Facultatea de Teologie Ortodoxa, Iustinian Patriarhul, Bucuresti

Master I Studii religiase si educatie crestina

COLINDELE valoarea lor misionara

Masterand: Rusa (Vasile ) Nela

Anul 2012-2013

CUPRINS

Pag.

I.Notiuni

introductive..3

II.Originile colindelor.4
III.Importanta colindelor si valoarea lor misionara..5
IV.Concluzii....8
V.Bibliografie.9

Colindele valoarea lor misionara

I.Notiuni introductive
Sarbatorile crestine ale Nasterii Domnului, Anului Nou si Bobotezei au in viata
crestinilor o semnificatie aparte. Ele trezesc rezonante afective de inalta sensibilitate creand o
atmosfera de bucurie si un farmec cu totul specifice in trairea religioasa. La acestea contribuie in
cea mai mare masura traditia veche si scumpa a colindelor ,care infatiseaza evenimentul
extraordinar al venirii in lume al Fiului lui Dumnezeu intrupat.
Colindele au nsoit mereu viaa zbuciumat a poporului romn, ncercnd s-i aline
suferinele i s-l ntreasc n credina sa n Dumnezeu. Dintotdeauna romnul a tiut s colinde,
trind cu intensitate farmecul Crciunului. De cum ncepea postul, se organizau cetele de
colindtori, care i pregteau repertoriul i, apoi, n ajunul Naterii Domnului mergeau la
colindat, nu numai la rudenii, ci n ntreg satul sau spaiul n care locuiau. O cas colindat
beneficia de binecuvntarea lui Dumnezeu. ns, dac o gospodrie i avea porile ncuiate,
nsemna c se refuz mesajul divin al venirii n lume a lui Iisus Hristos. Obiceiul colindatului s-a
meninut pn n zilele noastre i prin mila lui Dumnezeu, va dinui pentru totdeauna.
Motivatia alegerii temei
Am ales aceasta tema deoarece, colindul este, as putea spune, o rentoarcere la copilria
dup care tnjim toi, la frumoii ani n care ne bucuram de dragostea i afeciunea mamei, care
ne-a nvat prima rugciune i cea dinti colind. Vznd-o, cu ochii minii, pe Maica Domnului
aplecat cu atta druire asupra Pruncului Iisus n ieslea Betleemului, imi aduc aminte, cu
nostalgie, cu ct emoie colindam n serile lungi ale iernii, n timp ce afar ningea linitit i
zpada se aternea ca un covor peste cas i peste curte. Pare o imagine feeric, de basm, dar
chiar aa era i cred c fiecare copil simte la fel Crciunul n sufletul su nevinovat. ntre
Naterea Domnului i colinde exist o legtur intrinsec: Crciunul se oglindete n colinde, iar
colindele au ca scop principal preamrirea venirii n lume a Fiului lui Dumnezeu pentru fericirea
etern a omului.
Prin urmare, s preuim n adevrata lor valoare aceste perle ale cretintii, care sunt
colindele. S nu le dm uitrii, ci din an n an s le intonm cu o plcere deosebit i sporit,
simind acea bucurie i mulumire sufleteasc pe care numai colindele ni le pot produce:
Hristos Se nate / Venii la nchinare / Cu vesel suflet / Vesel cntare.

II.Originile colindelor

Datina colindatului la poporul roman este straveche, avandu-si obarsia in vatra vechii
Dacii. Chiar daca nu poate fi precizata cu exactitate data aparitiei acestui obicei, continutul
poetico-literar al colindelor indica faptul ca ele vin din adanc de istorie crestina si
romaneasca,unele chiar dinaintea formarii poporului roman, adica din secolul I, din vremea in
care Sfantul Apostol Andrei propovaduia Evanghelia Mantuitorului Iisus Hristos pe teritoriul
Dobrogei.1
Colindele aveau functiune rituala, aceea de urare pentru fertilitate, rodire si belsug.Un alt
scop des intalnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele si de reintalnire cu cei plecati
dintre noi.In acest sens ,ele mostenesc functiunea sarbatorilor pagane ale Saturnaliilor,
Calendelor lui ianuarie si a Dies Natalia Solis Invicti. Peste timp, din semnificatia initiala a
colindelor s-a pastrat doar atmosfera sarbatoreasca, de ceremonie, petreceri si urari.

