S2(A) Ce se poate investiga in psihologie?

Afectivitate
Atenie
Comportament
Condiionare
Contiin
Creativitate
Cunoatere
Emoie
Gndire
Imaginaie
Instincte
Inteligen
Limbaj
Memorie
Motivaie
Nevroz
Percepie
Psihometrie
Psihoz
Reprezentare
Stres
Suflet
Voin
Traum
Psihologia (din limba greac: psych = suflet, logos = tiin) este tiina care
studiaz comportamentul uman, inclusiv funciile i procesele mentale ca inteligena, memoria,
percepia, precum i experienele interioare i subiective cum sunt sentimentele, speranele i
motivarea, procese fie contiente, fie incontiente.
n acest cadru general al activitii psihice distingem urmtoarele categorii:
Coninut psihic sau de contiin: elementul care, ntr-un moment determinat, face obiectul unei
funciuni psihice.
Funciuni psihice: modalitatea specific a activitilor contiente independent de coninutul lor.
Mecanisme psihice: modalitatea specific a activitilor incontiente.
Sfere sau straturi psihice: ansamblul de funciuni i mecanisme comune unei anumite funciuni
psihice (de ex.: sfera afectiv, sfera cognitiv etc.).
Tipul psihologic: ansamblul caracteristicilor individuale intelectuale, afective i voluntare care pot
fi schematizate ntr-un mod abstract (personalitatea).
Psihologii adopt diverse modaliti n studiul activitii psihice. De exemplu, psihologia
experimental folosete metode tiinifice n descrierea i nelegerea cauzelor i relaiilor reciproce
ale unor procese diferite cum sunt percepia, nvarea, memorizarea i comportamentul social.
Psihologia umanistic face mai de grab investigaii calitative pentru a cerceta experienele
subiective ale fiinelor umane.
De la nfiinarea primului laborator experimental de psihologie de ctre Wilhelm Wundt n 1879 la
Universitatea din Lipsca (Leipzig), psihologia s-a separat treptat de filozofie, din care provenea,
pentru a deveni o specialitate de sine stttoare cu o serie de direcii i subspecialiti, care
dispun doar n parte de un limbaj comun.
S2(B)Validitatea, procedee de validare.
Testul ca sa fie considerat o masura buna a domeniului de evaluare este necesar sa obitnem o serie
de informatii care sa reflecte faptul ca testul masoara ceea ce si-a propus. Validitatea se refera deci la
relatia dintre scorul obtinut la un test si un anumit criteriu sau performanta externa.
Prin validitate intelegem stabilirea unei concordante unei concordante dintre notele de evaluare ce
se obtine prin teste si notele ce se dau acelorasi subiecti in viata.
In teoria testului psihologic, validitatea este un concept central, beneficiind in mod prioritar de
atentia tuturor celor preocupati de aplicarea si, mai ales, construirea testelor.

- Validitatea este considerata aspectul central al psihmetriei.

In calitate de concept generic, validitatea incearca sa raspunda la urm. Intrebari:
- Care este caracteristica masurata de test?
- Testul masoara ceea ce pretinde a masura in prezent?
- Tipul de test utilizat convine cu adevarat pt folosirea care ii este destinata?
- Testul poate lamuri psihologic notiunea implicata?
Exista 4 tipuri de validitate:
1)validitatea de continut
2)criteriului
3)constructiei
4)ecologica
1)V de continut- necontaminarea cu alte criterii ale continutului sau criteriului intr-o baterie de teste,
cu alte criterii decat cele care compara cu activitatea practica sau cu obiectivul.
2)V legata de criteriu- asa numita validitate predictiva sau empirica, urm. Nu rezultatul in sine al
masurarii, ci criteriul extern cu care se compara acest rezultat.
Exista doua timpuri de validitate a criteriului
a)validitatea concurenta
b)predictiva
Concurenta este verificata at cand testul este comparat cu alta masura aflata la indemana(test de
inteligenta- examen pe care studentul l-a dat deja)
Predictiva este verificata at cand rezultatele testului sunt comparate cu ceva care trebuie sa se
intample in viitor, dupa ce persoana a fost testata.
3)V de constructie- se refera la claritatea si masurarea strategiei incluse in test si are in atentie
gradul in care testul cuprinde o strategie satisfacatoare de investigatie a criteriului in situatiile de
viata considerate ca fiind incluse in test.
4)V ecologica-arata daca testul masoara fenomenul real in lumea de zi cu zi pe care trebuie sa o
reprezinte.(un test de extraversiune, realizat cu creionul pe hartie, identifica intr-adevar persoanele
sociabile si prietenoase in viata cotidiana.
Proceduri specifice
Validitatea continutului este asigurata la teste inca de la inceput prin construirea itemilor
corespunzatori obiectivelor urmarite.
Pt construirea itemilor deseori pregatim o colaborare cu experti fie in domeniul supus manifestarii fie
in cel al psihodiagnosticului ori in cel al statisticii aplicate. Validitatea continutului ne permite sa
raspundem la doua intrebari
-1 daca testul de cunosinte acopera un esantion reprezentativ al informatiilor si capacitatilor
specifice.
-2 daca performanta la test este independenta de influenta unor variabile irelevante.
Validitatea continutului este aplicabila si pe teste ocupationale destinate a fi folosite in selectia
personalului si in ierarhizarea profesionale, e necesara o amanuntita analiza psihologica a muncii
care sa scoata in evidenta elemente de asemanare dintre exigentele activitatii de munca si itemii
testului.
O modalitate adecvata se a evalua calitatea unui test, in cazul nostru validitatea este de a aprecia
justetea deciziilor luate pe baza informatiilor pe care le-a furnizat, mai exact proportia deciziilor
luate anterior si care s-au dovedit a fi juste.
Indicele de eficacitate este o prima forma in care se poate exprima indicele de validitate.
Decizia corect luata este apreciata prin cunoasterea rezultatelor in masura criteriu obtinute de
subiecti carora li s-a administrat testul.