Sunteți pe pagina 1din 5

EMST, an I

CORINA COSMA

Serviciile pentru productie. Serviciile pentru populatie


1. Servicii pentru productie
Contributia serviciilor la dezvoltarea produselor industriale si agricole devine
tot mai importanta. Concentrarea productiei, adaugarea specializarii si cooperarii,
desfasurarea productiei pe baze stiintifice, adaptarea rapida la cerintele pietei, reclama
cu stringenta, un volum tot mai mare si tot mai divers de servicii. Serviciile destinate
intreprinderilor s-au dezvoltat in primul rand ca activitati integrate procesului de
productie si odata cu aceasta, iar apoi s-au conturat ca activitati independente cu
existenta de sine statatoare. Dezvoltarea serviciilor pentru agentii economici a avut
loc in trei etape successive:
- in perioada interbelica in SUA, intre 1950-1960 in Europa Occidentala. Atunci
au aparut serviciile cu rol periferic pentru intreprinderi si anume: servicii de
consultanta juridical, fiscala, contabila, servicii de studiere a pietei, servicii de
publicitate si cele de transport.
- In perioada 1965-1975, serviciile pentru productie s-au caracterizat prin
tendinta de externalizare, adica transferul unei game largi de servicii prestate
in intreprinderile specializate si este cazul serviciilor de cercetare proiectare, a
serviciilor de paza, de curatenie, de reparatii, de transport. Astfel se realizeaza
un spor de productivitate, economii de personal, sunt diminuate cheltuielile de
cercetare dezvoltare, se obtine o calitate superioara, iar managementul este
absolvit de unele sarcini. Concomitent se manifesta si tendinta de internalizare
pe termen lung tendintele fiind reversibile.
- Perioada din 1975 si pana in prezent se caracterizeaza prin proliferarea a doua
mari categori de prestatii si anume cele privitoare la informatizarea proceslor
de productie si cele de studierea pietei si de comercializare a produselor.
Cauza principala a expansiunii ac servicii o reprezinta necesitatea adoptarii de
catre intreprinderi a unei strategii coerente de conceptie si de realizare a produselor de
flexibilizare a productiei si de publicitate adecvata, in vederea surmontarii unui mediu
caracteristic, printr-o puternica concurenta interna si externa.
Dupa criteriul situarii in timp fata de derularea procesului de productie
propriu-zis, serviciile pentru productie se subimpart in:
a) servicii situate in amonte fata de productie cum sunt:
- servicii de cercetare-dezvoltare
- servicii de proiectare
- studiile de fezabilitate si de evaluare a riscului
- studiile de piata
- aprovizionare si stocare
- consultanta
b) servicii prestate in timpul productiei:
- conceptia tehnologica
- controlul calitatii
- testarea
- analiza fizica si chimica
- reparatiile
- intretinerea
c) servicii prestate in paralel cu productia:
1

EMST, an I

CORINA COSMA

- servicii de contabilitate
- servicii juridice
- servicii financiare
- servicii de leasing
- servicii de management
d) servicii situate in aval de productie:
- servicii de publicitate
- service
- servicii de transport
- formarea clientelei
Serviciile pentru productie pot fi organizate sub forma unor compartimente in
cadrul intreprinderii care o deservesc sau in unitatile independente. Primele sunt strict
specializate, legate nemijlocit de productia intreprinderii si trebuiesc dimensionate la
limita minima pentru a asigura o utilizare rationala si eficienta a mijloacelor materiale
si umane aferente acestor activitati. Unitatile independente sunt specializate in servicii
ca: cercetarea stiintifica, proiectarea, contabilitate, asistenta juridica si financiara.
Acestea presteaza servicii de calitate, au o dotare tehnica superioara, personal
specializat si asigura servicii pentru agentii economici de obicei apropiati din punct de
vedere al obiectului de activitate.
Daca un serviciu se dezvolta in mod deosebit si numarul de utilizatori este
mare, societatile de servicii se pot constitui intr-o structura organizatorica distincta
chiar, intr-o ramura. (exemplu este cazul transporturilor, telecomunicatiilor,
comertului,..)
Serviciile comerciale destinate agentilor economici
Diversitatea serviciilor destinate agentilor economici, faptul ca sunt
incorporate in produsele finite creaza greutati in evaluarea lor. De obicei se exprima
cu ajutorul unor indicatori generali cum sunt numarul prestatorilor sau numarul
unitatilor din domeniul respectiv. Indirect se pot exprima cu ajutorul valorii adaugate
si limitat la prestatiile care se autonomizeaza sub forma unor ramuri distincte de
acestea.
Transporturile reprezinta pentru majoritatea tarilor lumii o ramura distincta a
economiei asigurand deplasarea in timp si in spatiu a marfurilor si persoanelor si
constituie o prelungire a procesului de productie. De dezvoltarea transportului
depinde evolutia produsului material, structura si distributia acestuia in profil
teritorial.
Ponderea transporturilor in PIB variaza in functie de gradul de dezvoltare
economic de la 3,5-7%. In Romania, populatia ocupata in transporturi reprezinta circa
4,5% din totalul populatiei ocupate, iar transporturile au o pondere de 6% in PIB si
cam tot atat in valoarea adaugata.
Scaderea volumului productiei industriale si agricole a dus la scaderea
volumului marfurilor transportate si a parcursului marfurilor in anul 2000 la circa 1/3,
respectiv 60% fata de anul 1990.
Serviciile de comunicatii au o pondere de 1,1-2,2% din PIB insa inregistreaza
un curs ascendent chiar pe fondul recesiunii economice in special telefonia, telegrafia
si transmisia datelor.
Serviciile de intermediere financiara au aparut dupa cel de-al doilea razboi
mondial in SUA si au fost apoi implementate in Europa Occidentala. Cele mai
cunoscute sunt leasing si factoring.

