LUCRAREA NR.

2
Conceperea unei raii pe o structur dat pentru o anumit categorie de
consumator.
Introducere
Ratia alimentara reprezinta acea cantitate de alimente ingerate care satisface calitativ si
cantitativ toate nevoile nutritive ale individului pe o perioada de timp de obicei de 24 de ore.
Nevoile nutritive ale organismului se exprima fie sub forma nevoilor energetice(calorice), fie
sub forma nevoilor in factori nutritivi , fie sub forma nevoilor in alimente.
Nevoile energetice (calorice). Toate procesele vitale din organism se petrec cu cheltuiala de
enrgie. Principalii furnizori energetici ai organismului sunt: lipidele, glucidele, proteinele. Prin
ardere un gram de lipide elibereaza 9.3 calorii, un gram de glucide - cca 4.1 calorii si un gram de
proteine - cca 4.1 calorii.
Grupand intr-o anumita ordinele alimentare si produsele consumate la o masa, sau intr-o zi, se
alcatuieste un ansamblu de preparate denumit meniu. Meniul zilnic trebuie sa asigure necesarul
alimentar pentru 24 de ore, pe categorii de consumatori, in conformitate cu ceritele fizologice
ale organismului.
Necesitatile nutritive variaza de la un individ la altul, depinzand de varsta, corpolenta, sex,
felul si intensitatea activitatii, conditiile mediului ambiant.De aceea, pentru a se asigura o
alimentatie judicioasa, trebuie sa se tina seama de aceste diferente si sa se realizeze un
permanent echilibru intre necesitatile fizologice ale organismului si cantitatiile de factori nutritivi
aduse de alimente.Cand acest echilibru nu este pastrat alimentatia devine nerationla, avand efecte
negative asupra cresterii, capacitatii de munca si a starii de sanatate.
Intocmirea meniurilor trebuie sa aiba la baza urmatoarele principii :
-asigurarea prin meniuri a necesruli fiziologic;
-asocierea corecta a alimentelor si a preparatelor in structura meniurilor;
-ordonatarea rationala a preparatelor in structura meniurilor;
-ordonarea rationala a preparatelor in meniu si asocierea corespunzatoare cu bauturi;
-asigurarea cerintelor privind varietatea, sezonalitatea si puterea de satietate a meniurilor.
Enuntul temei :
S se realizeze un meniu destinat lucrtorilor din cadrul unei intreprinderi de indurstria
alimentara,respectnd o raie cu urmtoarea structur:
Etot=2500 kcal
P=83 g
L=78 g
G=350 g
Repartiia pe prize alimentare: MD:D:C=35:45:20

Tab.1 Raia alimentar

Aliment

Canti- UM Substane nutritive

tatea
calorigene, g

Valoare
energetic

(Preparat)

kcal

Mic dejun
1

porie 14,1

15

200,30

50

2.25

96

75

5,6

0,5

36

175,5

-cafea Frappe 0,25

instant
Doncafe

84

361,9

-H2O

28

24

123

834

-sup de roii 1
n bulion cu
orez

porie 8

42

263

-friptura
vcu
piure
cartofi

porie 25

27

54

575,09

-ochiuri
romneti
- Sunca lunch

caroli primo
-pine
intermediar
de gru

0,5

Total
Dejun
-H2O

0,5

de 1
cu
de

-Pine
intermediar
de gru

100

7,5

0,7

48

234

-suc de prune

0,25

0,09

13,71

64

41

35

158

1136

Total
Cin

- H2O

0,75

-amestec
mexican tiko

-pilaf si Pete 1
pane vici

portie 2,4

0,5

7,9

46

portie 14,1

18,30

54,02

444,39

Total

17

19

62

490

Raia real

86

78

343

2460

Concluzie
Alimentaia st la baza vieii i constituie un factor cu aciune permanent care determin
desfaurarea proceselor metabolice,hrana fiind izvorul si regulatorul proceselor de schimb.
De aceea, pentru a se asigura o alimentaie judicioas, trebuie s se in seama de necesitile
nutritive care variaz de la un individ la altul, depinznd de vrst,sex, felul i intensitatea
activitii, condiiile mediului ambiant. Dac acest echilibru nu este pstrat alimentaia devine
neraionl, avnd efecte negative asupra creterii, capacitii de munc i a strii de sntate.
n cazul proiectului meu am avut de realizat un meniu destinat lucrtorilor din cadrul unei
ntreprinderi de indurstria alimentar,care fac parte din categoria de consumatori aduli cu
activitate moderat.
n vederea alctuirii unui meniu corect ,se impune cunoaterea necesarului fizologic de calorii
i substane nutritive care este de : Etot=2500 kcal,P=83 g,L=78 g,G=350 g.
Respectnd acest necesar fiziologic i repartiia pe prize alimentare a nutrienilor funcie de
categoria de consumator i capacitatea de munc efectuat, am alcatuit un meniu ce include 3
mese(mic dejun,dejun si cina) tab.1 . Meniul unei mese cuprinde mai multe feluri de mancare,
servite n porii mici.
Micul dejun constituie prima masa a zilei, care se servete ntre orele 6 si 9, asigurnd
rezervele nutritive i energetice ale organismului,care reprezent 35% din valoarea caloric a
necesarului zilnic.Meniurile destinate micului dejun pot fi simple sau consistente.Eu am ales un
meniu consistent pentru asigurarea puterii de saietate i a necesarului de energie pna la
urmtoarea mas.Meniul cuprinde att alimente cu putere de saietate redus(pine) ct i
alimente cu saietate mare(ou,unc porc cu piper zimbo).
Am ales ca la mic dejun s se consume ou deoarece sunt o surs excelent de triptofan, un
ou asigurnd 25% din necesarul zilnic. Triptofanul face parte din categoria aminoacizilor
eseniali care sunt absolut necesari celulei nervoase. Un ou aduce 15% din necesarul zilnic
de proteine, cu cele 6,26 grame pe care le conine fiecare ou. Oul este o surs important i
de vitamine din grupul B (B2, B12, B5), dar i de vitamina D,precum i o important surs de
vitaminaA.Ouale contin fosfor, seleniu, fier, potasiu, calciu si alte minerale importante pentru
metabolism. Excepional este proporia acestora care respect exact nevoile de minerale i