Termenul colinda este de origine latina si provine de la cuvantul latincalendae,

derivate din verbul calare(a vesti).astfel, a colina inseamna a vesti.Ca parte integranta a
folclorului religios, colindele prezinta o valoare nepretuita prin originea si mai ales prin
vechimea lor. Ele reprezinta cantecul nostru stramosesc si una dintre cele mai vechi forme de
manifestare a folclorului religios romanesc.2

Prezenta in colindele si plugusoarele noastre a numelui Badica Traian, aminteste de

timpul formarii poporului roman si de stramosii neamului nostru. Dupa parerea unor cercetatori,
cele mai vechi colinde ar fi acelea care au Lerui DoamnesauAlilerui Doamne, care ar fi
forma arhaica, pe cat se pare, a cuvantului bisericesc Aleluia3.Colindatul este vazut ca o
manifestare intemeietoare de lume, incarcata cu virtuti apotropaice iesite din comun.

Monica, Bratulescu,Colinda romaneasca,Bucuresti, Editura Minerva, 1981,p.15

Pamfile,Tudor, Sarbatorile la romani, Bucuresti, Editura Saeculum, 2006, p.298
3
Coman,,Mihai, Izvoare mitice, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca,1980, p.24
1
2

III.Importanta colindelor si valoarea lor misionara

Colindul romanesc, prin forma sa simpla si prin mesajul pe care-l exprima, este glasul sfant
al Sfintei Evanghelii extins sau transmis in sufletele si-n casele dreptcredinciosilor crestini.
Colindul reprezinta ecolul popular si artistic al cantarilor bisericesti liturgice. Ele se revarsa
asupra tuturor celor care le canta si le asculta lumina cunostintei de Dumnezeu, intarind credinta
ortodoxa, pace si bucurie dumnezeiasca.4 Este o manifestare nepretuita, zestrespirituala pe care o
mostenim din mosi-stramosi .El este sfant pentru ca transmite un mesaj ceresc, o veste de la
Dumnezeu. Colindele sunt de doua feluri: coline religioase si colinde laice .Colindele religioase
au o origine literara si e refera la Iisus Hristos ,la Maica Domnului.Cele lumesti au caracter liric
si sunt adaptate de colindatori la situatia celor care le canta. Sunt inspirate din Sfanta Scriptura si
din Sfanta Traditie, iar prin versurile lor duioase si pline de credinta se descifreaza versurile
adanci ale unei trairi religioase autentice.
Majoritatea colindelor au in centrul lor persoana Mantuitorului, descriind mai ales
intruparea si nasterea Lui cea mai presus de fire. Este prezenta si Maica Domnului in versurile
colindelor romanesti alaturi de Fiul Sau iubit. Astfel, Fiul lui Dumnezeu s-a nascut
Din Fecioara Maria
Din neamul lui Avraam,
Din samanta lui David,
Din Duhul Sfant zamislit,

caci ,

Dumnezeu fiind din fire,

Ai luat chip de omenire,
Si te-ai dat spre rastignire
Pentru a noastra mantuire.
Maica Domnului este numita de credinciosi Curata ,Preanevinovata, Fecioara Maria:
Ca astazi curata /Prea nevinovata,/Fecioara Maria/Naste pe Mesia.

Antonie,Mitropolitul, in revista Traditie si continuitate - Cuvant la zile mari , Traditia colindelor in

Ortodoxia si istoria romanilor, Sibiu,1989, p.8-9

La evenimentul Nasterii sunt de fata toate planurile creatiei si ale firii:cerul reprezentat
prin ingeri, ingerii cantau si se bucurau, lumea cuvantatoare a pamantenilor infatisata prin
pastori Trei crai de la Rasarit/ Spre stea au calatorit, si lumea necuvantatoare , infatisata
prin plante si animale.
Sarbatoarea Craciunului a reprezentat dintotdeauna un moment important, insemnand
Nasterea Mantuitorului Hristos, Fiul lui Dumnezeu care coboara si se naste ca Fiu al
Omului(Matei 16,13). Colindatul a fost initial chiar la Nasterea Domnului, moment in care
martorii la acest eveniment au dat de stire intregii omeniri despre aflarea Mantuitorului Am
gasit pe Mesia(Ioan 1,41), Am aflat pe Acela despre care au scris Moise in Lege si proorocii,
pe Iisus, Fiul lui Iosif din Nazaret (Ioan 1,45).5
Actualizand in fiecare an amintirea Nasterii Domnului Iisus, colindatorii duc cu ei la
casele credinciosilor voie buna, cinstea si dragostea, asa cum se poate observa din urarile:
Troscotel de langa drum,
Voie buna cui ma-nchin.
Troscotel de langa cale,
Cinste si dragoste in fata dumitale.

Colindele indeamna pe credinciosi sa fie buni mereu, dar mai ales acum, cand s-a nascut
Pastorul cel bun:
Acuma pe la Craciun,
Tot omul sa fie bun.

