DISTRIBUITOARE HIDRAULICE

1. DEFINITIA SI CLASIFICAREA DISTRIBUITOARELOR

Distribuitorul hidraulic este un aparat care dirijeaza debitul de ulei intr-o instalatie sau il opreste avand ca efect deplasarea sau oprirea unui organ de
lucru actionat de un cilindru liniar sau motor rotativ. Atunci cand uleiul traverseaza distribuitorul si patrunde in consumator, de regula, lichidul este
sub presiune iar atunci cand circula spre bazin ( tanc ) are presiune redusa, maxim 10 bar.
Din punct de vedere constructiv distribuitoarele se clasifica in:
-

distribuitoare cu sertar

distribuitoare cu sfera

distribuitoare cu came

distribuitoare cu scaun ( cu inchidere etansa)

In functie de utilajul pe care se utilizeaza distribuitoarele se clasifica astfel:

-

distribuitoare pentru utilaje fixe

distribuitoare pentru utilaje mobile

2 . DISTRIBUTOARE HIDRAULICE CU SERTAR

2.1 Descrierea si functionarea distribuitoarelor cu sertar
Majoritatea distribuitoarelor directionale pentru domeniul utilajelor industriale sau mobile sunt distribuitoare cu sertar figura 5.1

Fig. Distribuitoare hidraulice cu sertar

In general un distribuitor, figura 5.2 are in componenta urmatatoarele piese importante: corp, sertar, arc de compresiune, iar in functie de comanda se
ataseaza diferite subansamble pentru acest exemplu electromagnetul fixat cu piulita.
Corpul din fonta are prelucrat un alezaj circular, longitudinal care este intrerupt de canale circulare realizate din turnare. In acest corp gliseaza un
sertar care este o piesa cilindrica din otel care are la randul ei prelucrati mai multi umeri. Sertarul este mentinut intr-o pozitie fixa de catre arcul sau
arcurile de compresiune. In figura de mai sus, sertarul este pozitionat intr-o pozitie centrala de catre arcuri astfel incat camerele P ( cea din centru)
A,B(alaturate) TA, TB( cele de capat) nu comunica intre ele.

Fig. 5.2. Distribuitor hidraulic cu comanda electrica Dn10

In momentul conectarii electrice a uneia dintre bobine ale electromagnetilor, forta axiala a acestora deplaseaza sertarul comprimand unul din arcuri
stabilindu-se diferite legaturi intre camere, in exemplul de mai sus, P-B, A-T si P-A, B-T, in functie de pozitie. Canalele circulare in termeni tehnici
sunt denumite camere, care in functie de sertar comunica conform unor scheme hidraulice convenite de specialistii din acest domeniu. Etansarea
fiecarui canal inelar fata de celalalt se realizeaza prin jocurile ajustajelor dintre sertar si corp. Comparativ cu distrbuitorul cu scaun, etansarea perfecta
este imposibila. Pierderile de debit ca urmare a etansarii imperfecte depind de jocul diametral dintre sertar si corp, marimea sertarului, lungimea de
contact, presiunea de lucru, vascozitatea uleiului, etc. Distribuitoarele cu sertar nu functioneaza cu apa dar etanseaza satisfacator cand utilizeaza ulei
mineral.
Teoretic, sertarul se poate afla in mai multe pozitii de lucru dar cele mai uzuale sunt distribuitoarele cu doua sau trei pozitii. In ceea ce privesc
racordurile ( gaurile) care comunica cu camerele corpului unui distribuitor, in functie de rolul lui in instalatie, se pot utiliza doua, trei sau patru
racorduri sau cai. In hidraulica distribuitorul cu doua pozitii si doua cai se codifica 2/2, cel cu trei cai si trei pozitii 3/3, cel cu patru cai si trei pozitii
ca 4/3 si asa mai departe.
Principiul lor de operare, simplu, este bazat pe deplasarea axiala a sertarului in corpul distribuitorului; deplasarea sa este rezultatul fortei exercitata la
capetele distribuitorului de diferite sisteme de comanda.

