UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA” DESIGN SI PRODUS DE MEDIU „

INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE
   

Reactia oxidului de magneziu cu apa si dioxid de carbon,

cu formare de carbonat de magneziu,
hidrogen si oxigen

INDRUMATOR: AUTOR:Student:
Prof.Dr.Silvia Patachia xx
Dr.Chim.Catalin Croitoru GRUPA:IPMI 17621

2013-2014
 Cuprins
1. Introducere........................................................................................................3
2. Date necesare studiului termodinamic..............................................................4
3. Transformarea temperaturii de tranzitie de faza a substantelor din procesul
studiat in diferite stari de temperatura..............................................................5
4. Calculul entalpiei de reactie in conditii standard..............................................6
5. Aprecieri asupra stabilitatii compusului principal in comparatie cu alti
compusi din aceeasi clasa.................................................................................7
6. Calculul entropiei de reactie in conditii standard..............................................7
7. Aprecieri calitative asupra variatiei entropiei de reactie...................................7
8. Calculul energiei libere Gibbs si a afinitatii de reactie......................................8
9. Aprecierea asupra spontaneitati reactiei in sistem izolat sau neizolat..............8
10. Determinarea ecuaţiei de dependenţă a entalpiei de reacţie în funcţie de
temperatură.......................................................................................................8
11. Particularizarea şi trasarea grafică a dependenţei entalpiei la temperaturile de
328K, 428K, 546K şi 683K pentru 1 mol substanta principală respectiv 73
Kg substanţă principală......................................................................................9
12. Determinarea ecuatiei de dependenta a entropiei de reacţie în functie de
temperatură.......................................................................................................11
13. Particularizarea şi trasarea grafică a dependenţei entropiei la temperaturile
de 328K, 428K, 546K şi 683K pentru 1 mol substanţăprincipală respectiv
73 kg substanţă principală.................................................................................11
14. Determinarea ecuatiei de dependenta a energiei libere Gibbs în functie de
Temperatura.....................................................................................................12
15. Particularizarea şi trasarea grafică a dependenţei energiei libere Gibbs la
temperaturile de 328K, 428K, 546K şi 683K pentru 1 mol substanţă
principală respectiv 73 kg substanţă principală................................................12
16. Concluzii generale.............................................................................................15
17. Bibliografie.......................................................................................................15

~  2  ~  
 
 1.Introducere
Chimia fizica este o ramura a chimiei alaturi de chimia organica , chimia
anorganica, chimia macromoleculara si chimia analitica.Ea se ocupa cu aplicarea legilor
fizicii la studiul sistemelor si procedeelor fizico-chimice.Rolul acesteia este de a ordona
si generaliza cunostintele asimilate cantitativ in celalalte ramuri ale chimiei.
Termodinamica studiaza caracterizarea energetica a sistemelor si proceselor
fizico-chimice, determinarea probabilitatii de reactie a substantelor, determinarea
constantelor de echilibru precum si metodele de determinare a caracteristicilor termice a
substantelor.

Oxidul de magneziu(MnO)
Oxidul de magneziu este un compus binar al magneziului cu valenta II si oxigen,se
obtine foarte simplu in laborator, prin arderea magneziului in flacara.Reactia care are
loc este foarte luminoasa , in timpul oxidarii magneziului se poate observa aparitia unei
flacari orbitoare.

Apa(H2O)
Apa este un lichid incolor,insipid,inodor, o substanta indispensabila vietii si unul dintre
cei mai universali solventi.Reprezinta compusul chimic al hidrogenului cu oxigenul si
este una din substantele cele mai raspandite de pe planeta Pamant formand unul din
invelisurile acesteia, hidrosfera.

Dioxidul de carbon(CO2)
Dioxidul de carbon este format dintr-un dioxid de carbon si doi atomi de oxigen, este o
anhidrida a acidului carbonic, un compus chimic rezultat din oxidarea carbonului, in
majoritate de origine organica.Este prezent in atmosfera in concentratie de circa 0,04%
si este strict necesar pentru pastrarea echilibrului biosferei.

~  3  ~  
 
Carbonat de magneziu(MnCO3)
Carbonatul de magneziu poate fi frecvent gasit in natura sub forma de magnezit avand o
duritate de 4-41/2 pe scara Mohs, este neutru din punct de vedere chimic si se transforma prin
hidratare cu degajare de caldura in carbonat bazic de magneziu.Else utilizeaza in industria
alimentara ,producerea medicamentelor,producerea materialelor de constructii etc.