EMST, an I

CORINA COSMA

a) Leasing (inchirierea) a inregistrat o rata anuala de crestere foarte inalta si in


deosebi in Marea Britanie, ceea ce a condus la posibilitatea finantarii unor investitii
deosebit de mari. Leasingul financiar presupune ca la sfarsitul perioadei de inchiriere
societatile specializate in acest fel de operatiuni sa-si recupereze valoarea cheltuielilor
(echipament, cheltuieli financiare si de asigurare si sa obtina si profit).
Valoarea ramasa a bunului inchiriat nu mai prezinta un interes deosebit.
Leasingul operational nu presupune ca societatea specializata sa-si acopere
cheltuielile, valoarea ramasa a bunului prezinta importanta, bunul poate fi revandut si
astfel societatea obtine profit.
Cresterea nivelului tehnic si a costului mijloacelor de productie reclama acest
tip de leasing, aflat in crestere. De aceea societatile de leasing se asociaza cu un
furnizor de echipamente. Vanzarea cu ajutorul leasingului se practica pentru bunurile
cu o valoare foarte mare. In domeniul bunurilor imobiliare se inchiriaza de obicei un
intreg edificiu, chiria reprezentand o cheltuiala deductibila si creandu-se posibilitatea
de a beneficia de tehnologie inalta cu costuri relativ mici, chiar in lipsa capitalului,
firma beneficiara este interesata.
Perioadele de inchiriere este de maximum 20 de ani, dupa care edificiul este
inapoiat proprietarului de aceea sistemul se numeste leasi-back.
b) Factoring o societate preia pe baza de contract o parte din functiunile
financiar-contabile ale unor intreprinderi. Operatiunile de factoring sunt efectuate de
catre un organism complex care grupeaza o banca si o societate de asigurare,
dispunand de un serviciu de contabilitate si de un serviciu juridic.
Societatea de factoring cumpara toate drepturile intreprinderii cu care a
incheiat contract de factoring, ceea ce inseamna ca din vanzarea produselor urmeaza a
incasa contravaloarea lor de la clientii acestora, motiv pentru care tine o contabilitate
detaliata a contului clienti al intreprinderii furnizoare. Da indicatii privind modul de
organizare a serviciilor contabile, financiare si comerciale ale intreprinderilor
respective. Dupa primirea documentelor care atesta livrarea marfurilor, societatea de
factoring pune la dispozitia intreprinderilor furnizoare contravaloarea marfurilor,
rezultand din documentele de livrare, mai putin dobanda, calculata la un nivel
aproximativ egal cu taxa scontului la care se adauga comisionul care reprezinta
aproximativ 2% din valoarea operatiunilor.
Tinand legatura cu clientii societatilor de factoring, fixeaza volumul maxim al
creditului comercial pe care il poate da intreprinderea. In caz de nerambursare a
creditului, societatea de factoring isi asuma intreaga raspundere. Astfel intreprinderea
are avantaje: in loc de n clienti are un singur client factorul, contabilitatea se
simplifica, are bani la dispozitie, neavand creante neincasate.
Factorul obtine si el profit din dobanda perceputa de la client si din taxa de
comision al carui nivel depinde de natura creditelor acordate si de garantiile oferite de
clienti.
In domeniul serviciilor pentru productie au aparut si servicii noi. Ele apartin
tehnologiilor actuale de informatica si de comunicatii si cele mai cunoscute sunt:
prelucrarea datelor, intretinerea calculatoarelor, dezvoltarea de programe, servicii de
informare electronica si a serv de telelcomunicatii, cum sunt: telefonia celulara,
mesajeria electronica, rezervari automate, telebanking, teleshoping

