Dreptul Intern Si European Al Consum ........... PTR Stiinte Agricole......................... 2010

Dr.
Eugenia Florescu
DREPTUL INTERN I EUROPEAN AL

CONSUMATORULUI
CURS UNIVERSITAR
SIBIU 2010
1. CADRUL LEGAL DE PROTECIE A DREPTURILOR

CONSUMATORILOR
n procesul de europenizare a dreptului, judectorul naional rmne
supus legii, dar noua ierarhizare a normelor juridice l oblig s dea efect
aceleia care trece peste frontierele statelor pentru a compune legislaia
Uniunii Europene dobndind astfel o dimensiune supranaional.
Trebuie precizat c ncepnd cu 1 ianuarie 2007, legislaia referitoare
la dreptul consumatorului aplicabil n Romnia este aceeai ca i n
celelalte State Europene.
Din punct de vedere economic, pe piaa intern s-a nregistrat
creterea vnzrilor la distan, graie unificrii prin introducerea euro dar i
a utilizrii noilor tehnologii.
Dezvoltarea comerului
electronic a condus la frecvente schimburi transfrontaliere transformnd
consumatorii naionali n consumatori transfrontalieri (Comunicarea
Comisiei nr. 04/04/2001).
Aadar, principiul fundamental n dreptul consumatorilor este
prioritatea legislaiei europene.
Politica sistematic de protecie, a consumatorului este consacrat prin
Tratatul de la Maastricht 1992 care a nserat n art.129 :
- adoptarea msurilor n aplicarea art.100 A pentru realizarea pieei
comune;
- aciuni specifice avnd ca scop fortificarea i completarea
politicilor naionale viznd protecia sntii, securitii,
intereselor economice i informrii consumatorilor.
- aciunile puteau fi ntreprinse n baza deciziilor statelor membre,
conform procedurii prevzute de art.189-B, i dup consultarea
comitetului economic i social;
n plan intern, actele normative adoptate transpun legislaia european.
1. Principiile de baz ale proteciei consumatorilor:
a) contradictorialitatea - presupune asigurarea posibilitii persoanelor
aflate pe poziii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt
care are legtur cu posibila nclcare a dispoziiilor privind protecia
consumatorilor;
b) celeritatea procedurii de cercetare presupune obligaia autoritii
2
competente in domeniul proteciei consumatorilor de a proceda, fr

ntrziere, la cercetarea sesizrii consumatorilor, cu respectarea drepturilor
persoanelor implicate si a regulilor prevzute de lege;
c) proporionalitatea - conform careia trebuie respectat un raport corect
intre gravitatea sau consecinele faptei constatate, circumstanele svririi
acesteia i msura sancionatorie aplicat;
d) legalitatea msurilor propuse/dispuse - presupune ca autoritile
competente nu pot propune/dispune dect msurile prevzute de lege;
e) confidenialitatea - obligaia personalului din cadrul autoritilor
competente de a pstra confidenialitatea datelor, actelor, informaiilor de
orice natura, prin a cror divulgare se pot aduce prejudicii persoanelor fizice
sau juridice, care sunt sau pot fi menionate in aceste informaii;
f) recunoaterea reciproc - orice produs legal fabricat sau comercializat
ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau n Turcia ori fabricat n
mod legal ntr-un alt stat aparinnd Spaiului Economic European este
admis pe teritoriul Romniei, dac ofer un grad echivalent de protecie
cu cel impus de normele romne.
Normele dreptului consumatorului sunt aplicabile: Consumatorului;
Comerciantului;Contractelor; Produselor; Serviciilor.
2. Accepiuni ale termenului de consumator i sfera de persoane
considerate consumatori
2.1 CONCEPTUL DE CONSUMATOR
n legislaia european i n cea adoptat de Statele membre, inclusiv
Romnia, consumatorul sau utilizatorul final este:
- persoana fizic parte n contractul comercial pe care l ncheie cu
un scop strin de activitatea imprenditorial sau profesional pe
care o dezvolt;
- orice persoan fizic sau grup de persoane fizice constituite n
asociatii, care, n cadrul contractelor acioneaz n scopuri din
afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie,
artizanale ori liberale.
Jurisprudena Curii de Justiie a Comunitii Europene a definit conceptul

de consumator mediu, ca fiind normal informat, rezonabil, atent i avizat
innd cont de factorii sociali, culturali i lingvistici. n multe ri, legislaia
(inclusiv a Romniei), i tribunalele naionale utilizeaz testul
consumatorului mediu pentru a determina reacia tipic a unui consumator
rezonabil ntr-o situaie dat.
3. DREPTURILE CONSUMATORILOR
Consumatorilor le sunt recunoscute urmtoarele drepturi fundamentale:
a) la protecia sntii;
b) la sigurana i calitatea produselor i serviciilor ;
c) la o informaie adecvat i o corect publicitate ;
d) la educaia asupra consumului ;
e) la corectitudine, transparen i echitate n raporturile contractuale;
f) la promovarea, dezvoltarea i asocierea liber, voluntar i democratic
ntre consumatori sau utilizatori;
g) la obinerea unor servicii publice conform standardelor de calitate i
eficien.
ntr-un alt profil, drepturile consumatorilor au coresponden n
obligaiile impuse de lege comercianilor, terilor i diverselor
autoriti:
de a fi protejai mpotriva riscului de a achiziiona un produs sau de a
li se presta un serviciu care ar putea s le prejudicieze viaa, sntatea
sau securitatea ori s le aduc atingere drepturilor i intereselor
legitime;
de a fi informai complet, corect i precis, asupra caracteristicilor
eseniale ale produselor i serviciilor, astfel nct decizia pe care o
adopt n legtur cu acestea s corespund ct mai bine nevoilor lor,
precum i de a fi educai n calitatea lor de consumatori;
de a avea acces la piee care le asigur o gam variat de produse i
servicii de calitate;
de a fi despgubii n mod real i corespunztor pentru pagubele
generate de calitatea necorespunztoare a produselor i serviciilor,
folosind n acest scop mijloace prevzute de lege;
de a fi recunoscute asociaiile organizate
ale consumatorilor, n
scopul aprrii drepturilor i intereselor lor;
de a refuza ncheierea contractelor care cuprind clauze abuzive,
conform prevederilor legale n vigoare;
de a nu li se interzice de ctre un agent economic s obin un

beneficiu prevzut n mod expres de lege.
3.1 DREPTURILE
CONTRACTELOR
CONSUMATORILOR
LA
NCHEIEREA
- (art.74-83 Codul consumului). Legea impune ca orice contract

ncheiat ntre comerciani i consumatori, pentru vnzarea de bunuri sau
prestarea de servicii, s cuprind clauze contractuale clare, pentru
nelegerea crora nu sunt necesare cunotine de specialitate. n caz de
dubiu asupra interpretrii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate
n favoarea consumatorului. Este interzis comercianilor s stipuleze
clauze abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii. Contractul trebuie
s stipuleze, cu caractere mari i n imediata vecintate a locului rezervat
pentru semntura consumatorului, clauza expres despre dreptul de
denunare unilateral a contractului, dup caz, precum i numele i adresa
comerciantului fa de care consumatorul poate s i exercite acest drept,
conform dispoziiilor legale. Dreptul consumatorului la denunarea
contractului nu poate fi anulat de nici o clauz contractual sau nelegere
ntre pri aceasta fiind considerat nul de drept.
4. CONCEPTUL DE COMERCIANT, PARTE N CONTRACTUL

NCHEIAT CU CONSUMATORUL
Trebuie precizat c n concepia legii comerciale, noiunea de
comerciant include termenii de productor, distribuitor, vnztor,
depozitar, transportator.
Spre deosebire de celelalte acte normative, n concepia Codului
consumului, calitatea de comerciant este explicat ntr-o manier aparent
neinspirat i de pleonasm juridic, dar aceast lips de acuratee legislativ
este atenuat de interesul legiuitorului de a nltura orice ambiguitate n
aplicarea legii. Sintagmele sau expresiile utilizate de lege pentru a defini
comerciantul n contractul cu consumatorul sunt urmtoarele:
- operator economic - persoana fizica sau juridica, autorizata, care
in cadrul activitatii sale profesionale fabrica, importa, transporta
sau comercializeaza produse ori parti din acestea sau presteaz
servicii;
5
- productor:
- operatorul economic care fabrica un produs finit sau o component
a unui produs;
- operatorul economic care fabrica materie prim;
- operatorul economic care i aplic denumirea, marca sau un alt
semn distinctiv pe produs;
- operatorul economic care recondiioneaz produsul;
-
operatorul economic sau distribuitorul care prin activitatea sa

modific caracteristicile produsului;
- reprezentantul nregistrat in Romnia al unui operator economic

care nu are sediul n Romnia sau, in cazul inexistentei acestuia,
importatorul produsului;
- operatorul economic care importa produse n vederea realizrii
ulterioare a unei operaiuni de vnzare, nchiriere, leasing sau orice
alta forma de distribuie specifica derulrii afacerii;
- distribuitorul produsului importat, in cazul in care nu se cunoate
importatorul, chiar daca productorul este menionat;
- distribuitorul produsului, in cazul in care importatorul nu poate fi
identificat, daca nu informeaz persoana prejudiciata in termen de
30 de zile de la cererea acesteia asupra identitii importatorului;
- distribuitor:
- operatorul economic din lanul de distribuie;
- vnztor:
- distribuitorul care ofer produsul consumatorului;
- prestator:
- operatorul economic care furnizeaz servicii.
Aadar, comerciantul este:

1.- persoana fizic sau juridic a crei activitate profesional const n
fabricarea, importul, depozitarea, transportul, distribuirea, vnzarea sau
orice act de comercializare de produse ori pri din acestea sau de prestare
a serviciilor.
Din punct de vedere economic, i raportat la activitatea concret pe care
o desfoar, comerciantul este:
1. distribuitorul - a crui activitate profesional
caracteristicile produsului;
nu afecteaz
2. prestatorul - care furnizeaz servicii;

3. productorul care fabric un produs finit sau o component a unui
produs;
4. productorul care fabric materie prim;
5. persoana care aplic denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe
produs;
6. persoana care recondiioneaz produsul;
7. distribuitorul care prin activitatea sa modifica caracteristicile produsului;
8. reprezentantul nregistrat in Romnia al unui comerciant care nu are
sediul in Romnia sau, in cazul inexistentei acestuia, importatorul
produsului;
9.importatorul produselor destinate realizrii ulterioare a unei operaiuni
de vnzare, nchiriere, leasing sau orice alt form de distribuie specific
derulrii afacerilor sale;
10. distribuitorul produsului importat, n cazul n care nu se cunoate
importatorul, chiar dac productorul este menionat;
11. distribuitorul produsului, n cazul n care importatorul nu poate fi
identificat, i dac nu informeaz persoana prejudiciat n termen de 30 de
zile de la cererea acesteia asupra identitii importatorului;
12. vnztorul (sau distribuitorul) care ofer produsul consumatorilor.

4.1. OBLIGAIILE COMERCIANILOR (agenilor economici)
Obligaiile comercianilor se analizeaz prin raportare la drepturile
consumatorului. Prin urmare comercianii persoane fizice sau juridice sunt
obligai la :
a) protecia sntii;
b)sigurana i calitatea produselor i serviciilor ;
c) informare adecvat, complet i oportun i o corect publicitate ;
d)educarea asupra consumului ;
e)corectitudine, transparen i echitate n raporturile contractuale;
f) de a nu interzice obinerea de ctre consumator a unui beneficiu prevzut
n mod expres de lege
g) de a nu interzice promovarea , dezvoltarea i asocierea liber, voluntar i
democratic ntre consumatori sau utilizatori;
g) de a furniza serviciile publice conform standardelor de calitate i
eficien;
h) s comercializeze sau s ofere, cu titlu gratuit, numai produse sigure,
aflate in cadrul termenului de valabilitate si care nu prezint riscuri pentru
viata, sntatea si/sau securitatea consumatorilor;
i) s nu comercializeze in spatii in care nu pot fi asigurate condiiile de
pstrare cerute de productor, pentru a preveni perisabilitatea accelerat,
produse alimentare preambalate sau ambalate;
j) s nu comercializeze, in alte condiii dect cele cerute de legislaia in
vigoare, produse nealimentare noi, folosite sau recondiionate, fr a putea
fi, acolo unde este cazul, probate, verificate sau asigurate condiiile de
pstrare cerute de productor, pentru a se asigura meninerea caracteristicilor
iniiale ale produselor;
k) s nu importe, n vederea distribuiei cu titlu oneros sau gratuit, produse
periculoase, expirate sau care pot afecta viata, sntatea i/sau securitatea
consumatorilor prin utilizarea acestora.
Legea reia reglementarea obligaiilor n considerarea activitii concret a
comerciantului, stabilind:
- Obligaiile productorului:
Conform art.23 din Codul consumului, productorul este inut:
a) s rspund pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de produsul
8
cu defect, precum si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu

defect cu o acune sau o omisiune a unei tere persoane;
b) s pun pe pia numai produse sigure i, dac actele normative n
vigoare prevd, acestea s fie testate si/sau certificate;
c) sa pun pe pia numai produse care respect condiiile prescrise
sau declarate;
d) sa opreasc livrrile, respectiv sa retrag de pe pia sau de la
consumatori produsele la care organele abilitate sau specialitii proprii au
constatat nendeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar
putea afecta viaa, sntatea ori securitatea consumatorilor, dac aceast
msur constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitile
respective;
e) sa asigure, n cursul procesului de producie, condiii igienicosanitare conform normelor sanitare n vigoare.
Conform art. 20 alineatele (1), (2) i (4) n forma modificat prin
O.U.G. nr. 174/19 noiembrie 2008 pentru modificarea i completarea
unor acte normative privind protecia consumatorilor, obligaia de
informare este stabilit att n sarcina productorilor din statele membre ale
U.E. ct i n sarcina productorilor i importatorilor din state care nu sunt
membre ale U.E. astfel:
a. Productorul trebuie s informeze despre denumirea produsului,
denumirea i/sau marca productorului, cantitatea i, dup caz,
termenul de valabilitate/data de minim durabilitate sau data-limit
de consum/data durabilitii minimale, durata medie de utilizare,
principalele caracteristici tehnice i calitative, compoziia, aditivii
folosii, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare,
manipulare, transport, depozitare, conservare sau pstrare, despre
contraindicaii;
b. Productorii i importatorii din state care nu sunt membre ale Uniunii
Europene au obligaia s i precizeze adresa potal a sediului social
n elementele de identificare;
c. Productorii, ambalatorii sau distribuitorii din state membre ale
Uniunii Europene au obligaia s i precizeze adresa potal a
sediului social unde pot fi contactai.
- Obligaiile distribuitorilor:
Conform art.24 din Codul consumului, distribuitorul este inut :
a) s se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si
respecta condiiile prescrise sau declarate;
9
b) s nu comercializeze produse despre care dein informaii sau

consider c pot fi periculoase;
c) s anune, imediat, autoritile publice competente, precum i
productorul, despre existenta pe piaa a oricrui produs de care au
cunotin ca este periculos;
d) s retrag de la comercializare produsele la care organele abilitate de
lege au constatat ca nu ndeplinesc caracteristicile prescrise sau
declarate, daca acesta constituie singurul mijloc prin care se pot
elimina neconformitile respective;
e) s asigure condiiile tehnice stabilite de productor, precum si
condiiile igienico-sanitare pe timpul transportului, manipulrii,
depozitarii si desfacerii, conform normelor in vigoare.
- Obligaiile prestatorilor de servicii
Conform art.25 din Codul consumului, prestatorul de servicii este
obligat :
a. s foloseasc, in cadrul serviciilor prestate, numai produse si
proceduri sigure si, dup caz, daca actele normative in vigoare
prevd, acestea sa fie testate si/sau certificate si sa anune imediat
existenta pe piaa a oricrui produs despre care au cunotina ca
este periculos;
b. s presteze numai servicii care nu afecteaz viaa, sntatea sau
securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora; s
respecte condiiile prescrise sau declarate, precum si clauzele
prevzute in contracte;
c. s asigure, la prestarea serviciilor, condiiile tehnice stabilite de
productor, precum i condiiile igienico-sanitare, conform
normelor n vigoare;
d. s rspund pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de
serviciul defectuos prestat;
e. s furnizeze informaiile referitoare la categoria calitativ a
serviciului, dupa caz, timpul de realizare, termenul de garanie i
post-garanie, preurile i tarifele, riscurile previzibile i, dup caz,
alte documente prevzute expres de lege;
f. n cazul serviciilor financiare, comerciantul este obligat s ofere
consumatorilor informaii complete, corecte i precise asupra
drepturilor si obligaiilor ce le revin.
- Obligaiile vnztorului
10
Conform art.53 din Codul consumului, vnztorul este obligat :

a) sa informeze consumatorii despre preul final al produsului si sa ofere
acestora toate informaiile si documentele tehnice care trebuie sa insoeasc
produsul;
b) s indice n mod vizibil preurile i tarifele si intr-o forma neechivoc,
uor de citit, prin marcare, etichetare si/sau afiare, iar informaiile furnizate
de aparatele de msur utilizate pentru determinarea cantitii produselor
vndute n vrac, trebuie s fie clare i uor vizibile pentru consumator;
c) s furnizeze toate informaiile privitoare la produsele si serviciile oferite
consumatorilor, iar dac livrarea produsului sau prestarea serviciului se
face ulterior plii unei sume de bani cu titlu de avans, comerciantul este
obligat sa elibereze consumatorului, la plata acontului, un document fiscal
recunoscut de legislaie sau, dup caz, un contract scris i s respecte
condiiile contractuale;
d) s pun la dispoziie documentele nsoitoare, precum si contractele preformulate, scrise in limba roman, indiferent de ara de origine a acestora,
fr a exclude prezentarea acestora si in alte limbi;
e) s arate denumirea sub care este vndut alimentul, firma comerciantului
care prepar ori furnizeaz hrana pentru populaie conform reglementarilor
specifice alimentului respectiv;
f) la punerea pe pia, s efectueze in public sau prin intermediul massmedia, demonstraii de utilizare produselor de folosin ndelungat, n
scopul promovrii produsului respectiv;
g) s demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumprrii,
modul de utilizare i funcionare a produselor ce urmeaz a fi vndute, dup
caz.
Unele obligaii au un caracter specific. n acest sens, art. 20 n forma
modificat prin O.U.G. nr. 174/19 noiembrie 2008 pentru modificarea i
completarea unor acte normative privind protecia consumatorilor, instituie
obligaia de informare n sarcina vnztorilor i prestatorilor de servicii
dispunnd c: - Vnztorii i prestatorii de servicii trebuie s informeze
consumatorii despre preul final al produsului sau despre tariful serviciului
prestat, pe care l suport consumatorul, care s cuprind toate costurile,
11
inclusiv taxa pe valoarea adugat i toate costurile suplimentare, i s le

ofere acestora toate informaiile i documentele tehnice, dup caz, care
trebuie s nsoeasc produsul sau serviciul; Operatorii economici de
transport internaional care i desfoar activitatea pe teritoriul Romniei
sunt obligai s ofere n scris consumatorilor, n completare la biletul de
transport, indiferent de forma de prezentare a acestuia, informaii n limba
romn referitoare la: itinerar, program, durat, distan, locul alocat n
mijlocul de transport, condiiile generale de transport, precum i orice alte
informaii utile pentru consumatori, referitoare la serviciul respectiv."
5. ACCEPIUNILE DE PRODUS I DE SERVICIU
5.1. Conceptul de produs
Prin produs se nelege orice fel de bun mobil inclusiv electricitatea.
produs - bun material a crui destinaie finala este consumul sau
utilizarea individuala ori colectiva; sunt considerate produse energia
electrica, energia termica, apa si gazele livrate pentru consumul
individual;
- produs sigur - produsul care, folosit in condiii normale sau
previzibile, nu prezint riscuri sau care prezint riscuri minime,
innd seama de ntrebuinarea acestuia;
- riscul se considera acceptabil si compatibil cu un grad nalt de
protecie pentru sigurana si sntatea consumatorilor, in funcie de
urmtoarele
aspecte:
a) caracteristicile produsului, ale ambalrii si ale instruciunilor de
montaj
si
ntreinere;
b) efectul asupra altor produse, mpreuna cu care acesta poate fi
folosit;
c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instruciunile de
folosire si orice alte indicaii si informaii furnizate de productor;
d) categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea
produsului.
- produs cu defecte - produsul la care modul de prezentare,
utilizarea previzibila si data achiziionrii nu ofer sigurana
consumatorilor,
producnd
pagube
acestora;
- produs de folosina ndelungata - produsul relativ complex,
constituit din piese si subansambluri, proiectat si construit pentru a
12
putea fi utilizat pe durata medie de utilizare si asupra cruia se pot

efectua
reparaii
sau
activitatea
de
ntreinere;
- produs contrafcut - orice bun, inclusiv ambalajul acestuia, la
care se constata utilizarea fora autorizare a unei mrci care este
identica cu o marca legal nregistrata, sau produsul care nu poate fi
difereniat in aspectele sale eseniale de un produs de marca, prin
care se inculca drepturile prevzute de lege ale destinatorului legal
al
mrcii
respective;
- produs falsificat - produs la care se constata alterarea sub orice
forma a elementelor de identificare a unei mrci, denumiri, sigle
ori desen industrial legal nregistrate, de natura a induce in eroare
asupra provenienei sale, la produse care nu au fost fabricate de
destinatorul legal al mrcii ori mputernicit al acestuia, sau la care
s-a constatat utilizarea mrcii legal nregistrate fora a exista
acordul
titularului;
- produs folosit - produs folosit de un alt consumator, reparat si
testat, corespunztor din punct de vedere tehnic si funcional unui
produs similar nou sau recondiionat, si care este un produs sigur;
- produs periculos - produsul care nu poate fi definit ca produs
sigur;
- produs recondiionat - produs nou cu ambalaj deteriorat, aspect
fizic exterior necorespunztor, mici defecte de fabricaie, dar care
este adus la parametrii tehnici de funcionare iniiali dai de
productor prin remediere.
5. 2.Conceptul de serviciu
Prin serviciu se nelege - activitatea, alta dect cea din care rezult
produse, efectuat n scopul satisfacerii unor necesitai ale consumatorilor;
- serviciu de alimentaie public - activitatea de pregtire,
preparare, prezentare si servire a produselor si a buturilor pentru
consumul acestora in unitatea specializate sau la domiciliul/locul
de munca al consumatorilor;
- serviciu financiar - unele servicii de natura bancar, credite,
asigurri, pensii private, investiii sau pli ;
-
serviciu de pia - orice aciune sau prestaie care face obiectul