2.2. Rolul distribuitorului hidraulic in instalatie

2.2.1. Utilizarea distribuitorului cu 2 pozitii si 3 racorduri gauri (3/2)
Distribuitorul 3/2 din figurile 5.3 si 5.4 este utilizat de obicei pentru actionarea cilindrilor hidraulici cu simpla actiune. Deplasarea sertarului
conecteaza racordul de alimentare P cu racordul de lucru A; cand comanda este oprita, arcul aduce sertarul in pozitia de repaus (P este inchis si A este
conectat la T).
Sertar

Fig. 5.3. Distribuitor cu doua pozitii - deplasarea sertarului de catre arc si comandat din exterior

Fig. 5.4. Schema hidraulica cu distribuitor cu doua pozitii, trei cai si cilindru cu simpla actiune
2.2.2. Utilizarea distribuitorului cu 2 pozitii si 4 orificii (4/2)

Controlul pornit/oprit al cilindrilor hidraulici diferentiali, figura 5.5 (daca nu este necesara oprirea intermediara de-a lungul cursei) sau al motoarelor
in ambele sensuri de rotatie necesita utilizarea distribuitoarelor 4/2,. Comutarea distribuitorului leaga P la B si A la T sau P la A si B la T.
Sertar

Fig. 5.5. Directiile de curgere prin distribuitorul cu doua pozitii si patru cai
2.2.3. Utilizarea distribuitorului cu 3 pozitii si 4 orificii (4/3)
Spre deosebire de distribuitoarele 4/2 care au 2 pozitii de lucru, distribuitoarele cu sertar 4/3, figura 5.6, au 3 pozitii, cea din mijloc inchizand toate
racordurile sau realizand diferite legaturi intre acestea.
Doua arcuri aflate in opozitie la capetele sertarului il mentin in pozitia centrala; comanda externa deplaseaza sertarul in cele de pozitii de lucru.
Distribuitorul din figura de mai jos prezinta un distribuitor 4/3 cu centru inchis - P,A,B,T nu comunica intre ele pistonul cilindrului ramanand fix. La
comutarea in pozitiile dreapta sau stanga - pozitiile de lucru- cilindrul este in fazele de lucru, operativ.
Sertar

Fig. 5.6. Directiile de curgere prin distribuitorul cu trei pozitii si patru cai
In figura 5.7 este prezentata o schema simpla de utilizare a unui distribuitor cu 4 gauri si 3 pozitii.

Fig. 5.7. Schema hidraulica cu distribuitor cu trei pozitii, drosel si cilindru diferential

In unele cazuri nu este necesara utilizarea celor 4 racorduri si in acest caz distribuitoarele 4/3 si 4/2 pot fi transformate in distribuitoare cu 3 racorduri
functionale, asa cum este prezentat in figura 5.8..

Fig. 5.8. Transformarea distribuitorului cu patru cai in distribuitor cu trei cai

3. Marcarea racordurilor si simbolizarea grafica a distribuitoarelor
Standardul ISO 9461 Hidraulica Identificarea racordurilor valvelor, placi de conectare, dispozitive de control si electromagneti prevede ca
racordurile sa fie marcate atat in desene cat si pe partile exterioare ale corpului valvelor cu litere diferite. Racordul de alimentare (fluid sub presiune)
este marcat cu P in timp ce litera T se refera la racordul de iesire spre bazin (tanc), racordurile catre cilindrul hidraulic sunt marcate cu A (cand exista
un singur racord) sau cu A si B (pentru doua racorduri). Racordurile de comanda externa sunt marcate cu X pentru partea A si Y pentru partea B a
distribuitorului. Alte racorduri au litere de identificare in conformitate cu tabelul 1.
Tabelul
1
Distribuitoare hidraulice Identificarea racordurilor conform ISO 9461
Tipul racordului
Litera de identificare
Racord de alimentare (intrare)
P
Primul racord de lucru
A
Al doilea racord de lucru
B
Racord bazin (iesire)
T
Primul racord de comanda
X
Al doilea racord de comanda
Y
Presiunea de pilotare mica
V
Racord drenaj
L
Racord pentru manometru
M
La simbolizarea distribuitoarelor se vor avea in vedere pozititiile finale ale sertarului actionat de comenzi sau cele de arcuri (arc), traseul fluidului
denumit cale si directia de curgere.

In schemele actionarilor hidraulice, conform standardului ISO 1219/1 si 1219/2 Sisteme de actionari hidraulice si componente Simboluri grafice si
diagrame de circuite, distribuitoarele hidraulice sunt desenate in orice pozitie posibila atat finala cat si tranzitorie, in timpul deplasarii sertarului.
In exemplu din figura 5.9 sunt prezentate cazuri cand un traseu este continuu sau intrerupt.