vitamine ale organismului.Ouale conin cantiti importante din toi cei opt aminoacizi eseniali,
care sunt indispensabili organismului i care nu pot fi sintetizai prin procese metabolice.
Pentru a da un gust mai special micului dejun am adugat i unc caroli care este
recomandat pentru regimurile alimentare sntoase.
Din cele mai vechi timpuri tim c cerialele reprezint baza alimentaiei sntoase. Din
aceast categorie face parte i pinea.O persoan cu activitate fizic moderat trebuie s
consume aproximativ 200 de grame pine pe zi,aport care l-am asigurat consumatorului meu175 g pine intermediar de gru.Am ales acet tip de pine deoarece are un coninut sczut de
kcal dar n acelai timp aduce o cantitate de proteine, glucide de care organismul are nevoie, dar
i un supliment de fibre alimentare indispensabile pentru buna funcionare a organismului,iar
din punct de vedere economic se gsete la un pret avantajos.
Dejunul este considerat masa principala a zilei care se servete ntre orele 12 si 16.
Meniul dejunului este consistent, i asigur 45% din valoarea caloric a necesarului alimentar
zilnic.Eu am ales un meniu format din: sup de roii n bulion cu orez, friptura de vcu cu piure
de cartofi, pine intermediar de gru si ca bautura suc de prune.
Dejunul ncepe cu o sup care ridic pofta de mncare i care aduce n organism un coninut
important de vitamine,urmat de o mncare mai sioas i mai complex din punct de vedere
nutriional.
Friptura de vcu cu piure de cartofi este gustoas,uor de preparat i cel mai important este
sntoas.Am optat ca n meniul zilei s apar carnea de vit deoarece este foarte delicioas i
ofer numeroase beneficii.Pe lng faptul c este bogat n proteine,este totodat ncrcat de
nutrieni eseniali,cuprinznd minerale,vitamine din grupul B.Spre deosebire de celelalte tipuri
de carne roie (porc, miel), carnea de vit are cel mai slab coninut de grsimi saturate i
colesterol fiind considerat cea mai nutritiv.
n timpul mesei se serveste suc de prune care ramne mai mult timp n stomac,cu mare putere
de satietate.
Cina se servete ntre orele 18-21.Meniul pentru cina va cuprinde preparate mai uor
digerabile,aportul acestuia n necesarul alimenatar zilnic fiind de 20% din valoarea calorica a
acestuia.
Am inclus in meniu amestec mexican tiko si pilaf cu pete pane vici,deoarece este o mncare
usor digerabil.
,,Amestecul mexican tiko-este o salat dintr-un amestec de legume care prin consum aduce
n organism vitamine i o cantitate semnificativ de glucide.Este un aliment favorabil i din
punct de vedere economic.
Petele este un aliment bogat n minerale,acizi grai(omega-3,-6) avnd i un coninut ridicat
de vitamin B12,vital pentru un sistem nervos sntos i de iod, necesar bunei funcionri a
glandei tiroide.
Am ales orez att la masa de sear ct i la micu dejun(supa de roii cu orez) deoarece face
parte din clasa carbohidrailor compleci,fiind o component important a dietei zilnice.
Carbohidraii compleci sunt eseniali pentru activitatea zilnic,ntruct ei sunt depozitai n
muchi i eliberai mai apoi sub form de energie,atunci cnd avem nevoie.
Prin comparaie cu celelalte cereale, orezul conine proteine de calitate superioar.De asemenea,
orezul reprezint o important surs de nutrieni: tiamina, riboflavina, niacina, fosfor, fier i
potasiu, nu contine colesterol si este sarac in sodiu i grsimi.
n concluzi pot spune c cantina ntreprinderii de industria alimentar are grij cu strictee de
alimentaia angajailor acestei uniti pentru c ei sunt cei care ne deschid drumul spre o via
sntoas.