vnzrii-cumprrii pe piaa si care nu are drept consecina
13
transferul proprietarii asupra unui bun corporal, efectuata in scopul

satisfacerii unor necesitai ale consumatorilor.
6. CONTRACTUL NCHEIAT CU CONSUMATORUL
6.1. Conceptul de contract
Sunt considerate contracte :
- Certificatele de garanie;
- bonurile de comand;
- facturile (acceptate;
- borderourile de vnzare;
- bonurile de vnzare;
- biletele;
- tichetele care conin stipulri sau referiri la condiiile generale
prestabilite.
6.2. nelesul sintagmei contract ncheiat cu consumatorul i
interpretarea acestui contract
Contractul ncheiat cu consumatorul este acordul intervenit ntre
comerciant i necomerciantul persoan fizic sau juridic, prin contract
nelegndu-se, certificatele de garanie, bonurile de comand, facturile,
borderourile sau bonurile de livrare, biletele, tichetele care conin stipulri
sau referiri la condiii generale prestabilite.
n interpretarea contractelor ncheiate cu consumatorii se aplic
principiul conform cruia: n caz de dubiu asupra interpretrii unor clauze
contractuale, acestea vor fi interpretate n favoarea consumatorului.
Contractele ntre un comerciant i un consumator sunt considerate
contracte standard sau de adeziune .
n relaie cu aceste contracte, sunt reglementate practicile comerciale
abuzive constnd n metode de comercializare restrictive sau condiionate
care afecteaz interesele consumatorilor.
Se pot identifica aceste practici indiferent de comerul exercitat
respectiv: una sau mai multe activiti de comercializare cu ridicata, cu
amnuntul, de tip cash ant curry, de alimentaie public, precum i a
serviciilor desfurate de un comerciant.
Sunt considerate contracte standard cele guvernate de :
- Legea nr. 51/8 martie 2006 privind serviciile comunitare de utiliti
publice;
14
- Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit

pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice modificat
prin O.U.G.nr.174/2008; precum i:
- Contractul societii comerciale furnizoare ncheiat cu consumatorii,
de Distrigaz, Electrica, ap-canal, telefonie fix, gospodrie
comunal.
Clauzele care trebuie incluse n aceste contracte pentru a face dovada
ndeplinirii obligaiei de informare a consumatorului se refer la:
- presiunea minim a gazului furnizat, compoziie ( impuriti
mecanice ap, aer);
-valoarea minim a curentului de joas tensiune furnizat, frecvena
acestuia, inclusiv domeniul de variaie admis pentru parametri
respectivi, n procente sau uniti de msur suportarea pagubelor din
tensiunea prea ridicat la receptori;
- presiunea, debitul i calitatea apei potabile.
6.3CLAUZELE CONSIDERATE DE LEGE ABUZIVE
Aa cum am artat, art.74-83 din Codul consumului, impune ca orice
contract ncheiat ntre comerciani i consumatori, pentru vnzarea de bunuri
sau prestarea de servicii, s cuprind clauze contractuale clare, pentru
nelegerea crora nu sunt necesare cunotine de specialitate, iar n caz de
dubiu asupra interpretrii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate
n favoarea consumatorului.
Aceleai dispoziii consider c o clauz contractual care nu a fost
negociat direct cu consumatorul va fi considerat abuziv dac, prin ea
nsi sau mpreun cu alte prevederi din contract, creeaz, n detrimentul
consumatorului i contrar cerinelor bunei-credine, un dezechilibru
semnificativ ntre drepturile i obligaiile prilor.
O clauz contractual va fi considerat ca nefiind negociat direct cu
consumatorul, dac aceasta a fost stabilit fr a da posibilitatea
consumatorului s influeneze natura ei, cum ar fi contractele pre-formulate
15
sau condiiile generale de vnzare practicate de comerciani pe piaa

produsului sau serviciului respectiv.
Obligaia de a negocia sau de stipula clauze ale contractului mbrac
forme specifice n funcie de particularitatea contractului.
Astfel, conform Legii nr. 289/2004 privind regimul juridic al
contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane
fizice, republicat n 23 aprilie 2008, nainte de ncheierea contractului,
creditorul este inut:
a) s ofere gratuit consumatorului, pe hrtie sau pe alt suport durabil, un
grafic de rambursare i un exemplar al proiectului contractului de credit, n
momentul solicitrii de ctre consumator a unei oferte de credit;
b) s prezinte consumatorului informaiile complete, corecte i precise
privind contractul de credit avut n vedere;
c) s informeze consumatorul despre ntreaga documentaie de credit
necesar acordrii unui credit, documentaie care trebuie s cuprind cel
puin:
1. situaiile financiare curente ale solicitantului de credit i ale oricrui
garant al acestuia, conform reglementrilor specifice;
2. o descriere a modalitilor de garantare pentru plata integral a datoriei
i, dup caz, o evaluare a bunurilor care fac obiectul garaniei.
Conform Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiii
imobiliare, modificat cu O.U.G. nr. 174/ 2008, publicat n M.Of. nr.
795/ 27 noiembrie 2008, la solicitarea unei oferte de credit, instituia
autorizat are obligaia de a oferi gratuit consumatorului, pe hrtie sau pe alt
suport durabil, un grafic de rambursare i un exemplar al proiectului
contractului de credit.
- toate costurile, inclusiv dobnda, comisioanele, taxele i orice alt tip de
costuri pe care trebuie s le suporte consumatorul n legtur cu contractul
de credit i care sunt cunoscute de ctre creditor, cu excepia taxelor
notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit,
n special primele de asigurare, sunt incluse, de asemenea, n cazul n care
obinerea creditului sau obinerea acestuia potrivit clauzelor i condiiilor
prezentate este condiionat de ncheierea unui contract de servicii;
valoarea total pltibil de consumator - suma dintre valoarea total a
creditului i costul total al creditului pentru consumator;
valoarea total a creditului - plafonul sau sumele totale puse la dispoziie
n baza unui contract de credit, iar variaia ratei dobnzii trebuie s fie
independent de voina creditorului ipotecar, raportat la fluctuaiile unor
indici de referin verificabili, menionai n contract, sau la modificrile
legislative care impun acest lucru. n sarcina mprumutatului vor fi puse
16
numai cheltuielile aferente ntocmirii documentaiei de credit i constituirii

ipotecii i garaniilor aferente;
- costul total al creditului pentru consumator.
Conform aclelai legi, contractul de credit ipotecar va cuprinde obligatoriu
i urmtoarele informaii referitoare la costurile suportate de consumator:
a) valoarea total a creditului;
b) rata dobnzii aferente creditului, fix i/sau variabil, mpreun cu
informaii privind orice costuri incluse n costul total al creditului pentru
consumator;
c) costul total al creditului;
d) durata contractului de credit;
e) valoarea total pltibil de consumator;
f) costurile aferente contractului de asigurare, n cazurile n care, pentru
acordarea creditului, consumatorul este obligat s ncheie un contract de
asigurare.
De asemenea, legea oblig pe creditorul ipotecar de a insera n coninutul
contractului de credit clauze prin care s aduc la cunotina mprumutatului
toate garaniile pe care nelege s le ncheie n numele i pe seama
mprumutatului, precum i condiiile de angajare a acestora, contractul
neputnd fi modificat dect n scris de ctre pri, prin ncheierea de acte
adiionale.
n temeiul O.G. nr. 130/2000 privind protecia consumatorilor la ncheierea
i executarea contractelor la distan, republicat la 7 martie 2008 i
modificat cu O.U.G. nr. 174/ 2008, publicat n M. Of. nr. 795/ 27
noiembrie 2008, comerciantul este dator s arate preul bunurilor sau tarifele
serviciilor, cu toate taxele incluse; s comunice consumatorului n scris sau
pe un alt suport durabil la dispoziia sa i la care are acces, n timp util, n
perioada executrii contractului i pn cel mai trziu n momentul livrrii,
toate informaiile pevzute expres.
Clauzele i practicile considerate abuzive sunt cele enunate n:
- Directiva nr. 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele
abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii;
- Anexa la Legea nr.193/ 2000 privind clauzele abuzive n
contractele ncheiate cu consumatorii;
- Legea nr. 240/2004 privind rspunderea productorilor pentru
pagubele generate de produsele cu defecte, republicata in 2008;
- Legea nr. 449/2003, republicata 2008, privind vnzarea produselor
si garaniile asociate acestora
- Trebuie menionat c majoritatea actelor normative privind
protecia consumatorilor au fost completate sau modificate prin
17
O.U.G. nr. 174/ 2008, publicat n M.Of. nr. 795/ 27 noiembrie

2008.
7. Protecia consumatorilor fa de practicile comerciale ilicite sau
neloiale
Transparena pieei, informarea consumatorilor (utilizatorilor) i
asocierea n scopul protejrii intereselor economice.
La antipodul informrii corecte se afl publicitatea neltoare i
comparativ, fapt sancionat n dreptul concurenei comerciale ntruct
afecteaz concurentul rival. Cu toate acestea, unele fapte care reflect
denigrarea concurentului nu afecteaz direct consumatorul.
n schimb, sunt considerate criterii obiective, aciunile de publicitate utilizate
de comerciani pentru a promova i vinde produsele i reputate ca neltoare
dac:
- difuzeaz informaii false i deci mincinoase;
- prin maniera de prezentare, induc sau sunt susceptibile s induc o
eroarea a consumatorului mediu chiar dac informaiile prezentate
sunt factual corecte;
- provoac sau sunt susceptibile s provoace rezoluia comercial
care nu s-ar fi luat n alte condiii.
Sunt considerate ilicite, publicitatea neltoare, publicitatea agresiv,
falsele oferte gratuite, inducerea n eroare a consumatorilor prin omisiune
sau prin reclamele-capcan, precum i alte practici comerciale abuzive
prin care comercianii ncalc drepturile consumatorilor, cum ar fi:
publicitatea capcan: practica de a convinge consumatorul sa cumpere de
la o anumita societate fcnd publicitate unui produs la un pret foarte
sczut, pentru care nu exista un stoc corespunztor; gratuitate fals oferit crearea unei impresii false asupra unor oferte prin descrierea produselor ca
fiind gratuite, ca fiind bonus, discount sau fr taxe dei consumatorul nu
beneficiaz de aceste oferte; adresarea direct ctre copii spre a-i
determina s cumpere anumite produse sau spre a convinge prinii sa le
cumpere; afirmaii mincinoase privitoare la proprietile curative
miraculoase ale produselor (nlturarea ridurilor, firelor de pr alb, cderii
prului, reducerea greutii, etc.); ctigarea de premii provocarea dorinei
de a cumpra prin inducerea ideii c astfel va dobndi un premiu dei
ctigul este condiionat de plata unei sume de bani sau de suportarea unui
cost; metoda bulgrelui de zpad prin care se promoveaz comerul n
sistem piramidal, ctigul provenind din vnzarea sau consumul produselor
prin introducerea altor consumatori n sistem; practica reportajelor
publicitare anonime prin care comerciantul pltete utilizarea coninutului
18
editorial din mass-media pentru promovarea unui produs fr a se meniona

expres publicitatea; false limite ale ofertelor declaraia fals privind
produsul disponibil doar pentru un interval de timp limitat, cu scopul de a-i
priva pe consumatori de posibilitatea de a face o alegere n cunostin de
cauz; angajamentul de a furniza serviciile post-vnzare- furnizarea de
servicii post-vnzare catre consumatori n alta limb fr a informa
consumatorul despre aceasta nainte de a iniia tranzacia; vnzarea
agresiv prin care, comerciantul pretinde plata preului pe loc sau ulterioar
pentru produse pe care le livreaz dar nesolicitate de consumator; garanii
n Europa menine sau creeaz contrar realitii, impresia ca serviciul postvnzare furnizat pentru un produs ar fi disponibil ntr-un stat membru, altul
dect cel n care este vndut produsul
8.. Cile i mjloacele legale de prtecie a consumatorilor
Conform Legii nr. 363/2007 ncepnd cu 31 ianuarie 2008, orice
persoan are posibilitatea de a-i aciona n justiie pe comercianii care
ncalc legea privind combaterea practicilor comerciale incorecte.
8.1 Organele competente s asigure respectarea drepturilor
consumatorilor n U.E
- Comisia Comunitilor Europene
- anchete periodice n rndul consumatorilor din statele membre ale
comunitii,
- rapoarte anuale publicate asupra politicii de informare i protecie a
consumatorilor.
recursul colectiv pentru consumatori - n strategia sa, Comisia a
subliniat importana unor mecanisme de recurs eficiente pentru consumatori
i i-a anunat intenia de a avea n vedere msuri privind recursul colectiv
pentru consumatori. Parlamentul European, Consiliul i Comitetul economic
i social european au salutat intenia Comisiei de a ameliora recursul pentru
consumatori i, n special, de a avea n vedere msuri privind recursul
colectiv (C.E.E Bruxelles, 27.11.2008 CARTE VERDE privind recursul
colectiv pentru consumatori).
- Consiliul consultativ al comsumatorilor
- avizeaz aciunile Comisiei i punerea n practic a politicii de
protecie a consumatorului
- n plan teritorial, sunt incidente prevederile H.G. nr. 251/ 1994
privind stabilirea componenei, a atribuiilor i a modului de organizare i
funcionare a Consiliului consultativ pentru protecia consumatorilor,
19
publicat n M. Of. nr. 152 din 17/06/1994 precum i Regulamentul cadru

din
27mai
1994
(Regulament
din
1994)
de organizare i funcionare a consiliilor consultative pentru protecia
consumatorilor.
- Asociaia pentru protecia consumatoilor pe piaa romneasc
promoveaz interesele consumatorilor i acioneaz pentru protecia
lor precum i pentru obinerea reparrii daunelor.
Asociaiile de consumatori sunt persoane juridice, organizaii
neguvernamentale, care au ca unic scop aprarea drepturilor i intereselor
legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, n general.
Asociaiile de consumatori pot fi parteneri sociali cu drept de
reprezentare in consiliile consultative cu rol n domeniul proteciei
consumatorilor, n care organele administraiei publice sunt reprezentate,
daca ndeplinesc condiiile cerut de lege.
Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor
are competena de a
sanciona publicitatea neltoare, publicitatea
agresiv, falsele oferte gratuite, inducerea n eroare a consumatorilor prin
omisiune
sau
prin
reclamele-capcan.
Conform Legii nr. 363/2007 ncepnd cu 31 ianuarie 2008, practicile
comerciale incorecte pot fi sesizate Autoritii Naionale pentru Protecia
Consumatorilor de orice persoan sau organizaie care, potrivit legii, are
un interes legitim, chiar i de ctre operatorii economici concureni.
posibilitatea de a-i aciona n justiie pe comercianii care ncalc legea
privind combaterea practicilor comerciale incorecte.
9. Natura rspunderii juridice i sanciunile aplicabile nclcrii
drepturilor consumatorilor
9.1. CONCEPTUL DE RSPUNDERE
1. Rspunderea contractual
n principiu, responsabilitatea este antrenat n cazul n care vnzarea
sau fabricarea au caracter comercial.
Poate fi antrenat pentru nclcarea obligaiilor sau nerespectarea
drepturilor consumatorului partener contractual.
Dar, remediile contractuale sunt insuficiente deoarece contractele
sunt opozabile numai prilor astfel c un membru al familiei, motenitorii
sau donatorul nu se poate prevala de obligaiile asumate de vnztor. De
20
asemenea, fabricantului nu-i poate fi atras rspunderea ntruct nu este

parte n contract.
Prin urmare, n materia dreptului consumatorului, rspunderea
contractual are un coninut mai extins dect cel studiat n dreptul comun.
2. Rspunderea delictual
Directiva C.E.E n. 374 /25 iulie 1985 instituie o rspundere delictual
pentru neglijen, fiind prezumat greeala prtului.
Productorul din C.E. adic fabricantul produsului de pe teritoriul
unui stat membru, ori cel care se prezint a fi fabricant - contrar mrcii
produsului - este rspunztor pentru orice defect sau viciu, chiar dac nu i se
poate imputa vreo greeal.
3. Rspunderea contravenional
Pentru practici incorecte, Oficiul pentru protecia consumatorului i
ANPC pot aplica sanciuni principale constnd n amenzi, sanciuni
complementare constnd n oprirea definitiv a comercializrii i retragerea
din consumul uman a produsului ori aplicarea de sigilii, i /sau msuri
complementare constnd n nchiderea unitii pe o durat de 6 luni, pe o
durat de 12 luni, definitiv, sau suspendarea activitii comerciale pn la
intrarea n legalitate, retragerea avizului sau autorizaiei de exercitare a
activitii, i/sau sesizarea organelor de urmrire penal.
3. Rspunderea penal
Poate fi atras pentru comiterea infraciunilor. Consumatorii afectai
prin svrirea infraciunilor se pot constitui pri civile i s solicite
despgubiri pentru prejudiciul suferit.
10. CONDIIILE RSPUNDERII JURIDICE- FAPTA, PREJUDICIU
RAPORTUL DE CAUZALITATE NRE FAPT, PREJUDICIU I
DESPGUBIRI
Sunt acordate despgubiri pentru vtmri corporale i pentru
prejudicii materiale relative la bunuri mobile sau imobile destinate folosinei
sau consumului personal i nu comercial.
Protecia nu este asigurat prin apel la autoritatea administrativ
(oficiul pentru protecia consumatorului) ci prin aciune n instana
judectoreasc.
21
Faptele ilicite sunt cele enunate expres de legile incidente materiei.

Reclamantul este dator s descrie materialitatea faptei.
Paguba reprezint prejudiciul creat consumatorilor prin utilizarea
unui produs periculos sau a unui produs cu defecte, precum si cel creat de
servicii necorespunztoare furnizate de prestator.
Prejudiciul poate fi material, i poate consta n vtmarea integritii
corporale sau a sntii, precum i pierderea vieii.
Raportul de cauzalitate este necesar pentru atragerea rspunderi civile
delictuale ns n materia dreptului consumatorului, legea prezum culpa
comerciantului.
Despgubirile constau n suma acordat pentru prejudiciul efectiv
suferit, pentru pierderea ca efect al prejudiciului i pentru acoperirea
daunelor morale suferite.
Fundamentele
despgubire
juridice pentru aciunea n rspundere i
- Legea nr. 227/2007 pentru modificarea, completarea i aprobarea

O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului;
- O. G. nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare;
- Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate
ntre comerciani i consumatori, republicat;
- Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale
comercianilor n relaia cu consumatorii i armonizarea reglementrilor cu
legislaia european privind protecia consumatorilor, publicat n M. Of.
Partea I nr. 899 din 28/12/2007;
22
BIBILOGRAFIE
SELECTIV
Legislaie comunitar n materia securitii alimentare

- Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producia
ecologic;
- Directiva nr. 2010/67/UE a Comisiei din 20 octombrie 2010 de
modificare a Directivei 2008/84/CE privitoare la stabilirea unor
criterii specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alii
dect coloranii i ndulcitorii;
- Directiva nr. 2001/112/CE a Consiliului din 20
decembrie 2001 privind sucurile de fructe i anumite
produse similare destinate consumului uman;
- Directiva nr. 2009/112/CE a Comisiei din 14 august
2009 de modificare a Directivei 2001/112/CE a Consiliului
privind sucurile de fructe i anumite produse
similare destinate consumului uman;
- Regulamentul (CE) NR. 854/2004 al Parlamentului European i al
Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor
specifice de organizare a controalelor oficiale
privind produsele de origine animal destinate
consumului uman;
- Regulamentul (CE) NR. 966/2009 al Comisiei din 15 octombrie
2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 657/2008 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1234/2007 al Consiliului privind acordarea de ajutoare comunitare
pentru furnizarea laptelui i a anumitor produse lactate elevilor
din instituiile colare;
- Regulamentul (CE) NR. 1332/2008 al Parlamentului European i
al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind enzimele
23
alimentare i de modificare a Directivei 83/417/CEE a

Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului, a
Directivei 2000/13/CE, a Directivei 2001/112/CE a Consiliului i a
Regulamentului (CE) nr. 258/97;
Directiva nr. 2000/60/CE a Parlamentului European i al
Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de
politic comunitar n domeniul apei;
Regulamentul (CE) NR. 1830/2003 al Parlamentului European i
al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea i
etichetarea organismelor modificate genetic i trasabilitatea
produselor destinate alimentaiei umane sau animale, produse din
organisme modificate genetic, i de modificare a Directivei
2001/18/CE;
Regulamentul (CE) NR 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie
2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr.
2200/96, (CE) nr. 2201/96 i (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului n
sectorul fructelor i legumelor;
Regulamentul (CE) NR. 2406/96 al Consiliului din 26
noiembrie 1996 privind stabilirea standardelor
comune de pia pentru anumite produse
pescreti;
Regulamentul (CE) NR. 333/2007 al Comisiei din din 28 martie
2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor i de analiz
pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur,
staniu anorganic, 3-MCPD i benzo(a)piren din produsele
alimentare;
Regulamentul (CE) NR. 396/2005 al Parlamentului European i al
Consiliului din 23 februarie 2005 privind coninuturile maxime
aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse
alimentare i hrana de origine vegetal i animal pentru
animale i de modificare a Directivei 91/414/CEE;
Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind
interzicerea utilizrii anumitor substane cu efect hormonal
sau tireostatic i a substanelor
-agoniste n creterea
animalelor i de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE
i 88/299/ CEE
Directiva 97/55/CEa Parlamentului european i a Consiliului
din 6 octombrie 1997 de modificare a Directivei 84/450/CEE
privind publicitatea neltoare cu scopul de a include publicitatea
comparativ ;
24
- Directiva C.E.E nr.59/29 iunie 1992 privind securitatea general

a produselor;
- Directiva C.E.E nr.314 i nr. 315 din 7 iunie 1988 privind
indicarea preurilor la produsele alimentare i nealimentare;
- Directiva C.E.E nr. 357/25 iunie 1987 privind produsele care
neavnd aparena a ceea ce sunt, compromit sntatea i
securitatea consumatorilor;
- Directivele C.E.E din 14 iunie i 30 decembrie 1989 privind
produsele alimentare;
- Directiva C.E.E. nr. 577/20 decembrie 1985 privind protecia
consumatorilor n contractele ncheiate n afara localurilor
comerciale;
Directiva C.E.E.
nr. 450/10 septembrie 1984 privind
armonizarea legislaiilor n materia publicitii neltoare;
- Rezoluia Consiliului din 9 iunie 1986 privind integrarea educaiei
consumatorilor n nvmnt, reprezentarea i participarea
consumatorilor la deciziile care i vizeaz;
- Rezoluia Consiliului din 25 iunie 1987 privind accesul
consumatorilor la justiie i securitatea consumatorilor;
Legislaia romneasc
-
Codul Civil;
Codul comercial;
Codul de Procedur Civil
Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului publicat n M.Of.
nr. 593/1 iulie 2004 i intrat n vigoare la 1 ianuarie 2007;
- Legea 148/2000 privind publicitatea publicat n M.Of. nr 359/2
august 2000 i modificat prin Legea nr.158 din 18 iulie 2008
privind publicitatea neltoare i publicitatea comparativ;
- Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale
comercianilor n relaia cu consumatorii i armonizarea
reglementrilor cu legislaia european privind protecia
consumatorilor, publicat n M. Of. nr. 899 din 28/12/2007;
25
- O.U.G. nr. 174/ 27 noiembrie 2008 pentru modificarea i

completarea unor acte normative privind protecia consumatorilor,
publicat n: M. Of. nr. 795/27 noiembrie 2008;
- Legea nr. 449/2003, republicat n M.Of. nr. 347/6 mai 2008
privind vnzarea produselor si garaniile asociate acestora,
modificat i completat prin O.U.G. nr. 174/ 27 noiembrie 2008;
- O. G. nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor, republicat n
M. Of. nr. 208 din 28 martie 2007, modificat prin O.U.G. nr. 174/
27 noiembrie 2008;
- Ordinul nr. 92/2007 emis de ANPC pentru aprobarea Normei
privind unele masuri de informare a consumatorilor, persoane
fizice, de catre operatorii economici prestatori de servicii n cadrul
contractelor pre-formulate folosite de catre acetia;
- H.G. nr. 748/2007 privind organizarea i funcionarea Autoritii
Naionale pentru Protecia Consumatorilor;
- H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor;
- H.G. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preurilor i
tarifelor produselor oferite consumatorilor spre vnzare;
- H.G. nr. 396/2003 privind asigurarea securitii utilizatorilor de
jucrii;
- H.G. nr. 251/ 1994 privind stabilirea componenei, a atribuiilor i
a modului de organizare i funcionare a Consiliului consultativ
pentru protecia consumatorilor, publicat n M. Of. nr. 152/
17iunie 1994;
- Regulamentul
cadru
(Regulament
din
1994)
de organizare i funcionare a consiliilor consultative pentru
protecia consumatorilor publicat n M. Of. nr. 152/ 17 iunie
1994;
- Ordonana Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al
contractelor la distan;
- Legea nr. 148/2000 privind publicitatea;
- Ordonana Guvernului nr. 106/1999 privind contractele ncheiate n
afara spaiilor comerciale;
- Legea nr. 245/2004 privind securitatea general a produselor;
- Ordonana Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitii
de soluionare a petiiilor;
- Hotrrea Guvernului nr. 284/2009 privind organizarea i
funcionarea
Autoritii
Naionale
pentru
Protecia
Consumatorilor;
26
- Hotrrea Guvernului nr. 1553/2004 cu privire la modalitile de

ncetare a practicilor ilicite n domeniul proteciei intereselor
colective ale consumatorului;
- Ordonana Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraveniilor
I. STUDII DE CAZ :
1. Paola Faccini Dori vs. S.R.L. Recreb, chestiune prejudicial
i hotarare preliminar de interpretare a Directivei 85/577/
CEE a Consiliului din 20 dec.1985 privind protecia
consumatorilor n cazul contractelor negociate n afara
spatiilor comerciale;
2. Verein fur Konsumenten information vs. Comisia
European; dreptul de acces la informaiile de interes pentru
consumatori;
3. Annette Keller vs.Instituto Nacional de la Seguridad Social
nelesul de servicii i prestarea de servicii medicale;
4. Declan O Byrne vs. MSD Ltd Sanofi Pasteur, S.A Sanofi
Pasteur nelesul sintagmei punere n circulatie a unui
produs; rspunderea pentru pagubele cauzate de produsele
cu defecte;
5. Elisa Maria Mostaza Claro vs. Centro Movil Milenium SL
clauze abuzive n contract; neinvocarea caracterului abuziv
al clauzei n faa instanei arbitrale; dreptul de a susine
excepia n recursul contra hotrrii arbitrale;
6. S.R.L. Lidi Italia vs. Comune di Arcole (VR), obligaia de
etichetare a produselor alimentare destinate exportului n
statul consumatorului final.
II. n spea redat mai jos,
a) identificai:
- concepte,
27
- drepturi,
- obligaii,
- rspunderi i/sau cauze exoneratoare de rspunderi, etc.
b) indicai normele juridice interne i europene incidente fiecrui concept
i per total, strii de fapt.
c) enunai:
soluia pe care o preconizai i
d) argumentai-o n limbaj juridic.
Termeni i cuvinte cheie

- pia interioar;
- practici comerciale;
- protecia consumatorului;
Rreglementare orientativ:
Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European i al
Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune n
materie de compensare i de asisten a pasagerilor n eventualitatea
refuzului la mbarcare i anulrii sau ntrzierii prelungite a zborurilor
i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO L 46, p. 1, Ediie
special, 07/vol. 12, p. 218).
SPEA: Friederike Wallentin-Hermann vs Alitalia

Doamna Wallentin-Hermann a rezervat la Alitalia, pentru ea, pentru soul
su i pentru fiica sa, trei locuri pentru un zbor cu plecare din Viena i cu
destinaia Brindisi, cu escal la Roma. Plecarea din Viena era prevzut
pentru 28 iunie 2005 la ora 6.45, iar sosirea la Brindisi era prevzut n
aceeai zi, la ora 10.35. Dup nregistrare, cei trei pasageri au fost informai,
28
cu cinci minute nainte de ora de plecare prevzut, c zborul lor fusese

anulat. Ulterior, au fost transferai la un zbor al companiei Austrian Airlines
cu destinaia Roma, unde au ajuns la ora 9.40, cu 20 de minute dup ora de
plecare a legturii pentru Brindisi, pe care, aadar, au pierdut-o. Doamna
Wallentin-Hermann i familia sa au ajuns la Brindisi la ora 14.15.
Cauza anulrii zborului Alitalia cu plecare din Viena a fost o pan de motor
complex, care a afectat turbina, aceasta fiind descoperit cu o zi nainte, n
timpul unei verificri. Alitalia a fost informat n legtur cu acest aspect n
noaptea dinaintea zborului. Repararea aeronavei, care a necesitat trimiterea
de piese de schimb i de tehnicieni, a fost definitivat la 8 iulie 2005.
Ca urmare a respingerii de ctre Alitalia a solicitrii de a i se plti o
compensaie de 250 de euro, precum i 10 euro pentru cheltuieli
reprezentnd convorbiri telefonice, doamna Wallentin-Hermann a introdus o
aciune n justiie. ntruct Alitalia a atacat cu apel obligarea sa n prim
instan, Tribunalul Comercial din Viena trebuie n prezent s decid dac
problemele tehnice care au determinat anularea zborului intrau n sfera
noiunii de mprejurri excepionale exoneratoare de plata compensrii.
Tribunalul Comercial a sesizat Curtea de Justiie a Comunitilor
Europene pentru ca aceasta s intrepreteze noiunea respectiv.
C.J.C.E. a pronunat Hotrrea nr.549/07 prin care a precizat care sunt
mprejurrile excepionale, exoneratoare de rspundere pentru despgubiri,
Conf. Univ. dr. E. Florescu ,
Asistent univ.drd A.C.Tria
29
ANEXE
ANEXA I.
DIRECTIVA NR. 2010/67/UE A COMISIEI DIN 20 OCTOMBRIE 2010
DE MODIFICARE A DIRECTIVEI 2008/84/CE privitoare la stabilirea unor
criterii specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alii dect coloranii i
ndulcitorii
Text cu relevan pentru SEE)
COMISIA EUROPEAN,
avnd n vedere Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene,
avnd n vedere Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European i al
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari [1], n special articolul
30 alineatul (5), dup consultarea Comitetului tiinific pentru alimentaie i a
Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar,
ntruct:
(1) Directiva 2008/84/CE a Comisiei din 27 august 2008 de stabilire a unor criterii
specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alii dect coloranii i ndulcitorii [2]
precizeaz criteriile de puritate pentru aditivii menionai n Directiva 95/2/CE a
Parlamentului European i a Consiliului din 20 februarie 1995 privind aditivii
alimentari, alii dect coloranii i ndulcitorii [3].
(2) Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede la articolul 30 alineatul (4) c
specificaiile aditivilor alimentari menionai la alineatele (1)-(3) din articolul
respectiv, incluznd aditivii autorizai n temeiul Directivei 95/2/CE, sunt adoptate, n
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European i al
Consiliului din 16 decembrie 2008 de stabilire a unei proceduri comune de autorizare
a aditivilor alimentari, enzimelor i aromelor alimentare [4], n momentul introducerii
acestor aditivi alimentari n anexele respective n conformitate cu dispoziiile
alineatelor menionate.
(3) Prin urmare, avnd n vedere c aceste liste nu au fost nc stabilite i pentru a
asigura modificarea efectiv a anexelor la Directiva 95/2/CE n temeiul articolului 31,
precum i pentru a asigura faptul c aditivii astfel autorizai respect condiiile de
utilizare sigur, ar trebui s se modifice Directiva 2008/84/CE.
(4) Rubrica referitoare la dioxidul de carbon (E 290) ar trebui revizuit n ceea ce
privete nivelul concentraiei "coninutului de ulei" pentru a lua n considerare
specificaiile din Codex Alimentarius elaborate de Comitetul mixt de experi n
materie de aditivi alimentari (JECFA Joint Expert Committee on Food Additives) i
documentele Organizaiei Internaionale pentru Standardizare (ISO) (de exemplu,
ISO 6141).
(5) Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar (denumit n continuare
"Autoritatea") a evaluat informaiile privind sigurana extractelor de rozmarin utilizat
ca antioxidant n produsele alimentare. Extractele de rozmarin sunt obinute din
Rosmarinus officinalis L. i conin mai multe componente cu funcii antioxidante (n
special acizi fenolici, flavonoide, diterpenoizi i triterpeni). Se consider adecvat
adoptarea de specificaii pentru extractele de rozmarin, autorizat ca aditiv alimentar
nou pentru utilizarea n produsele alimentare n temeiul Directivei 95/2/CE i cruia i
este atribuit numrul E 392. Sunt descrise mai multe procedee de producie care
utilizeaz extracia cu solveni (etanol, aceton i hexan) i extracia cu dioxid de
carbon supercritic.
30
(6) Hemiceluloza de soia (E 426) a fost evaluat de Comitetul tiinific pentru

alimentaie n 2003 [5] i este autorizat n prezent n UE n temeiul Directivei
95/2/CE. O nou varietate de hemiceluloz de soia este produs n prezent i respect
toate specificaiile stabilite n Directiva 2008/84/CE pentru E 426, cu excepia
faptului c etanolul este necesar din punct de vedere tehnic ca precipitant pentru a
purifica soluia extras a acestei noi varieti de hemiceluloz de soia. n consecin,
E 426 final, ale crui caracteristici difer de o pulbere alb uscat pulverizat, poate
conine i etanol sub form de reziduu la o concentraie maxim de 2 %. Etanolul
este autorizat prin Directiva 2009/32/CE a Parlamentului European i a Consiliului
[6] ca solvent de extracie n cursul prelucrrii de materii prime, produse alimentare,
componente alimentare sau ingrediente alimentare, n conformitate cu bunele practici
de fabricare.
(7) Autoritatea a evaluat informaiile cu privire la sigurana gumei cassia ca nou
aditiv alimentar utilizat ca agent gelifiant i agent de ngroare i a emis avizul su la
26 septembrie 2006 [7]. Autoritatea a concluzionat c utilizarea gumei cassia n
condiiile menionate nu pune nicio problem de siguran. Prin urmare, este adecvat
s se adopte specificaii pentru acest nou aditiv alimentar, cruia i se aloc numrul E
427.
(8) Rubrica referitoare la hidroxipropilceluloz (E 463) ar trebui modificat pentru a
corecta o eroare a specificaiilor n ceea ce privete compoziia. n loc de "Conine
cel puin 80,5 % grupri de hidroxipropoxil", se va citi "Conine cel mult 80,5 %
grupri de hidroxipropoxil". Prin urmare, este adecvat s se actualizeze specificaiile
actuale.
(9) Rubrica referitoare la hidrogen (E 949) ar trebui corectat astfel nct nivelurile
concentraiei indicate n seciunile "compoziie" i "puritate" s poat fi compatibile.
n consecin, ar trebui corectat concentraia de azot.
(10) Autoritatea a evaluat informaiile cu privire la sigurana unui nou aditiv
alimentar, alcool polivinilic (APV), utilizat ca agent de aplicare a unei pelicule pentru
suplimentele alimentare, i a emis avizul su la 5 decembrie 2005 [8]. Autoritatea a
concluzionat c utilizarea alcoolului polivinilic ca agent de aplicare a unei pelicule
pentru suplimentele alimentare care se prezint sub form de capsule i tablete nu
pune nicio problem de siguran. Prin urmare, este adecvat s se adopte specificaii
pentru alcoolul polivinilic, cruia i se aloc numrul E 1203 i care este autorizat ca
aditiv alimentar n temeiul Directivei 95/2/CE.
(11) Autoritatea a evaluat informaiile privind sigurana a ase categorii de polietilenglicoli (PEG 400, PEG 3000, PEG 3350, PEG 4000, PEG 6000, PEG 8000) ca ageni
de aplicare a unei pelicule pentru suplimentele alimentare i a emis avizul su la 28
noiembrie 2006 [9]. Autoritatea a constatat c utilizarea acestor categorii de
polietilen-glicoli ca agent glazurant n formulele de aplicare a unei pelicule pentru
suplimentele alimentare care se prezint sub form de capsule i tablete nu pune nicio
problem de siguran n condiiile de utilizare prevzute. Toate aceste categorii de
polietilen-glicoli au primit un nou numr E, i anume E 1521. Prin urmare, este
adecvat s se adopte specificaii pentru cele ase categorii de polietilen-glicoli i
acestea s fie regrupate ntr-o singur rubric. n consecin, este necesar s se
actualizeze specificaiile actuale deja stabilite n Directiva 2008/84/CE pentru
polietilen-glicol 6000.
(12) EFSA a evaluat sigurana utilizrii unui preparat enzimatic pe baz de trombin
i fibrinogen derivate din bovine i/sau porcine, utilizat ca aditiv alimentar pentru
reconstituirea de alimente, i a concluzionat n avizul su din 26 aprilie 2005 c
31
aceast utilizare a preparatului enzimatic, astfel cum este descris n aviz, nu pune
nicio problem de siguran [10]. Cu toate acestea, Parlamentul European, n
rezoluia sa din 19 mai 2010 referitoare la proiectul de directiv a Comisiei de
modificare a anexelor la Directiva 95/2/CE a Parlamentului European i a Consiliului
privind aditivii alimentari, alii dect coloranii i ndulcitorii, a considerat c
includerea n anexa IV la Directiva 95/2/CE a acestui preparat enzimatic ca aditiv
alimentar pentru reconstituirea de alimente nu era compatibil cu scopul i coninutul
Regulamentului (CE) nr. 1333/2008, deoarece nu ndeplinete criteriile generale de la
articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, n special cele de la articolul 6
alineatul (1) litera (c).
(13) Este necesar s se ia n considerare specificaiile i tehnicile analitice pentru
aditivi, astfel cum sunt stabilite n Codex Alimentarius elaborat de CMEAA. n
special, acolo unde este cazul, criteriile de puritate specifice trebuie adaptate pentru a
reflecta limitele pentru fiecare dintre metalele grele de interes.
(14) Prin urmare, Directiva 2008/84/CE ar trebui modificat n consecin.
(15) Msurile prevzute n prezenta directiv sunt conforme cu avizul Comitetului
permanent pentru lanul alimentar i sntatea animal i nu au ntmpinat nicio
opoziie din partea Parlamentului European sau a Consiliului,
ADOPT PREZENTA DIRECTIV:
Articolul 1
Anexa I la Directiva 2008/84/CE se modific n conformitate cu anexa la prezenta
directiv.
Articolul 2
(1) Statele membre pun n aplicare actele cu putere de lege i actele administrative
necesare pentru a se conforma prezentei directive pn la 31 martie 2011. Statele
membre comunic de ndat Comisiei textele acestor acte.
Atunci cnd statele membre adopt aceste acte, ele conin o trimitere la prezenta
directiv sau sunt nsoite de o asemenea trimitere la data publicrii lor oficiale.
Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei i sunt comunicate de ctre statele membre textele principalelor
dispoziii de drept intern pe care le adopt n domeniul reglementat de prezenta
directiv.
Articolul 3
Prezenta directiv intr n vigoare n a douzecea zi de la data publicrii n Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 4
Prezenta directiv se adreseaz statelor membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 octombrie 2010.
Pentru Comisie
Preedintele
Jos Manuel Barroso
[1] JO L 354, 31.12.2008, p. 16.
[2] JO L 253, 20.9.2008, p. 1.
[3] JO L 61, 18.3.1995, p. 1.
[4] JO L 354, 31.12.2008, p. 1.
[5] Avizul Comitetului tiinific pentru alimentaie din 4 aprilie 2003 cu privire la
hemiceluloza de soia (SCF/CS/ADD/EMU/185 Final).
[6] JO L 141, 6.6.2009, p. 3.
[7] Avizul Grupului tiinific pentru aditivi alimentari, arome, adjuvani tehnologici
i materiale care vin n contact cu alimentele emis la cererea Comisiei cu privire la o
32
solicitare referitoare la utilizarea gumei cassia ca aditiv alimentar, The EFSA Journal
(2006) 389, 1-16.
i materiale care vin n contact cu alimentele emis la cererea Comisiei cu privire la
utilizarea alcoolului polivinilic ca agent de aplicare a unei pelicule pentru
suplimentele alimentare, The EFSA Journal (2005) 294, p. 1.
i materiale care vin n contact cu alimentele emis la cererea Comisiei cu privire
utilizarea polietilen-glicolului ca agent de aplicare a unei pelicule pentru suplimentele
alimentare, The EFSA Journal (2006) 414, p. 1.
i materiale care vin n contact cu alimentele emis la cererea Comisiei referitoare la
utilizarea unui preparat enzimatic pe baz de trombin i fibrinogen obinute de la
bovine i/sau porcine ca aditiv alimentar pentru reconstituirea de alimente, The EFSA
Journal (2005) 214, p. 1.
-------------------------------------------------ANEX
Anexa I la Directiva 2008/84/CE se modific dup cum urmeaz:
1. n seciunea referitoare la "E 290 DIOXID DE CARBON", subrubrica "Coninut
de ulei" se nlocuiete cu urmtorul text:
"Coninut de ulei | Nu mai mult de 5 mg/kg" |
2. Dup seciunea privind aditivul E 385, se insereaz urmtoarea seciune referitoare
la "E 392 EXTRACTE DE ROZMARIN":
"E 392 EXTRACTE DE ROZMARIN
SPECIFICAII GENERALE
Sinonim | Extract de frunze de rozmarin (antioxidant) |
Definiie | Extractele de rozmarin conin mai multe componente, despre care s-a
demonstrat c posed funcii antioxidante. Aceste componente aparin n principal
claselor de acizi fenolici, flavonoide, diterpenoizi. Pe lng componentele
antioxidante, extractele pot conine, de asemenea, triterpeni i materii extractabile cu
solvent organic definite n specificaia urmtoare |
EINECS | 283-291-9 |
Denumire chimic | Extract de rozmarin (Rosmarinus officinalis) |
Descriere | Antioxidantul din extract de frunze de rozmarin este obinut prin extracia
frunzelor de Rosmarinus officinalis prin intermediul unui sistem de solveni autorizat
pentru alimente. Extractele pot fi apoi dezodorizate i decolorate. Extractele pot fi
standardizate |
Identificare
Compui antioxidani de referin: diterpeni fenolici | Acid carnosic (C20H28O4) i
carnosol (C20H26O4) (care conin nu mai puin de 90 % din totalul de diterpeni
fenolici) |
Materii volatile de referin | Borneol, acetat de bornil, camfor, 1,8-cineol, verbenon
|
Densitate | > 0,25 g/ml |
Solubilitate | Insolubil n ap |
Puritate
Pierderi prin deshidratare | < 5 % |
Arsenic | Nu mai mult de 3 mg/kg |
Plumb | Nu mai mult de 2 mg/kg |
33
1. Extracte de rozmarin obinute din frunze de rozmarin uscate prin extracie cu

aceton
Descriere | Extractele de rozmarin sunt obinute din frunze de rozmarin uscate prin
extracie cu aceton, filtrare, purificare i evaporare a solventului urmat de uscare i
sitare, pentru a obine o pulbere fin sau un lichid |
Identificare
Coninut de compui antioxidani de referin | 10 % m/m, exprimat ca total de
acid carnosic i carnosol |
Raport antioxidant/materii volatile | (Total % m/m de acid carnosic i carnosol) 15
(% m/m de materii volatile de referin)* (* exprimat ca procent de materii volatile
totale n extract msurat prin cromatografie n faz gazoas spectrometrie de mas,
"CG-SM") |
Solveni reziduali | Aceton: nu mai mult de 500 mg/kg |
2. Extracte de rozmarin preparate prin extracia frunzelor de rozmarin uscate cu
ajutorul dioxidului de carbon supercritic
Extracte de rozmarin obinute din frunze de rozmarin uscate extrase cu ajutorul
dioxidului de carbon supercritic cu o cantitate mic de etanol ca solvent.
Identificare
Coninut de compui antioxidani de referin | 13 % m/m, exprimat ca total de
acid carnosic i carnosol |
totale n extract msurat prin cromatografie n faz gazoas spectrometrie de mas,
"CG-SM") |
Solveni reziduali | Etanol: nu mai mult de 2 % |
3. Extracte de rozmarin preparate din extract etanolic dezodorizat de rozmarin
Extracte de rozmarin preparate din extract etanolic dezodorizat de rozmarin.
Extractele pot fi purificate suplimentar, de exemplu, prin tratament cu crbune activ
i/sau prin distilare molecular. Extractele pot fi n suspensie n substane suport
adecvate i autorizate sau uscate prin pulverizare.
Identificare
Coninut de compui antioxidani de referin | 5 % m/m, exprimat ca total de acid
carnosic i carnosol |
totale n extras, msurat prin cromatografie n faz gazoas spectrometrie de mas,
"CG-SM") |
Solveni reziduali | Etanol: nu mai mult de 500 mg/kg |
4. Extracte de rozmarin decolorate i dezodorizate, obinute printr-o extracie n dou
faze utiliznd hexan i etanol
Extracte de rozmarin care sunt preparate dintr-un extract etanolic dezodorizat de
rozmarin supus unei extracii cu hexan. Extractele pot fi purificate suplimentar, de
exemplu, prin tratament cu crbune activ i/sau prin distilare molecular. Extractele
pot fi n suspensie n substane suport adecvate i autorizate sau uscate prin
pulverizare.
Identificare
Coninut de compui antioxidani de referin | 5 % m/m, exprimat ca total de acid
carnosic i carnosol |
34

totale n extract, msurat prin cromatografie n faz gazoas spectrometrie de mas,
"CG-SM") |
Solveni reziduali | Hexan: nu mai mult de 25 mg/kg Etanol: nu mai mult de 500
mg/kg" |
3. n seciunea referitoare la "E 426 HEMICELULOZ DE SOIA":
(a) Rubricile "Definiie" i "Descriere" se nlocuiesc cu textul urmtor:
"Definiie | Hemiceluloza de soia este o polizaharid rafinat solubil n ap obinut
din fibr de soia din specii naturale prin extracie n ap cald. Nu se folosete niciun
precipitant organic n afar de etanol |
Descriere | Pulbere fluid alb sau alb-glbuie" |
(b) La rubrica "Puritate", se adaug urmtoarea subrubric:
"Etanol | nu mai mult de 2 %" |
4. Dup seciunea privind aditivul E 426, se insereaz urmtoarea seciune referitoare
la "E 427 GUM CASSIA":
"E 427 GUM CASSIA
Sinonime | |
Definiie | Guma cassia este endospermul mcinat i purificat al seminelor de Cassia
tora i Cassia obtusifoli (Leguminosae) coninnd mai puin de 0,05 % de Cassia
occidentalis. Ea const n principal n polizaharide cu mas molecular mare,
compuse n principal dintr-un lan liniar de uniti de 1,4--D-manopiranoz legate cu
uniti de 1,6--D-galactopiranoz. Raportul manoz/galactoz este de aproximativ
5:1 n cursul fabricrii, seminele sunt decorticate i degerminate prin tratament
termic mecanic, urmat de mcinarea i sitarea endospermului. Endospermul mcinat
este purificat suplimentar prin extracie cu izopropanol |
Compoziie | Nu mai puin de 75 % de galactomanan |
Descriere | Pulbere inodor, de culoare galben pal pn la alb-glbui |
Identificare
Solubilitate | Insolubil n etanol. Se disperseaz bine n ap rece formnd o soluie
coloidal |
Formare de gel cu borat | La dispersia apoas a probei se adaug suficient soluie de
testare de borat de sodiu (ST) pentru a ridica pH-ul la o valoare mai mare de 9; se
formeaz un gel |
Formare de gel cu gum de xantan | Se cntresc 1,5 g de prob i 1,5 g de gum de
xantan i se amestec. Se adaug acest amestec, amestecnd rapid, n 300 ml de ap
la 80 C ntr-un pahar Berzelius de 400 ml. Se amestec pn cnd amestecul este
dizolvat i se amestec n continuare nc 30 de minute dup dizolvare (se menine
temperatura peste 60 C n cursul procesului de amestecare). Amestecarea se oprete
i amestecul se las s se rceasc la temperatura camerei cel puin 2 ore Se formeaz
un gel ferm, viscoelastic, dup ce temperatura scade sub 40 C, ns niciun gel nu se
formeaz ntr-o soluie de control 1 % coninnd numai gum cassia sau gum de
xantan, preparat ntr-un mod similar |
Vscozitate | Mai mic de 500 mPa.s (25 C, 2h, soluie 1 %) corespunznd unei
mase moleculare medii de 200000-300000 D |
Puritate
Materie insolubil n acid | Nu mai mult de 2 % |
pH | 5,5-8 (soluie apoas 1 %) |
Materie gras brut | Nu mai mult de 1 % |
Proteine | Nu mai mult de 7 % |
35
Cenu total | Nu mai mult de 1,2 % |

Pierdere prin uscare | Nu mai mult de 12 % (5 h, 105 C) |
Antrachinone totale | Nu mai mult de 0,5 mg/kg (limit de detecie) |
Solveni reziduali | Nu mai mult de 750 mg/kg de alcool izopropil |
Plumb | Nu mai mult de 1 mg/kg |
Criterii microbiologice
Numr total de germeni | Nu mai mult de 5000 uniti formatoare de colonii per gram
|
Drojdii i mucegaiuri | Nu mai mult de 100 uniti formatoare de colonii per gram |
Salmonella spp. | Absent n 25 g |
E. Coli | Absent n 1 g" |
5. n seciunea referitoare la "E 463 HIDROXIPROPILCELULOZ", subrubrica
"Compoziie" se nlocuiete cu urmtorul text:
"Compoziie | Conine cel mult 80,5 % grupri de hidroxipropoxil (OCH2CHOHCH3) echivalentul a cel mult 4,6 grupri de hidroxipropil per unitatea de
anhidroglucoz raportat la substana anhidr" |
6. n seciunea referitoare la "E 949 HIDROGEN", la rubrica "Puritate", subrubrica
"Azot" se nlocuiete cu urmtorul text:
"Azot | Nu mai mult de 0,07 % v/v" |
7. Dup seciunea privind aditivul E 1201, se insereaz urmtoarea seciune:
"E 1203 ALCOOL POLIVINILIC
Sinonime | Polimer de alcool polivinilic, PVOH |
Definiie | Alcoolul polivinilic este o rin sintetic preparat prin polimerizarea
acetatului de vinil, urmat de hidroliza parial a esterului n prezena unui catalizator
alcalin. Caracteristicile fizice ale produsului depind de gradul de polimerizare i de
gradul de hidroliz |
Denumire chimic | Homopolimer de etenol |
Formul chimic | (C2H3OR)n, unde R = H sau COCH3 |
Descriere | Pulbere granular alb sau de culoare crem, inodor, insipid i
translucid |
Identificare
Solubilitate | Solubil n ap; puin solubil n etanol |
Reacia de precipitare | Se dizolv 0,25 g de prob n 5 ml de ap, se nclzete i se
las soluia s se rceasc la temperatura camerei. Prin adugarea de 10 ml de etanol
la aceast soluie, se obine un precipitat alb, tulbure sau floculant |
Reacia de culoare | Se dizolv 0,01 g de prob n 100 ml de ap, se nclze te i se
las soluia s se rceasc la temperatura camerei. Apare o culoare albastr, dac se
adaug (la 5 ml de soluie) o pictur de soluie de testare de iod (ST) i cteva
picturi de soluie de acid boric Se dizolv 0,5 g de prob n 10 ml de ap, se
nclzete i se las soluia s se rceasc la temperatura camerei. Apare o culoare
rou nchis dup adugarea unei picturi de soluie de testare de iod la 5 ml de soluie |
Vscozitate | ntre 4,8 i 5,8 mPa.s (4 % soluie la 20 C) corespunznd unei mase
moleculare medii de 26000-30000 D |
Puritate
Materie insolubil n ap | Nu mai mult de 0,1 % |
Indice de ester | ntre 125 i 153 mg KOH/g |
Grad de hidroliz | ntre 86,5 i 89 % |
Indice de aciditate | Nu mai mult de 3 |
Solveni reziduali | Nu mai mult de 1 % metanol, 1 % acetat de metil |
pH | ntre 5 i 6,5 (4 % soluie) |
36
Pierdere prin uscare | Nu mai mult de 5 % (105 C, 3H) |

Reziduu n urma arderii | Nu mai mult de 1 % |
Plumb | Nu mai mult de 2 mg/kg" |
8. Seciunea referitoare la "polietilen-glicol 6000" se nlocuiete cu urmtorul text:
"E 1521 POLIETILEN-GLICOLI
Sinonime | PEG, macrogol, oxid de polietilen |
Definiie | Polimeri de adiie ai oxidului de etilen i ai apei desemnai de obicei
printr-un numr corespunznd aproximativ masei moleculare |
Denumire chimic | alfa-Hidro-omega-hidroxipoli (oxi-1,2-etandiol) |
Formul chimic | HOCH2 - (CH2 - O - CH2)n - CH2OH |
Mas molecular medie | ntre 380 i 9000 D |
Compoziie | PEG 400: nu mai puin de 95 % i nu mai mult de 105 % PEG 3000: nu
mai puin de 90 % i nu mai mult de 110 % PEG 3350: nu mai puin de 90 % i nu
mai mult de 110 % PEG 4000: nu mai puin de 90 % i nu mai mult de 110 % PEG
6000: nu mai puin de 90 % i nu mai mult de 110 % PEG 8000: nu mai puin de 87,5
% i nu mai mult de 112,5 % |
Descriere | PEG 400 este un lichid higroscopic limpede, vscos, incolor sau aproape
incolor PEG 3000, PEG 3350, PEG 4000, PEG 6000 i PEG 8000 sunt solide albe sau
aproape albe cu un aspect de cear sau de parafin |
Identificare
Punct de topire | PEG 400: 4-8 C PEG 3000: 50-56 C PEG 3350: 53-57 C PEG
4000: 53-59 C PEG 6000:55-61 C PEG 8000: 55-62 C |
Vscozitate | PEG 400: ntre 105 i 130 mPa.s la 20 C PEG 3000: ntre 75 i 100
mPa.s la 20 C PEG 3350: ntre 83 i 120 mPa.s la 20 C PEG 4000: ntre 110 i 170
mPa.s la 20 C PEG 6000: ntre 200 i 270 mPa.s la 20 C PEG 8000: ntre 260 i 510
mPa.s la 20 C Pentru polietilen-glicolii care au o mas molecular medie mai mare
de 400, vscozitatea este determinat pe baza unei soluii 50 % m/m din substana
candidat n ap |
Solubilitate | PEG 400 se poate amesteca cu apa, este foarte solubil n aceton, n
alcool i n clorura de metilen, practic insolubil n uleiuri grase i uleiuri minerale
PEG 3000 i PEG 3350: foarte solubile n ap i n clorur de metilen, foarte puin
solubile n alcool, practic insolubile n uleiuri grase i n uleiuri minerale PEG 4000,
PEG 6000 i PEG 8000: foarte solubile n ap i n clorur de metilen, practic
insolubile n alcool, n uleiuri grase i n uleiuri minerale |
Puritate
Aciditate sau alcalinitate | Se dizolv 5 g n 50 ml de ap lipsit de dioxid de carbon i
se adaug 0,15 ml de soluie de albastru de bromotimol. Soluia este galben sau
verde. Nu mai mult de 0,1 ml de hidroxid de sodiu 0,1 M este necesar pentru a
schimba culoarea indicatorului n albastru |
Indice de hidroxil | PEG 400: 264-300 PEG 3000: 34-42 PEG 3350: 30-38 PEG 4000:
25-32 PEG 6000: 16-22 PEG 8000: 12-16 |
Cenu sulfatat | Nu mai mult de 0,2 % |
1,4-Dioxan | Nu mai mult de 10 mg/kg |
Oxid de etilen | Nu mai mult de 0,2 mg/kg |
Etilen glicol i dietilen glicol | Nu mai mult de 0,25 % m/m n total, individual sau n
combinaie |
Plumb | Nu mai mult de 1 mg/kg" |
ANEXA II
37
COMUNICAREA COMISIEI CTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,

CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC I SOCIAL EUROPEAN I
COMITETUL REGIUNILOR
COMISIA EUROPEAN Bruxelles, 18.11.2010
PAC n perspectiva anului 2020: Cum rspundem provocrilor viitorului legate
de alimentaie, resurse naturale i teritorii
1. INTRODUCERE
Politica agricol comun (PAC) se confrunt cu o serie de provocri, unele cu caracter
unic, altele neprevzute, care invit UE s ia o decizie strategic pentru viitorul pe
termen lung al agriculturii sale i al zonelor sale rurale . Pentru a fi eficient n
abordarea acestor provocri, PAC trebuie s acioneze n contextul unor politici
economice sntoase i al unor finane publice sustenabile care contribuie la
ndeplinirea obiectivelor Uniunii.
n pregtirea acestei Comunicri, Comisia a organizat, n prima parte a anului 2010, o
ampl dezbatere public, ncheiat printr-o conferin care a avut loc n iulie 2010[1].
Consiliul a discutat reforma pe parcursul a patru preedinii consecutive, Parlamentul
European (PE) a adoptat un raport din proprie iniiativ privind PAC dup 2013[2] i
legtura acesteia cu strategia Europa 2020, iar Comitetul Economic i Social
European i Comitetul Regiunilor (CoR) au prezentat documente de poziie.
Pe parcursul acestor discuii, opiniile exprimate, n covritoarea lor majoritate, au
concordat n privina faptului c viitoarea PAC ar trebui s rmn o politic comun
puternic format din cei doi piloni . n general, opiniile exprimate au recomandat
urmtoarele obiective strategice:
- Meninerea potenialului de producie sustenabil de alimente n ntreaga UE,
pentru a garanta securitatea alimentar pe termen lung a cetenilor europeni i pentru
a contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente la nivel mondial care,
potrivit estimrilor FAO, va crete cu 70 % pn n 2050. Cazurile recente de
instabilitate sporit a pieei, exacerbat adesea de schimbrile climatice, evideniaz
i mai mult aceste tendine i presiuni. Capacitatea Europei de a oferi securitate
alimentar este, pentru Europa, o decizie important pe termen lung care nu poate fi
subestimat.
- Sprijinirea comunitilor agricole care ofer cetenilor europeni alimente de
calitate, valoroase i diverse , produse n mod sustenabil, cu respectarea cerinelor
noastre referitoare la mediu, ap, sntatea i bunstarea animalelor, sntatea
plantelor i sntatea public. Gestionarea activ a resurselor naturale prin
intermediul agriculturii este unul dintre instrumentele importante pentru ntreinerea
peisajului rural i pentru combaterea pierderii biodiversitii i contribuie la
atenuarea schimbrilor climatice i la adaptarea la acestea, constituind o baz
esenial pentru a putea avea teritorii dinamice i fezabilitate economic pe termen
lung.
- Meninerea comunitilor rurale viabile, pentru care agricultura este o activitate
economic important, care creeaz locuri de munc la nivel local; sunt generate
astfel numeroase beneficii economice, sociale, de mediu i teritoriale. O reducere
semnificativ a produciei locale ar avea, de asemenea, consecine n privina
emisiilor de gaze cu efect de ser (GES), a peisajelor locale caracteristice, ducnd
totodat la opiuni mai limitate pentru consumatori.
Agricultura este parte integrant a economiei i societii europene. n privina
efectelor indirecte, orice reducere semnificativ a activitilor agricole din Europa ar
38
duce la reducerea PIB-ului i la pierderi de locuri de munc n sectoarele economice

conexe, mai ales n cadrul lanului de aprovizionare agroalimentar, care se bazeaz pe
sectorul agricol primar pentru a obine materii prime de nalt calitate, competitive i
sigure, precum i n sectoarele nealimentare. Ar fi afectate, de asemenea, activitile
rurale, de la turism i transport la serviciile locale i publice. S-ar accelera, probabil,
depopularea zonelor rurale, cu importante consecine sociale i de mediu.
De asemenea, reforma PAC trebuie s continue pentru a promova sporirea
competitivitii, utilizarea eficient a resurselor puse la dispoziie de contribuabili i
rezultatele ateptate de ceteni n urma unei politici publice eficace, n ceea ce
privete securitatea alimentar, mediul, schimbrile climatice i echilibrul social i
teritorial.
Obiectivul ar trebui s fie generarea unei creteri mai durabile, mai inteligente
i mai favorabile incluziunii pentru Europa rural.
Pentru ca acest obiectiv s fie ndeplinit, n conformitate cu Comunicarea privind
revizuirea bugetului[3] i cu orientarea ei spre pia, viitoarea PAC ar trebui s
conin un prim pilon mai ecologic i cu o distribuie mai echitabil i un al doilea
pilon concentrat mai mult asupra competitivitii i inovrii , asupra schimbrilor
climatice i asupra mediului .
Aceast organizare ar permite agriculturii UE s-i dezvolte potenialul de
productivitate latent, mai ales n cazul noilor state membre, i s contribuie la
ndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Orientarea sprijinului exclusiv spre
agricultorii activi i remunerarea serviciilor colective pe care acetia le furnizeaz
societii ar spori eficacitatea i eficiena sprijinului i ar oferi PAC mai mult
legitimitate. Asigurarea caracterului controlabil al msurilor propuse i continuarea
eforturilor de simplificare a politicii sunt alte elemente eseniale pentru ndeplinirea
acestor obiective. Toate acestea trebuie s se realizeze n pofida constrngerilor
impuse de resursele bugetare limitate i innd cont de impactul puternic al crizei
economice asupra agriculturii.
2. EVOLUIA REFORMEI PAC
Principalele obiective ale PAC stabilite n Tratatul de la Roma au rmas neschimbate
de-a lungul anilor. Totui, evoluia reformei PAC de la nceputul anilor 1990 i pn
n prezent a dus la o structur a politicii complet nou.
Provocrile abordate sunt legate de capacitatea de producie a agriculturii, de
diversitatea tot mai mare a zonelor agricole i rurale n urma extinderilor succesive,
precum i de cerinele cetenilor UE referitoare la mediu, sigurana alimentar,
calitatea alimentelor, alimentaia sntoas, sntatea i bunstarea animalelor,
sntatea plantelor, conservarea zonelor rurale, biodiversitate i schimbrile climatice.
Totodat, s-au schimbat considerabil i instrumentele utilizate n vederea ndeplinirii
obiectivelor. n prezent, acestea sunt structurate pe doi piloni complementari , primul
fiind format din pli directe anuale i msuri de pia, iar al doilea fiind alctuit din
msuri multianuale de dezvoltare rural.
Introducerea plilor directe a fost o prghie pentru reformele consecvente orientate
spre pia, sporind competitivitatea sectorului agricol prin ncurajarea agricultorilor s
se adapteze la condiiile pieei. n prezent, plile directe decuplate ofer ajutor
pentru venitul de baz i sprijin pentru bunurile publice de baz dorite de societatea
european.
Datorit acestei orientri mai bune spre pia, msurile de pia, care au fost, n
trecut, principalele instrumente ale PAC, ofer n prezent, n mare parte, doar o plas
de siguran folosit numai n cazurile de scdere semnificativ a preurilor.
39
Dezvoltarea rural vizeaz promovarea competitivitii, gestionarea sustenabil a

resurselor naturale i dezvoltarea echilibrat a zonelor rurale cu ajutorul unor msuri
mai specifice i mai bine orientate, oferindu-le statelor membre flexibilitate n
abordarea, prin cofinanare, a celor mai ngrijortoare probleme de pe teritoriile lor.
i alte iniiative PAC, precum politica de calitate, promovarea i agricultura
ecologic, influeneaz semnificativ situaia agricultorilor.
n totalitatea sa, actualul set de msuri de politic ofer principala contribuie a PAC
o agricultur UE echilibrat din punct de vedere teritorial i din punctul de vedere al
mediului ntr-un mediu economic deschis. Pentru oferirea mai multor beneficii
publice n viitor va fi necesar o politic public puternic, deoarece bunurile
furnizate de sectorul agricol nu pot fi remunerate i reglementate adecvat prin
funcionarea normal a pieelor.
Retragerea sprijinului public ar duce la o mai mare concentrare a produciei agricole
n unele zone cu condiii deosebit de favorabile, n care s-ar folosi practici agricole
mai intensive, n vreme ce zonele mai puin competitive ar fi marginalizate, iar
terenurile din aceste zone ar fi abandonate[4]. Aceste evoluii ar duce la presiuni
crescute asupra mediului i la deteriorarea unor habitate valoroase, cu consecine
economice i sociale grave, inclusiv deteriorarea ireversibil a capacitii de
producie agricol a Europei.
3. CARE SUNT PROVOCRILE?
3.1. Securitatea alimentar
Principalul rol al agriculturii este acela de a furniza alimente . Avnd n vedere faptul
c cererea de alimente la nivel mondial va continua s creasc n viitor, UE ar trebui
s poat contribui la satisfacerea cererii mondiale de alimente. Prin urmare , este
esenial ca agricultura UE s-i menin capacitatea de producie i s i-o
mbunteasc, respectnd totodat angajamentele asumate de UE n privina
comerului internaional i coerena politicilor n favoarea dezvoltrii. Un sector
agricol puternic este vital pentru ca industria alimentar foarte competitiv[5] s
rmn o parte important a economiei i comerului UE (UE este principalul
exportator mondial de produse agricole n cea mai mare parte prelucrate i cu mare
valoare adugat)[6]. Sectorul agricol ar trebui s ncurajeze sinergiile dintre culturile
agricole i creterea animalelor, de exemplu n privina proteinelor. Mai mult,
cetenii UE cer o gam variat de produse alimentare de nalt calitate , care s
reflecte standarde ridicate n privina siguranei, calitii i bunstrii, inclusiv
produse locale . n acest context, au devenit mai evidente i aspectele legate de
disponibilitatea i acceptabilitatea alimentelor sntoase i de accesul la acestea,
precum i aspectele legate de eficiena nutriional. Agricultura UE se gsete n
prezent ntr-un mediu mult mai competitiv , pe msur ce economia mondial devine
tot mai integrat, iar sistemul de schimburi comerciale se liberalizeaz tot mai mult.
Potrivit prognozelor, aceast tendin va continua i n anii urmtori, avnd n vedere
posibila ncheiere a negocierilor din cadrul Rundei de la Doha i a acordurilor
bilaterale i regionale aflate acum n curs de negociere. Acest lucru reprezint o
provocare pentru agricultorii din UE, dar ofer totodat o oportunitate exportatorilor
de alimente. Prin urmare, este important sporirea n continuare a competitivitii i
productivitii sectorului agricol al UE. Dei sunt favorabile pe termen mediu, se
preconizeaz totui c viitorul pieelor agricole va fi caracterizat de o mai mare
nesiguran i o volatilitate sporit.
Mai mult dect att, viitoarea PAC va funciona n perioada de dup o criz
economic ce a afectat grav agricultura i zonele rurale, legndu-le direct de
40
evoluiile macroeconomice mai ample care au afectat costul produciei agricole.

