ENUNURI PENTRU TESTE EXAMEN MORFOPATOLOGIE stomatologie 2009

1) Definitia necrozei:
2) Indicai stadiul procesului necrotic:
3) Indicai semnele microscopice caracteristice ale necrozei celulei:
4) Indicati varianta etiologica a necrozei:
5) Indicai varianta necrozei indirecte:
6) Indicai varianta clinico-morfologica a necrozei
7) Indicai o varianta a gangrenei:
8) Definitia gangrenei:
9) Consecinta caracteristica a necrozei uscate:
10) Definiia distrofiei:
11) Variantele distrofiilor in dependenta de localizarea modificrilor morfologice:
12) Consecinta caracteristic pentru necroza esutului cerebral:
13) Mecanismele morfogenetice ale dezvoltrii distrofiilor:
14) Indicai varianta distrofiei parenchimatoase proteice:
15) Indicai localizarea mai frecventa a distrofiilor parenchimatoare:
16) Cum se modific functia miocardului in distrofia lipidic:
17) Care metod histochimic se folosete pentru depistarea lipidelor:
18) Definitia distrofiei mezenchimale:
19) Indicai variantele distrofiei mezenchimale proteice:
20) Caracteristica intumescentei mucoide:
21) Mecanismele morfogenetice ale dezvoltarii distrofiilor mezenchimale:
22) In consecinta caror procese se poate dezvolta hialinoza:
23) Procesele patologice care duc la hialinoza sunt urmatoarele, cu exceptia:
24) Caracteristica macroscopica a organului in amiloidoza:
25) Care afectiuni se pot complica cu amiloidoza:
26) Ce coloranti se utilizeaza pentru identificarea amiloidului:
27) Definiia distrofiei mixte:
28) Indicai pigmentii hemoglobinogeni:
29) Indicai cauza hemosiderozei generalizate:
30) Indicai pigmentul hemoglobinogen care are rol important in metabolismul fierului:
31) Indicai variantele de icter:
32) Numii pigmenii tirozinogeni:
33) In care celule se ntlnesc granule de melanin:
34) In care boal se dezvolt hipermelanoza generalizat:
35) Care modificri duc la formarea tofilor gutosi (podagrici)
36) Care organ particip la reglarea metabolismului calciului:
37) In care boli se intilneste dereglarea metabolismului nucleoproteidelor:
38) Cauza principal a calcinozei metastatice:
39) In care organe se depune mai frecvent calciul in calcinoza metastatica:
40) Variantele calculilor urinari n dependen de compozia chimic:
41) Care snt complicaiile litiazei renale:
42) Definiia leucoplaziei:
43) Varianta hiperemiei venoase dupa extindere:
44) Definiia hiperemiei venoase:
45) Caracteristica macroscopica a organelor n hiperemia venoas cronic:
46) Definiia stazei sanguine:
47) Definiia hemoragiei:
48) Cauzele hemoragiilor:
49) Cauza hiperemiei venoase generalizate:
50) Varietile de ischemie n dependen de cauzele i condiiile de apariie:
51) Aspectul macroscopic al organelor in ischemie:
52) Consecinele ischemiei:
53) Definiia trombozei:
54) Indicai stadiile formrii trombului:
55) Care snt variantele de trombi dup aspectul exterior:
56) Din ce elemente este format trombul rou:
57) Definiia ischemiei
58) Care sint particularitatiile macroscopice ale trombului:
59) Noiunea de embolie:
60) Variantele de embolie n dependen de direcia micrii embolului:
61) Tipurile de embolii n dependen de natura embolului:
62) Care colorant se utilizeaz pentru depistarea emboliei lipidice:
63) Notiunea de infarct:
64) Variante de infarct dup aspectul exterior:
65) Consecintele trombozei
66) Cauzele nemijlocite ale infarctului:
67) Care sint consecintele infarctului:
68) Variantele de insuficienta a circulatiei limfatice:
69) Manifestarile creterii continutului de lichid tisular in cavitatile corpului:
70) Se cunosc urmatoarele tipuri de edeme, cu exceptia:

71) Definitia inflamatiei:

72) Factorii etiologici ai inflamatiei:
73) Fazele inflamatiei:
74) Manifestrile morfologice ale alterarii n inflamaie:
75) Semnele clinice clasice ale inflamatiei:
76) Variantele fagocitozei:
77) Factorii care regleaz procesul inflamator:
78) De care factori depind consecinele inflamaiei:
79) Variantele inflamaiei exsudative:
