Amestecarea este operatia de omogenizare a doua sau

mai multe subst. cu scopul obtinerii unui produs cu

aceasi compozitie in intreg volumul (omog.
mecanica)sau cu aceasi temp(omog termica).Op de
amestecare se utiliz in anumite procese tehno pt
accelerarea reactiilor chimice si a unor procese fizice.
Amestecarea poate constitui o operatie independenta
cand este fol la obt unor produse care sunt amestecuri a 2
sau mai multe component sau poate fii auxiliara knd
creaza cond optime de desfasurare a op principale si
anume la intensificarea transmiterii caldurii, la separarea
suspensiilor, la extragerea unor subst, reactii chimice sau
schimbarea starii fizice.
Procesul de A cuprinde 2 faze: in prima faza se
realizeaza o A in apropierea dispozitivului sau a piesei
care realizeaza A si astfel se formeaza zone mici de A in
kr iau nastere curenti cu viteze diferite ce conduc la
deplasarea vol de material si care se numeste A locala. In
a 2 a faza, vol de material supuse amestecarii aflate in
apropierea dizpozitivelor de amestecare antreneaza alte
volume vecine de materiale. Se realiz cu viteza redusa si
se numeste amestecare generala.
Factorii care infl A: Eficienta amestecarii arata dak
amestecul este uniform si dak materialele sunt uniform
distribuite in fct de durata operatiunii. Cei mai imp
factorii de kr depinde A sunt: Proprietatile amestecului
care trebuie obtinut si anume densitatea, grupa de
omogenizare, vascozitatea care det. marimea energiei
consumate pt realiz amestecarii. Forma, marimea, pozitia
si turatia disp de A: Forma si marimea disp de A tre alese
in asa fel incat sa se realiz cat mai multe pct de agitare
locala in cat ami multe zone de material. Pozitia de
asezare a disp de amestecare tr sa determine in vas
curenti de directii diferite care sa se intersecteze si sa se
realiz astfel o A generala buna. Turatia disp de A tre sa
asigure formarea de curenti cu viteze de deplasare mari
care sa conduca la deplasarea a cat mai multe portiuni de
material intro agitare generala puternica. Ap in care se
realiz A: are o infl asupra amestecarii prin miscarea pe
care o are in timpul amestecarii si prin gurile de umplere
cu material.
Realiz op de A: Asupra op de A o infl mare prezinta
forma disp de A care se allege in fct de natura produselor
care se amesteca si de energia ce tre transmisa in op
respectiva de amestecare. In cazul op de A realizata cu
disp mecanice, asupra produselor se exercita o presiune
si se creaza o miscare a produselor dupa 3 directii: 1
radiala knd prod se depl perpendicular pe peretele
vasului. 2 longitudinala sau paralela cu axa de rotatie a
disp de A. 3Tangetiala la care apare un cerc deschis prin
miscarea disp de A.
In cazul amestecatoarelor cu disp de A montat central,
A se realiz dat fortei de A ce actioneaza dupa directiile
radial si longit. Componenta tangetiala dezv curenti de
curgere a produsului dupa traiectorii circulare
concentrice care pornesc de la axul disp si ajung pana la
peretele vasului si invers.

Curgerea produsului se realiz prin alunecarea

straturilor de produs, unele peste altele, iar in centrul
vasului se formeaza ocavitate, deoarece straturile de
produs sunt impinse spre peretele vasului de A.
Produsul final obt dupa A depinde de starea
fiziologica a componentelor kr intra in amestec. In
fctie de nat componentelor, A are denumiri
specific : agitare, knd A are loc intre fluide sau
intre lichide si solide,malaxare knd are loc
amestecarea lichidelor, pastelor sau topiturilor cu
vascozitate mare, amestecare knd se omogenizeaza
solidele purverulente sau granulate si omogenizare
knd are loc red dimensiunii picaturilor fazei interne
pt sistemele disperse de tip emulsii.
Sedimentarea este operatia de separare a
sistemelor eterogene in fazele component sub
actiunea diferentiata a unei forte externe(forta
gravit si centrifuga) asupra fazelor cu densitati
diferite.
Sedimentarea in sistem L-S: Amestecurile
eterogene L cu faza S dispersata numite supsensii
se deosebesc intre ele prin concentratia fazei solide
dispersate si prin gradul de dispersie ale acesteia.
Op de separare a acestor amestecuri se numeste
sedimentare si consta in depunerea particulelor
solide sub act fortei gravitationale. Sedimentarea
este infl de dimens particulelor care sunt f diferite,
de cant fazei solide din amestec, de forma
particulelor solide care pot fii sperice, lamelare,
plate, de dif dintre densitatile celor 2 faze si de nat
particulelor solide.
In urma sedimentarii rezulta faza L numita
decantat si faza solida imbibata cu L numita ppt
sau sediment. Operatia de recuperare a fazei L obt
in urma sedimentarii se numeste decantare, iar a
celei S se numeste ingrosare. Eficienta op de S se
caract prin obt unui decantat cat mai sarac in
particule solide adik sa rezulte un lichid limpede si
un ppt cat mai sarac in lichid intr-un timp cat mai
scurt. In fctie de importanta se pot recupera faza
L(decantarea vinului, limpezirea berii), faza
solida(ingrosarea sucurilor de leg si fr fara evap
fazei L) si ambele faze intalnita la fermentarea pe
bostina a vinurilor rosii in kr se recupereaza mustul
si bostina kr poate fii utilize in procesul de
distilare. Aparatele in kr se realiz sed sub influenta
fortei gravit se numesc decantoare.

Sedimentarea in sistem L-L: in cazul A

eterogene de tip L-L, mediul de dispersie este
lichidul in kr se alfa o alta faza lichida dispersata
sub forma de picaturi, Aceste A se numesc
emulsii(ex plasma laptelui si grasimile din lapte,
uleiul si apa). Separarea amestecurilor in camp
gravit are loc datorita diferentei dintre densitatile
celor 2 lichide. Dak f dispersa este alc din particule
de densitate mai mare dekt mediul de dispersie
acestea se vor deplasa de sus in jos. Dak densitatea
f disperse este m mica dekt densitatea mediului de
dispersie separarea va avea loc prin deplasarea
particulelor de jos in sus. In ind alim sedimentarea
in sistem L-L este imp pt ind uleiurilor vegetale pt
separarea solventului de extractive de apa si in ind
spirtului pt separarea uleiului de fuzel si
recuperarea alcoolului etilic din acesta. Aparatele
folosite pt sep amestecurilor eterogene L-L se
numesc vase Florentine kr sunt decantoare de
forma cilindrica asezate vertical. Inaltimea vaselor
florentine tre sa asigure un timp suficient pt
depunerea fazei lichide cu densitate mai mare.
Sedimentarea in sitem G-S: Sistemul eterogen
gazos repr un mediu gazos in kr se afla particule
solide din mat ce este prelucrat in aceea operatie
(zahar,faina). In fctie de provenienta lor , sistemele
gazoase eterogene pot fi sist in dispersii mecanice
si sist cu dispersii condensate kr difera intre ele
prin marimea particulelor. Sist G cu dispersii
mecanice se obt in operatiile de maruntire sau in
cazul pulverizarii lichidelor, faza dispersa putand
fii lichida sau solida. Particulele kr formeaza
dispersia se numesc si au dimens intre 5-50
micrometri. Sist G cu dispersii condensate se obt la
cond particulelor cu vapori. Particulele condensate
se pot unii si pot forma particule de dimness mai
mari dekt dispersiile mecanice. Sist cu dispersii
mecanice i-au nastere in operatiile de maruntire,
cernere, uscare in current de aer, transport
pneumatic. Sist G cu dispersii condensate: apar in
op de condensare a vaporilor, evaporarea
lichidelor, uscarea prin pulverizare, reactii de
ardere. Particulele kr se formeaza si kr tre separate
de sist gazoase au dimens diferite si doar pulberii
de faina au dimens de 15-20 micro iar cei de
amidon 5-25 micro. Sep A eterogene kr apar in dif
produse si faze de fabricatie este imp pt
recuperarea prod utile. Sep A eterogene G-S in
camp gravitational se realiz in camera de
desprafuire kr pot fii simple, cu sicane sau lanturi.

Filtrarea este operatia de separare a fazei S

dintr-un amestec S-L in forma de suspensie prin
trecerea ei printr-un suport filtrant poros prin care
trece numai faza lichida.
Produsul solid care ramane pe suprafata filtrului
se numeste ppt. Operatia de filtrare decurge in mai
multe etape. Prima etapa consta in retinerea pe
suprafata suportului filtrant a unei parti din faza
solida, filtratul antrenand o mica parte din
particulele cele mai fine si se obt astfel: un filtrat
limpede kr de cele mai multe ori se recircula. In a 2
a etapa se formeaza pe suprafata suportului filtrant
a unui strat de ppt kr va retine pe supr lui toata faza
S, lichidul devenind mail impede. Etapa a 3 a
consta in spalarea stratului de ppt si indepartarea
pptului de pe suprafata stratului filtrant, iar in a 4 a
etapa se realiz o regenerare a filtrului care consta
din desfundarea porilor si spalarea filtrului.
La sf filtrarii pptul tre sa contina cea mai mare
parte din particulele solide, iar filtratul cat mai
putin solid.
Factorii care infl viteza de filtrare: 1 Diferenta
de presiune dintre presiunea de deasupra supraf
filtrante si presiunea din spatial in care curge
filtratul. Cu cat diferenta de presiune P1-P2 este
mai mare cu atat filtrarea se realiz ami rpd.
2 Calitatea materialului filtrant tre sa opuna o
rezistenta hidraulica cat mai mica la curgerea
filtratului, dar sis a fie rezistent sis a poate fii
recuperate pt o noua op de filtrare, sa fie ieftin si
usor de procurat. 3 Granulatia particulelor
continute in amestecul supus filtrarii. Are infl
asupra vitezei de filtrare, acesta crescand in cazul
filtrarii amestecurilor cu particule solide mari kr
sunt retinute usor pe supraf de filtrare se scade knd
se filtreaza suspensii fine care astupa porii supraf
filtrante. 4 Grosimea stratului de ppt depus pe
suprafata de filtrare reduce viteza de filtrare. 5
Temp amestecului infl in mare masura viteza de
filtrare deoarece prin incalzire se reduce vasc
fluidului detterminand cresterea fluiditatii si in
consecinta a vitezei de curgere a filtratului.