Dup un deceniu n care veniturile doar au stagnat, veniturile agricole au sczut
substanial n 2009, agravnd situaia deja fragil a unor venituri agricole
semnificativ mai reduse (cu aproximativ 40 % per unitate de munc) dect cele din
restul economiei, venitul pe locuitor n zonele rurale fiind considerabil mai mic (cu
aproximativ 50 %) dect n zonele urbane.
3.2. Mediul i schimbrile climatice
Agricultura i silvicultura au un rol esenial n producerea de bunuri publice, mai ales
a celor de mediu, precum peisajele, biodiversitatea terenurilor agricole, stabilitatea
climatic i rezistena la dezastre naturale de genul inundaiilor, secetei i incendiilor.
n acelai timp, numeroase practici agricole au potenialul de a exercita o presiune
asupra mediului, ducnd la epuizarea solului, lipsa i poluarea apei, precum i la
pierderea habitatelor animalelor slbatice i a biodiversitii.
Dei emisiile de gaze cu efect de ser din agricultur n UE au sczut cu 20 % dup
1990, pot fi depuse eforturi suplimentare, acestea fiind necesare pentru a ndeplini
obiectivele ambiioase ale agendei UE privind energia i clima. Este important s se
deblocheze i mai mult potenialul sectorului agricol de atenuare, de adaptare i de
furnizare a unei contribuii pozitive prin reducerea emisiilor de GES i prin msuri
legate de eficiena produciei, inclusiv prin mbuntiri ale eficienei energetice,
producia de biomas i energie din surse regenerabile, sechestrarea carbonului i
protejarea carbonului n soluri cu ajutorul inovrii.
3.3. Echilibru teritorial
Tot mai multe zone rurale au ajuns s fie susinute din ce n ce mai mult de factori din
afara agriculturii, datorit diversificrii structurii lor socio-economice. Totui,
agricultura rmne un element propulsor esenial al economiei rurale, ntr-o mare
parte a UE. Vitalitatea i potenialul multor zone rurale sunt, n continuare, strns
legate de prezena unui sector agricol competitiv i dinamic , atractiv pentru tinerii
agricultori. Aceast situaie caracterizeaz mai ales zonele predominant rurale n care
sectorul primar reprezint aproximativ 5 % din valoarea adugat i 16 % din fora de
munc ocupat, precum i noile state membre, n care este important s se
consolideze recentele creteri de productivitate i s se dezvolte ntregul potenial al
agriculturii. n plus, agricultura joac un rol important n zonele rurale prin generarea
de activiti economice suplimentare, deosebit de strns legate de prelucrarea
alimentelor, turism i comer. n multe regiuni, agricultura constituie baza tradiiilor
locale i a identitii sociale.
4. DE CE AVEM NEVOIE DE O REFORM?
PAC a evoluat, dar sunt necesare i alte schimbri pentru a putea face fa noilor
provocri , n special pentru:
- a rspunde ngrijorrii tot mai accentuate legate de securitatea alimentar a UE i
global,
- a mbunti gestionarea sustenabil a unor resurse naturale precum apa, aerul,
biodiversitatea i solurile,
- a face fa att presiunii tot mai mari asupra condiiilor produciei agricole, generat
de schimbrile climatice n curs, ct i necesitii ca agricultorii s-i reduc
contribuia la emisiile de gaze cu efect de ser, s joace un rol activ n atenuarea
acestor schimbri i s furnizeze energie din surse regenerabile,
- a pstra i a spori competitivitatea ntr-o lume caracterizat de globalizarea tot mai
accentuat i de volatilitatea tot mai mare a preurilor, meninnd totodat producia
agricol n ntreaga Uniune European ,
41
- a utiliza ct mai bine diversitatea structurilor agricole i a sistemelor de producie

din UE, diversitate care a crescut n urma extinderii UE, pstrnd n acelai timp rolul
ei social, teritorial i structural.
- a consolida coeziunea teritorial i social n zonele rurale ale Uniunii Europene,
mai ales prin promovarea ocuprii forei de munc i a diversificrii,
- a face ca sprijinul PAC s fie echitabil i echilibrat ntre statele membre i ntre
agricultori, prin reducerea disparitilor dintre statele membre, avnd n vedere faptul
c o sum forfetar nu este o soluie fezabil, i orientat cu mai mult precizie spre
agricultorii activi,
- a continua simplificarea procedurilor de punere n aplicare a PAC, a mbunti
cerinele privind controalele i a reduce povara administrativ pentru beneficiarii
fondurilor.
Rspunznd acestor provocri, PAC va contribui totodat la strategia UE 2020 , n
ceea ce privete:
- creterea inteligent prin creterea eficienei resurselor i mbuntirea
competitivitii cu ajutorul cunoaterii tehnologice i al inovrii, prin dezvoltarea
unor produse de calitate i cu valoare adugat ridicat; prin dezvoltarea de tehnologii
ecologice i utilizarea tehnologiei informaiei i comunicaiilor, prin investiiile n
formare, oferirea de stimulente pentru inovarea social n zonele rurale i
mbuntirea utilizrii rezultatelor cercetrii;
- creterea durabil prin meninerea bazei de producie a alimentelor, hranei pentru
animale i energiei din surse regenerabile, asigurarea gestionrii sustenabile a
terenurilor, furnizarea de bunuri publice de mediu, limitarea pierderii biodiversitii,
promovarea energiilor din surse regenerabile, promovarea sntii animalelor i
plantelor, sporirea eficienei resurselor cu ajutorul dezvoltrii tehnologice, utilizarea
rezultatelor cercetrii, reducerea i mai mult a emisiilor, mbuntirea gradului de
stocare a carbonului i dezvoltarea deplin a potenialului zonelor rurale; precum i
- creterea favorabil incluziunii deblocnd potenialul economic al zonelor rurale,
dezvoltnd pieele i locurile de munc locale, furniznd asisten n vederea
restructurrii agriculturii i sprijinind veniturile agricultorilor pentru a menine o
agricultur sustenabil n ntreaga Europ[7].
Toate acestea nseamn cretere ecologic n sectorul agricol i n economia rural, ca
modalitate de sporire a bunstrii, prin realizarea creterii economice i prevenirea
degradrii mediului n acelai timp.
5. OBIECTIVELE VIITOAREI PAC
Aadar, cele trei obiective principale ale viitoarei PAC ar fi:
Obiectivul nr. 1: Producia alimentar fiabil
- pentru a contribui la veniturile agricole i a limita variabilitatea lor, innd cont de
faptul c volatilitatea preurilor i a veniturilor i riscurile naturale sunt mai
accentuate dect n majoritatea celorlalte sectoare, iar veniturile i nivelurile de
profitabilitate ale agricultorilor sunt, n medie, mai reduse dect cele din restul
economiei[8].
- pentru a mbunti competitivitatea sectorului agricol i a spori ponderea valorii
acestuia n cadrul lanului alimentar , deoarece sectorul agricol este foarte fragmentat,
n comparaie cu alte sectoare ale lanului alimentar care sunt mai bine organizate i
au, prin urmare, o putere de negociere mai mare. n plus, agricultorii europeni se
confrunt cu competiia de pe piaa mondial, trebuind s respecte totodat
standardele ridicate legate de obiective de mediu, siguran alimentar, calitate
alimentar i bunstare a animalelor solicitate de cetenii europeni.
42
- pentru a compensa dificultile legate de producie n zone cu constrngeri naturale

specifice, deoarece aceste regiuni se confrunt cu riscul abandonrii terenurilor.
Obiectivul nr. 2: Gestionarea durabil a resurselor naturale i politicile climatice
- a garanta practicile de producie sustenabile i a asigura furnizarea mbuntit de
bunuri publice de mediu , deoarece multe dintre beneficiile publice generate de
agricultur nu sunt remunerate prin funcionarea normal a pieelor.
- a ncuraja creterea ecologic prin inovare , ceea ce necesit adoptarea de noi
tehnologii, dezvoltarea de noi produse, schimbarea proceselor de producie i
sprijinirea unor noi modele de cerere, mai ales n contextul bioeconomiei emergente.
- a trece la aciuni de atenuare a schimbrilor climatice i de adaptare la acestea,
permind agriculturii s reacioneze la schimbrile climatice. Deoarece agricultura
este deosebit de vulnerabil la impactul schimbrilor climatice, prin crearea
condiiilor necesare unei mai bune adaptri a sectorului la efectele fluctuaiilor
meteorologice extreme se pot reduce i efectele negative ale schimbrilor climatice.
Obiectivul nr. 3: Dezvoltarea teritorial echilibrat
- a sprijini ocuparea forei de munc n mediul rural i pstrarea structurii sociale a
zonelor rurale.
- a mbunti economia rural i a promova diversificarea , pentru a le permite celor
de la nivel local s-i dezvolte potenialul i s optimizeze utilizarea resurselor locale
suplimentare.
- a permite diversitatea structural a sistemelor agricole, a mbunti condiiile
micilor exploataii i a dezvolta piee locale, deoarece structurile agricole i sistemele
de producie eterogene contribuie la atractivitatea i identitatea regiunilor rurale ale
Europei.
Pentru ndeplinirea acestor obiective este necesar meninerea sprijinului public
acordat sectorului agricol i zonelor rurale. Prin urmare, sunt necesare politici
stabilite la nivel european pentru a asigura condiii egale, precum i un set comun de
obiective, principii i norme. De asemenea, o politic agricol conceput la nivelul
UE permite utilizarea mai eficient a resurselor bugetare, n comparaie cu
coexistena unor politici naionale. Pe lng aspectele legate de piaa unic, mai
exist i alte obiective care sunt abordate mai bine la nivel transnaional (de exemplu,
coeziunea ntre statele membre i ntre regiuni, problemele de mediu transfrontaliere),
precum i provocri globale ca schimbrile climatice, gestionarea apei i
biodiversitatea, sntatea i bunstarea animalelor, sigurana alimentelor i a hranei
pentru animale, sntatea plantelor, sntatea public i interesele consumatorilor.
6. ORIENTAREA REFORMEI
6.1. Instrumente viitoare
Toate opiunile posibile referitoare la viitorul PAC implic schimbarea instrumentelor
sale actuale. Aceast seciune analizeaz modul n care ar putea fi concepute
instrumente care s duc la realizarea mai eficient a obiectivelor prezentate mai sus.
Plile directe
Adaptrile necesare ale sistemului de pli directe se refer la redistribuirea ,
reproiectarea i mai buna orientare a sprijinului, pentru a da valoare adugat
cheltuielilor i a le eficientiza. Exist un amplu acord asupra faptului c distribuirea
plilor directe ar trebui revizuit i conceput n aa fel nct s fie mai uor de
neles de ctre contribuabili. Criteriile ar trebui s fie att economice, pentru ca
plile directe s-i ndeplineasc rolul de a oferi un venit de baz, ct i de mediu,
astfel nct s fie sprijinit furnizarea de bunuri publice.
43
Una dintre propunerile vehiculate n cadrul dezbaterii publice a fost utilizarea unei
pli directe unice, forfetare. Totui, productorii agricoli din UE se confrunt cu
condiii economice i naturale foarte diferite, fapt care evideniaz necesitatea
distribuirii echitabile a ajutoarelor directe.
Aadar, se pune problema modalitii prin care se poate ajunge la o distribuire
echitabil care s reflecte n mod pragmatic, fezabil din punct de vedere economic i
politic, obiectivele declarate ale acestui sprijin, evitnd totodat schimbri majore i
perturbatoare care ar putea avea consecine economice i sociale profunde n unele
regiuni i/sau sisteme de producie. O astfel de modalitate posibil ar fi un sistem
care s limiteze ctigurile i pierderile statelor membre prin garantarea primirii de
ctre agricultorii din toate statele membre a unei cote minime din nivelul mediu al
plilor directe la nivelul UE.
Aplicnd conceptul propus de Parlamentul European, plile directe care ar urma s
fie acordate n viitor agricultorilor activi s-ar putea baza pe urmtoarele principii:
- Ajutorul pentru venitul de baz , prin acordarea unei pli de baz directe decuplate,
care s ofere un nivel uniform de sprijin obligatoriu tuturor agricultorilor dintr-un stat
membru (sau dintr-o regiune), pe baza unor drepturi transferabile care trebuie activate
prin asocierea lor cu terenuri agricole eligibile, la care se adaug ndeplinirea
cerinelor referitoare la ecocondiionalitate. Ar trebui luat n considerare posibilitatea
introducerii unei limite superioare pentru plile directe primite de marile exploataii
agricole (plafonare), pentru a mbunti distribuirea plilor ntre agricultori.
Efectele disproporionate asupra unor exploataii mari, cu muli angajai, ar putea fi
atenuate prin luarea n calcul a intensitii muncii remunerate.
- Sporirea performanelor de mediu ale PAC cu ajutorul unui element ecologic
obligatoriu al plilor directe, prin sprijinirea msurilor de mediu aplicabile pe
ntregul teritoriu al UE. Ar trebui considerate prioritare aciunile care vizeaz n
acelai timp ndeplinirea obiectivelor climatice i cele ale politicii de mediu. Acestea
pot lua forma unor aciuni de mediu simple, generalizate, necontractuale i anuale
care depesc cerinele referitoare la ecocondiionalitate i care sunt legate de
agricultur (de exemplu, puni permanente, nveli vegetal, rotaia culturilor i
scoaterea terenurilor din circuitul agricol comercial n scop ecologic). n plus, ar
trebui analizat posibilitatea includerii cerinelor referitoare la actualele zone
NATURA 2000 i a mbuntirii anumitor elemente ale standardelor privind bunele
condiii agricole i de mediu (GAEC).
- Promovarea dezvoltrii durabile a agriculturii n zone cu constrngeri naturale
specifice , prin oferirea unui ajutor suplimentar pentru venit agricultorilor din aceste
zone, sub forma unei pli pe suprafa, ca o completare a ajutorului acordat n cadrul
celui de-al doilea pilon.
- Pentru a ine cont de problemele specifice ale anumitor regiuni, n care anumite
tipuri de agricultur sunt considerate deosebit de importante din motive economice
i/sau sociale, pot fi acordate in continuare ajutoare cuplate facultative, cu respectarea
unor limite clar definite (sprijin bazat pe elemente stabilite: zone, productiviti sau
numr de animale).
- Pentru a spori competitivitatea i contribuia la vitalitatea zonelor rurale i pentru a
reduce birocraia, sistemul actual ar putea fi nlocuit de o schem de ajutoare simpl
i specific pentru micii agricultori.
- Simplificarea normelor privind ecocondiionalitatea , prin elaborarea, n folosul
agricultorilor i al administraiilor, a unui set mai simplu i mai cuprinztor de
norme, fr a restrnge nsi sfera conceptului de ecocondiionalitate. Includerea
44
Directivei-cadru privind apa n sfera de aplicare a ecocondiionalitii va fi luat n

