Sunteți pe pagina 1din 2

RECENZIE

Ovidiu Badina, Vasile Curticapeanu, Vladimir Krasnaseschi, Dumitru Muster, Octavian


Neamtu, Vasile Nicolau, Simion I. Pop, Ilie Sulea-Firu, Pedagogie Sociala , conceptii,
preocupari si experiente in Romania dintre cele doua razboaie mondiale, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1970.
Lucrarea este conceputa sub forma mai multor capitole in care autorii isi expun
cercetarile si isi exprima opiniile sub forma unei discutii libere cu privire la valorificarea critica a
conceptiilor teoretice si a realizarilor practice in domeniul pedagogiei sociale dintre cele doua
razboaie mondiale. Ea se gaseste la Biblioteca Judeteana Deva.
Lucrarea este structurata pe cinci capitole, iar fiecare capitol cuprinde cateva subcapitole.
Capitolul I, intitulat Curente si orientari in pedagogia romaneasca intre cele doua
razboaie mondiale, cuprinde urmatoarele subcapitole:
1.Tendinte si orientari in pedagogia oficiala si de catedra (Ilie Sulea Firu) in care se
vorbeste despre o transformare revolutionara in cultura, aceasta unificandu-se si fiind aceeasi
pentru cei din clasele inalte si pentru popor.
2.Probleme de pedgogie sociala in miscarea muncitoreasca din romania in perioada
anilor 1921-1944(Simion I. Pop) prezinta organizarea invatamantului pe baze realist stiintifice,
educarea si dezvoltarea multilaterala a oamenilor in conditii socialiste.
Capitolul II, intitulat Pedagogia sociala in Romania dintre cele doua razboaie
mondiale cuprinde urmatoarele subcapitole:
1.Instructie, educatie si pedagogie sociala(Vladimir K.) care afirma ca pedagogia sociala
are drept obiect educatia unui grup, a unei colectivitati.
2.Pedagogia si sociologia. Pedagogia sociologica si pedagogia sociala(D. Muster), face
referire la lucrarea prof. Barsanescu, Unitatea pedagogiei contemporane ca stiinta.
3.Principiile pedagogiei gustiene. Functia sociala si continutul educatiei in conceptia lui
D. Gusti care porneste de la preocupari sociologice si ajunge la etica, pedagogie si politica.
4.Pedagogia activitatii culturale de masa si politica scolara a operei lui Gusti prezinta o
experienta originala in teoria si practica pedagogica si aparitia denumirii de cultura poporului.
Capitolul III, intitulatExperiente romanesti in pedagogia sociala cuprinde urmatoarele
subcapitole:
1.Colonia-scoala a elevilor refugiati de la Solesti-Vaslui si Sculeni-Prut din timpul
razboiului, cand a fost organizata o colectivitate de munca si invatare dintr-o adunare de copii
refugiati.
1

2. Experienta de la Ungureni-Botosani unde taranii si intelectualii au reusit un


experiment deosebit de interesant din punct de vedere al pedagogiei sociale romanesti.
3. Un experiment original: serviciul social care a promovat o conceptie moderna de
pedagogie sociala, legata de o teorie a culturii poporului.
Capitolul IV, intitulatOrganizatii pentru cultura poporului cuprinde urmatoarele
subcapitole:
1.Astra reprezantand idealurile pentru care au luptat cei mai inaintati reprezentanti ai
miscarii culturale-nationale.
2.Casele nationale reprezantand un loc de intalnire activitati cultural-educative,
imbinate cu activitati economice.
Capitolul V, intitulat Pedagogia sociala in lumin aunei teorii romanesti a culturii
poporului care face referire la pozitia omului si necesitatea de a dezvolta capacitatea lui
creatoare.

Lucrarea se ncheie cu cteva sugestii bibliografice:


-I.M. Nestor, Orientarea profesionala, ed. Claparede, 1939.
-M. Ralea Istoria ideilor sociale, Tipografia, Bucuresti, 1944.
-D. Gusti Legea serviciului social, Bucuresti, 1941.

Recenzor: Muresan (Galusnyak) Larisa Ramona


PIPP, an II, grupa II.