Oxigenul(O2)
Oxigenul este un gaz esential pentru supravietuirea tuturor vietuitoarelor de pe pamant fiind
cel mai raspandit element de pe planeta , se gaseste atat in stare libera cat si sub forma de
compusi.In stare libera se afla fie in forma moleculara in aer (21%), fie sub forma de ozon
(O3) in straturile superioare ale atmosferei.Oxigenul este incolor, inodor, insipid si putin
solubil in apa, este de 1,1 ori mai greu decat aerul si se lichefiaza la o temperatura de -1830C.

Hidrogenul(H2)
Hidrogenul este un gaz usor inflamabil ,incolor ,insipid,inodor iar in natura se gaseste sub
forma de molecula diatomica, avand masa atomica egala cu 1,00794 u.a.m si este cel mai usor
element chimic.El este principala componenta a universului avand o pondere de 75% din
masa acestuia, este un gaz puternic reactiv si isi gaseste aplicatii datorita capacitatii sale
chimice de reducator.

Reactia oxidului de magneziu cu apa si dioxid de carbon, cu formare de carbonat

de magneziu,hidrogen si oxigen.

2MgO(s)+2H2O(s)+2CO2(g)↔ 2MgCO3(s)+2H2(g)+O2(g)

2.Date necesare studiului termodinamic

ΔH 0f,298-entalpia de formare in conditii standard,unitate de masura [kcal\mol]

ΔS0f,298-entropia de formare in conditii standard,unitate de masura [cal\mol]
Cp=f(T)-caldura molara izobara, unitate de masura [cal\mol*k]
ΔT-interval de temperatur [k]

~  4  ~  
 
 Tabel 1.Entalpia, entropia si alte date necesare studiului termodinamic.

Compus ΔH 0f,298 ΔS0f,298 Cp=f(T) ΔT(K)

[kcal] [cal] a b*10-5 C*10-5 Cp0298
MgO -143,70 6,44 10,18 1,74 -0,07 8,94 298-1100
H2 O -68,32 16,75 - - - 18 298
CO2 -94,05 51,06 10,55 2,16 -2,04 8,87 298-2500
MgCO3 -262,0 15,70 18,62 13,80 -4,16 18,05 298-750
H2 0 31,21 6,25 0,78 0,12 6,89 298-3000
O2 0 49 7,52 0,81 -0,90 7,02 298-1000

Tabel 2.Temperaturile de topire si fierbere ale compusilor chimici studiati.

Compus Temperatura de topire (0C) Temperatura de fierbere (0C)

MgO 2852 3600
H2 O 0 100
CO2 -56,6 -78,5
MgCO3 350 900
H2 -259,14 -252,87
O2 -218,4 -182,962

3.Transformarea temperaturii de tranzitie de faza a substantelor din

procesul studiat in diferite stari de temperatura.

Temperatura de topire Tt si temperatura de fierbere Tf exprimate in grade Celsius(0C),

Kelvin(0K), Renumur(0Re), Rankine(0Ra) si Ferenhein(0F).
Formule:
• T(K)=T(0C)+273,15
• T(0F)=1,8*T(0C)+32
• T(0Ra)=1,8*T(K)
• T(0Re)=0,8*T(0C)

~  5  ~  
 
Tabel 3.Temperaturile de topire si fierbere ale componentilor chimici la diferite tipuri de
grade.
Compus Temperatura de topire Tt
0 0 0 0
C K F Ra Re
MgO 2852 3125,15 2165,6 5625,27 2281,6

H2 O 0 273,15 32 491,67 0

CO2 -56,6 216,55 -69,88 389,79 -45,28

MgCO3 350 623,15 662 1121,67 280

H2 -259,14 14,01 -434,452 25,218 -2073,312

O2 -218,4 54,75 -361,12 98,55 -174,72

Tabel 4.Temperaturile de topire si fierbere ale componentilor chimici la diferite tipuri de

grade.
Compus Temperatura de fierbere Tf
0 0 0 0
C K F Ra Re
MgO 3600 3873,15 6512 6971,67 2880
H2 O 100 373,15 212 671,67 80
CO2 -78,5 194,65 -109,3 350,37 -62,8
MgCO3 900 1173,15 1652 2111,67 720
H2 -252,87 20,28 -423,166 36,504 202,296
O2 -182,962 90,118 -297,3316 72,1504 146,3696