Mijloace de imbunatatire a filtrarii:

1 Marirea temp de filtrare care det micsorarea
vasc lichidului si are k effect cresterea
productivitatii si micsorarea umiditatii pptului.
2 Marirea presiunii de filtrare: in mod normal o
marire a presiunii de filtrare are o infl favorabila
asupra vitezei de filtrare. Se recomanda sa se
inceapa filtrarea la presiune mica sis a se mareasca
treptat in cursul filtrarii.3 Coagularea prealabila
adik formarea flocoanelor mari rezultate din
aglomerarea particulelor fine cu ajutorul unui
coagulant. 4 Evitarea pomparii, agitarii sau a altor
actiuni care prin marirea turbulentei provoaca o
faramitare a granuleleor suspensiei. 5 Diluarea
suspensiei imbunat filtrarea prin micsorarea
vascozitatii. 6 Filtrarea sau sedim. prealabila
eliminand o parte din particulele mari ale
suspensiei initiale imbunatateste filtrarea finala
prin micsorarea grosimii stratului de ppt. 7 Adaosul
de materiale auxiliare, adaosuri purverulente sau
fibroase kr formeaza cu faza solida a suspensiei
ppte afanate, permeabile kr imbunatatesc mult
filtrarea. Astfel de mat aux sunt kisselgur, filter de
azbest si altele.
Difuzia este operatia prin kr dintr-un amestec
omogen se separa componentele sau se pot forma
amestecuri omogene din componentele de baza:
desf proceselor de difuzie intre 2 faze este det de
schimbul de molecule de la o faza la alta pana la
stabilirea unui echilibru. Difuzia poate fii
moleculara si de convectie.
Metode de realizare a difuziei: in ind alim
difuzia se poate realiza continuu si discontinuu.
Difuzia discontinua se realiz dupa principiul
deplasarii moleculare. O cant de mat se incarca
intr-un aparat unde se adduce un solvent oarecare
(benzina sau abur pt subst grase, apa pt zahar).
Traversand stratul de material, o parte din subst va
difuza spre solvent. Pe masura ce scade
concentratia in subst a materialului supus difuziei
creste concentratia in subst a solventului. Se
consuma mat si creste solventul. La un moment
dat, se obs k oricat de mult sar mentine in difuzie
solventul cu materialul, conc solventului nu mai
creste, desi mat nu a fost epuizat de subst. Pt a se
realiza difuzia totala a subst din mat sunt necesare
mai multe spalari cu solvent, iar difuzia tre reluata
de un nr mai mare de ori.
Difuzia continua se realiz pe principiul difuziei prin
convectie in contra curent. Materialul solid este
transportat continuu cu un mijl oarecare de transp, iar in
sens opus acestuia circula solventul. Solventul curat
intalneste materialul a carui concetratie in subst este
aproape 0. Pe masura ce solventul se apropie de

capatul unde se alimenteaza materialul, conc in

subst a solventului creste. La evacuarea din aparat
solventul are conc max in subst difuzata, iar mat
are conc minima aproape de 0, dak difuzia s-a desf
normal.

Extractia este operatia de sep partiala sau totala

a componentelor unui amestec pe baza diferentei
de solubilitate in unul sau mai multi dizolvanti. Op
de sep prin extractie implica urm faze: realiz unui
contact intre amestecul supus extractiei si
dizolvant, separarea fazelor formate si recuperarea
solventului si a dizolvantului.
Moduri de realiz a extractiei: extractia simpla in
care solidul si dizolvantul se afla un timp in contact
intr-un recipient, extractia decurge lent iar
atingerea conc de echil se separa fazele. Extractia
multipla( in trepte) in kr solidul sub forma de
particule este fix, iar dizolvantul se deplaseaza
periodic sau continuu spaland in trepte din solid
componentul kr este extras. Se obtin extracte(faza
L) si un rafinat(faza S). Extractia continua in
contra current este un contact multiplu la kr solidul
si dizolvantul circula continuu in contra current.
Extractia simpla se aplica la obt baut. Racoritoare,
iar extractia multipla si continua se aplica la
extractia uleiului din mat prime oleaginoase si la
extractia zaharului din taieteii de sf de zahar.