Negoita Nicolae

Educatia copiilor la evrei

UNIVERSITATEA VALAHIA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX
I TIINELE EDUCAIEI

EDUCAIA COPIILOR LA EVREI

Indrumator: Pr. Asist. Dr. Varlan Florin

Student: Negoita Nicolae

Page

Trgovite

Anul I, Teologie Pastorala, Gr.II

Negoita Nicolae

Educatia copiilor la evrei

2014

Educaia copiilor la evrei

Creterea copiilor este una dintre primele ndatoriri ale oamenilor, inc din grdina
raiului, ei primind aceast porunc: "Cretei i v nmulii, umplei pmntul i-l stpnii"
(Facere 1, 28). Darul de a dobndi copii este vzut drept cea mai mare mngiere pentru
pierderea nemuririi i nu numai c nu constituie o piedic in calea virtuii, ci reprezint, de fapt,
o imagine a nvierii neamului omenesc, czut n pct. Prin copii, Iubitorul de oameni,
Dumnezeu a rnduit ca neamul omenesc s pstreze totdeauna "ndejdea unui bine viitor, care ne
ajut s ndurm cu uurin necazurile primite".
Copiii, semn al binecuvntrii divine
n perioada Vechiului Testament, o familie numeroas era vazut ca fiind binecuvantat
de Dumnezeu. "Cuta-voi spre voi si v voi binecuvanta; vei avea copii, v voi inmuli i voi fi
statornic n legmantul Meu cu voi" (Levitic 26, 9). "i vei fi binecuvantat mai mult dect toate
popoarele i nu se va afla sterp sau stearp, nici intre ai ti, nici ntre dobitoacele tale"
(Deuteronom 7, 14).
La rndul ei, o familie lipsit de urmai era vazut ca i blestemat de Dumnezeu. A muri fr
copii era un adevarat blestem: "Fr copii sa moar" (Levitic 20, 21). "i acum ascult, tu cea n
plceri crescut, care stpneai fr de grij i ziceai in inima ta: "Nimeni alta nu este ca mine!
Nu voi rmane vduv i nu voi ti ce este lipsa de copii!" i aceste dou intr-o clip, in aceeai
zi, vor da peste tine: lipsa de copii i vduvia" (Isaia 47, 9).
Copiii puteau fi dobandii de o familie i prin slujnice
Cnd femeia era stearp i nu putea nate, pentru a preveni lipsirea de urmai, ea lua pe
una dintre sclave i o da brbatului ei, drept concubin, iar copiii nscui din aceea erau fii
legitimi.
Agar. Atunci a zis Sara ctre Avram: "Iat, m-a inchis Domnul, ca s nu nasc. Intr dar la

slujnica mea; poate vei dobndi copii de la ea!" i a ascultat Avram vorba Sarai. A luat deci

Page

"Sara ins, femeia lui Avram, nu-i natea. Dar avea ea o slujnica egipteanc, al crei nume era

Negoita Nicolae

Educatia copiilor la evrei

Sara, femeia lui Avram, pe Agar egipteanca, slujnica sa, la zece ani dup venirea lui Avram n
pmntul Canaan, i a dat-o de femeie lui Avram, brbatul su" (Facere 16, 1-3).
"Iar Rahila, vznd ca ea n-a nascut lui Iacov nici un fiu, a prins pizma pe sora sa i a zis lui
Iacov: "D-mi copii, iar de nu, voi muri." Mniindu-se ins Iacov pe Rahila, i-a zis: "Au doara eu
sunt Dumnezeu, Care a strpit rodul pntecelui tau?" Atunci Rahila a zis ctre Iacov: "Iat roaba
mea Bilha; intr la ea i ea va nate pe genunchii mei i voi avea i eu copii printr-nsa." i i-a
dat pe Bilha, roaba sa, de femeie i a intrat Iacov la ea; iar Bilha, roaba Rahilei, a zmislit i a
nscut lui Iacov un fiu" (Facere 30, 1-5).
De obicei, naterea copiilor era asistat de moae
n perioada patriarhilor, femeile nteau n prezena moaelor. "Dar cnd se apropiase de
Havrata, nainte de a intra n Efrata, Rahila a nscut i naterea aceasta a fost iar tare grea. i, pe
cnd se chinuia Rahila n durerile naterii, moaa i-a zis: "Nu te teme, c si acesta va fi baiat!"
(Facere 35, 16-17).
Evreicele puteau nate ins i fr ajutorul moaelor, dup cum se va vedea n vremea robiei
egiptene. "Ba, regele Egiptului a poruncit moaelor evreieti, care se numeau: una Sifra si alta
Pua, i le-a zis: "Cand moii la evreice, s luai seama cnd nasc: de va fi baiat, s-l omori, iar
de va fi fat, s o cruai!" Moaele ins s-au temut de Dumnezeu i n-au facut cum le poruncise
regele Egiptului, ci au lasat i pe biei s triasc. Atunci a chemat regele Egiptului pe moae i
le-a zis: "Pentru ce ai fcut aa i ai lsat s triasc si copiii de parte brbteasc?" Iar moaele
au rspuns lui Faraon: "Femeile evreice nu sunt ca egiptencele, ci ele sunt voinice si nasc pn
nu vin moaele la ele." De aceea, Dumnezeu a fcut bine moaelor, iar poporul lui Israel se
inmulea i se ntrea mereu. i fiindc moaele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a intrit
neamul" (Iesire 1, 15-21).1
Recunoaterea copilului, de ctre familie
Recunoaterea copilului de ctre tata era luarea acestuia in poal (in brae). "i a vazut
Iosif pe urmaii lui Efraim pn la al treilea neam. De asemenea i copiii lui Machir, fiul lui

Teodor Danalache, http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/iudaism/copiii-poporul-evreu-125047.html

Page

Rahila, cand adopt un copil nscut din roaba ei: "Atunci Rahila a zis ctre Iacov: Iat roaba mea

Manase, s-au nascut pe genunchii lui Iosif" (Facere 50, 23). O asemenea recunoatere face i

Negoita Nicolae

Educatia copiilor la evrei

Bilha; intr la ea i ea va nate pe genunchii mei si voi avea i eu copii printr-nsa." (Facere 30,
3).
Alaptarea, incredinata mamei sau unei doici
Copilul nascut era alaptat, vreme de 2-3 ani, de mama lui. "Cine ar fi putut spune lui
Avraam ca Sarra va hrani prunci la sanul sau? Si totusi, i-am nascut fiu la batranetile sale!"
(Facere 21, 7). Copilul putea fi insa alaptat si de o doica, precum aflam din episodul cu fiica lui
Faraon, care a gasit pe apa Nilului cosul in care fusese asezat pruncul Moise: "Iar sora copilului a
zis catre fata lui Faraon: "Voiesti sa ma duc sa-ti chem o doica dintre evreice, ca sa alapteze
copilul?" Fata lui Faraon i-a zis: "Du-te!" (Iesire 2, 7-8). Ca si cel al nasterii, momentul intarcarii
era un prilej de bucurie.

Lauzia, perioada de necuratie

Potrivit legii mozaice, lauza evreica era necurata vreme de 7 zile, dupa nasterea unui
copil de parte barbateasca, si vreme de 14 zile, dupa nasterea unui copil de parte femeiasca.
Lauzele nu puteau parasi locul cu pricina, vreme de 33 de zile, in primul caz, si vreme de 66 de
zile, in al doilea caz. Dupa ispravirea zilelor de necuratie, parintii trebuiau sa se prezinte la
Templu, spre a aduce jertfa Domnului, un miel ca ardere de tot si un porumbel ca jertfa pentru
pacat.
"Si a grait Domnul lui Moise si a zis: Graieste fiilor lui Israel si le zi: Daca femeia va
zamisli si va naste prunc de parte barbateasca, necurata va fi sapte zile, cum e necurata si in
zilele regulei ei. Iar in ziua a opta se va taia pruncul imprejur. Femeia sa mai sada treizeci si trei
de zile si sa se curate de sangele sau; de nimic sfant sa nu se atinga, si la locasul sfant sa nu
mearga, pana se vor implini zilele curatirii ei. Iar de va naste fata, necurata va fi doua saptamani,
ca si in timpul regulei ei; apoi sa mai stea saizeci si sase de zile pentru a se curati de sangele sau.
Dupa ce se vor implini zilele curatirii ei pentru fiu sau pentru fiica, sa aduca preotului la usa
cortului un miel de un an ardere de tot si un pui de porumbel sau o turturica, jertfa pentru pacat;
Preotul va infatisa acestea inaintea Domnului si o va curati si curata va fi de curgerea sangelui ei.
Aceasta e randuiala pentru ceea ce a nascut prunc de parte barbateasca sau de parte femeiasca.

1-8).

Page

pentru ardere de tot si altul jertfa pentru pacat, si o va curati preotul si curata va fi" (Levitic 12,

Iar de nu-i va da mana sa aduca un miel, sa ia doua turturele sau doi pui de porumbel, unul

Negoita Nicolae

Educatia copiilor la evrei

Copiii de parte barbateasca

Prin nasterea unui copil de parte barbateasca se asigura, atat perpetuarea numelui
familiei, cat si inmultirea neamului in care acesta se nastea. Cel care murea fara nici un urmas de
parte barbateasca era vazut ca sortit uitarii. "Abesalom insa isi facuse un monument incs de pe
cand traia, in Valea Regelui, caci isi zisese: "Eu n-am fiu, ca sa mi se pastreze amintirea!"
(II Regi 18, 18).
Nasterea unui fiu era deci un moment de mare bucurie, pentru intreaga familie. Acela care
aducea tatalui vestea nasterii unui fiu era rasplatit cu mari daruri. "Si a luat Booz pe Rut si ea s-a
facut sotia lui. Si intrand el la ea, Domnul i-a dat ei sarcina si a nascut un fiu. Si ziceau femeile
catre Noemina: "Binecuvantat este Domnul, ca nu te-a lasat fara mostenitor! Slavit sa fie numele
lui Israel! Acesta iti va fi bucurie si hranitor la batranetile tale, caci l-a nascut nora ta, care este
mai buna pentru tine decat sapte fii." (Rut 4, 13-15)2.

Dreptul de intai-nascut
Potrivit legii mozaice, primul nascut de parte barbateasca trebuia rascumparat cu cinci
sicli de argint, de la serviciul locasului sfant, in amintirea celor 273 de intai-nascuti crutati la
iesirea din Egipt. "Iar ca rascumparare pentru cei doua sute saptezeci si trei de intai-nascuti ai
fiilor lui Israel, care trec peste numarul levitilor, sa iei cate cinci sicli de cap, socotind cate
douazeci de ghere intr-un siclu, dupa siclul sfant, si argintul acesta sa-l dai lui Aaron si fiilor lui,
ca rascumparare pentru cei ce prisosesc peste numarul lor" (Numeri 3, 46-48).
Dreptul de intai-nascut il avea primul fiu nascut de catre mama legitima (sotia). Acest drept,
acordat de tata numai primului nascut dintre toti fiii, spre a nu exista vreo discriminare, oferea
celui in cauza o serie de privilegii, peste toti ceilalti frati ai sai.
Dreptul de intai-nascut se putea pierde uneori, dupa cum s-a intamplat in cazul fiilor lui Iacob.
"O data insa a fiert Iacov linte, iar Isav a venit ostenit de la camp. Si a zis Isav catre Iacov: Da-mi
sa mananc din aceasta fiertura rosie, ca sunt flamand!" De aceea Isav s-a mai numit si Edom.

Pr. Prof. Nicolae Neaga, Studiul Vechiului Testament, Editia IV ingrijita de Ioan Chirila, Ed. Renasterea, Cluj
Napoca, p.147.

Page

Iacov insa i-a raspuns lui Isav: "Vinde-mi mai intai dreptul tau de intai-nascut!" Si Isav a

Negoita Nicolae

Educatia copiilor la evrei

raspuns: "Iata eu mor. La ce mi-e bun dreptul de intai-nascut?" Zisu-i-a Iacov: "Jura-mi-te
acum!" Si i s-a jurat Isav si a vandut lui Iacov dreptul sau de intai-nascut. Atunci Iacov a dat lui
Isav paine si fiertura de linte si acesta a mancat si a baut, apoi s-a sculat si s-a dus. Si astfel a
nesocotit Isav dreptul sau de intai-nascut" (Facere 25, 29-34).

Punerea numelui, in prima zi

Copilului i se punea numele, fie inc din vremea sarcinii, cum a fost n cazul Sfntul Ioan
Botezatorul, fie imediat dup natere, dup cum era obiceiul. "i a nscut cea mai mare un fiu, i
i-a pus numele Moab. Acesta e tatl Moabiilor, care sunt i astzi. i a nscut i cea mai mic un
fiu i i-a pus numele Ben-Ammi, zicand: "Acesta-i fiul neamului meu." Acesta e tatl
Amonitilor, care sunt si astzi" (Facere 19, 36-37).
Fiecare copil era numit cu un singur nume, neavnd prenume. La opt zile, odat cu primirea
numelui, spre a fi difereniat de ceilali copii cu acelai nume, copilului i se mai adaug i
numele tatalui su, de ctre unui dintre prini, de rude sau chiar de venici.
Numele copiilor erau hotrte fie de mama, fie de tata. Multe dintre nume erau puse in legtura
cu Dumnezeu. Unele dintre ele erau puse in mod profetic: Avraam (tatal mulimilor), Iosua
(Domnul miluiete), David (cel iubit). Altele erau puse in legtur cu unele animale, spre a
trimite oarecum spre caracteristica acelora: Rahila (mieluseaua), Caleb (cine), Tavita
(cprioara).
In perioada romanilor s-a practicat folosirea de nume compuse. Astfel, pentru a compune un
nume propriu nou, numelui tatalui ii era adaugat cuvantul "bar", care inseamna "fiu". Astfel,
Bartimeu inseamna "fiul lui Timeu". Unele nume erau asociate cu locul nasterii persoanei in
cauza, precum in urmatoarele cazuri: Simon Canaanitul, Iosif Arimatianul, Iuda Iscarioteanul.
Schimbarea numelui era si ea prezenta in randul poporului evreu. Un prim caz de schimbare a
numelui este acela in care Avram este numit, de Dumnezeu, Avraam. La randul lui, Hristos
schimba si el numele unor Apostoli: pescarul Simon este numit Petru.
Tierea-mprejur a celor de parte brbteasca, la opt zile

la Templu. "Apoi a mai zis Dumnezeu lui Avraam: "Iar tu i urmaii ti din neam in neam s

Page

Prin aceast practic medical cu semnificaie religioas, respectivul era inclus n comunitatea de

La opt zile dup natere, copiii de parte brbteasc erau tiai-imprejur (circumcizie).

Negoita Nicolae

Educatia copiilor la evrei

pzii legmntul Meu. Iar legmntul dintre Mine i tine i urmaii ti din neam in neam, pe
care trebuie s-l pzii, este acesta: toi cei de parte brbteasc ai votri s se taie mprejur. S v
tiai mprejur i acesta va fi semnul legmntului dintre Mine i voi. n neamul vostru, tot
pruncul de parte brbteasc, nscut la voi n cas sau cumprat cu bani de la alt neam, care nu-i
din semina voastr, s se taie mprejur n ziua a opta. Numaidect s fie tiat mprejur cel nscut
n casa ta sau cel cumprat cu argintul tu si legmntul Meu va fi nsemnat pe trupul vostru, ca
legmnt venic. Iar cel de parte brbteasc netiat mprejur, care nu se va tia mprejur, n ziua
a opta, sufletul acela se va strpi din poporul su, cci a clcat legmntul Meu" (Facere 17, 914).
Creterea i educarea copiilor
Pn la vrsta de cinci ani, creterea copiilor era ncredinat mamei, dupa care, copiii de
parte brbteasc erau luai n grij, fie de tat, fie de un nvat al comunitii. Dac pn in exil,
educaia copiilor era ncredinat prinilor i unor nvai locali, dup exil, aceasta a fost
concentrat n coli publice. coala din Ierusalim era concentrat n porticele Templului, unde
era predat Legea. nc de pe vremea Mntuitorului existau ins i unele coli independente,
amenajate lng sinagogi.
Educaia consta, n special, din nvarea scrisului si a citirii textelor ebraice, pentru ca, mai
trziu, s poat studia textele sfinte din Lege. Pe lng studierea scrisului si a cititului, educaia
mai implica i cunoaterea calculelor matematice, alturi de cea a noiunilor de drept public si
civil.
Copiii erau educai s ii respecte prinii, aceasta fiind chiar una dintre cele zece porunci ale
Decalogului. "Cinstete pe tatl tu i pe mama ta, ca s-i fie bine i s trieti ani muli pe
pmntul pe care Domnul Dumnezeul tu i-l va da ie" (Iesire 20, 12). "Blestemat s fie cel ce
va gri de ru pe tatl sau pe mama sa" (Deuteronom 27, 16). "Cel ce va bate pe tat sau pe
mama sa s fie omort" (Iesire 21, 15).
Potrivit gndirii poporului evreu, educaia acordat copiilor era de o deosebit importan, ea
avnd repercusiuni asupra ntregii lui viei. Astfel, educatorul era adesea aspru i exigent: "Cine

Page

cru toiagul su, ii urte copilul, iar cel care il iubete, il ceart la vreme" (Pilde 13, 24).

Negoita Nicolae

Educatia copiilor la evrei

Binecuvantarea si autoritatea tatalui

Pentru copiii evreilor, binecuvntarea tatalui era extrem de important, ea fiind adesea
oferit n apropierea morii printelui, precum vedem n cazul lui Isaac: "i Isaac a zis: "Iat, eu
am mbtrnit i nu tiu ziua morii mele. S-mi faci mancare, cum imi place mie, i adu-mi s
mnnc, ca s te binecuvinteze sufletul meu, pn nu mor!" (Facere 27, 2-4).
Tatl avea drept absolut asupra cstoriei fiicelor sale, pe care le putea vinde pn i ca sclave,
ins numai in cadrul poporului evreu. "Dac cineva ii va vinde fiica roaba, ea nu va iei cum ies
roabele" (Iesire 21, 7). Autoritatea tatlui asupra copiilor si dura pn n momentul cstoriei
copiilor.

Bibliografie:
1) Biblia sau Sfnta Scriptur, Ed. IBMBOR, Bucureti, 2006.
2) Neaga, Pr. Prof. Nicolae, Studiul Vechiului Testament, Ediia IV ingrijit de Ioan Chirila, Ed.
Renaterea, Cluj Napoca, p.147.

Page

3) http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/iudaism/copiii-poporul-evreu-125047.html,
(04.12.2014, 20:45)