IOAN SLAVICI

PROIECT REALIZAT DE:

CIOCOIU FLORIN
BITICA RAZVAN
CRETU ION
GAVRILOV IULIAN

Ioan Slavici
Nascut la 18 ianuarie 1848 la iria, judeul Arad la
Munti Apuseni, judeul Vrancea.Fiu al lui Savu Slavici maestru
cojocar si al Elenei Bordea.Educatia primita se datoreaza mamei
despre care Slavici scrie in opera memorealista Lumea prin cara
am trecut.
Parintii lui considera ca ajunge ct invatase i ca se putea angaja
scriitor la vriun notar dar ambitiosul tanar se inscrie la facultatea
de drept din Budapesta(1868). Aici este dezamagit de slaba
pregatire a profesorilor care vorbeau stricat limba
maghiara,experienta ce se va reflecta in intreaga sa opera.
n 1869 ajunge student la facultatea de drept din Viena.l cunoaste
pe M.Eminescu de care nu se mai desparte timp de 3 ani.

ntre cei doi s-a consolidat o prietenie intelectuala.

n 1870 Eminescu l introduce la Junimea i-i face
cunotina cu Titu Maiorescu.
Debuteaz n Convorbiri literare (1871), cu comedia Fata de biru.
mpreun cu Eminescu pune bazele Societii Academice Sociale
Literare Romnia Jun i organizeaz n 1871, Serbarea de la
Putna a Studenimii romne din ar i din strintate. La finele
anului 1874, se stabilete la Bucureti, unde este secretar al
Comisiei Coleciei Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la
Timpul. mpreun cu I. L. Caragiale i G. Cobuc, editeaz
revista Vatra. n timpul Primului Rzboi Mondial, colaboreaz la
ziarele Ziua i Gazeta Bucuretilor .

n 1881 i se acorda medalia Bene-merenti

iar in 1882 este ales membru corespondent
al academiei romne.
In 1903 i se acorda Premiul Academiei
Romne .
Operele scrise n aceasta perioada apar diverse publicaii ale
vremii,Pdureanca n revista Tribuna,iar romanul Mara este
tiparit n 24 de numere ale revistei Vatra apoi n volum n anul
1906.
Amintirile periodaelor de detenie sunt consemnate n lucrarea
memorialistica nchisorile mele(1921).
n 1925 i se refuza premiul naional pentru proza.

Slavici a exprimat preri antisemite, spunnd de exemplu n

lucrarea sa Soll i Haben Chestiunea Ovreilor din Romnia
(Bucureti, 1878) c evreii ar fi o boal i c ar trebui aruncai n
Dunre.Articolele scrise de Slavici mpotriva evreilor, pe tot
parcursul vieii sale, au fcut ca el s fie citat consistent n
Raportul Final al Comisiei Internaionale asupra Holocaustului n
Romnia (coordonat de Elie Wiesel, n 2004), ca surs principal
a antisemitismului din anii '30-'40 ai secolului al XX-lea.

n urma articolelor sale a fost nchis de cinci ori. Aceast

experien a fost reflectat de Slavici n lucrarea memorialistic
intitulat "nchisorile mele", publicat n 1921.Istoricul Lucian Boia
a constatat cu referire la Slavici c dac la scriitori precum
Rebreanu sau Sadoveanu se constat un uor deficit de caracter,
necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de
caracter.
Obosit i persecutat, n 1925, Slavici se refugiaz la fiica sa care
tria la Panciu, aducndu-i aminte de iria lui natal.
La 17 august 1925 s-a stins din via. A fost nmormntat la schitul
Brazi.

Contributia cea mai importanta a lui

Ioan Slavici la dezvoltarea prozei
romanesti a fost prin nuvelistica
aparuta in sase volume. In nuvelele
sale, Ioan Slavici se inscrie in
dimensiunea literaturii realiste si de
analiza psihologica. Ele reflecta
procesul de formare a micii burghezii
rurale, a populatiei satesti, reflecta
vechi randuieli ale satului, obiceiuri,
datini, credintele, superstitiile,
prejudecatile rurale, realizand un
autentic tablou etnografic, paleologic si
social al satului transilvanean.

In nuvelele scrise dupa 1900, la Bucuresti, evoca adancimea

mizeriei populatiei citadine, coruptia aparatului functionaresc,
capacitatea nesatioasa a celor bogati in noile relatii capitaliste.
Eroii lui Ioan Slavici sunt conturati astfel incat ei sa ilustreze
anumite norme etice pe care omul trebuie sa le respecte in
viata pentru a-si pastra linistea sufleteasca: "E o chestiune de
intelepciune sa ne chivernisim viata astfel incat sa ne simtim
cat se poate de putine dureri si cat se poate de multe placeri in
tacerea noastra", spunea autorul.
Tema o constituie urmarile nefaste pe care setea de bogatie le
are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului
uman.

Cele mai reprezentative lucrri ale sale sunt:

Nuvele
Popa Tanda;
Scormon;
Gura satului;
Budulea Taichii;
Moara cu noroc (1881);
Comoara (1896);
O via pierdut;
Vatra prsit (1900);
O jertf vieii;
Pdureanca (1884).

Romane
Mara (1870);
Din 2 lumi (1920);
Cel din urm arma (1923);
Din btrni (1902).

Poveti
Zna Zorilor (1908);
Floria din codru (1908);
Ileana cea ireat (1908);
Doi fei cu stea n frunte (1908);
Petrea-Prostul (1908);
Limir-Imparat (1908);
Spaima-zmeilor (1908).

Drame istorice
Bogdan Vod;
Gaspar Gratiani.

Memorii
nchisorile mele (1921);
Amintiri (1924);
Lumea prin care am trecut (1924).

Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezinta

superioara inflorire a unui gen sau a unei specii in
literatura romana (M. Eminescu fiind prin
excelenta poetul,I.L.Caragiale-dramaturgul), Ioan
Slavici este cunoscut indeosebi ca nuvelist de
exceptie.
Alaturi de M.Eminescu si I.L.Caragiale, I.Slavici
aduce prin opera sa filonul popular al povestirii
si un univers al satului ardelenesc, creand in
proza romaneasca romanul si nuvela de tip realist
psihologic, inscriindu-se in randul prozatorilor
moderni si anticipindu-l pe Rebreanu.

Aprecieri favorabile avea sa faca si Mihai Eminescu, cel care l-a

descoperit pe I.Slavici in anii studentiei la Viena. Oprindu-se asupra
adincimii sufletesti a vietii create de autor, Eminescu spunea:
Aceasta lume a lui Slavici seamana nu numai in exterior cu taranul
roman, in port si vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului.