oscilant,
vocea grav, vocea rguit, afonia, fonastenia etc T0lb0.&.ile e limba2 )c.i) - citit sunt
incapaciti paradoxale totale in nvarea si formarea deprinderilor de scris$citit, cunoscute
sub denumirea de alexie$agrafie, sau incapaciti pariale denumite dislexie$disgrafie ce apar ca
urmare a existentei unor factori psiho$pedagogici necorespunztori sau neadecvai la structura
psihica a individului, a insuficientelor in dezvoltarea psihica si a personalitii, a modificrilor
morfo$funcionale de la nivelul sistemului nervos central, a deficientelor spatio$temporale si
psihomotricitii, a nedezvoltrii vorbirii care se manifesta prin apariia de confuzii frecvente
intre grafemele si literele asemntoare, inversiuni, adugiri, substituiri de cuvinte, sintagme,
deformri de litere, nenelegerea completa a celor citite sau scrise, etc&E <erza, 9:8%, p58'
.ulbur*rile de scris-citit se pot clasifica +n- par,iale &disgrafia, dRsle$ia' /i totale &agrafia /i
ale$ia' T0lb0.&.ile e e*'!lta.e a limba20l0i sunt de dou* tipuri- mutismul electiv, psihogen
sau voluntar i nt'rzierile n apariia i dezvoltarea limba#ului. T0lb0.&.i e limba2 c0
)0b)t.at ne0.!l!+ic sunt de dou* tipuri- alalia /i afazia, prima presupun2nd imposibilitatea de a
vorbi din natere, cu toate c* nu e$ist* dificult*,i de ordin senzorial sau de intelect mari care s*
+mpiedice +nsu/irea limba!ului de c*tre copil, iar cea de-a doua reprezent'nd incapacitatea de a
vorbi la o persoan care nainte avea comportament verbal normal.
Cn c!.ecta.ea ace)t!. e$icien%e e limba! se utilizeaz* dou* categorii de metode- unele
de ordin general &gimnastica /i miogimnastica corpului /i a organelor care particip* la realizarea
pronun,iei, educarea respira,iei /i a echilibrului dintre inspir /i e$pir, educarea auzului fonematic
/i educarea personalit*,ii logopatului - persoanei cu tulburare de limba!', iar alte metode sunt
specifice fiec*rei categorii de handicap de limba! +n parte
TEMA D
POLIDEFICIENTELE 8 DEFINI"E, CAU#E, FO"ME SI POSIBILITATI DE
"ECUPE"A"E
OBIECTIVUL TEMEI
- Cunoasterea cauzelor polideficientelor
- Cunoasterea formelor de polideficiente
- Cunoasterea posibilitatilor de recuperare, de terapie a polideficientelor
CONCEPTE-CHEIE:
A0ti)m0l = polihandicap, caracterizat printr-o inchidere e$cesiva in sine a individului,
detasare de realitate, cu o intensificare a vietii imaginative
S0.!cecitate = polideficienta senzoriala, presupunand coe$istenta la una si aceeasi
persoana a doua deficiente- de vaz si de auz, persoana in cauza neputand astfel vedea, auzi si
vorbi

"E#UMAT:
P!lie$icienta reprezint* o asociere de dou* sau mai multe deficiente la una /i aceea/i
persoan*, cele dou* deficien,e fiind, de regul*, consecutive una celeilalte Cele mai importante /i
grave +n acela/i timp polideficiente sunt a0ti)m0l /i )0.!cecitatea
Eti!l!+ia a0ti)m0l0i a st2rnit serioase controverse +ntre partizanii organogenezei /i cei ai
psihogenezei, +n fapt geneza acestui polihandicap fiind multifactorial* .eoriile psihogene &J
Jettlheim, 4 4ahler, .ustin etc' sus,in interpretarea autismului ca retragere a subiectului fa,*
de tot ceea ce a fost perceput rece, ostil /i pedepsitor +n mediul +ncon!ur*tor, cauza fiind
reprezentat* de caren,ele educa,ionale /i afective ale copilului Cercet*rile recente arat* totu/i c*
nu se poate stabili o leg*tur* absolut* +ntre autismul infantil /i comportamentul p*rin,ilor
.eoriile organogenetice &0 <an Srevelen, 3 Jender, >imland etc' analizeaz* autismul ca
rezultat al unor disfunc,ii de natur* biochimic* sau de dezvoltare insuficient* a creierului
8otrivit acestor abord*ri, autismul apare ca rezultat al unui defect +nn*scut sau precoce
achizi,ionat +n echipamentul biologic al copilului .eoriile comportamentale &Lester, IS Cing
etc' iau drept origine a sindromului autist e$teriorul, mediul, polihandicapul lu2nd na/tere dintr-
un /ir de comportamente +nv*,ate, pe fondul unor recompens*ri /i pedepse aplicate repetitiv
copilului de c*tre adult
8entru t.ata.ea a0ti)m0l0i trebuie cunoscut* evolu,ia lui, prognosticul, precum /i
factorii care-l influen,eaz* &() 5 coeficientul de inteligen,* al copilului, etiologia polideficentei,
v2rsta copilului, depistarea precoce a semnelor specifice acestei polideficien,e etc' 1n abordarea
recuperatorie a cazurilor de autism e$ist* mai multe modalit*,i de interven,ie- ab!.a.ea
/)i-!meical& &tratamentul fiind a$at pe diminuarea an$iet*,ii /i a agita,iei copilului autist /i
bazat pe folosirea chimioterapiei, a electro/ocurilor 5 de c*tre unii psihiatrii 5 tehnic* puternic
comb*tut* ast*zi, a Pmasa!ului sugaruluiA, cu origine +n masa!ul indian', ab!.a.ea /)i-!l!+ic&
a autismului &cu variantele ei- psihodinamic* 5 presupun2nd +ndep*rtarea copilului de acas* /i
plasarea lui +ntr-un alt mediu, unde va +nt2lni un consultant -PmamaA +n,eleg*tor /i de +ncredere,
deschis la nevoile copilului, metoda comportamental*, aplicat* at2t copiilor auti/ti 5 sistem
+nt*rire 5 stingere 5 pedepsire, c2t /i p*rin,ilor lor 5 ace/tia +nv*,2nd s* fie terapeu,i pentru
proprii copii /i metoda e$isten,ial 5 umanist*, ce presupune plasarea autistului +ntr-un mediu
cald, poten,ial furnizor de resurse pozitive pentru copil 1n afara acestor abord*ri mari +n tratarea
autismului, e$ist* /i alte strategii de tratament, focalizate pe atingerea urm*toarelor obiective-
stimularea dezvolt*rii normale a copilului autist, dezvoltarea motricit*,ii lui, c*p*tarea
autonomiei personale, cre/terea calit*,ii rela,iilor sale sociale, dezvoltarea cognitiv* pe fondul
reducerii rigidit*,ii /i +nl*tur*rii sau reducerii problemelor de comportament non-specifice &de
somn, de nutri,ie, accese de furie, angoase, comportamente distructive etc', dezvoltarea
limba!ului etc 8entru a atinge aceste scopuri este necesar* e*'!lta.ea 2!c0l0i la ace/ti copii cu
polideficien,*, !ocul fiind poate fi cel mai eficient mi!loc de interven,ie recuperatorie +n cazul
autismului
S0.!cecitatea, /!lie$icienta ca /i autismul, este +ns* o e$icien%& m0lti)en*!.ial&,
const2nd +n coe$isten,a la aceea/i persoan* a dou* sau mai multe tipuri de deficien,e de ordin
senzorial &de v*z /i de auz' 0/adar, surdocecitatea presupune lezarea celor trei canale de
comunicare a individului cu mediul- v*zul, auzul /i canalul verbal 8ersoanele cu acest
polihandicap au un anumit grad de deficien,* +n folosirea sim,urilor de distan,* &de telerecep,ie',
un prag sc*zut de tolerare a senza,iilor tactile, dificult*,i /i +nt2rzieri +n +nv*,area deprinderilor de
igien* corporal*, sunt frecvent frustrate /i au comportamente de tip indisciplin*, precum /i
perturb*ri +n sfera socio-afectiv* /i cea cognitiv* 0lte caracteristici posibile sunt- ac,iunile
negative /i contrareac,iile, comportamentele de tip autostimulare etc "ec0/e.a.ea +n cazul
)0.!cecit&%ii urm*re/te +nv*,area copilului s*-/i foloseasc* vederea 5 auzul reziduale &acolo
unde e$ist* poten,ial' /i s*-/i dezvolte deprinderile motorii esen,iale, modalit*,i eficiente de
comunicare, deprinderi de via,* elementare etc 8entru aceasta este necesar un mediu stimulativ
5 reac,ional /i nu unul diri!at, dialogul cu copilul cu surdocecitate trebuind s* se realizeze
constant /i c2t mai adecvat cu putin,*
TEMA E
AUTISMUL SI SU"DOCECITATEA
OBIECTIVUL TEMEI
- Cunoasterea cauzelor polideficientelor
- Cunoasterea formelor de polideficiente
- Cunoasterea posibilitatilor de recuperare, de terapie a polideficientelor
A0ti)m0l &PautosA T gr +nseamn* Psine +nsu/iA' reprezint* o +nchidere +n sine a
persoanei duc2nd la o desprindere a acesteia de realitate /i la o intensificare a vie,ii sale
imaginative 8ut2nd ap*rea foarte de timpuriu &+naintea v2rstei de " U ani' /i fiind mai frecvent
la b*ie,i dec2t la fete &de " p2n* la O ori mai mult' acest polihandicap presupune o serie de
ca.acte.i)tici )/eci$ice- e$isten,a unor dificult*,i de limba! /i de comunicare, a unor
discontinuit*,i +n dezvoltare /i +nv*,are, a unor deficien,e perceptuale /i rela,ionale, a unor
tulbur*ri ac,ionale /i comportamentale, precum /i disfunc,ionalit*,i ale proceselor, +nsu/irilor /i
func,iilor psihice Copilul autist se caracterizeaz* prin lipsa nevoii de comunicare, limba!ul
acestuia av2nd un accentuat caracter solilocvic /i o structur* gramatical* imatur* 7unt prezente
frecvent ecolalia +nt2rziat*, verbaliz*rile /i inversarea pronumelor &PtuA +n loc de PeuA', e$ist2nd
o discrepan,* +ntre posedarea vocabularului /i abilitatea de a-l folosi ca mi!loc de comunicare
social* 7pecifice acestui polihandicap sunt dificult*,ile perceptuale &e$- lipsa reac,iilor la
stimuli foarte puternici, atrac,ia pentru obiecte / stimuli nerelevan,i pentru un copil normal',
dezvoltarea parado$al* pe diferite paliere &e$- +nva,* u/or s* fac* +nmul,iri, dar nu poate s*
numere p2n* la 90', tulbur*rile ac,ionale /i comportamentale &stereotipii 5 gestuale sau sub
forma activit*,ilor repetitive 5 comportamente de automutilare /i de autostimulare 5 tactil*,
Hinestezic*, auditiv*, vizual*'3a autist, +ntreaga activitate psihic* presupune disfunc,ionalit*,i,
acestea manifest2ndu-se la nivel afectiv-motiva,ional &lips* de interes pentru contact social sau
pentru tr*irile celor din !ur, imaturitate afectiv*', cognitiv &anomalii +n dezvoltarea aptitudinilor
cognitive' etc
Ca.acte.i)tici +ene.ale identificate prin metoda observa,iei /i a interviului realizat cu
p*rin,ii copilului cu autism-
- nu se anga!eaz* +ntr-un contact vizual spontan dar nici nu evit* un astfel de contact, de fapt, +l
realizeaz* la cerere f*r* problemeB
- se !oac* cu !uc*rii destul de rarB interesul pentru !ocul cu !uc*rii este destul de sc*zutB +i plac
mai mult activit*,ile de !oc +n aer liber &alergatul, !ocul cu mingeaB datul +n leag*n, cump*n* sau
pe topogan'B lipsa simbolurilor +n !ocB
- limba!ul este mult mai dezvoltat dec2t la ceilal,i copii, cu toate acestea se pot observa unele
lipsuri importante cum ar fi- lipsa inten,iei /i a nevoii de comunicare, un vocabular mult redus
fa,* de normal /i +n plus partea sintactic* /i cea gramatical* sunt /i ele afectateB se mai poate
observa o comunicare stil telegrafic- omiterea unor cuvinte de leg*tur* p2n* la limita
inteligibiluluiB trebuie men,ionat c* acest lucru nu se +nt2mpl* datorit* necunoa/terii acestor
cuvinte, ci mai degrab* dintr-o nevoie de economie a comunic*riiB se folose/te de limba! doar
pentru a-/i face cunoscute dorin,ele, nevoileB
- este +ntotdeauna supus la cerin,ele, comenzile terapeutului sau educatorului, +n schimb p*rin,ii
au formulat unele pl2ngeri +n privin,a aceastaB
- +n rela,ia cu p*rin,ii, se remarc* o str2ns* apropiere fa,* de mama sa &de care +ntreab* adesea
atunci c2nd nu este l2ng* el/ea', +n schimb nu +/i manifest*, sau nu /tie s*-/i manifeste afec,iunea
fa,* de aceastaB
- se remarc* /i o lips* de interes pentru contactul socialB nu simte nevoia s* i se acorde aten,ie
dec2t foarte rarB
- concentrarea aten,iei este slab* /i de scurt* durat*
S0.!cecitatea, /!li-anica/ ca /i autismul, este +ns* o e$icien%& m0lti)en*!.ial&,
const2nd +n coe$isten,a la aceea/i persoan* a dou* sau mai multe tipuri de deficien,e de ordin
senzorial &de v*z /i de auz' 0/adar, surdocecitatea presupune lezarea celor trei canale de
comunicare a individului cu mediul- v*zul, auzul /i canalul verbal 8ersoanele cu acest
polihandicap au un anumit grad de deficien,* +n folosirea sim,urilor de distan,* &de telerecep,ie',
un prag sc*zut de tolerare a senza,iilor tactile, dificult*,i /i +nt2rzieri +n +nv*,area deprinderilor de
igien* corporal*, sunt frecvent frustrate /i au comportamente de tip indisciplin*, precum /i
perturb*ri +n sfera socio-afectiv* /i cea cognitiv* 0lte caracteristici posibile sunt- ac,iunile
negative /i contrareac,iile, comportamentele de tip autostimulare etc