80) Variantele inflamatiei fibrinoase:
81) Care factori determin varianta inflamatiei fibrinoase:
82) Localizarea inflamatiei fibrinoase:
83) Tabloul morfologic al inflamaiei fibrinoase:
84) Consecinele inflamaiei fibrinoase:
85) Variantele inflamaiei purulente:
86) Componena microscopic a exsudatului purulent:
87) Componentele structurale a peretelui unui abces cronic:
88) Complicatiile inflamatiei purulente cronice:
89) Variantele exsudatului in inflamatia catarala:
90) Variantele inflamatiei proliferative:
91) Varietaile granuloamelor n inflamaia productiv dup componena celular:
92) Clasificarea granuloamelor dup etiologie:
93) Bolile insoite de formarea granuloamelor specifice:
94) Structura microscopic a granulomului tuberculos include urmatoarele elemente, cu exceptia:
95) Structura microscopica a gomei sifilitice:
96) Localizarea polipilor n inflamaia proliferativ:
97) Definiia regeneraiei:
98) Fazele morfogenetice ale procesului regenerator:
99) Variantele de regenerare:
100) Formele de regenerare:
101) Regenerarea reparatoare din punct de vedere calitativ poate fi:
102) Variantele de regenerare a vaselor de calibru mic:
103) Definitia atrofiei:
104) Care variant de hipertrofie se refer la procesele adaptative:
105) Care variante de hipertrofii se refer la procesele de compensare:
106) Definiia hipertrofiei:
107) Care din termenii enumerai semnific regenerarea complet:
108) Care este mecanismul morfogenetic al hiperplaziei:
109) Care din procesele compensatorii enumerate se dezvolt n primul rnd n stenoza aortic:
110) n care din procesele patologice enumerate are loc mrirea n volum a prilor periferice ale scheletului:
111) Toate procesele patologice enumerate sunt manifestri ale atrofiei locale, cu excepia:
112) Toate condiiile enumerate favorizeaz vindecarea per primam intentionem a plgilor, cu excepia:
113) Care din procesele patologice enumerate pot fi apreciate ca hipertrofie compensatorie:
114) Care din procesele enumerate sunt implicate n dezvoltarea hipertrofiei miocardului:
115) Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru faza de decompensare a hipertrofiei de lucru a miocardului:
116) Numii condiiile care favorizeaz vindecarea plgii per secundam intentionem:
117) Care semne caracterizeaz atipismul tumoral celular:
118) Variantele atipismului tumoral:
119) Ce caracter are proliferarea celulelor n procesul tumoral:
120) Care semn caracterizeaz atipismul tumoral tisular:
121) Care semn caracterizeaz tumorile benigne;
122) Semnele caracteristice ale tumorilor benigne:
123) Care snt semnele caracteristice ale metastazrii tumorale:
124) Teoriile principale ale etiologiei tumorilor:
125) Influenta generala asupra organismului a tumorilor maligne se manifest prin:
126) Indicai modificarile secundare in tumora:
127) Stri precanceroase facultative:
128) Stri precanceroase obligatorii:
129) Tumorile epiteliale benigne organonespecifice:
130) In care organe se ntlnete mai frecvent papilomul:
131) Formele histologice ale adenomului:
132) Tumorile organonespecifice epiteliale maligne:
133) Sinonimele adenocarcinomului si variantele lui:
134) Tumorile benigne din tesutul conjunctiv:
135) Tumora maligna din tesutul conjunctiv si varianta ei histologic:
136) Calea principala de metastazare a tumorilor maligne mezenchimale:
137) Tumorile benigne din tesutul adipos:
138) Tumorile maligne din tesutul adipos:
139) Tumorile benigne ale vaselor sanguine:
140) Tumorile benigne din tesutul muscular:
141) Tumorile maligne din esutul muscular:
142) Tumorile benigne osteogene:

143) Tumorile maligne osteogene:

144) Formele histologice ale nevilor:
145) Variantele histologice ale nevilor:
146) Tumorile maligne din tesutul melanoformator:
147) Care semne morfologice sunt caracteristice pentru melanom:
148) n care organe (esuturi) se ntlnete mai frecvent melanomul:
149) Din care esut se dezvolt cancerul?