EMST, an I

CORINA COSMA
2. Servicii pentru populatie

Ele au evoluat in functie de trebuinte, venituri si comportament de consum,


analiza lor sugerand amploarea sferei serviciilor. Serviciile pentru populatie depasesc
sfera consumului, regasindu-se in sfera circulatiei sau a schimbului, cum este cazul
serviciilor de transport, telecomunicatii, a serviciilor comerciale etc.
Aceste servicii se clasifica astfel:
1) dupa natura relatiilor economice si financiare care intervin intre prestator si
beneficiar deosebim:
a) servicii comerciale platite de populatie cum sunt: reparatiile, transportul,
posta, telecomunicatiile, turismul, spalatoria si curatatoria
b) servicii oferite cu titlu gratuit finantarea lor realizandu-se pe cale
publica, din bugetul de stat ca de exemplu invatamantul, cultura, sanatatea, ordinea
publica, apararea.
2) dupa caracteristicile beneficiarului
a) servicii personale
b) servicii colective, adica utilitatile de ordin public care inglobeaza toate
prestatiile in furnizarea carora participa statul fie prin aport financiar, fie definind
conditiile in care sunt oferite, ex: invatamantul, sanatatea, asistenta sociala, servicii
furnizate de administratia publica.
3) dupa continutul activitatii
a) servicii cu caracter industrial adica servicii asimilabile industriei prin
tehnica de lucru si organizare (ex. reparatiile, restauratia, curatatoriile)
b) servicii cu caracter neindustrial cum sunt serviciile cultural recreative:
posta, coafura
4) dupa nivelul lor de dezvoltare si importanta pentru consumul populatiei
a) servicii organizate ca ramuri distincte a economiei: transporturile, posta,
telecomunicatiile, sanatatea, cultura, invatamantul
b) servicii care functioneaza doar ca activitati separate in cadrul unor
sectoare prestate de societati specializate in acest sens: inchirierea de bunuri sau de
locuinte, iluminatul din subordinea Primariei
Tendinte in evolutia serviciilor pentru populatie
Dezvoltarea serviciilor pentru populatie reprezinta o trasatura majora a tarilor
avansate din punct de vedere economic, servicii detinand intre 35-55% din consumul
final privat cu tendinta de crestere manifestata pe parcursul ultimilor 25 ani.
Tarile est-europene au o pondere de 20-25%, expresie a nivelului scazut de
dezvoltare economica dar si datorita unei conceptii diferite cu privire la servicii.
Datorita unor neconcordante de ordin metodologic mai realista pentru comparatia
internationala se dovedeste a fi determinarea consumului largit de servicii, adica
volumul valoric al serviciilor comerciale (platite de populatie) plus a celor finantate
de la bugetul public.
Operand cu indicatorul consumului largit de bunuri si servicii se ajunge si in
Romania la o pondere de servicii in consumul total de 40-50%.
Servicii finantate de la buget
Serviciile financiare publice sau furnizate consumatorilor cu titlu gratuit au o
destinatie colectiva si inscriu ca principal obiectiv satisfacerea nevoilor spirituale ale
membrilor societatii (ex. cazul invatamantului, a culturii, a artei, a sanatatii, a

EMST, an I

CORINA COSMA

asistentei sociale) dar si o suita de prestatii de ordin general ca apararea nationala,


ordinea publica, protectia mediului, gospodaria comunala si locativa.
Sunt controverse in domeniu, multi autori sustinand ca nu este vorba doar de
servicii pentru populatie ci este vorba si de intreprinderi. Invatamantul de exemplu,
dupa satisfacerea trebuintelor populatiei si anume de instructie si cultura, asigura
pregatirea fortei de munca pentru prestarea de activitati economice utile societatii.
Servicii comerciale prestate populatiei
Serviciile comerciale reprezinta acea categorie de o prestare contra cost, in
sistemul relatiilor de piata prin intermediul actelor de vanzare-cumparare. Pot fi
destinate indivizilor sau gospodariilor si se adreseaza unor nevoi foarte largi ceea ce
determina si o tipologie foarte larga a acestor servicii care cuprind transportul si
telecomunicatiile, reparatiile si intretinerea bunurilor si a locuintelor, turismul si
alimentatia publica, spalatoriile si curatatoriile chimice, activitati recreative, culturale
si sportive, servicii financiare, juridice, de contabilitate, de radio si televiziune
Serviciile comerciale sunt greu de cuantificat datorita eterogenitatii lor si
faptului ca functioneaza in sistem organizat , unitare cu cele destinate productiei de
aceea de multe ori analizele s-au limitat la o abordare globala a dimensiunii si a
evolutiei lor cu eventuale exemplificari pe categorii, pe tipuri sau limitandu-se la
analiza factorilor favorabili sau restrictivi. Dezvoltarea serviciilor comerciale pentru
populatie este consecinta fireasca a evolutiei de ansamblu a economiei si trebuie
analizata in concordanta cu PIB, cu ponderea populatiei ocupate, cu rata somajului, cu
nivelul preturilor, cu dotarea de bunuri de folosinta indelungata, cu gradul de
urbanism, cu timpul liber etc.
Aceste servicii au inregistrat in 1990 o curba ascendenta dupa care remarcam
un declin dar cu importante diferente pe tipuri de servicii.
Serviciile in hoteluri si restaurante reprezinta in structura actuala o grupa
importanta desi a inregistrat un declin insa in mod paradoxal subgrupa agentii de
turism si asistenta turistica a inregistrat o crestere, dar nu datorita prestatiei turistice
propriu-zise, ci datorita dezvoltarii unor activitati conexe sau anexe turismului cum
sunt: rezervarile de locuri in in mijloacele de transport/ ticketing, organizarea de
calatorii, schimbul valutar, comertul in consignatie