calcul dup implementarea directivei i dup identificarea obligaiilor operaionale
ale agricultorilor.
Aceste schimbri ale modului n care sunt concepute plile directe trebuie completate
printr-o mai bun definire i orientare a sprijinului, care s fie acordat exclusiv
agricultorilor activi , ca reacie la criticile exprimate de Curtea de Conturi.
Msurile de pia
Dezbaterea public a artat c exist un amplu consens n privina meninerii nu doar
a orientrii generale spre pia a PAC, ci i a structurii generale a instrumentelor de
gestionare a pieei. Criza din 2009 a pieei produselor lactate a evideniat rolul
important pe care l joac mecanismele existente n sprijinirea pieei n perioade de
criz. Totui, se constat c sunt necesare unele adaptri specifice, mai ales n ceea ce
privete raionalizarea i simplificarea instrumentelor existente, precum i n ceea ce
privete introducerea unor noi elemente de politic referitoare la funcionarea
lanului alimentar.
Eventualele adaptri ar putea include prelungirea perioadei de intervenie, extinderea
spre alte produse a utilizrii depozitrii private i a clauzelor aplicabile n cazul
perturbrilor pieei, precum i alte revizuiri n scopul sporirii eficienei i a
mbuntirii controalelor. Aceste msuri de pia, i n special instrumentul de
intervenie, ar trebui utilizate doar ca plase de siguran n cazul unei crize a
preurilor i n cazul unei eventuale perturbri a pieei.
Pn la sfritul anului 2010 va fi prezentat o propunere pentru o
politic revizuit privind calitatea, care vizeaz mbuntirea posibilitilor pe
care le au agricultorii de a comunica consumatorilor calitile specifice sau
caracteristicile propriilor produse[9].
Cotele pentru produsele lactate vor fi eliminate n 2015. Pentru a permite
planificarea pe termen lung n sectorul produselor lactate i pentru a se asigura, astfel,
stabilitatea sectorului, vor fi prezentate n curnd propuneri legislative bazate pe
recomandrile Grupului de experi la nivel nalt privind sectorul laptelui. Expirarea
regimului actual din sectorul zahrului i al izoglucozei este prevzut pentru
2014/2015. n vederea sporirii eficienei i a competitivitii sectorului, trebuie
analizate mai multe opiuni pentru viitor, inclusiv renunarea lin la cote ntr-o
perioad care urmeaz a fi definit.
n sfrit, este necesar mbuntirea funcionrii lanului de aprovizionare cu
alimente . Perspectivele pe termen lung ale agriculturii nu se vor mbunti dac
agricultorii nu pot inversa tendina constant de scdere a ponderii pe care o dein din
valoarea adugat generat de lanul de aprovizionare cu alimente[10]. Ponderea
agriculturii n lanul de aprovizionare cu alimente a sczut de la 29 % n 2000 la 24 %
n 2005, n vreme ce, n aceeai perioad, ponderea industriei alimentare, a vnzrii
angro i a sectorului distribuiei au crescut.
Fr o bun transmitere a semnalelor de pia, sunt periclitate perspectivele pe termen
lung ale sectorului agricol i ponderea acestuia n valoarea adugat generat de
ntregul lan alimentar. Cele mai importante aspecte care prezint interes se refer la
actualul dezechilibru al puterii de negociere de-a lungul lanului, la nivelul
concurenei din fiecare etap a lanului, la relaiile contractuale, la nevoia de
restructurare i consolidare a sectorului agricol, la transparen i la funcionarea
pieelor instrumentelor financiare derivate din sectorul produselor agricole de baz.
Dezvoltarea rural
45
Ca parte integrant a PAC, politica de dezvoltare rural i-a dovedit valoarea prin
consolidarea sustenabilitii sectorului agricol i a zonelor rurale din UE, din punct de
vedere economic, ecologic i social.
Au fost lansate apeluri insistente pentru ca politica s continue s integreze pe deplin
constrngerile i oportunitile legate de mediu i de schimbrile climatice i s
furnizeze o gam ampl de beneficii pentru agricultur, mediul rural i societate n
ansamblul ei, precum i s contribuie la:
- competitivitatea agriculturii : prin promovarea inovrii i restructurrii i permind
sectorului agricol s-i gestioneze mai eficient resursele;
- gestionarea sustenabil a resurselor naturale , protejnd mediul, rezistena
agriculturii la schimbrile climatice i mediul rural i meninnd capacitatea de
producie a terenurilor;
- dezvoltarea teritorial echilibrat a zonelor rurale n ntreaga UE prin
responsabilizarea localnicilor, consolidarea capacitilor i mbuntirea condiiilor
la nivel local i a legturilor dintre zonele rurale i cele urbane.
n acest cadru, mediul , schimbrile climatice i inovarea ar trebui s fie teme
cluzitoare i s orienteze politica mai mult ca niciodat. De exemplu, investiiile ar
trebui s sporeasc performanele economice i de mediu; msurile de mediu ar
trebui s fie proiectate n aa fel nct s rspund mai bine nevoilor specifice ale
regiunilor i chiar ale zonelor cu caracter local, precum zonele Natura 2000 i cele cu
valoare natural important (VNI); msurile menite a contribui la deblocarea
potenialului zonelor rurale ar trebui s fie deosebit de receptive fa de ideile
inovatoare adresate mediului de afaceri i guvernanei locale. Trebuie valorificate
noile oportuniti de dezvoltare local, precum canalele de distribuie alternative care
adaug valoare resurselor locale. De asemenea, sprijinul pentru dezvoltarea vnzrilor
directe i a pieelor locale ar trebui s se bucure de o importan sporit. Abordarea
nevoilor specifice ale tinerilor agricultori i ale nou-veniilor n sectorul agricol va fi
o prioritate.
Pentru ca obiectivele de politic s fie transpuse n rezultate concrete, mecanismele
eficace pentru ndeplinirea obiectivelor sunt cruciale. Abordarea strategic actual ar
fi consolidat prin stabilirea unor inte cuantificate la nivelul UE i apoi la nivel de
program, mbinate cu stimulente care urmeaz a fi stabilite (de exemplu, rezerva de
performan). O astfel de trecere la o abordare bazat n principal pe rezultate ar
orienta cel mai bine politica spre prioritile UE i ar arta care sunt realizrile
concrete ale acesteia. Setul de indicatori din Cadrul comun de monitorizare i
evaluare ar trebui s fie att simplificat, ct i mbuntit n acest scop.
Pentru mai mult eficien, va fi esenial consolidarea coerenei dintre politica de
dezvoltare rural i alte politici ale UE, simplificnd i reducnd totodat birocraia
atunci cnd este posibil. n acest scop, ar putea fi prevzut un cadru strategic comun
pentru fondurile UE.
n ceea ce privete instrumentele, o mare parte dintre acestea ar rmne utile: de la
investiii i infrastructur la plile pentru serviciile ecosistemice, sprijinul pentru
zonele defavorizate, msurile legate de mediu i de schimbrile climatice, sprijinul
pentru inovare, transferul de cunotine i consolidarea capacitilor, nfiinarea de
ntreprinderi, dezvoltarea social i instituional, ncurajarea metodelor de producie
legate de specificitile locale i luarea n calcul a nevoilor specifice ale statelor
membre n vederea creterii eficienei economice a acestora. mbuntirile pot
consta n mai buna mbinare a msurilor, mai ales cu aciuni de formare profesional,
crend pachete care s rspund nevoilor unor anumite grupuri sau zone specifice (de
46
exemplu, ale micilor fermieri sau ale zonelor montane), n facilitarea colaborrii
dintre agricultori n vederea realizrii de conexiuni ntre elementele de peisaj n
scopul adaptrii la biodiversitate i la schimbrile climatice (infrastructur verde)
sau n oferirea de stimulente precum rate prefereniale ale intensitii ajutoarelor
pentru o orientare mbuntit.
n plus, ar trebui inclus un set de instrumente pentru gestionarea riscurilor , pentru a
face fa mai eficient incertitudinilor legate de venituri i volatilitii pieei care
reduc posibilitile sectorului agricol de a investi pentru a rmne competitiv. Pentru a
gestiona riscurile legate att de producie, ct i de venituri, statele membre ar avea la
dispoziie acest set de instrumente care variaz de la un nou instrument de stabilizare
a veniturilor compatibil cu cutia verde a OMC i pn la sprijinul sporit pentru
instrumentele de asigurare i fondurile mutuale. Se va asigura coerena noilor
instrumente introduse cu celelalte instrumente ale PAC, mai ales cu instrumentele de
pia.
n ceea ce privete distribuirea sprijinului pentru dezvoltare rural ntre statele
membre, ar trebui analizat posibilitatea utilizrii unor criterii obiective, evitnd
renunarea prea brusc la sistemul actual.
De asemenea, este esenial s se consolideze i s se simplifice i mai mult politicile
referitoare la calitate (inclusiv la agricultura ecologic) i la promovare , n vederea
creterii competitivitii sectorului agricol. n sfrit, iniiativa O Uniune a inovrii
ar trebui s permit, de asemenea, adoptarea unor noi abordri n vederea ndeplinirii
obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru o economie inteligent, durabil i
favorabil incluziunii[11].
Arhitectura global
Instrumentele viitoarei PAC ar trebuie s fie structurate n continuare pe doi piloni:
aceasta a fost i opinia exprimat de o majoritate covritoare n timpul dezbaterii
publice, structurarea pe doi piloni fiind preferat n mod clar de Consiliu, PE i CoR.
Primul pilon ar conine ajutoarele pltite anual tuturor agricultorilor, n vreme ce al
doilea pilon ar rmne instrumentul de sprijin dedicat obiectivelor comunitare i ar
oferi statelor membre suficient flexibilitate pentru a ine cont de specificitile
acestora, pe baza unor programe i contracte multianuale. n orice caz, separarea celor
doi piloni ar trebui s ofere claritate, fiecare pilon completndu-l pe cellalt fr
suprapuneri i concentrndu-se asupra eficienei.
6.2. Opiuni de politic generale
Trei opiuni de politic generale, care reflect principalele orientri ale dezbaterii
publice fr a se exclude reciproc, merit o analiz mai aprofundat. Aceste opiuni
sunt prezentate aici deoarece indic potenialele direcii ale cror impacturi vor fi
analizate naintea lurii unor decizii definitive. Toate cele trei opiuni sunt bazate pe o
structur cu doi piloni (cu un echilibru diferit ntre acetia).
Opiunea nr. 1
Aceast opiune ar introduce schimbri suplimentare treptate ale cadrului de politic
actual. S-ar baza pe aspectele care funcioneaz bine ale politicii i s-ar concentra
asupra ajustrilor i mbuntirilor aspectului cel mai aspru criticat al PAC, i anume
problema echitii distribuirii plilor directe ntre statele membre. Aceast opiune ar
asigura stabilitate i continuitatea cu actuala PAC, facilitnd planificarea pe termen
lung pentru operatorii aflai de-a lungul lanului alimentar.
Opiunea nr. 2
O alternativ ar fi s se profite de oportunitatea de a reforma i s se treac la
revizuiri majore ale politicii pentru a se asigura faptul c aceasta devine mai
47
sustenabil i c se obine un echilibru mai bun ntre diferitele obiective ale politicii,
ntre agricultori i ntre statele membre. Acest lucru s-ar realiza prin msuri mai bine
orientate care ar fi, de asemenea, mai uor de neles de ctre cetenii UE. Opiunea
ar implica o eficien sporit a cheltuielilor i o concentrare mai atent asupra valorii
adugate a UE. O astfel de orientare ar permite abordarea provocrilor economice, de
mediu i sociale ale UE i ar spori contribuia agriculturii i a zonelor rurale la
ndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 referitoare la o cretere inteligent,
durabil i favorabil incluziunii.
Opiunea nr. 3
O alt opiune ar fi o reform mai ampl a PAC, cu o concentrare mai puternic
asupra obiectivelor referitoare la mediu i la schimbrile climatice i o renunare
treptat la ajutorul pentru venit i la majoritatea msurilor de pia. Stabilirea unei
orientri financiare clare asupra aspectelor legate de mediu i de schimbrile
climatice prin cadrul creat de politica de dezvoltare rural ar ncuraja elaborarea unor
strategii regionale pentru a se garanta ndeplinirea obiectivelor UE.
Opiunile de mai sus au avantaje i dezavantaje clare, dar diferite, din punctul de
vedere al ndeplinirii obiectivelor noii PAC prezentate n prezenta comunicare i vor
trebui evaluate n funcie de impacturile lor economice, sociale i asupra mediului.
7. CONCLUZII
Rspunsul Comisiei la dezbaterea privind viitorul PAC sosete sub forma prezentei
comunicri, care schieaz opiunile i lanseaz dezbaterea cu celelalte instituii i cu
prile interesate. Propunerile legislative vor fi prezentate n 2011.
Opiunile de reform constau att n schimbri majore care necesit un nou proiect,
ct i n mbuntiri ale elementelor care i-au dovedit utilitatea n cadrul politicii
actuale. Avnd n vedere toate acestea, viitoarea PAC ar trebui s devin o politic mai
sustenabil, mai echilibrat, mai bine orientat, mai simpl i mai eficace i s
rspund mai bine nevoilor i ateptrilor cetenilor UE.
ANEX
DESCRIEREA CELOR TREI OPIUNI DE POLITIC GENERALE
Pli directe | Msuri de pia | Dezvoltare rural |
Opiunea 1 | Distribuirea mai echitabil a plilor directe ntre statele membre (lsnd
neschimbat actualul sistem de pli directe) | Consolidarea instrumentelor pentru
gestionarea riscurilor Raionalizarea i simplificarea instrumentelor de pia
existente, atunci cnd este cazul | Meninerea orientrii bilanului de sntate n
sensul creterii finanrii pentru a face fa provocrilor legate de schimbrile
climatice, resursele de ap, biodiversitate i energia din surse regenerabile, precum i
pentru inovare. |
Opiunea 2 | Distribuirea mai echitabil a plilor directe ntre statele membre i o
schimbare semnificativ a modului n care sunt concepute. Plile directe ar fi formate
din: o rat de baz care ar avea rolul de ajutor pentru venit, un ajutor suplimentar
obligatoriu pentru bunuri publice specifice care devin mai ecologice cu ajutorul
unor aciuni de agromediu simple, generalizate, anuale i necontractuale, bazat pe
costurile suplimentare impuse de desfurarea acestor aciuni, o plat suplimentar
destinat compensrii unor constrngeri naturale specifice, i o component de
ajutor cuplat facultativ, pentru anumite sectoare i regiuni[12]. Introducerea unei noi
scheme pentru exploataiile mici. Introducerea unui plafonri a ratei de baz, innd
cont i de contribuia marilor exploataii la ocuparea forei de munc n zonele
rurale. | mbuntirea i simplificarea instrumentelor de pia existente, atunci cnd
este cazul | Ajustarea i completarea instrumentelor existente pentru alinierea la
48
prioritile UE, sprijinul fiind concentrat asupra mediului, schimbrilor climatice

i/sau restructurrii i inovrii, precum i pentru consolidarea iniiativelor
regionale/locale. Consolidarea actualelor instrumente pentru gestionarea riscurilor i
introducerea unui instrument opional de stabilizare a veniturilor compatibil cu cutia
verde a OMC, pentru a compensa pierderile de venit semnificative. Ar putea fi
prevzut o oarecare redistribuire a fondurilor ntre statele membre, pe baza unor
criterii obiective. |
Opiunea 3 | Renunarea treptat la plile directe n forma lor actual Prevederea, n
schimb, a unor pli limitate pentru bunurile publice de mediu i a unor pli
suplimentare pentru compensarea constrngerilor naturale specifice | Eliminarea
tuturor msurilor de pia, eventual cu excepia clauzelor aplicabile n cazul
perturbrilor pieei, care ar putea fi activate n cazul unor crize severe | Msurile s-ar
concentra mai ales asupra aspectelor legate de schimbrile climatice i de mediu |
[1] n cadrul dezbaterii publice au fost primite 5 600 de contribuii, iar conferina a
reunit peste 600 de participani.
[2]
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA2010-0286&language=EN&ring=A7-2010-0204
[3] Revizuirea bugetului UE COM(2010) 700.
[4] A se vedea studiul Scenar 2020 Prospective scenario study on agriculture and
the rural world.
[5] Industria alimentar reprezint 13,5 % din totalul forei de munc ocupate i 12,2
% din valoarea adugat brut a industriei prelucrtoare europene.
[6] Exporturile de produse agroalimentare reprezint 6,8 % din totalul exporturilor
UE.
[7] PAC va contribui n special la iniiativele emblematice ale UE privind O Europ
eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor, O Uniune a inovrii i
Platforma european de combatere a srciei.
[8] Surs: Comisia European DG Agricultur i Dezvoltare Rural, pe baza datelor
Eurostat privind conturile naionale i agricole.
[9] A se vedea COM(2009) 234 privind produsele de calitate i viitorul raport privind
punerea n aplicare a noului Regulament (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind
producia ecologic.
[10] mbuntirea funcionrii lanului de aprovizionare cu alimente n Europa
COM(2009) 591, 28.10.2009.
[11] Inclusiv parteneriatul pentru inovare Productivitatea i durabilitatea
agriculturii.
[12] Acest ajutor ar echivala cu actualul ajutor cuplat pltit n temeiul articolului 68 i
al altor msuri bazate pe ajutoare cuplate.
ANEXA III.
Legea nr. 363/2007 din 21/12/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale
comercianilor n relaia cu consumatorii si armonizarea reglementrilor cu
legislaia european privind protecia consumatorilor.
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 899 din 28/12/2007
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
49
TITLUL I
Definirea si interzicerea unor practici comerciale incorecte
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege are drept scop o mai buna functionare a pietei si asigurarea unui
nivel inalt de protectie a consumatorilor, prin reglementarea practicilor comerciale ce
pot aduce atingere intereselor economice ale consumatorilor.
Art. 2. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele
semnificatii:
a) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in
asociatii, care, in practicile comerciale ce fac obiectul prezentei legi, actioneaza in
scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori
liberale;
b) comerciant - orice persoana fizica sau juridica care, in practicile comerciale ce fac
obiectul prezentei legi, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau
de productie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza in
acelasi scop, in numele sau pe seama acesteia;
c) produs - orice bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi si obligatii;
d) practici ale comerciantilor in relatia cu consumatorii, denumite in continuare
practici comerciale - orice actiune, omisiune, comportament, demers sau prezentare
comerciala, inclusiv publicitate si comercializare, efectuate de un comerciant, in
stransa legatura cu promovarea, vanzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor;
e) deformarea substantiala a comportamentului economic al consumatorilor - folosirea
unei practici comerciale ce afecteaza considerabil capacitatea consumatorilor de a lua
o decizie in cunostinta de cauza, decizie pe care altfel nu ar fi luat-o;
f) cod de conduita - acordul sau ansamblul de reguli care nu este impus prin legislatie
sau dispozitii administrative si care defineste comportamentul comerciantilor care se
angajeaza sa il respecte cu privire la una sau mai multe practici comerciale ori la unul
sau mai multe sectoare de activitate;
g) responsabil de cod - orice entitate, inclusiv un comerciant sau un grup de
comercianti, responsabila cu intocmirea si revizuirea unui cod de conduita si/sau cu
supravegherea respectarii acestui cod de catre cei care s-au angajat sa il respecte;
h) diligenta profesionala - competenta si grija asteptate, in mod rezonabil, de un
consumator din partea comerciantilor, in conformitate cu practicile corecte de piata
si/sau cu principiul general al bunei-credinte, in domeniul de activitate al acestora;
i) invitatie de a cumpara - prezentarea comerciala prin care se mentioneaza
caracteristicile si pretul produsului intr-un mod corespunzator mijloacelor utilizate
pentru aceasta si care, prin urmare, permite consumatorului achizitionarea de produse;
j) influenta nejustificata - folosirea unei pozitii de forta fata de consumator, de
maniera sa exercite presiune asupra acestuia, chiar fara a recurge sau a ameninta cu
recurgerea la forta fizica, intr-un mod care limiteaza semnificativ capacitatea
consumatorului de a lua o decizie in cunostinta de cauza;
k) decizie de tranzactionare - orice decizie luata de un consumator privind
oportunitatea, modalitatile si conditiile de achizitionare a produsului, modalitatea de
plata - integrala sau partiala -, pastrarea ori renuntarea la produs sau exercitarea unui
drept contractual, aceasta putand conduce ori la actiunea consumatorului ori la
abtinerea de a actiona;
50
l) profesie reglementata - activitatea sau ansamblul de activitati profesionale pentru

care accesul sau exercitarea este conditionata, direct ori indirect, in conformitate cu
legislatia in vigoare, de detinerea unui document care sa ateste nivelul de formare
profesionala;
m) consumator mediu - consumatorul considerat ca fiind rezonabil informat, atent si
precaut, tinand seama de factorii sociali, culturali si lingvistici.
Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplica practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia
cu consumatorii, astfel cum sunt definite la art. 4, inainte, in timpul si dupa o
tranzactie comerciala referitoare la un produs.
(2) Prezenta lege nu aduce atingere:
a) dispozitiilor legale ce reglementeaza contractele si, in special, prevederilor
referitoare la validitatea, intocmirea sau efectele contractelor;
b) dispozitiilor comunitare sau nationale privind aspectele de sanatate si securitate a
produselor;
c) dispozitiilor legale ce stabilesc competenta instantelor de judecata;
d) conditiilor de intrare intr-o profesie sau de obtinere a autorizatiei pentru
desfasurarea acesteia, codurilor deontologice sau altor dispozitii legale specifice ce
guverneaza profesiunile, in scopul mentinerii unui inalt nivel de probitate al acestora;
e) dispozitiilor referitoare la serviciile financiare, astfel cum sunt definite in
Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si
executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aprobata prin Legea
nr. 399/2004, si nici dispozitiilor referitoare la bunurile imobile, in cazul in care aceste
dispozitii sunt mai restrictive sau mai riguroase decat cele din prezenta lege.
(3) Prezenta lege nu se aplica dispozitiilor ce reglementeaza certificarea si indicarea
marcilor titlurilor in cazul metalelor pretioase.
CAPITOLUL II
Practici comerciale incorecte
Art. 4. - (1) O practica comerciala este incorecta daca:
a) este contrara cerintelor diligentei profesionale;
b) deformeaza sau este susceptibila sa deformeze in mod esential comportamentul
economic al consumatorului mediu la care ajunge sau caruia i se adreseaza ori al
membrului mediu al unui grup, atunci cand o practica comerciala este adresata unui
anumit grup de consumatori.
(2) Practicile comerciale susceptibile sa deformeze in mod esential comportamentul
economic al unui anumit grup vulnerabil de consumatori, clar identificabil, trebuie
evaluate din perspectiva membrului mediu al grupului. Grupul de consumatori este cu
precadere vulnerabil la respectiva practica sau la produsul la care aceasta se refera,
din motive de infirmitate mentala sau fizica, de varsta sau de credulitate,
comportamentul economic al acestuia putand fi in mod rezonabil prevazut de
comerciant. Aceasta prevedere nu aduce atingere practicilor publicitare obisnuite si
legitime ce constau in declaratii exagerate sau declaratii ce nu sunt destinate a fi luate
ca atare.
(3) Practicile comerciale incorecte sunt, in special, cele:
a) inselatoare, in sensul prevederilor art. 6 si 7;
b) agresive, in sensul prevederilor art. 8 si 9.
(4) Lista practicilor comerciale care, in orice situatie, se considera incorecte este
prevazuta in anexa nr. 1.
51
SECIUNEA 1
Practici comerciale inselatoare
Art. 5. - Practicile comerciale inselatoare pot fi actiuni inselatoare sau omisiuni
inselatoare.
Art. 6. - (1) O practica comerciala este considerata ca fiind actiune inselatoare daca
aceasta contine informatii false sau, in orice situatie, inclusiv in prezentarea generala,
induce in eroare sau este susceptibila sa induca in eroare consumatorul mediu, astfel
incat, in ambele ipoteze, fie il determina, fie este susceptibila a-l determina pe
consumator sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar daca
informatiile sunt, in fapt, corecte in raport cu unul sau mai multe dintre urmatoarele
elemente:
a) existenta sau natura produsului;
b) principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele,
riscurile, fabricarea, compozitia, accesoriile, asistenta acordata dupa vanzare si
instrumentarea reclamatiilor, modul si data fabricatiei sau prestarii, livrarea,
capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificatiile, originea
geografica sau comerciala, rezultatele care se pot obtine din utilizarea sa, rezultatele si
caracteristicile esentiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului;
c) perioada pentru care comerciantul se angajeaza, motivele utilizarii practicii
comerciale si natura desfasurarii vanzarii, precum si toate declaratiile sau toate
simbolurile care ar induce o legatura intre produs sau comerciant si o sponsorizare sau
o aprobare, direct ori indirect;
d) pretul sau modul de calcul al pretului ori existenta unui avantaj specific al pretului;
e) necesitatea service-ului, a unei piese separate, a inlocuirii sau a repararii;
f) natura, competentele si drepturile comerciantului sau ale reprezentantului sau, cum
ar fi: identitatea si patrimoniul, calificarile sale, statutul, autorizarea, afilierea sau
legaturile sale, drepturile de proprietate industriala, de autor sau comerciala ori
recompense si distinctii primite;
g) drepturile consumatorului, inclusiv dreptul de a beneficia de reparare, de inlocuire
sau de restituire a contravalorii ca urmare a rezolutiunii contractului, astfel cum sunt
prevazute de Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate
acestora, sau riscurile pe care consumatorul le poate intampina.
(2) O practica comerciala este, de asemenea, considerata ca fiind actiune inselatoare
daca, in contextul prezentarii situatiei de fapt, tinand cont de toate caracteristicile si
circumstantele, determina sau este susceptibila sa determine consumatorul mediu sa ia
o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o. In acest caz, actiunea
inselatoare este determinata de:
a) orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv publicitatea
comparativa, creand o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne
distinctive ale unui concurent;
b) nerespectarea de catre comerciant a obligatiilor prevazute in codul de conduita pe
care s-a angajat sa il respecte, daca:
(i) angajamentul sau nu este o aspiratie, ci este ferm si poate fi verificat;
(ii) acesta indica, in cadrul unei practici comerciale, ca s-a angajat sa respecte codul.
Art. 7. - (1) O practica comerciala este considerata ca fiind omisiune inselatoare daca,
in contextul prezentarii situatiei de fapt, tinand cont de toate caracteristicile si
circumstantele acesteia, precum si de limitele mijloacelor de comunicare utilizate
pentru transmiterea informatiei omite o informatie esentiala necesara consumatorului
52
mediu, tinand cont de context, pentru luarea unei decizii de tranzactionare in