150) Care semn este caracteristic pentru tumorile benigne(112)
151) Definitia anemiei:
152) Formele de anemii dishematopoietice:
153) Pentru care tip de anemie este caracteristic splenomegalia i icterul:
154) Cauza principal a anemiei pernicioase:
155) Modificrile ficatului n anemia posthemoragic cronic:
156) Criteriul principal, care st la baza clasificrii leucozelor n acute i cronice:
157) Care variant de leucoza se caracterizeaza prin cresterea numarului de leucocite in singele periferic:
158) Indicai varianta de leucoza acuta:
159) Numiti afectiunea tumoral regional a tesutului hematopoietic si limfoid:
160) Care leziune este caracteristic pentru leucoz:
161) Cauza frecvent a decesului n leucoza acut:
162) Cum se numete splina n limfomul Hodgkin:
163) Semnul caracteristic al acutizrii leucozei cronice:
164) Care proces patologic st la baza anemiei hemolitice:
165) Anemia hemolitic se caracterizeaz prin urmtoarele semne, cu excepia:
166) Leucemia acut poate fi provocat de urmtorii factori, cu excepia:
167) Celulele Reed-Sternberg sint caracteristice pentru:
168) n care afeciune se observ splenomegalie pronuntata:
169) Care celule snt caracteristice pentru limfomul Hodgkin:
170) Substratul morfologic caracteristic al aterosclerozei este:
171) Care este factorul primordial in dezvoltarea aterosclerozei:
172) Care din urmtoarele afirmaii se refer la ateroscleroz:
173) Indicai stadiul microscopic iniial al aterosclerozei:
174) Indicai stadiul macroscopic iniial al aterosclerozei
175) Care organe se afecteaz mai frecvent in ateroscleroza:
176) Forma clinico-morfologic a aterosclerozei:
177) Indicai complicaia caracteristic a aterosclerozei aortei:
178) Care afirmaie este corect rfeferitor la hipertensiunea arterial esenial (boala hipertensiv):
179) Care factor are rol primordial n dezvoltarea hipertensiunii arteriale eseniale:
180) Modificrile morfologice ale arterelor mici de tip muscular n boala hipertensiv:
181) Indicai modificarea morfologic caracteristic a arteriolelor n criza hipertensiv:
182) Indicai modificrile morfologice caracteristice ale arterelor de tip elastic si musculo-elastic n bola hipetensiv:
183) Numiti formele clinico-morfologice ale bolii hipertensive:
184) Indicai complicaia cerebral caracteristic a bolii hipertensive:
185) Modificarea caracteristic a rinichilor n boala hipertensiv:
186) Modificarea caracteristic a cordului n boala hipertensiv:
187) Definiia cardiopatiei ischemice:
188) Factorii patogenetici ai cardiopatiei ischemice:
189) Cardiopatia ischemic se dezvolt pe fondul leziunilor arterelor coronariuene n:
190) Manifestrile morfologice ale cardiopatiei ischemice acute:
191) Stadiile infarctului miocardic:
192) Cauzele nemijlocite ale infarctului miocardic:
193) Complicaiile infarctului miocardic:
194) Manifestarea morfologic a cardiopatiei ischemice cronice:
195) Cauza mai frecvent a decesului n cardiopatia ischemic cronic:
196) Cauza mai frecvent a decesului n cardiopatia ischemic acut:
197) Noiunea de pneumonie crupoasa:
198) Care este agentul patogen al pneumoniei crupoase:
199) Numii stadiul pneumoniei crupoase:
200) Componentele exsudatulu in stadiul trei al pneumoniei crupoase:
201) Complicaiile pulmonare ale pneumoniei crupoase:
202) Complicaiile pneumoniei crupoase n cazul rspndirii limfogene a infeciei:
203) Complicaiile pneumoniei crupoase n cazul rspndirii hematogene a infeciei:
204) Cauzele decesului n pneumonia crupoas:
205) Complicaiile bronitei acute:
206) Noiune de pneumonie n focar:
207) Numii agenii patogeni ai pneumoniei n focar:
208) Variantele patogenetice ale pneumoniei n focar:
209) Variantele proceselor distructive pulmonare acute:
210) Variantele abceselor pulmonare dup origine:
211) Care afeciuni se refer la grupul de boli cronice nespecifice pulmonare:
212) Complicaiile pulmonare n bronita cronic:
213) Definitia broniectaziei:
214) Numii variantele de broniectazii dup form:

215) Denumirea plamnului n stadiul final al pneumonitei interstiiale (alveolitei fibrozante):

216) Complicaiile bolii broniectatice:
217) Definiia emfizemului pulmonar:
218) ) Variante de emfizern pulmonar:
219) Modificarile macroscopice ale plamnului n emfizemul pulmonar:
220) Complicatiile emfizemului pulmonar:
221) Structura peretelui abcesului cronic:
222) Clasificarea clinico-anatomic a carcinomului pulmonar dup localizare:
223) Complicatiile carcinomului pulmonar
224) Formele microscopice de carcinom pulmonar:
225) Formele macroscopice de carcinom pulmonar:
226) Formele frecvente de esofagita acuta pot fi urmatoarele, cu exceptia:
227) Formele morfologice de gastrita cronica:
228) Agenii patogeni frecveni n etiologia anginei (tonzilitei):
229) Formele frecvente de angin acut:
230) Tabloul morfologic al anginei flegmonoase include urmtoarele semne cu excepia:
231) Tabloul morfologic al anginei cronice include:
232) Complicaiile locale ale amigdalitei acute:
233) Complicatiile cu caracter general ale anginei:
234) Bolile frecvente ale esofagului:
235) Variantele diverticulelor esofagiene dup localizare:
236) Complicaiile diverticulelor esofagiene:
237) Cauzele gastritei acute snt urmtoarele, cu exceptia:
238) Formele morfologice de gastrit acut:
239) Tabloul microscopic al gastritei catarale include urmtoarele, cu excepia:
240) Tabloul microscopic al gastritei cronice atrofice include urmtoarele semne, cu excepia:
241) Variante de ulcere simptomatice snt urmtoarele, cu excepia:
242) Stadiile morfologice ale manifestrilor locale n boala ulceroas:
243) Tabloul macroscopic al ulcerului gastric cronic include urmtoarele semne, cu excepia:
244) Complicaiile ulcero-distructive n boala ulceroas:
245) Complicaiile bolii ulceroase pot fi urmtoarele, cu excepia:
246) Organele si esuturile n care penetreaz frecvent ulcerul gastric sau duodenal:
247) Starile precanceroase pentru cancerul gastric:
248) Localizarea de preferin a cancerului gastric:
249) Variantele macroscopice de cancer gastric cu cretere exofit:
250) Formele histologice de cancer gastric snt urmtoarele, cu exceptia:
251) Variantele macroscopice de cancer gastric cu cretere endofit:
252) Cile de metastazare a cancerului gastric:
253) Metastazele limfogene retrograde ale cancerului gastric:
254) Metastaze hematogene ale cancerului gastric se ntlnete n urmtoarele organe, cu exceptia:
255) Complicaii ale cancerului gastric pot fi urmtoarele, cu excepia:
256) Formele de enterit acut:
257) Complicaiile frecvente n enterita acut:
258) Formele morfologice de enterit cronica:
259) Complicaiile enteritei cronice pot fi urmtoarele, cu excepia:
260) Etiologia colitei acute:
261) Formele morfologice frecvente de colit acut snt urmtoarele, cu excepia:
262) Complicaiile colitei acute:
263) Formele morfologice de colit cronic:
264) Complicatiile colitei cronice:
265) Teoriile care explic etiologia i patogenia apendicitei:
266) Modificarile morfologice ale apendicelui vermicular in forma flegmonoasa:
267) Complicaiile apendicitei acute distructive pot fi urmatoarele, cu excepia:
268) Variantele de apendicit acut snt urmtoarele, cu excepia:
269) Tabloul morfologic al apendicitei cronice:
270) Cauzele frecvente ale peritonitei difuze pot fi urmtoarele, cu excepia:
271) Noiunea de distrofie toxic a ficatului:
272) Etiologia distrofiei toxice a ficatului:
273) Tabloul macroscopic al ficatului n distrofia toxic:
274) Particularitile microscopice ale ficatului n distrofia toxic, stadiul de distrofie galben:
275) Modificrile extrahepatice in distrofia toxic a ficatului:
276) Consecina grav frecvent a distrofiei toxice a ficatului:
277) Definiia hepatitei:
278) Formele de hepatit n dependent de evoluie:
279) Caracteristica macroscopica a ficatului in hepatita cronica:
280) Variantele morfologice ale hepatitei cronice:
281) Variantele clinico-morfologice ale hepatitei virale sunt urmatoarele, cu exceptia:
282) Cauzele morii n hepatita viral:
283) Noiunea de ciroz hepatic:
284) Variantele morfogenetice ale cirozei hepatice:

285) Particularitile histologice ale cirozei hepatice:

286) Modificri extrahepatice in ciroza:
287) Complicaiile cirozei hepatice:
288) Afeciunile care se refer la glomerulopatiile dobndite:
289) Afeciunile care se refer la tubulopatiile dobndite:
290) Funcille renale care se altereaz preponderent n tubulopatii:
291) Simptomele renale n glomerulonefrit:
292) Simptomele extrarenale n glomerulonefrit:
293) Factorul etiologic principal al glomerulonefritei:
294) Afectiuni care pot anticipa frecvent glomerulonefrita:
295) Formele de glomerulonefrit dupa localizarea procesului patologic:
296) Formele de glomerulonefrit dup caracterul inflamaiei:
297) Semnul macroscopic caracteristic a glomerulonefritei acute:
298) Semnele microscopice ale glomerulonefritei acute:
299) Semne macroscopice ale glomerulonefritei subacute:
300) Formele de glomerulonefrit cronic:
301) Leziunile microscopice n glomerulonefrita cronic:
302) Modificrile macroscopice ale rinichilor n glomerulonefrita cronic:
303) Complicaiile letale frecvente n glomerulonefrita cronic:
304) Afectiunile care se pot solda cu amiloidoza nefropatic secundar:
305) Stadiile de evolutie a amiloidozei renale sunt urmatoarele, cu exceptia:
306) Modificrile macroscopice ale rinichilor n amiloidoza sunt urmtoarele, cu exceptia:
307) Tabloul microscopic al rinichilor n amiloidoz include urmtoarele, cu excepia:
308) Metodele de identificare a amiloidului n amiloidoza renal:
309) Complicatiile amiloidozei renale pot fi urmatoarele, cu excepia:
310) Cauzele principale ale nefrozei necrotice pot fi urmatoarele cu exceptia:
311) Tabloul macroscopic al rinichilor in nefroza necrotica include urmatoarele, cu exepia:
312) Tabloul microscopic al rinichilor n necroza tubulara acuta include urmtoarele semne, cu excepia:
313) Stadiile evolutiei nefrozei necrotice:
314) Complicaiile necrozei tubulare acute a rinichilor:
315) Definiia pielonefritei:
316) Caile de raspindire a infectiei in pielonefrita:
317) Factorii care contribuie la dezvoltarea pielonefritei:
318) Tabloul macroscopic al rinichilor n pielonefrita acuta include urmtoarele semne, cu excepia:
319) Modificrile microscopice ale rinichilor n pielonefrita acut includ urmtoarele, cu excepia:
320) Tabloul macroscopic al pielonefritei cronice include urmtoarele semne, cu excepia:
321) Semnele microscopice n pielonefrita cronica snt urmtoarele, cu excepia:
322) Complicaiile pielonefritei acute pot fi urmtoarele, cu excepia:
323) Complicaiile pielonefritei cronice:
324) Factorii generali care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei:
325) Factorii locali care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei:
326) Tabloul morfologic al rinichiului n nefrolitiaz include urmtoarele semne, cu exceptia:
327) Complicaiile frecvente ale nefrolitiazei pot fi urmatoarele, cu excepia:
328) Ratatinarea primara a rinichilor se dezvolta in urmatoarele boli:
329) Ratatinarea secundar a rinichilor se dezvolt n urmtoarele boli, cu exceptia:
330) Suprafata microgranular a rinichilor este caracteristic pentru urmtoarele afeciuni:
331) Suprafata macronodular a rinichilor este caracteristica pentru urmtoarele afectiuni:
332) Semnele morfologice ale uremiei n insuficiena renal cronic snt urmtoarele cu exceptia:
333) Sursa de infectare cu gripa:
334) Mecanismele dezvoltarii gripei:
335) Forma clinico-morfologic de evolutie a gripei:
336) Varianta formei grave de grip:
337) Modificrile microscopice n forma uoar de gripa:
338) Particularitile macroscopice ale plmnilor n forma grav de grip:
339) Complicaiile gripei:
340) Sursa de infectare in SIDA:
341) Cile de infectare n SIDA:
342) Stadiile SIDA:
343) Modificarea ganglionilor limfatici n stadiul SIDA al HIV infectiei:
344) Care snt cele mai caracteristice infectii oportuniste n SIDA:
345) semnele caracteristice ale tusei convulsive:
346) Particularitatile tabloului morfologic in tusea convulsiva:
347) Caracteristica difteriei ca boala si substratul morfologic:
348) Localizarea modificrilor locale n difterie:
349) Formele clinico-morfologice ale difteriei faringelui i amigdalelor:
350) Varianta inflamaiei cilor respiratorii n difterie si manifestarea clinico-morfologic
351) Care modificri morfologice n cord nu snt caracteristice pentru difterie:
352) Caracterul modificarilor morfologice ale nervilor periferici in difterie si complicatia posibila:
353) Care nervi periferici nu se afecteaza in difteria faringelui:
354) Complicaiile principale n difterie:
355) Caracteristica scarlatinei ca boala, localizarea modificrilor si caracterul erupiei:

356) Care factori determin evoluia i formele clinico-anatomice ale scarlatinei:

357) Modificarile morfologice tipice din prima perioada a scarlatinei:
358) Caracteristica eruptiei in scarlatina si modul de descuamare:
359) Formele principale ale infeciei meningococice:
360) Manifestrile morfologice ale rinofaringitei meningococice:
361) Manifestarile clinico- morfologice ale meningococemiei:
362) Semnele caracteristice ale tifosului exantematic epidemic :
363) Localizarea de preferin a leziunilor morfologice n tifosul exantematic:
364) In care organe se formeaza granuloame exantematice Popov:
365) Caracteristica exantemului in tifosul exantematic:
366) Complicatiile principale n tifosul exantematic:
367) Localizarea modificrilor morfologice locale n febra tifoid:
368) Stadiile modificrilor morfologice din plcile Peyer in febra tifoid snt urmtoarele, cu excepia:
369) Cauzele peritonitei n febra tifoida:
370) Modificrile generale n febra tifoida:
371) Complicatiile intestinale n febra tifoid:
372) Complicaiile extraintestinale frecvente n febra tifoid:
373) Localizarea modificrilor locale n dizenterie:
374) Stadiile de evoluie ale colitei dizenterice:
375) Modificrile morfologice din intestin n dizenterie includ urmtoarele semne, cu excepia:
376) Modificrile generale n dizenterie:
377) Complicatiile intestinale frecvente in dizenterie:
378) Complicatiile extraintestinale in dizenterie:
379) Stadiile de evoluie a holerei:
380) Modificrile morfologice din intestin n holer:
381) ModifIcrile organelor interne n holera includ urmtoarele, cu excepia:
382) Complicaiile specifice n holer:
383) Complicaiile nespecifice n holer:
384) Caile de contaminare in tuberculoza:
385) Formele clinico-morfologice ale tuberculozei:
386) Localizarea posibil a complexului tuberculos primar:
387) Componena complexului tuberculos primar:
388) Variantele posibile de evolutie a tuberculozei primare:
389) Pentru care forma de tuberculoza este caracteristic afectarea oaselor:
390) Variantele tuberculozei hematogene:
391) Care din aceste forme se refera la tuberculoza secundara:
392) Care dintre aceste forme se refer la tuberculoza secundara:
393) Formele clinico-morfologice ale tuberculozei secundare:
394) ancrul dur este caracteristic pentru urmatoarea patologie:
395) Peste ct timp dup infectare apare ancru dur in sifilis:
396) Caracteristica macroscopica a sancrului dur in sifilis:
397) Care tip de eruptii este caracteristic pentru perioada secundara a sifilisului:
398) In ce perioada de dezvoltare a sifilisului are loc afectarea viscerelor:
399) Care snt schimbarile caracteristice pentru afectarea sifilitic a aortei:
400) Care poriune a aortei se afecteaz n sifilis:
401) Numii formele de sifilis congenital:
402) Care semn nu este caracteristic pentru sepsis:
403) Caracteristica morfologica a focarului septic:
404) Care forme de sepsis nu se ntlnesc la aduli:
405) Care forme de sepsis nu se ntlnesc la nou-nscui:
406) Formele clinico-morfologice ale sepsisului sunt urmatoarele, cu excepia:
407) Care semn clinico-morfologic nu este caracteristic pentru septicemie:
408) Care semne clinico-morfologice nu snt caracteristice pentru septicopiemie:
409) In care organe apar primele abcese metastatice n septicopiemie:
410) Formele endocarditei infecioase dup caracterul evoluiei:
411) Care valvule se afecteaz mai frecvent n endocardita infecioas i n care variant morfologic se ntlnete:
412) Modificarile macroscopice ale valvulelor aortale in endocardita infecioas:
413) Modificrile microscopice ale valvelor aortale n endocardita infecioas:
414) Particularitile sepsisului cronic:
415) Localizarea inflamaiei catarale:
416) n care din variantele enumerate de pericardit se observ aspectul vilos al inimii:
417) Semnil morfologic caracteristic al inflamaiei fibrinoase:
418) Care definiie a empiemului este corect:
419) Care este consecina mai frecvent a inflamaiei productive:
420) Care din celulele enumerate se ntlnesc n granulomul tuberculos?
421) Grupele histologice de tumori odontogene:
422) Caracterul de evolutie si localizarea ameloblastomului:
423) Formele histologice ale ameloblastomului:
424) Semnele microscopice caracteristice ale ameloblastomului folicular:
425) Tumorile epiteliale odontogene:
426) Formele clinico-anatomice ale ameloblastomului:
427) Tumorile benigne din mezenchimul odontogen:

428) Variantele histologice ale cementomului:

429) Tumorile odontogene de genez mixt:
430) Afeciunile pseudotumorale ale maxilarelor:
431) Variantele histologice ale epulisului:
432) Semnele histologice ale epulisului gigantocelular:
433) Formele displaziei fibroase i localizarea preponderent:
434) Semnele morfologice caracteristice ale sindromului Albright:
435) Caracteristica histologic a displaziei fibroase include urmatoarele, cu exceptia:
436) Caracteristica macroscopic a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:
437) Caracteristica microscopica a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:
438) Variantele histologice ale adenoamelor glandelor salivare:
439) Semnele macroscopice caracteristice ale adenomului pleomorf:
440) Semnele morfologice caracteristice ale adenomului pleomorf:
441) Variantele histologice de adenom monomorf:
442) Semnele microscopice caracteristice ale adenolimfomului:
443) Semnele morfologice ale tumorii mucoepidermoide:
444) Criteriile de evoluie malign a tumorii mucoepidermoide:
445) Caracteristica morfologic a tumorii acinocelulare include urmatoarele, cu exceptia:
446) Tumora maligna frecventa a glandelor salivare:
447) Leziunile necariate ale dinilor snt urmtoarele, cu excepia:
448) Care afirmaii snt corecte referitor la caracteristica cariei dentare:
449) Factorii locali care au importanta in dezvoltarea cariei dentare:
450) Factorii generali care au importan n dezvoltarea cariei dentare snt urmtorii, cu excepia:
451) Depozitul dentar const din urmtoarele componente, cu excepia:
452) Stadiile de evoluie ale cariei dentare:
453) Componentele microscopice ale peretelui cavitii cariate:
454) Particularitatile cariei dentare la copii sunt urmatoarele, cu exceptia:
455) Complicaiile locale ale cariei dentare profunde snt urmtoarele, cu excepia:
456) Complicaii generale ale cariei dentare profunde snt urmatoarele, cu excepia:
457) Modificrile reactive ale pulpei includ urmtoarele procese, cu excepia:
458) Factorii etiologici generali ai pulpitei:
459) Factorii etiologici locali ai pulpitei sunt urmatorii, cu exceptia:
460) Structura histologic a pulpei dentare prezint urmtoarele elemente, cu excepia:
461) Variantele pulpitei acute:
462) Variantele pulpitei cronice:
463) Complicaiile locale ale pulpitei snt urmtoarele, cu excepia;
464) Complicatii generale in pulpita pot fi urmatoarele, cu exceptia:
465) Factorii etiologici ai periodontitei snt urmtorii, cu excepia:
466) Formele periodontitei dup localizare:
467) Variantele periodontitei apicale acute:
468) Variantele periodontitei apicale cronice:
469) Variantele granuloamelor in periodontita cronica granulomatoasa:
470) Complicaiile locale a periodontitei sunt urmatoarele, cu exceptia:
471) Particularitile periodontitei la copii includ urmtoarele, cu excepia:
472) Cauzele locale ale gingivitei:
473) Cauzele generale ale gingivitei:
474) Formele morfologice frecvente ale gingivitei:
475) Cauzele principale ale periodontitei snt urmtoarele, cu excepia:
476) Tabloul morfologic al pungii paradontale n parodontit include urmtoarele, cu excepia:
477) Variantele de resorbie osoas n parodontit:
478) Complicaia frecvent a parodontozei:
479) Tabloul morfologic al paradontozei include urmatoarele, cu exceptia:
480) Afeciunile inflamatorii ale maxilarelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
481) Variantele morfologice de periostit:
482) Tabloul morfologic al osteomielitei maxilarului include urmtoarele semne, cu excepia:
483) Complicaiile infeciei odontogene snt urmtoarele, cu excepia:
484) Complicatiile osteomielitei cronice a maxilarelor:
485) Variantele de chisturi ale maxilarelor:
486) Tabloul morfologic al chistului radicular include urmtoarele semne, cu excepia:
487) Afeciunile dobndite ale glandelor salivare snt urmtoarele, cu excepia:
488) Sialoadenita primar se ntlnete n:
489) Cauzele sialoadenitei secundare:
490) Variantele morfologice de sialoadenit acut:
491) Formele clinico-morfologice de cheilit sint urmtoarele, cu excepia:
492) Formele clinico-morfologice de glosit:
493) Grupele principale de stomatite dup etiologie snt urmtoarele, cu excepia:
494) Variantele frecvente de stomatita dupa caracterul inflamatiei sunt urmatoarele, cu exceptia:
495) Bolile infecioase cu manifestri bucale:
496) Afeciuni dermatologice cu manifestri bucale:
497) Boli de snge cu manifestri bucale sunt urmtoarele, cu excepia:
498) Avitaminoze nsoite de manifestri bucale:
499) Consecinta cea mai frecventa ainflamatiei productive

500) Cauzele frecvente a decesului pacientilor in febra tifoida