Racorduri conectate

Racorduri inchise

Simbol

Fig. 5.9. Simbolizare poztie distribuitor, directie si sens de curgere

La distribuitoarele cu 3 pozitii cele mai uzuale pozitii in pozitia centrala sunt prezentate in figura 5.10.

Fig. 5.10. Poztii centrale a distribuitoarelor cu trei pozitii

In figura 5.11 sunt prezentate cateva solutii constructive ale sertarului care realizeaza schemele din pozitiile centrale de mai sus ale distribuitorului.
Dupa cum se poate observa circuitele in pozitia centrala sunt in functie de constructia sertarului, realizandu-se urmatoarele combinatii:
P,A,B,T inchise; P,A,B,T comunica intre ele; A, B inchise, P comunica la T; P inchis, A si B comunica cu T; P si B inchise, A descarca la T, etc.
Pentru identificarea schemelor hidraulice acestea sunt codificate cu litere mari sau cifre. Schema grafica a distribuitoarelor se face in pozitia de repaus
acestora, necomandate.
Pozitiile de lucru si cele de repaus ale distribuitoarelor se simbolizeaza prin patrate, linii si sageti. Patratele cu linii cu sageti paralele sau incrucisate
sunt numite pozitii de lucru. Pozitia de centru la un distribuitor cu trei pozitii este denumita pozitie centrala .

Fig. 5.11 Sertare in pozitia centrala si simbolizarea acestora

4. Marimea si comenzile distribuitorului hidrauluic cu sertar
Marimea se refera la diametrul gaurilor corpului distribuitorului prin care curge uleiul si este standardizata in conformitate cu normele ISO, CETOP,
etc. Debitul maxim admis la un distribuitor este in functie de marimea acestor orificii (de fapt al sectiunilor de trecere prin distribuitor), diametrul,
cursa sertarului si tipul de comanda.
In acest sens deosebim urmatoarele marimi de distribuitoare cu sertar: Dn 6, Dn 10, Dn 16, Dn 25, Dn 32, Dn 50, Dn 63, Dn 80, Dn 100.
Din punct de vedere al actionarii sertarului distribuitoarele, comenzile se clasifica astfel:
-

cu comanada directa (electrica, manuala, mecanica, hidraulica si pneumatica);

pilotate: Dn 16Dn 100;

4.1. Distribuitoare cu comanda directa

4.1.1. Distribuitoare cu actionare directa electrica cu electromagnet
Acest mod de actionare este cel mai utilizat in instalatiile hidraulice care lucreaza in ciclu automat.

Deoarece distribuitoarele hidraulice comandatate direct cu electromagneti sunt cel mai utilizate, acestea necesita o analiza mai aprofundata.
Comanda cu electromagnet permite deplasarea sertarului datorita aplicarii unei tensiuni de o anumita valoare la o bobina; prin urmare, acest proces se
reduce la transformare a unui semnal electric intr-o forta. Distribuitoarele comandate electric, analizate in acest capitol se refera numai la cele privind
comanda pornit / oprit, care implica efectuarea integrala a cursei sertarului.
La electromagneti, energia electromagnetica este transformata in energie mecanica, in vederea efectuarii deplasarii sertalui in corpul distribuitorului
hidraulic. Practic, electromagnetii sunt alcatuiti dintr-o bobina, si anume o sarma de cupru izolata, bobinata pe o teava (sau pe mosor), in interiorul
careia culiseaza un miez cilindric din otel special figura 5.12. Excitatia care rezulta din tensiunea transmisa la bobina determina declansarea unui
camp magnetic care deplaseaza miezul axial. Spatiul (aer sau ulei), dintre miez si bobina se numeste 'intrefier'.
Constructia unui electromagnet clasic (traditional)
Camp magnetic

1. Miez
2. Tole 3. Manson 4. Bobina 5. Intrefier 6. Tija
7. Etansare dinamica
8. Sensul de impingere de catre arc
Fig. 5.12. Electromagnet de curent alternativ
Pe distribuitoarele hidraulice se pot monta electromagneti tip traditional pe cale de disparitie sau umed foarte des utilizate in prezent.
La electromagnetii traditionali bobina este infasurata in jurul unui manson 3 si este inconjurata de un cadru din tole 2 care disipeaza caldura
generata. Miezul mobil 1 care culiseaza in bobina este conectat rigid si axial cu tija impingatoare 6 care actioneaza sertarul distribuitorului. Cand
bobina nu este alimentata electric, arcul sertarului tine miezul in pozitie retrasa. La acest tip de electromagnet intrefierul 5 este aerul. Cand boina este
alimentata se dezvolta un camp magnetic intre bobina si intrefier, iar miezul este atras de bobina deoarece miezul de fier are conductivitate magnetica

mai mare decat aerul. Ca rezultat, spatiul umplut cu aer se diminueaza si miezul mobil pastreaza aceasta pozitie cat timp electromagnetul este
alimentat.
Este foarte important sa se previna patrunderea uleiului hidraulic in intrefier (intre miez si bobina) si in acest scop este utilizata o etansare dinamica 7,
dar fiind o frecare uscata uzura este rapida fapt care conduce la o inlocuire frecventa.
Electromagnetii in constructie moderna umezi functioneza in ulei, figura 5.13. Piesa mobila este unsa in permanenta rezultand o uzura redusa si o
racire eficienta a electromagnetului.
Bobina 6 este formata dintr-o sarma de cupru infasurata si fixata intre miezul tubular 7 si bucsa 5. Aceast subansamblu este invelit cu un material
izolator 8.
Cand bobina 4 alimentata prin conectorul 16 cu cei doi pini, miezul mobil 9 culiseaza in tubul 4 si impinge sertarul din corpul distribuitorului 13 prin
intermediul tijei 10.
Discul perforat 12, tinut in pozitie fixa de arcul de compresiune 11, permite unei cantitati suficiente de fluid sa curga in tub pentru a lubrifia si raci
electromagnetul. Arcul de compresiune nu are alt rol in functionarea distribuitorului.
In situatii de urgenta (caderi de tensiune) sau in timpul reglajelor sistemului, distribuitorul cu electromagnet poate fi actionat manual prin apasarea
butonului 1 (nu toate distribuitoarele electrice sunt dotate cu el) acoperit cu un capac de protectie.
La distribuitoarele cu electromagneti de curent alternativ, miezul mobil este atras si eliberat de atatea ori cate unde negative si pozitive ale sinusoidei
sunt (50 Hz 100 miscari pe secunda ale miezului mobil).
Varianta de electromagnet tot sau nimic in constructie umeda
Gauri prin care circula
uleiul

1. Buton 2. Capac de protectie

metalic
5. Manson inelar 6. Bobina

3. Inel de cupru (doar pentru c.a)

4. Tub

7. Miez tubular 8. Carcasa bobinei 9. Miez mobil

10. Tija impingatoare 11. Arc 12. Disc perforat

impamantare

13. Corp distribuitor 14. Pin

15. Pin conectare (2) 16. Conector electric 17. Piesa polara
Fig. 5.13 Electromagnet in constructie umeda

Acest fapt cauzeaza un bazait al componentei, iar miezul mobil este supus la atat de multe socuri incat se uzeaza rapid. Prin adaugarea unui inel de
cupru (3 in figura 13), curentul indus cauzeaza o defazare cu 90 a campului magnetic; din acest motiv, forta de atractie dezvoltata de cele doua
campuri magnetice nu ajunge niciodata in zero.
Bobinele unor electromagneti de pe piata pot fi inlocuite foarte usor si operatia poate fi realizata cu circuitul sub presiune, deoarece tubul este
insurubat in corp si etansat cu inel O.
Inlocuirea bobinei arse a unui electromagnet figura 5.14
Operatiile de inlocuire a bobinei defecte trebuie sa se efectueze in urmatoarea succesiune:
- se opreste utilajul;
- se deconecteaza tabloul electric de la instalatia electrica;
- se scoate conectorul electric;
- se desurubeaza complet piulita 1, si se scoate saiba 1;
- se scoate bobina 3 prin deplasarea acesteia axial de pe tubul 4;
- se monteaza bobina noua, saiba si se strange piulita:
1. Piulita
2. Saiba
3. Bobina
4. Tub metalic
5. Corp distribuitor

Figura 5.14. Componenta electromagnetului cu bobina detasabila

-

Exemple de montaj de electromagneti pe distribuitoare figurile 5.15, 5.16, 5.17.

Distribuitor 4 / 2 ( 4 - gauri, 2 pozitii, fara arcuri de readucere - bistabile

Simbolizare

Fig. 5.15. Distribuitor cu doi electromagneti, fara arcuri, comutat in ambele pozitii.
(arcurile apartin electromagnetilor cu bobina detasabila)
-

Distribuitor 4 / 2 ( 4 - gauri, 2 pozitii, cu arc de readucere pe o pozitie monostabile)

Simbolizare

Fig. 5.16. Distribuitor cu un electromagnet si arc comutat in ambele pozitii.

La distribuitoarele 4/3 centrate cu arc, figura 17, miezul mobil al electromagnetului este de asemenea prevazut cu arc aditional care il mentine retras
cand bobina nu este alimentata.
Distribuitor 4 / 3 ( 4 - gauri, 3 pozitii, cu arcuri de readucere in pozitia centrala)
Simbolizare

Fig. 5.17 Distribuitor cu comanda electrica comutat in cele trei pozitii

Si la distribuitoarele cu centrare cu arc, miezul mobil al electromagnetului este de asemenea prevazut cu arc aditional care il mentine retras cand
bobina nu este alimentata.
4.1.2. Distribuitoare cu comanda manuala si mecanica
Comanda manuala se refera la distribuitoarele asupra carora se exercita, direct, forta musculara printr-o maneta, buton sau pedala. In figura 5.18
sunt prezentate doua distribuitoare Dn 6 cu comanda manuala cu maneta si cu buton rotativ si un distribuitor Dn 10 cu rola si tachet.

Fig. 5.18. Distribuitoare cu comanda manuala (maneta si buton rotativ) si mecanica ( rola cu tachet)
Variante de distribuitoare manuale actionate direct cu maneta:
-Distribuitor 4 / 2 ( 4 gauri, 2 pozitii ) cu maneta si arc de revenire, fara indexare figura 5.19
Simbolizare grafica schema 01

Fig. 5.19 Distribuitor cu maneta comutat in cele doua pozitii

-

Distribuitor 4 / 3 ( 4 gauri, 3 pozitii ) cu maneta si indexare in fiecare pozitie, figura 5.20

Distribuitoarele comandate mecanic au atasate in lateral un capac de comanda cu rola si tachet sau rola cu parghie. Actionarea se face cu
cama montata pe organul de lucrul in miscare sau pe tija unui cilindrul.

Fig. 5.20. Distribuitor cu maneta indexat cu bila si arc comutat in cele trei pozitii.
- Distribuitor 4 / 2 ( 4 gauri, 2 pozitii ) actionat de cama si comandat cu tachet si rola- schema 01, figura 5. 21.

Fig. 5.21. Comutarea distribuitorului in cele doua pozitii cu arc si cama

4.1.3. Distribuitor cu actionare directa cu comanda hidraulica sau pneumetica
- Comanda hidraulica se foloseste pentru distribuitoarele Dn 6Dn 100
- Comanda pneumatica se foloseste pentru distribuitoarele Dn 6Dn 10
In figura 5.22 sunt prezentate doua distribuitoare Dn 6 cu comanda hidraulica si comanda pneumatica si un distribuitor Dn 10 cu comanada
hidraulica

Fig. 5.22. Distribuitoare Dn6 si Dn10 cu comanda hidraulica si pneumatica

In figura 5.23 este prezentata solutia constructiva pentru distribuitoarele actionate direct de presiunea uleiului (comanda hidraulica) sau presiunea
aerului (comanda pneumatica) Dn6 si Dn10.
Sertarul 1 este deplasat in dreapta de catre o tija actionata de pistonul 2 prevazut cu o garnitura de etansare. Arcurile de capat au rolul de a readuce
pistoanele in pozitia initiala la incetarea comenzilor hidraulice sau pneumatice. Bucsa 3 este prevazuta numai in cazul in care este necesara varianta
cu indexare - sertarul ramanand pe pozitie in cazul incetarii comenzii. La distribuitoarele cu comanda directa hidraulica Dn6 si Dn10 presiune se
exercita pe pistoane iar forta se transmite la sertar prin intemediul unei tije. La marimile nominale Dn16Dn100 comanda hidraulica se aplica direct pe
capetele sertarelor.

Fig. 5.23. Solutia constructiva a distribuitorului hidraulic si pneumatic cu actionare directa

Simbolizarea distribuitoarelor cu trei pozitii cu comanda hidraulica:

Simbolizarea distribuitoarelor cu trei pozitii cu comanda pneumatica:

Pistoanele comenzilor pneumatice sunt mai mari decat cele hidraulice deoarece trebuie sa realizeze forta de comutare la presiunea aerului de
aproximativ 6 bar.
4.2. Distribuitoare pilotate
La distribuitoarele la care sunt necesare debite si presiuni mari in insalatiile hidraulice comenzile directe (electromagneti, manuala, mecanica) fortele
de comutare ale sertarului sunt insuficiente, motiv pentru care marimile nominale mai mari ca 10 sunt pilotate. In figura 5.24 si 5.25 sunt prezentate
distribuitoarele pilotate electrohidraulic cu montaj pe placa si respectiv pe flansa.

Fig. 5.24. Distribuitoare cu comanda electrohidraulica cu fixare pe placa

Fig. 5.25. Distribuitoare cu comanda electrohidraulica cu racordare cu flansa

4.2.1. Descrierea, functionarea si simbolizarea distribuitorului pilotat (4/3 cu centru inchis)
In principal, un distribuitor pilotat, figura 5.26, este format dintr-un distribuitor principal 2 si un distribuitor de comanda 1 care il actioneaza pe
primul. Distribuitorul de pilotare, montat pe distribuitorul principal, furnizeaza o presiune pe capetele sertarului obtinandu-se forta axiala necesara la
comutare. La distribuitorul Dn 100 cu debit maxim de pana la 7000 l/min, distribuitorul de pilotare Dn 16 este el insusi un distribuitor pilotatat
pentru a furniza un debit suficient de mare si a comuta intr-un timp. Dupa cum se poate observa in figura de mai jos distibuitorul de comanda este Dn
10 ( 4/3) actionat direct de electromagneti. Ambele camere ale arcurilor 6, 7 ( galben) sunt legate, fara presiune cu bazin (albastru) orificiul T al
distribuitorul Dn10 de comanda si in acest fel sertarul 3 al distibuitorului pilotat este tinut fix in pozitia centrala de arcurile 7. Distribuitorul de
pilotare, 1 este alimentat cu ulei de comanda prin canalul 5 din corpul distribuitorului principal. Anclansarea alternativa a unuia din electromagneti va
dirija uleiul sub presiune in camera arcurilor 4.1 sau 4.2 iar camera opusa o va lega la tanc ( Y) deplasand sertarul distribuitorului principal in dreapta
sau stanga.
Dupa modul cum este alimentat acest canal simbolizat cu X (P al distribuitorului Dn10) se deosebesc doua feluri: cu pilotare - comanda interna, cu
pilotare-comanda externa. Dupa modul cum sunt descarcate de presiune camerele din capetele sertarelor prin distribuitorul de pilotare drenajul, sunt
doua variante: prin orificiul T al distribuitorului principal ( drenaj intern ) sau prin orificiul Y al distribuitorului principal ( drenaj extern)

Fig. 5.26. Distribuitor cu comanda electrohidraulica cu placa de temporizare a

comenzilor
In figura de mai sus este o varianta constructiva in care comanda X este externa, gaura 13 fiind obturata. Prin montarea inversa a sertarasului se
obtine varianta cu comanda interna cand este deschisa.
Simbolizarea simplificata a distribuitorului pilotat din figura 5.27 este cea a unui distribuitor cu comanda directa cu electromagneti la care se adauga
comanada hidraulica (cele doua triunghiuri innegrite)

Fig. 5.27. Distribuitor cu comanda electrohidraulica fara placa de temporizare. Simbolizare.

In anumite situatii comutarea sertarului trebuie sa fie mai lenta, situatie realizata prin montarea unui aparat numit drosel modular intre cele doua
distribuitoare. In figurile 5.26 si 5.28 sunt prezentate doua solutii constructive ale droselului modular. Dupa cum se poate observa in figura de mai
jos, pe fiecare circuit A1 respectiv B1 sunt montate cate o supapa de sens si un drosel. In varianta din figura uleiul deschide supapa de sens si
patrunde in camera arcului din stanga iar uleiul din camera din dreapta inchide supapa de sens spre circuitul catre pilot, obligand debitul strangulat de
drosel sa fie evacuat prin gaura B1 si in final spre bazin. In acest fel se regleaza timpul de comutare al sertarului la o valoare reglata de catre surubul
filetat al droselului. In acest caz droselizarea este pe iesire iar daca placa este montata rotita cu 180 strangularea uleiului are loc inainte de a intra in
camerele din capetele sertarului fiind o droselizare pe intrare.
In figura 5.28 este prezentata si schema detaliata a unui distribuitor electrohidraulic pilotat inclusiv cu placa de reglare a timpului de comutare
( drosel de cale modular)
La pilotarea distribuitoarelor hidraulice, ca regula generala, numarul de pozitii ale distribuitorului de pilotarea este identic cu cel al distribuitorului
principal comandat.

Ca varianta intalnita la distibuitoarele pilotate se mai utilizeaza si distribuitorul hidraulic de pilotare cu comenzi pneumatice atunci cand se impun
conditii antiex.

Reglaj
debit
pilot
Distribuitorul pilot
Distribuitorul
comandat

Schema detaliata a
distribuitorului pilotat

Fig. 5.28. Simbolizarea detaliata a distribuitorului cu comanda electrohidraulica cu droselizare pe circuitul de iesire
4.2.2. Variantele de comanda si drenaj ale distribuitoarelor pilotate

Din punct de vedere al acestui criteriu se deosebesc mai multe combinatii intre comanda X si drenajul Y- tabelul 2
Tabelul 2
Comanda X ( P al distribuitorului
pilot)

Drenaj Y (T al distribuitorului pilot)

Explicatii

X comunica cu P al distribuitorului pilotat

Y comunica cu T al distribuitorului pilotat
intern

intern

intern

extern

extern

intern

extern

extern

X comunica cu P al distribuitorului pilotat

Y nu comunica cu T al distribuitorului pilotat
X nu comunica cu P al distribuitorului pilotat
Y comunica cu T al distribuitorului pilotat
X nu comunica cu P al distribuitorului pilotat
Y nu comunica cu T al distribuitorului pilotat

Presiunea minima necesara la X la distributoarele pilotate este in domeniul 410 bar care trebuie mentinuta constanta in pozitiile de lucru. In figura
5.29 sunt prezentate diferite variante de comenzi interne si externe cu drenaj intern.
La distribuitoarele care in pozitia centrala P a distribuitorului principal este inchis figura 29, a comanzii de pilotare nu creeaza probleme.
La distribuitoarele la care P comunica cu T in pozitia centrala, presiunea de alimentare este mica, iar la anclansarea electromagnetului presiunea de
pilotare nu poate realiza forta necesara comutarii sertarului. Si in acest caz trebuie marita artificial prin procedeele prezentate in figura 29 b si c

Fig. 5.29. Circuite de comanda si drenare

In cazul b se monteaza o supapa de sens pe circuitul P al distribuitorului principal, fie pe traseu fie in corp. Presiunea de deschidere a supapei este
suficienta pentru comutarea sertarului, comanda X fiind conectata in amonte de aceasta. Acelasi rezultat poate fi obtinut si prin montarea supapei pe
traseul circuitului de tanc cazul c. In cazul d este prezentata o varianta in care pilotarea este externa furnizata de un acumulator care se incarca in
perioadele de lucru. Deasemenea, o varianta de pilotare externa - varianta e - foloseste o pompa de capacitate mica, cu roti dintate si presiune medie
reglata de o supapa existenta pe circuitul acesteia.
5. Defectiunile, cauzele si remedierea ( mentenanta) distribuitoarelor hidraulice cu sertar
Ca urmare a uzurii echipamentelor mobile ale distribuitoarelor, a impuritatilor uleiului sau din alte cauze acccidentale in timpul duratei de viata ale
aparatului sau constatat urmatoarele defectiuni ( tabel 3)
Tabel 3
Nr.crt.
1

Defectiunea

Cauza

Modul de remediere

Distribuitorul cu comanda

-electromagnet defect

-se verifica functionarea deplasarea sertarului prin

apasarea butonului de actionare a miezului magnetic;

-se verifica tensiunea bobinei
-se inlocuieste bobina sau tot electromagnetul de la caz
la caz
electrica nu comuta
- sertarul este blocat
- arcul nu readuce in pozita
initiala la incetarea comenzii.
- uzura obisnuita mare ca urmare
a depasirii duratei de viata
- uzura accidentala ca urmare a
patrunderii unor particule
abrazive in distribuitor cauzata
de filtrarea necorespunzatoare