cunostinta de cauza si, prin urmare, determina sau este susceptibila sa determine
luarea de catre consumator a unei decizii de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luato.
(2) O practica comerciala este, de asemenea, considerata ca fiind omisiune inselatoare
atunci cand, tinand cont de aspectele prevazute la alin. (1), un comerciant ascunde sau
ofera intr-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu ori in contratimp o informatie
esentiala sau nu indica intentia comerciala a practicii, in cazul in care aceasta nu
rezulta deja din context, si cand, in oricare dintre cazuri, consumatorul mediu este
determinat sau este susceptibil a fi determinat sa ia o decizie de tranzactionare pe care
altfel nu ar fi luat-o.
(3) In cazul in care mijloacele de comunicare utilizate pentru transmiterea practicilor
comerciale impun limite in spatiu sau in timp, in momentul determinarii practicii ca
fiind sau nu omisiune inselatoare, se va tine cont de aceste limite, precum si de orice
masuri luate de catre comerciant in vederea punerii informatiei la dispozitia
consumatorului prin alte mijloace.
(4) In cazul unei invitatii de a cumpara, urmatoarele informatii sunt considerate
esentiale, daca nu rezulta deja din context:
a) caracteristicile principale ale produsului, tinand cont de mijlocul de comunicare
utilizat si de produs;
b) sediul si celelalte date de identificare ale comerciantului si, in cazul in care
actioneaza pe seama altui comerciant, sediul si celelalte date de identificare ale
acestuia;
c) pretul cu toate taxele incluse sau, daca pretul nu poate fi in mod rezonabil calculat
in avans, tinand cont de natura produsului, modalitatea de calcul al acestuia. De
asemenea, unde este cazul, toate costurile aditionale pentru transport, livrare sau
taxele postale ori, in cazul in care aceste cheltuieli nu pot fi, in mod rezonabil,
calculate in avans, precizarea ca pot exista costuri aditionale ce trebuie suportate de
consumator;
d) modalitatile de plata, livrare, executare si cercetare a reclamatiilor, daca acestea
difera de conditiile cerute de diligenta profesionala;
e) pentru produsele si tranzactiile ce implica un drept de renuntare sau de reziliere,
mentionarea acestui drept.
(5) Informatiile prevazute in legislatie, care se refera la prezentarile comerciale,
inclusiv la publicitate sau comercializare, sunt esentiale. Lista nelimitativa a acestora
este cuprinsa in anexa nr. 2.
SECIUNEA a 2-a
Practici comerciale agresive
Art. 8. - O practica comerciala este considerata agresiva daca, in contextul prezentarii
situatiei de fapt si tinand cont de toate caracteristicile si circumstantele, limiteaza sau
este susceptibila sa limiteze in mod semnificativ libertatea de alegere sau
comportamentul consumatorului mediu cu privire la produs, prin hartuire,
constrangere, inclusiv prin utilizarea fortei fizice sau prin influenta nejustificata si,
prin urmare, determina sau este susceptibila sa determine consumatorul sa ia o decizie
de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o.
Art. 9. - Pentru a determina daca o practica comerciala recurge la hartuire,
constrangere, inclusiv la forta fizica sau la influenta nejustificata, se iau in considerare
urmatoarele elemente:
53
a) momentul, locul desfasurarii, natura si/sau durata acesteia;

b) recurgerea la amenintare, la un limbaj sau la un comportament abuziv;
c) exploatarea de catre comerciant a unei situatii nefericite sau a unei circumstante
speciale, de o asemenea gravitate incat afecteaza rationamentul consumatorului mediu
si de care comerciantul este constient, in scopul influentarii deciziei consumatorului
cu privire la produs;
d) orice obstacol oneros sau disproportionat, neprevazut in contract, impus de
comerciant, atunci cand consumatorul doreste sa isi exercite drepturile contractuale,
inclusiv dreptul de a inceta contractul sau de a schimba produsul ori de a se adresa
unui alt comerciant;
e) orice amenintare cu masuri, in situatia in care acestea nu pot fi luate in mod legal.
Art. 10. - (1) In vederea stoparii si combaterii practicilor comerciale incorecte,
persoanele sau organizatiile care, potrivit legii, au un interes legitim pot fie sa sesizeze
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor in legatura cu practicile
comerciale incorecte pentru ca aceasta sa decida asupra reclamatiilor, fie sa initieze
actiuni in justitie impotriva comerciantilor care au savarsit sau sunt susceptibili sa
savarseasca practici comerciale incorecte.
(2) Operatorii economici concurenti pot informa Autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorilor in legatura cu practicile comerciale incorecte.
Art. 11. - (1) Comerciantii trebuie sa furnizeze dovezi privind exactitatea afirmatiilor
in legatura cu practica comerciala intreprinsa si sunt obligati, la solicitarea Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau a instantelor judecatoresti, sa le puna
acestora la dispozitie documente care sa probeze cele afirmate.
(2) In cazul in care documentele nu sunt furnizate in termenul stabilit de solicitanti
sau daca sunt considerate insuficiente, afirmatiile in cauza se considera inexacte.
SECIUNEA a 2-a
Raspunderi si sanctiuni
Art. 12. - (1) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate dispune
masuri conform prezentei legi, prin ordin emis de conducatorul Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor sau prin decizie emisa de conducatorii unitatilor cu
personalitate juridica din subordinea Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor.
(2) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) se motiveaza.
(3) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) pot fi atacate la instanta de contencios
administrativ, in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(4) Contestarea in instanta nu suspenda de drept executarea masurilor dispuse.
Art. 13. - (1) In masura in care se considera necesar, tinand cont de toate interesele
implicate si, in special, de interesul public, instantele judecatoresti competente sau
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor vor dispune, in procedura de
urgenta, chiar fara a exista o dovada a unei pierderi sau a unui prejudiciu efectiv ori a
intentiei sau a neglijentei comerciantului, una dintre urmatoarele masuri:
a) incetarea sau instituirea procedurilor legale corespunzatoare pentru incetarea
practicilor comerciale incorecte;
b) interzicerea sau instituirea procedurilor legale corespunzatoare pentru incetarea
practicilor comerciale incorecte, chiar daca acestea nu au fost inca puse in practica,
dar acest lucru este iminent;
c) transmiterea de catre Consiliul National al Audiovizualului, in termen de 5 zile
54
lucratoare de la primirea solicitarii, a datelor de identificare a persoanelor fizice sau

juridice implicate in realizarea publicitatii audiovizuale, considerata a fi o practica
comerciala incorecta, precum si o copie a materialului publicitar difuzat.
(2) In cazul in care, in vederea eliminarii efectelor practicilor comerciale incorecte, sa dispus incetarea, respectiv interzicerea acestora, iar hotararea judecatoreasca prin
care s-a dispus aceasta masura a ramas definitiva si irevocabila ori ordinul, respectiv
decizia emisa potrivit art. 12 alin. (1) nu a fost atacata potrivit art. 12 alin. (3), instanta
care a emis hotararea definitiva si irevocabila, respectiv Autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorilor, poate solicita:
a) publicarea acesteia, integral sau partial, in forma pe care o considera adecvata;
b) publicarea unui comunicat rectificator. Comunicatul rectificator trebuie sa cuprinda
sediul si celelalte date de identificare ale comerciantului, practica incorecta savarsita,
data la care a fost savarsita, precum si masurile dispuse.
(3) Publicarea, in conditiile prevazute la alin. (2), se va face, in toate cazurile, intr-un
ziar de larga circulatie, pe cheltuiala comerciantului.
Art. 14. - (1) Prezenta lege nu exclude controlul pe care responsabilii codurilor de
conduita il pot efectua, in conformitate cu prevederile din codurile de conduita pe care
comerciantii s-au angajat sa le respecte.
(2) Efectuarea controlului prevazut la alin. (1) nu exclude si nu limiteaza dreptul
consumatorilor, al asociatiilor sau al concurentilor de a sesiza responsabilul de cod si
nici dreptul consumatorilor sau al asociatiilor de a se adresa Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor ori instantei judecatoresti competente.
Art. 15. - (1) Utilizarea de catre comercianti a unor practici comerciale incorecte,
astfel cum au fost definite la cap. II, este interzisa, constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 3.000 de lei la 30.000 de lei.
(2) Nerespectarea masurilor dispuse prin ordinul sau prin decizia prevazute la art. 12
alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 6.000 de lei la 60.000 de lei.
(3) Contraventiile prevazute de prezenta lege se constata la sesizarea consumatorilor,
a asociatiilor care, potrivit legii, au un interes legitim ori din oficiu, de catre
reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
(4) Odata cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, agentul constatator poate
propune ca sanctiune complementara suspendarea activitatii pana la incetarea practicii
comerciale incorecte.
(5) Sanctiunea complementara propusa pentru a fi aplicata potrivit alin. (4) se dispune
prin ordin emis de conducatorul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor
sau prin decizie emisa de conducatorii unitatilor cu personalitate juridica din
subordinea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, fiind aplicabile
dispozitiile art. 12 alin. (3) si (4).
Art. 16. - Contraventiilor prevazute la art. 15 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare.
TITLUL II
Modificarea unor acte normative privind protectia consumatorilor
Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la
incheierea si executarea contractelor la distanta, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 51/2003, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 2 alineatul (1), literele b) si c) vor avea urmatorul cuprins:
55
"b) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in
asociatii, care, in executarea contractelor care intra sub incidenta prezentei ordonante,
actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie,
artizanale ori liberale;
c) comerciant - orice persoana fizica sau juridica care, in executarea contractelor care
intra sub incidenta prezentei ordonante, actioneaza in cadrul activitatii sale
comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum si orice
persoana care actioneaza in acelasi scop, in numele sau pe seama acesteia;".
2. La articolul 6, litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) contractelor la distanta privind serviciile financiare, reglementate prin Ordonanta
Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea
contractelor la distanta privind serviciile financiare, aprobata prin Legea nr.
399/2004;".
3. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 14. - In cazul livrarilor pentru care nu exista o comanda prealabila,
consumatorul este exonerat de orice contraprestatie, lipsa raspunsului neavand valoare
de consimtamant."
"Art. 231. - Anexa nr. 1 va fi actualizata prin hotarare a Guvernului."
5. Dupa articolul 231 se introduc doua noi articole, articolele 232 si 233, cu urmatorul
cuprins:
"Art. 232. - Consumatorul nu poate fi lipsit de drepturile sale conferite prin prezenta
ordonanta.
Art. 233. - In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului la
distanta legea unui stat ce nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o
stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii
Europene si in cazul in care prezenta ordonanta are prevederi mai favorabile pentru
consumator, se vor aplica acestea din urma."
6. Dupa articolul 24 se introduce mentiunea cu urmatorul cuprins:
"Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei 97/7/CE a Parlamentului
European si a Consiliului din 20 mai 1997 privind protectia consumatorilor in cadrul
contractelor la distanta, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L
144 din 4 iunie 1997, cu modificarile ulterioare."
7. Anexa nr. 2 se abroga.
Art. II. - Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la
incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata prin
Legea nr. 399/2004, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 3, litera d) va avea urmatorul cuprins:
"d) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in
asociatii, care, in cadrul contractelor reglementate de prezenta ordonanta, actioneaza
in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale
ori liberale;".
"Art. 15. - In cazul livrarilor pentru care nu exista o comanda prealabila,
consumatorul este exonerat de orice contraprestatie, lipsa raspunsului neavand valoare
de consimtamant."
3. La articolul 21, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului la distanta
56
legea unui stat ce nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa
legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si,
in cazul in care prezenta ordonanta are prevederi mai favorabile pentru consumator, se
vor aplica acestea din urma."
4. La articolul 23, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu
urmatorul cuprins:
"(3) Plangerile consumatorilor si stabilirea procedurilor de despagubire in materie de
contracte pentru furnizarea de servicii financiare la distanta pot fi rezolvate si pe cale
extrajudiciara, in baza dispozitiilor Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea
profesiei de mediator."
Art. III. - Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele
generate de produsele cu defecte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 552 din 22 iunie 2004, se modifica dupa cum urmeaza:
- La articolul 7, partea introductiva a alineatului (1) va avea urmatorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Producatorul este exonerat de raspundere, conform prevederilor
prezentei legi, daca dovedeste unul dintre urmatoarele aspecte:".
Art. IV. - Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru
consum destinate consumatorilor, persoane fizice, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, se modifica si se completeaza dupa cum
urmeaza:
"a) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in
asociatii, care, in cadrul tranzactiilor care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza
ori liberale;".
2. Dupa articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu urmatorul cuprins:
"Art. 131. - Prevederile contractului de credit nu vor afecta in niciun fel drepturile
consumatorului fata de vanzatorul produselor sau de prestatorul de servicii, in cazul in
care produsele sau serviciile prevazute in contractul de credit nu au fost furnizate sau
nu sunt in conformitate cu contractul pentru furnizarea lor."
Art. V. - Ordonanta Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a
pachetelor de servicii turistice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 387 din 7 iunie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 2, punctul 4 va avea urmatorul cuprins:
"4. consumator - orice persoana sau grup de persoane fizice constituite in asociatii
care cumpara sau se angajeaza sa cumpere pachetul de servicii turistice - contractant
principal - sau orice persoana in numele careia contractantul principal se angajeaza sa
cumpere pachetul de servicii turistice - alti beneficiari - sau orice persoana in favoarea
careia contractantul principal ori alti beneficiari cedeaza pachetul de servicii turistice cesionarul."
2. La articolul 20 alineatul (2), litera b) va avea urmatorul cuprins:
"b) cand neindeplinirea obligatiilor se datoreaza unor cauze de forta majora precum
cele definite la art. 18 lit. b) sau unui eveniment pe care nici agentia de turism, nici
furnizorul sau prestatorul de servicii, cu tot efortul depus, nu il puteau prevedea sau
evita;".
3. La articolul 20 alineatul (2), dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu
urmatorul cuprins:
"c) cand neindeplinirea obligatiilor se datoreaza unui tert care nu are legatura cu
furnizarea serviciilor prevazute in contract, iar cauzele care au determinat
neindeplinirea obligatiilor au un caracter imprevizibil si inevitabil."
57
urmatorul cuprins:
"(3) In cazurile prevazute la alin. (2) lit. b) agentia de turism parte in contract este
obligata sa acorde prompt asistenta consumatorului aflat in dificultate."
"Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei Consiliului 90/314/CEE din 13
iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru calatorii, vacante si circuite, publicata
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 158 din 23 iunie 1990."
Art. VI. - Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre
comercianti si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.014 din 20 decembrie 2006, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
"Art. 2. - (1) Prin consumator se intelege orice persoana fizica sau grup de persoane
fizice constituite in asociatii, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta
prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale
sau de productie, artizanale ori liberale.
(2) Prin comerciant se intelege orice persoana fizica sau juridica autorizata, care, in
temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in cadrul
activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum
si orice persoana care actioneaza in acelasi scop in numele sau pe seama acesteia."
2. La articolul 4, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6),
cu urmatorul cuprins:
"(5) Fara a incalca prevederile prezentei legi, natura abuziva a unei clauze
contractuale se evalueaza in functie de:
a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul
incheierii acestuia;
b) toti factorii care au determinat incheierea contractului;
c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.
(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza nici cu definirea obiectului
principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerintele de pret si de plata, pe
de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in masura
in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil."
"Art. 141. - In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului
legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa
legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in
cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor
aplica acestea din urma."
"Prezenta lege transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie
1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, publicata in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 95 din 21 aprilie 1993."
5. In anexa, literele a), p) si t) vor avea urmatorul cuprins:
"a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a
avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii
financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator
ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o
notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care
comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte
58
parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.

Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care comerciantul isi
rezerva dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durata
nedeterminata, in conditiile in care comerciantul are obligatia de a-l informa pe
consumator, printr-o notificare prealabila transmisa in termen rezonabil, pentru ca
acesta din urma sa aiba libertatea de a rezilia contractul;
.....................................................................................................................
p) prevad ca pretul produselor este determinat la momentul livrarii sau permit
vanzatorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creste preturile, fara
ca, in ambele cazuri, sa acorde consumatorului dreptul de a anula contractul in cazul
in care pretul final este prea mare in raport cu pretul convenit la momentul incheierii
contractului.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preturilor, atat timp cat
sunt legale, cu conditia ca metoda prin care preturile variaza sa fie descrisa in mod
explicit;
.....................................................................................................................
t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata
nedeterminata fara o notificare prealabila rezonabila, cu exceptia unor motive
intemeiate.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii
financiare isi rezerva dreptul de a dispune in mod unilateral incetarea unui contract
incheiat pe o perioada nedeterminata si fara o notificare prealabila in cazul unui motiv
intemeiat, cu conditia ca furnizorul sa fie obligat sa informeze imediat celelalte parti
contractante."
6. In anexa, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
"(2) Dispozitiile alin. (1) lit. a), p) si t) nu sunt aplicabile in cazul:
a) tranzactiilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare si altor produse sau
servicii, in cazul in care pretul este legat de fluctuatiile cotatiei bursiere sau ale
indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piata financiara, pe care vanzatorul sau
furnizorul nu le poate controla;
b) contractelor pentru cumpararea sau vanzarea de devize, cecuri de calatorie, ordine
de plata internationale emise in devize sau alte instrumente de plata internationale."
Art. VII. - Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate
acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 812 din 18
noiembrie 2003, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
asociatii, care, in cadrul contractelor care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza
ori liberale;".
2. La articolul 14, alineatul (2) se abroga.
3. La articolul 25, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
"(2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui
stat care nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa legatura cu
teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in
care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica
acestea din urma."
"Art. 251. - Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi."
59
"Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului

European si a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de
bunuri de consum si garantiile conexe, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene (JOCE) nr. L 171 din 7 iulie 1999."
Art. VIII. - Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 25 iunie 2004, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, partea introductiva a alineatului (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) In cazul in care unele produse sunt supuse unor cerinte specifice de securitate
impuse de legislatia comunitara, prezenta lege se aplica numai pentru aspectele si
riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari, dupa
cum urmeaza:".
"(4) In alte conditii decat cele avute in vedere la alin. (2) si (3), conformitatea unui
produs cu cerinta de securitate generala a produselor poate fi evaluata luandu-se in
considerare, daca exista:".
3. La articolul 4, litera a) a alineatului (3) va avea urmatorul cuprins:
"a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identitatii si
detaliilor privind producatorul, precum si informarea asupra produsului sau, dupa caz,
asupra lotului de produse din care face parte, cu exceptia cazurilor in care omisiunea
acestei informatii este justificata;".
"Art. 8. - (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) incalcarea dispozitiilor art. 3 alin. (1), cu amenda de la 3.000 lei la 30.000 lei;
b) incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (1), cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei;
c) incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) si ale art. 5 alin. (1) lit. b) pct. 2, cu amenda
de la 700 lei la 7.000 lei;
d) incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a), cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei."
"Art. 10. - (1) In sensul prezentei legi, in special al art. 6, autoritatea competenta
pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de
securitate trebuie sa ia, dupa caz, una dintre urmatoarele masuri complementare:".
urmatorul cuprins:
"(7) Ca urmare a notificarilor primite prin sistemul RAPEX, punctul national de
contact va transmite Comisiei Europene masurile adoptate cu privire la produsele
depistate pe piata din Romania."
"(3) In termen de o luna, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind
conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, responsabila pentru
realizarea masurilor prevazute la art. 10 alin.(1) lit. b) - f), trebuie sa dea partilor
implicate posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere, informand Comisia
Europeana despre acestea."
urmatorul cuprins:
"(4) Exportul din Comunitatea Europeana de produse periculoase care au reprezentat
subiectul unei hotarari prevazute la alin. (2) este interzis in masura in care hotararea
nu specifica altfel."
9. In anexa nr. 2, punctul 7 va avea urmatorul cuprins:
60
"7. In cazul in care, in conformitate cu art. 17 alin. (3) din lege, Romania a informat
Comisia Europeana inainte de a hotari adoptarea unei masuri despre un risc grav,
trebuie sa indice Comisiei Europene, in termen de 45 de zile, daca se confirma sau se
modifica aceste informatii."
Art. IX. - Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati
comerciale ilicite, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 133 din
20 iunie 1991, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum
urmeaza:
- La articolul 1, litera c) va avea urmatorul cuprins:
"c) conditionarea vanzarii unor marfuri sau prestarii unor servicii de cumpararea altor
marfuri sau de prestarea de servicii;".
Art. X. - Ordonanta Guvernului nr. 106/1999 privind contractele incheiate in afara
spatiilor comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din
31 august 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 60/2002, se
modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
La articolul 2, literele a) si b) vor avea urmatorul cuprins:
asociatii care, in cadrul tranzactiilor care intra sub incidenta prezentei ordonante,
actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie,
artizanale ori liberale;
b) comerciant - orice persoana fizica sau juridica autorizata, care actioneaza in cadrul
activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, in
cadrul tranzactiilor care intra sub incidenta prezentei ordonante, precum si orice
persoana care actioneaza in acelasi scop, in numele sau pe seama acesteia;".
"Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei 85/577/CEE a Consiliului din 20
decembrie 1985 privind protectia consumatorilor in cazul contractelor negociate in
afara spatiilor comerciale, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE)
nr. L 372 din 31 decembrie 1985."
Art. XI. - Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, se
modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 2, punctele 2 si 23 vor avea urmatorul cuprins:
"2. consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in
asociatii, care actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale
sau de productie, artizanale ori liberale;
.....................................................................................................................
23. punere pe piata - actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau
gratuit, un produs sau un serviciu in vederea distribuirii sau utilizarii."
2. La articolul 3, litera e) va avea urmatorul cuprins:
"e) de a se organiza in asociatii de consumatori, in scopul apararii intereselor lor."
3. La articolul 7, prima liniuta a literei a) se abroga.
4. La articolul 7, liniuta a 4-a a literei c) va avea urmatorul cuprins:
"- sa asigure, la prestarea serviciilor, conditii igienice, conditiile stabilite de
producator, de actele normative in vigoare, precum si cele specifice desfasurarii
activitatii;".
5. La articolul 7, liniuta a 5-a a literei c) se abroga.
6. La articolul 10, litera g) va avea urmatorul cuprins:
"g) de a sesiza asociatiile de consumatori si organele administratiei publice asupra
incalcarii drepturilor si intereselor lor legitime, in calitate de consumatori, si de a face
61
propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor;".