Bunatatea romnului este cunoscuta sub numele de ospitalitate :

Busuioc verde pe masa,

Ramai gazda sanatoasa
La multi ani cu sanatate,
Domnul sa va dea de toate.
5

Sfanta Scriptura

Alaturi de bunatatile care izvorasc din iubirea de Dumnezeu si de aproapele, colindele

reflecta o calitate si o virtute tot asa de specifica pentru credinciosi si anume cinstea.
In noaptea sfanta si plina de taina a Craciunului, acest praznic luminos, in fata acestor
podoabe minunate ale sufletului romanesc, care aduc mesajul maririi lui Dumnezeu, al pacii si
infratirii intre oameni, portile inimilor noastre se deschid mai larg pentru a canta dupa datina
strabuna colindul sfant si bun si pentru a primi bunele vestiri ale colindelor si urarile lor,
impreuna cu Mantuitorul Hristos care vine ,
Sa se nasca si sa creasca
Sa ne mantuiasca.

Colindele scot in evidenta legatura stransa a stramosilor cu ortodoxia, facand ca in

versurile lor sa rasune numele orasului Constantinopol:
La poarta la Tarigrad, ziurel de ziua,
Sade-un fecior de-mparat, ziurel de ziua.
Pentru noi ,astazi, colindatul este o datina adanc inradacinata in constiinta neamului
romanesc, ea fiind intalnita in toata lumea crestina.6
Fiecare persoan se strduiete s-i schimbe viaa, s renune la plcerile trectoare i
s se aplece cu bucurie spre post, rugciune, milostenie i alte fapte bune, n dorina de a se
apropia cu iubire de aproapele i, implicit, de Dumnezeu. Scopul ntruprii Mntuitorului este
ndumnezeirea ntregului neam omenesc, ns pentru atingerea acestui el omul este dator s
participe i el cu propria sa voin liber, deschizndu-se spre a-L primi pe Dumnezeu.
Cretinul poate realiza, n mod real, o pregustare a Raiului prin intermediul colindelor i
al cntrilor bisericeti. Colindul reprezint un moment de bucurie pentru toat lumea, vestind
naterea n lume a pruncului Iisus n petera din Betleem, cntndu-se n tot postul Crciunului.
.
Prin colinde devenim mesagerii naterii dup trup a Domnului Hristos. Intonnd
frumoasele noastre colinde, ne ntoarcem n timp i realizm buntatea i iubirea lui Dumnezeu
fa de noi, ncercnd s ne redobndim acele suflete nevinovate de copii pe care le aveam cnd
am nceput s colindm.
Domin, Adam, Sarbatorile de iarna si de peste an intre datina , muzica si teologie, Alba Iulia,Editura
Reintregirea ,2009, p.77
6

IV. Concluzii

Colindele, aceste nestemate ale folclorului romanesc, sunt pastrate cu sfintenie si

transmise mai departe cu dragoste si daruire urmasilor nostri. Pentru noi, credinciosii din ziua de
astazi, colindele raman precum o sursa de oxigen , caldura si alinarea sufleteasca de care avem
nevoie, deoarece noi iubim colindele si spiritul sarbatorilor si un colind este binevenit in orice
casa de crestin.
Copiii, in special, chiar de la varste fragede, iubesc aceste cantari sfinte si le canta cu
sufletul lor curat, devenind astfel ingerasii care se bucura de nasterea Mantuitorului. Melodia ne
incalzeste inimile si le umple de bucuria cea sfanta. Versurile ne transmit urari de pace si belsug
pentru noul an, urari de sanatate, bunastare, iertare si cinstire.
Astfel, prin intonarea colindelor, Duhul Sfant se revarsa asupra credinciosilor creand o
atmosfera calda si plina de iubire. Devenim mai mai buni, mai iertatori, mai increzatori in noi
insine si in semenii nostri.
Colindele sunt cele care ne reaseaza intr-o lume senina, in care ne lasam in voia bucuriei,
bucurie care nu se masoara cu timpul, ci cu adancimea.Ne induiosam din an in an ascultand
colindele si ne amintim si de vremurile copilariei, transmitandu-le astfel din generatie in
generatie.
Colindele constituie una din cele mai pretioase mosteniri din istoria credintei poporului
nostrum romanesc, un mijloc de cultivare a frumosului, de descoperire a dumnezeirii.

V.Bibliografie

Bratulescu Monica, Colinda romaneasca, Bucuresti, Editura Minerva, 1981;

Coman Mihai,Izvoare mitice, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980;

Domin Adam, Sarbatorile de iarna

Iulia, Editura Reintregirea,2009;

Mitropolitul Antonie,in revista,Traditie si continuitate-Cuvant la zile mari,

colindelor in Ortodoxia si istoria romanilor, Sibiu,1989;

Sfanta Scriptura.

si de peste an intre datina, muzica si teologie ,Alba

Traditia