- se inlocuieste tija impingatoare daca aceasta este tasata

- se scoate sertarul din corp, se spala ambele repere cu
petrol, se sufla cu aer, se ung suprafetele in contact si se
remonteaza si apoi se probeaza.
- se inlocuieste arcul rupt sau tasat
-se inlocuieste distribuitorul
- se schimba uleiul, se curata instalatia, se monteaza
cartuse noi filtrante si apoi se inlocuieste distribuitorul
hidraulic

Distribuitorul sau pilotul are

pierderi interne de ulei mari

Socuri ( lovituri de berbec)

instalatie

- placa de
droselizare ((temporizare)
defecta

- se demonteaza placa de droselizare se verifica cursa

supapei de sens si calitatile arcului- se inlocuieste arcul
sau toata placa de droselizare

Pierderi externe de ulei

- inele O, mansete de etansare

defecte.

- se demonteaza distribuitorul, piesele componente si se

inlocuiesc etansarile statice si dinamice

Comenzile manuale nu se
mentin pe pozitia indexata

- arcurile nu au forta suficienta, - se demonteaza capacul comenzii manuale se face

canalele circulare de indexare au constatarea aspectului arcului, se mareste forta de
muchiile rotunjite
prestrangere sau se inlocuieste si se executa o piesa noua
cu canale de indexare

6. DISTRIBUTOARE IN CONSTRUCTIE SPECIALA

In afara de distribuitoarele cu sertar atat pe utilajele fixe cat si mobile se mai gasesc si alte aparate speciale de distributie;
6.1. Distribuitorul rotativ
Distribuitoarele rotative au acelasi rol functional ca cele cu sertar cu deosebire ca piesa de distributie este rotativa. Debitul este dirijat prin sfere,
cilindru sau fante plane prin rotirea unei manete care, de regula, este indexata intr-o pozitie fixa.
6.1.1. Distribuitor rotativ cu sfera ( bila )
Cel mai uzuale distribuitoare rotative sunt cele cu doua si trei cai cu doua pozitii prezentate in figura 5.30 si mai rar cele 4/2. Sfera este etansata cu
doua garnituri speciale din teflon.

Fig. 5.30. Robineti cu sfera

- Distribuitoarele manuale 2/2 ( 2 gauri, 2 pozitii ) si 3/2 ( 3 gauri, 2 pozitii ) in pozitii de functionare sunt exemplificate in figura 5.31.

Fig. 5.31. Robineii cu sfera comutate in diferite pozitii

6.1.2. Distribuitor manual rotativ cu distributie plana frontala
Distribuitorul cu distributie plana, rotativa mai uzuala este cea in constructie 4/3 ( 4 gauri, 3 pozitii) actionate cu maneta sau rozeta - figura 5.32. O
placa plata rotunda cu degajari se roteste pe suprafata de asezare conectandu-le cu gaurile din corpul distribuitorului.
-

Distribuitorul manual 4/3 ( 4 gauri, 3 pozitii ) in cele trei pozitii este prezentat in figura de mai jos.

Fig. 5.32. Distribuitor rotativ cu trei pozitii cu distributie plana

7. Distribuitoare cu supape conice actionate manual
Supapele conice inchid pe scaune apasate de arcuri figura 5.33, astfel incat pe pozitia centrala racordurile P,A,T sunt inchise. La rotirea manetei
spre stanga cama actioneaza tija supapei conice, deschide calea P-A si inchide circuitele spre T. Rotind maneta spre dreapta, circuitul P se inchide iar
consumatorul A se descarca la bazin, T.

Fig. 5.33. Distribuitor comutat in cele trei pozitii

BIBLIOGRAFIE
Marin, V. s.a. 1981. Sisteme hidraulice de actionare si reglare automata. Probleme practice. Proiectare, executie, exploatare.Bucuresti. Editura
tehnica.
5.2. Deacu, L., Pop I. I., 1983. Hidraulica masinilor unelte. Cluj Napoca,Institutul Politehnic
5.3. *** Catalog Rexroth Hydraulik Trainer, 1978
5.4. *** Catalog Elemente hidraulice, Pmax = 315 bar, 1979. I. Balanta Sibiu.
5.5. *** Catalog Rexroth Hydraulik Trainer, 1978
5.6. REXROTH Bosch Group, 1995. Hydraulik Komponenten fur industrielle Anwendungen