"Art. 20. - (1) Producatorul trebuie sa informeze despre denumirea produsului,
denumirea si/sau marca producatorului, cantitatea si, dupa caz, termenul de garantie,
de valabilitate sau data durabilitatii minimale, durata medie de utilizare, principalele
caracteristici tehnice si calitative, compozitia, aditivii folositi, despre eventualele
riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau pastrare,
despre contraindicatii."
8. Titlul capitolului VI va avea urmatorul cuprins:
"CAPITOLUL VI
Asociatiile de consumatori"
"Art. 30. - In sensul prezentei ordonante, asociatiile de consumatori sunt considerate
organizatii neguvernamentale, ca persoane juridice, conform legii, si care, fara a
urmari realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop apararea drepturilor si
intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, in general."
"Art. 31. - Asociatiile de consumatori pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare
in consiliile consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor, in care organele
administratiei publice sunt reprezentate, daca indeplinesc conditiile prezentei
ordonante."
11. La articolul 32, partea introductiva va avea urmatorul cuprins:
"Art. 32. - Asociatiile de consumatori care apara drepturile si interesele legitime ale
consumatorilor, in general, sunt, de drept, parteneri sociali in consiliile consultative
prevazute in prezenta ordonanta, daca:".
"Art. 33. - Asociatiile de consumatori care sunt constituite in scopul apararii
intereselor numai ale membrilor lor pot deveni parteneri sociali cu drept de
reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor
si in care organele administratiei publice sunt reprezentate, numai daca au cel putin
800 de membri."
"Art. 34. - Dupa constituire, asociatiile de consumatori vor solicita luarea lor in
evidenta de catre organul administratiei publice pentru protectia consumatorilor de
nivel central sau local, dupa caz."
"Art. 35. - Personalul de conducere si salariatii organelor de specialitate ale
administratiei publice, precum si ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu atributii
pe linia protectiei consumatorilor nu au dreptul de a detine functii in organele de
conducere ale asociatiilor de consumatori."
15. La articolul 36, partea introductiva va avea urmatorul cuprins:
"Art. 36. - Asociatiile de consumatori sunt consultate de catre serviciile si organismele
administratiei publice prevazute la art. 35, potrivit competentelor, la elaborarea
dispozitiilor si procedurilor cu caracter general si a altor lucrari care au ca scop
protectia consumatorilor, cu privire la:".
16. La articolul 37, partea introductiva si litera c) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 37. - Asociatiile de consumatori au urmatoarele drepturi si obligatii:
.....................................................................................................................
62
c) de a informa autoritatile competente cu privire la prezenta pe piata a unor produse

neconforme sau care pun in pericol viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor, cu
privire la clauze abuzive in contracte si practicile incorecte ale comerciantilor in
relatia cu consumatorii;".
17. La articolul 37, literele f) si j) se abroga.
"Art. 38. - Centrele de consultanta si informare ale consumatorilor pot fi organizate la
nivel de birouri in structura organizatorica a asociatiilor de consumatori si desfasoara
activitati gratuite in folosul acestora, constand in informatii, recomandari si
consultanta privind problemele legate de achizitionarea unui produs sau serviciu."
"Art. 39. - (1) Sumele primite de la bugetul de stat, prin intermediul Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor, se utilizeaza pentru infiintarea si
functionarea centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, respectiv
pentru:".
"Art. 391. - (1) Incepand cu anul 2008, Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor cofinanteaza Centrul European al Consumatorilor.
(2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor va prevedea anual, in
bugetul sau, sume destinate cofinantarii Centrului European al Consumatorilor.
(3) Controlul asupra activitatii desfasurate de Centrul European al Consumatorilor,
pentru sumele acordate de la bugetul de stat, se exercita de catre Autoritatea Nationala
pentru Protectia Consumatorilor."
"Art. 41. - Controlul asupra activitatilor desfasurate in centrele de consultanta si
informare a consumatorilor din cadrul asociatiilor de consumatori, precum si a
Centrului European al Consumatorilor, care au primit sume de la bugetul de stat sau
de la bugetele locale, se exercita de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor."
"Art. 42. - Reprezentantii asociatiilor de consumatori nu au drept de control al
operatorilor economici."
"Art. 43. - Centrele de consultanta si informare a consumatorilor si Centrul European
al Consumatorilor pot beneficia asistenta de specialitate din partea personalului
Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, imputernicit in acest scop."
24. La articolul 45, litera c) va avea urmatorul cuprins:
"c) reprezentanti ai asociatiilor de consumatori;".
"Art. 47. - Actiunile in justitie indreptate de catre asociatiile de consumatori, infiintate
in conditiile prevazute la art. 32 si 33, impotriva operatorilor economici care au
prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor sunt scutite de taxe de
timbru."
26. La articolul 50, litera c) a alineatului (1) va avea urmatorul cuprins:
"c) incalcarea dispozitiilor art. 5, art. 7 lit. b) prima, a 2-a si a 5-a liniuta, lit. c) a 3-a si
a 4-a liniuta, art. 9, art. 10 lit. a) -f) si h) si art. 11, cu amenda contraventionala de la
2.000 lei la 4.000 lei;".
27. La articolul 55, litera d) a punctului 2 va avea urmatorul cuprins:
"d) se presteaza servicii care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea sau
interesele economice ale consumatorilor;".
63

"Art. 60. - (1) In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de
zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite,
institutia din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a
carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu
sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul
comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata."
29. La articolul 66, litera f) va avea urmatorul cuprins:
"f) conditiile in care asociatiile de consumatori, constituite potrivit art. 33, pot deveni
parteneri sociali cu drept de reprezentare;".
30. La articolul 66, litera h) se abroga.
"Art. 68. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor aproba sau modifica
criteriile de evaluare si selectare a asociatiilor de consumatori care infiinteaza sau in
cadrul carora functioneaza centre de consultanta si informare a consumatorilor,
precum si modelul de conventie prevazut la art. 40 alin. (1)."
Art. XII. - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea
productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 349 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 57/2002, se modifica dupa cum urmeaza:
- La articolul 34, litera d) va avea urmatorul cuprins:
"d) interzicerea vanzarii alimentelor sub anumite denumiri, informatii sau prezentari
care pot induce in eroare, precum si interzicerea publicitatii produselor pentru care se
utilizeaza anumite prezentari grafice sau alte informatii care pot induce in eroare;".
Art. XIII. - Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, cu modificarile si completarile
ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
- In anexa, punctul 13 va avea urmatorul cuprins:
"13. consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in
asociatii, care actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale
sau de productie, artizanale ori liberale;".
TITLUL III
Dispozitii finale
Art. I. - In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in aplicarea
dispozitiilor titlului I, Guvernul, prin organismele sale specializate, va elabora norme
si reglementari specifice, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I.
Art. II. - In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi,
Guvernul va aproba prin hotarare regulamentul privind infiintarea si functionarea
centrelor de consultanta si informare ale consumatorilor, precum si modul de
constituire a surselor de finantare ale acestora.
Art. III. - (1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi,
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor va informa prin mass-media
consumatorii in legatura cu dispozitiile titlului I.
(2) La solicitarea operatorilor economici, Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor va oferi acestora consultanta in realizarea unor coduri de conduita.
Art. IV. - (1) Pana la data de 12 iunie 2013 pot fi aplicate dispozitii mai restrictive
decat cele din prezenta lege, dispozitii aparute ca urmare a transpunerii unor directive
64
cu clauze minime de armonizare.

(2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor va notifica Comisiei
Europene dispozitiile legale la care se face referire la alin. (1).
Art. V. - Urmatoarele acte normative se vor republica, dandu-se textelor o noua
numerotare:
a) Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea
si executarea contractelor la distanta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 51/2003, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;
b) Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale
ilicite, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 133 din 20 iunie
1991, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarea adusa prin
prezenta lege;
c) Ordonanta Guvernului nr. 106/1999 privind contractele incheiate in afara spatiilor
comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 31 august
1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 60/2002, precum si cu
modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;
d) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei,
circulatiei si comercializarii alimentelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 349 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
57/2002, precum si cu modificarea adusa prin prezenta lege;
e) Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
precum si cu modificarea adusa prin prezenta lege;
f) Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele
legale de igiena si sanatate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 317 din 16 noiembrie 1994, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului
produselor din tutun, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 435 din
21 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
h) Legea pomiculturii nr. 348/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 541 din 28 iulie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
) Legea nr. 30/2006 privind regulile de sanatate publica la folosirea ciupercilor din
flora spontana, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 7
martie 2006, cu modificarile ulterioare;
j) Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si
executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata prin Legea nr.
399/2004, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;
k) Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de
produsele cu defecte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 552 din
22 iunie 2004, cu modificarea adusa prin prezenta lege;
l) Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum
destinate consumatorilor, persoane fizice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta
lege;
m) Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre
comercianti si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.014 din 20 decembrie 2006, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta
65
lege;
n) Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 812 din 18 noiembrie 2003,
cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;
o) Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 25 iunie 2004, cu modificarile si
completarile aduse prin prezenta lege;
p) Ordonanta Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a
pachetelor de servicii turistice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 387 din 7 iunie 2007, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;
r) Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, cu modificarile si
completarile aduse prin prezenta lege;
s) Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 313 din 6 aprilie 2006, cu modificarile
ulterioare;
s) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 593 din 22 noiembrie 2000, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 451/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
t) Ordonanta Guvernului nr. 42/1995 privind productia de produse alimentare
destinate comercializarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 203
din 1 septembrie 1995, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 123/1995,
cu modificarile si completarile ulterioare;
t) Ordonanta Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a
Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2006, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 364/2006;
u) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare
ecologice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie
2000, aprobata prin Legea nr. 38/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. VI. - Titlul I din prezenta lege transpune prevederile Directivei 2005/29/CE a
Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale
neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori si de modificare a
Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE si 2002/65/CE
ale Parlamentului European si ale Consiliului, si a Regulamentului (CE) nr.
2006/2004 al Parlamentului European si al Consiliului ("Directiva privind practicile
comerciale neloiale"), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L
149 din 11 iunie 2005.
Art. VII. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art.
75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
Bucuresti, 21 decembrie 2007.
Nr. 363.
Anexa nr.1 PRACTICI COMERCIALE considerate incorecte in orice situatie
Practici comerciale inselatoare
1. Afirmarea de catre comerciant ca este parte semnatara a unui cod de conduita, in
66
cazul in care nu este.

2. Afisarea unui certificat, a unei marci de calitate sau a unui echivalent fara a fi
obtinut autorizatia necesara.
3. Afirmarea ca un cod de conduita a primit aprobarea unui organism public sau a
unui alt organism, in cazul in care aceasta nu a fost primita.
4. Afirmarea ca un comerciant, inclusiv practicile sale comerciale, sau ca un produs a
fost agreat, aprobat ori autorizat de un organism public sau privat, in cazul in care nu
este adevarat, ori afirmarea ca a fost agreat, aprobat sau autorizat fara a respecta
conditiile de agreare, aprobare sau autorizare.
5. Lansarea unei invitatii de a cumpara produse la un anumit pret, in cazul in care
comerciantul nu dezvaluie existenta unor motive rezonabile in baza carora ar aprecia
ca nu va putea sa furnizeze, el insusi sau prin intermediul altui comerciant, acele
produse sau produse similare la acelasi pret, pentru o perioada si intr-o cantitate
rezonabile, avandu-se in vedere produsul, amploarea reclamei si pretul oferit.
6. Lansarea unei invitatii de a cumpara produse la un anumit pret, pentru ca apoi
comerciantul sa recurga la una dintre urmatoarele fapte:
a) refuzarea prezentarii articolului ce a facut obiectul publicitatii;
b) refuzarea luarii comenzii privind respectivul articol sau a livrarii in cadrul unui
termen rezonabil;
c) prezentarea unui esantion cu defecte, in scopul promovarii unui produs diferit.
7. Afirmarea falsa ca un produs nu va fi disponibil decat pentru o perioada foarte
limitata de timp sau ca nu va fi disponibil decat in anumite conditii, pentru o perioada
foarte limitata, in scopul obtinerii unei decizii imediate si al lipsirii consumatorilor de
alte posibilitati sau de un termen suficient pentru a putea face o alegere in cunostinta
de cauza.
8. Angajamentul comerciantului de a furniza un serviciu postvanzare catre
consumatori, fara insa a-i informa in mod clar, inainte de angajarea acestora in
tranzactie, cu privire la limba in care furnizeaza serviciul, in situatia in care
comerciantul a comunicat cu consumatorul, inaintea incheierii tranzactiei, intr-o limba
ce nu este limba oficiala a statului membru in care el este stabilit.
9. Afirmarea sau crearea impresiei ca un produs poate fi in mod legal vandut, in
situatia in care acest lucru nu este posibil.
10. Prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege ca o caracteristica
distincta a ofertei comerciantului.
11. Utilizarea unui context editorial in mass-media, in vederea promovarii unui produs
pentru a carui reclama comerciantul a platit, fara insa ca aceasta sa se precizeze clar
fie in cuprins, fie prin imagini sau sunete usor de identificat de catre consumator
(publicitate mascata). Aceasta dispozitie nu aduce atingere prevederilor Legii
audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare12. Lansarea
de afirmatii inexacte cu privire la natura si amploarea riscului pentru securitatea
personala a consumatorului sau a familiei acestuia, in situatia in care consumatorul nu
achizitioneaza produsul.
13. Promovarea, cu intentia de a induce in eroare consumatorul, a unui produs care se
aseamana cu un alt produs fabricat de un anumit producator, astfel incat consumatorul
sa creada ca produsul este fabricat de acest producator.
14. Crearea, operarea sau promovarea unui sistem promotional piramidal, pe care un
consumator il ia in considerare datorita posibilitatii de a primi remuneratie, ce provine
in special ca urmare a introducerii unui alt consumator in sistem decat ca urmare a
vanzarii sau consumului produselor.
15. Afirmarea de catre un comerciant ca isi inceteaza activitatea sau se stabileste in
67
alta parte, atunci cand acest lucru nu este adevarat.

16. Afirmarea ca un produs poate facilita castiguri la jocurile de noroc.
17. Falsa afirmatie ca produsul poate vindeca boli, disfunctii sau malformatii.
18. Transmiterea de informatii inexacte cu privire la conditiile oferite de piata sau la
posibilitatea achizitionarii produsului, cu intentia de a determina consumatorul sa
cumpere produsul in conditii mai putin favorabile decat in conditiile normale ale
pietei.
19. Afirmarea, in cadrul unei practici comerciale, ca se va organiza un concurs sau se
va oferi un premiu in scopuri promotionale, fara insa a acorda premiul promis sau un
echivalent rezonabil.
20. Descrierea unui produs ca fiind "gratis", "fara costuri" sau intr-un mod similar, in
cazul in care consumatorul trebuie sa suporte alte costuri, in afara de costurile
inevitabile ce rezulta din raspunsul la practica comerciala si din plata pentru livrarea
sau ridicarea produsului.
21. Includerea in materialele publicitare a unei facturi sau a unui document similar
referitor la plata, prin care se da consumatorului impresia ca acesta a comandat deja
produsul promovat, cand, de fapt, acesta nu l-a comandat.
22. Afirmarea falsa sau crearea impresiei ca actiunile comerciantului nu sunt legate de
activitatile sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, sau
falsa prezentare a calitatii sale de consumator.
23. Crearea impresiei false ca service-ul postvanzare cu privire la un produs este
disponibil intr-un stat membru, altul decat cel in care produsul este vandut.
Practici comerciale agresive
1. Crearea impresiei consumatorului ca nu poate parasi sediul comerciantului pana
cand nu se intocmeste un contract.
2. Efectuarea personala de vizite la locuinta consumatorului, ignorand solicitarea
acestuia de a pleca sau de a nu se intoarce, cu exceptia situatiilor legitime si in masura
justificata, conform legislatiei nationale, pentru punerea in aplicare a unei obligatii
contractuale.
3. Solicitarea persistenta si nedorita, prin intermediul telefonului, faxului, e-mailului
sau prin alte mijloace de comunicare la distanta, cu exceptia situatiilor legitime si in
masura justificata, conform legislatiei nationale, pentru punerea in aplicare a unei
obligatii contractuale. Dispozitiile prezentului punct se pun in aplicare fara a incalca
prevederile art. 15 si 16 din Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia
consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 51/2003, ale art. 12 alin. (1) din Legea nr.
677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, si
ale art. 9 alin. (1)-(3) din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter
personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, cu
completarile ulterioare.
4. Solicitarea de la un consumator care doreste sa execute o polita de asigurare de a
aduce documente care nu pot fi considerate in mod rezonabil relevante, pentru a
stabili daca pretentia este valida, sau lipsa sistematica a raspunsului la corespondenta
pertinenta, cu scopul de a determina un consumator sa renunte la exercitarea
drepturilor sale contractuale.
5. Includerea intr-o reclama a unui indemn direct adresat copiilor sa cumpere
produsele promovate sau sa isi convinga parintii ori alti adulti sa cumpere produsele
promovate. Dispozitiile acestui punct se aplica fara a incalca prevederile art. 33 din
Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
68
6. Solicitarea unei plati imediate sau ulterioare pentru returnarea ori pastrarea in
conditii sigure a produsului furnizat de comerciant, dar nesolicitat de consumator, cu
exceptia cazului in care produsul este un inlocuitor furnizat in conformitate cu
prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 130/2000, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 51/2003.
7. Informarea explicita a consumatorului ca, in cazul in care acesta nu cumpara
produsul sau serviciul, comerciantul risca sa isi piarda serviciul ori mijloacele de trai.
8. Crearea falsei impresii consumatorului ca a castigat deja, va castiga sau ca, daca va
face un anumit lucru, va castiga un premiu sau un alt beneficiu echivalent, cand, in
realitate, este valabila una dintre urmatoarele situatii:
a) nu exista niciun premiu sau un alt beneficiu echivalent;
b) intrarea in posesia premiului sau a altui beneficiu echivalent este conditionata de
plata unei sume de bani ori de suportarea unui cost de catre consumator.
69

Dreptul Intern Si European Al Consum ........... PTR Stiinte Agricole......................... 2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptul Intern Si European Al Consum ........... PTR Stiinte Agricole......................... 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr.

DREPTUL INTERN I EUROPEAN AL

1. CADRUL LEGAL DE PROTECIE A DREPTURILOR

competente in domeniul proteciei consumatorilor de a proceda, fr

Jurisprudena Curii de Justiie a Comunitii Europene a definit conceptul

de a nu li se interzice de ctre un agent economic s obin un

- (art.74-83 Codul consumului). Legea impune ca orice contract

4. CONCEPTUL DE COMERCIANT, PARTE N CONTRACTUL

operatorul economic sau distribuitorul care prin activitatea sa

- reprezentantul nregistrat in Romnia al unui operator economic

Aadar, comerciantul este:

2. prestatorul - care furnizeaz servicii;

12. vnztorul (sau distribuitorul) care ofer produsul consumatorilor.

cu defect, precum si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu

b) s nu comercializeze produse despre care dein informaii sau

Conform art.53 din Codul consumului, vnztorul este obligat :

inclusiv taxa pe valoarea adugat i toate costurile suplimentare, i s le

putea fi utilizat pe durata medie de utilizare si asupra cruia se pot

serviciu de pia - orice aciune sau prestaie care face obiectul

transferul proprietarii asupra unui bun corporal, efectuata in scopul

- Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit

sau condiiile generale de vnzare practicate de comerciani pe piaa

numai cheltuielile aferente ntocmirii documentaiei de credit i constituirii

O.U.G. nr. 174/ 2008, publicat n M.Of. nr. 795/ 27 noiembrie

editorial din mass-media pentru promovarea unui produs fr a se meniona

publicat n M. Of. nr. 152 din 17/06/1994 precum i Regulamentul cadru

asemenea, fabricantului nu-i poate fi atras rspunderea ntruct nu este

Faptele ilicite sunt cele enunate expres de legile incidente materiei.

juridice pentru aciunea n rspundere i

- Legea nr. 227/2007 pentru modificarea, completarea i aprobarea

Legislaie comunitar n materia securitii alimentare

alimentare i de modificare a Directivei 83/417/CEE a

- Directiva C.E.E nr.59/29 iunie 1992 privind securitatea general

- O.U.G. nr. 174/ 27 noiembrie 2008 pentru modificarea i

- Hotrrea Guvernului nr. 1553/2004 cu privire la modalitile de

Termeni i cuvinte cheie

SPEA: Friederike Wallentin-Hermann vs Alitalia

cu cinci minute nainte de ora de plecare prevzut, c zborul lor fusese

Conf. Univ. dr. E. Florescu ,

Asistent univ.drd A.C.Tria

(6) Hemiceluloza de soia (E 426) a fost evaluat de Comitetul tiinific pentru

1. Extracte de rozmarin obinute din frunze de rozmarin uscate prin extracie cu

Raport antioxidant/materii volatile | (Total % m/m de acid carnosic i carnosol) 15

Cenu total | Nu mai mult de 1,2 % |

Pierdere prin uscare | Nu mai mult de 5 % (105 C, 3H) |

COMUNICAREA COMISIEI CTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,

duce la reducerea PIB-ului i la pierderi de locuri de munc n sectoarele economice

Dezvoltarea rural vizeaz promovarea competitivitii, gestionarea sustenabil a

evoluiile macroeconomice mai ample care au afectat costul produciei agricole.

- a utiliza ct mai bine diversitatea structurilor agricole i a sistemelor de producie

- pentru a compensa dificultile legate de producie n zone cu constrngeri naturale

Directivei-cadru privind apa n sfera de aplicare a ecocondiionalitii va fi luat n

prioritile UE, sprijinul fiind concentrat asupra mediului, schimbrilor climatice

l) profesie reglementata - activitatea sau ansamblul de activitati profesionale pentru

mediu, tinand cont de context, pentru luarea unei decizii de tranzactionare in

a) momentul, locul desfasurarii, natura si/sau durata acesteia;

lucratoare de la primirea solicitarii, a datelor de identificare a persoanelor fizice sau

parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.

"Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului

propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor;".

c) de a informa autoritatile competente cu privire la prezenta pe piata a unor produse

28. La articolul 60, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:

cu clauze minime de armonizare.