W *%ww%"w

6w"w

Wwmffiw{zwww%w,

ffiffitffiwwzwz mwwmmw*w
Fig. la. Presi cu
o roati de lemn,
acfionatd de om

Fig. Lb. Presd

cu un sul

fu w*'wrm"kw W w # wraw

ryw

&

ffiffiwffiw &w ffiffiffiffiffi% ryH ffiffi%ffimh*

ww

Din cele mai vechi timpuri, omul a creat o serie de dispozitive simple,
menite sa-i ugureze traiul. Multe dintre aceste dispozitive se folosesc ;i astttzi,
chiar in forme arhaice, altele au fost mult perfecfionate, devenind instalatii
complexe. Din multitudinea acestor instalafii amintim: prcse, pive, teascuri"
foale, rilpnile etc. Acestea au fost construite intr-o mare varietate, frr funcfie de
specificul tehnicii populare din fiecare zonageografici.
Ia zdrobirea semintelor si a fructelor prin presare. ZArobirea se face intr-un vas (de diferite forme) cu ajutorul unei roti care
poate fi acfionatd de om sau de animale (fig.Lu),al unui sul (fig. 1b) sau a doi
frg.1c).
iinnari (va\furi
Presele sunt instalatii folosite

Fig.

1.c,

Presi,cu
,douf,'Valturi

Pivele sunt dispozitive care se utilizau pentru indesarea pi spalarea

tesiturilor groase, folosind un mai de lemn pentru baterea materialului. De
asemenea, pivele s-au folosit gi pentru zdrobirea seminfelor prin batere
(folosind un pisalog). Pisdlogul poate fi acfionat cu mAna (fig. 2a), cu piciorul
(fig. 2b), prin intermediul unei pArghii (fig. 2c) sau al unui scripete.
Teascurile sunt instalafii (construite din lemn) folosite pentru stoarcerea
seminfelor Fi a fructelor, Orice teasc este format dintr-un vas de lemn cu forme
diverse
circulard, dreptunghiulard, trapezoidala
in care se pun fructele

sau seminfele pi o masi de presare cu forma profilata dupa cea a vasului,

Acfionarea mesei de presare se poate face in diverse moduri, dupa cum aratit
gi numele teascurilor (fig. 3a,b, c, d, e).

Ir#,

l,
E

r*mrrriastalatii folosite pentuu suflat aer (in potcovarii). Au

ca piesa
rde
regula
gi
uom'hmmfuf
din piele) care se umfla se strange, pornpand
actionate direct de om (hg. afl sau prin intermediul unui
l[ro'l"@[- fu pot

jffi4iffi

,ffii,tu

p:fugli {fig. lb).

ffir
odm.

Srme atcatuite

mac'ffiale s-au folosit din cele mai vechi timpuri pentru rdgnitul

din doua pietre circulare, una fixa pi alta mobild,

rffi,mafrumond r:nei manivele. Semingele se pun prink-o scobifura practicata
,fuIlmb Mi.4Ia rfrg. 5).

ffirplutibare

pe cablu mai suntutilizate gi astazi

Fig. 4. Foale

finuturile mai
pentru traversarea rAurilor cu maluri joase si nu
mnryem hai ales in zonele de ges). Podul se deplaseazd in lungul unui
rsre* cele doui maluri. Deplasarea se face fie prin impingere cu o
rmlFr&i fieFrin hagere de pe mal, fie cu ajutorul unui scripete (fig. 6).
m@n mmlsete ectrnomic

-in

b.

ffiwe

ffi
5ta
Ir
E

4.,

t
3
I

Fig. 5. RAgnifa manuala

[

'T'

6^
Pl*.-.ldt

a.

Mod de actionare

\#
I
x'I

b. Reprezentare in secfiune
Fig. 6. Pod plutitor

ACTTWW*WMW%
L, h,nrsdti dispozitivele din

I,

Fig.7a

figurile 7a,7b,7c,

ftrm:up,arati sursele de energie primara din punctul de vedere al poluarii me-

tkehri.
S,-

Fig.7b

Trurrscrieti pe caiete gi completafi spafiile libere din textul de mai

nm-lntele potrivite, alese din contur:

fr

zonele viticole din Moldova gi Transilvania se

tclosgau pgntru ...........o....o...... strugurilor
mrr

.r*r,........o......,..
L-l Cglg

mari, cu $urub si bArnd.

mai vechi

oo.....o...............

....... de

jir.

nracinau

Fig.7c

!eascuri
pteSara

seminte
rA$nite