4.Calculul entalpiei de reactie in conditii standard

Entalpia de formare standard a unei substante reprezinta cantitatea de caldura acceptata\cedata

la formarea unui mol de substanta din elemente in stare standard.Aceasta valoare este tabelata
pentru fiecare compus chimic.
𝒏 𝒏
ΔH0R,298= 0
𝒊!𝟏 𝒗i*ΔH f,298produsi-
0
𝒋!𝟏 𝒗j*ΔH f,298reactanti
Unde: ΔH0f,298produsi - entalpia de formare a produsilor

ΔH0f,298reactanti –entalpia de formare a reactantilor

vi si vj-coeficientii stoechiometrici [mol]

~  6  ~  
 
ΔH0R,298 =[2*(-262)+2*0+0]- [2*(-92)+2*(-68,32)+2*(-94,05)]
= [-532]- [-184-136,64-188,1]
= 508,74-532=-23,26 [kcal]
Deoarece valoarea entalpiei de reactie este mai mica decat 0 reactia este exoterma.

5.Aprecieri asupra stabilitatii compusului principal in comparatie cu alti

compusi din aceeasi clasa
DacaΔH0R,298<0,substantele rezultate sunt mai stabile dect cele provenite dintr-un
proces endoterm in careΔH0R,298>0.

MgO CO HgO
0
-92,0 -26,41 -21,26

MgO este cel mai stabil deoarece are entalpia de formare cea mai mica.

6.Calculul entropiei de reactie in conditii standard

Entropia de reactieΔS0R,289 pentru conditii standard (1 atm si 273 K) se obtine din entropia de
formare a reactantilor si produsilor de reactie.
𝒏 𝒏
ΔS0R,289 =( 𝒊!𝟏 𝒗i ΔSf,289 )produsi-( 𝒋!𝟏 𝒗j ΔSf,289 )reactanti

ΔS0R,289 =entropia de formare in conditii standard.

(ΔSf,289)produsi = entropia de formare in conditi standard a produsilor de reactie .

(ΔSf,289 )reactanti= entropia de formare a conditiei standard a reactantului .

vi si vj=coeficienti stoechiometrici

ΔS0R,289 =[2*15,70+2*31,21+49]-[2*14,3+2*16,75+2*51,06]

=[3,14+62,42+49]- [28,6+33,5+102,12]

=114,56-164,22=-49,66[cal]

7.Aprecieri calitative asupra variatiei entropiei de reactie

Variaţia de entropie într-o reacţie chimică poate fi pozitivă, nulă sau negativă. Dacă ΔS este
pozitiv,procesul decurge în mod spontan în sistem izolat, dacă este nul procesul este ciclic, iar
dacă ΔS este negativ, procesul este imposibil în sistem izolat.

ΔS0R,289 =-49,66[cal] <0-reactie imposibila in sistem izolat in conditii standard

~  7  ~  
 
 8.Calculul energiei libere Gibbs si a afinitatii de reactie
Energia liberă Gibbs este o mărime extensivă şi o funcţie termodinamică de stare, adică nu
depinde de drum, doar de starea iniţială şi finală a sistemului şi admite diferenţială totală
exactă functie de parametriide care depinde.Unitatile de masura pentru aceasta sunt
urmatoarele:cal,kcal,J sau kJ.

Se calculeaza cu formula:

ΔG0R,298=ΔH0R,298-T*ΔS0R,289
ΔG0R,298=-23,26*10-3-298*(-49,66)

ΔG0R,298=14798.65 cal

Atunci cand ΔG>0 procesul este imposibil.

Afinitate:

A= - ΔG [cal]

A= -14798.65 [cal]

Procesul nu este posibil in conditii standard in sistem neizolat.

9.Aprecierea asupra spontaneitati reactiei in sistem izolat sau neizolat

Daca:
1.ΔH>0 si ΔS<0,atunci pentru temperaturi mari,procesul este spontan;
2.ΔH>0 si ΔS<0,atunci procesul este imposibil;
3.ΔH<0 si ΔS>0,atunci procesul este spontan pentru orice temperatura;
4.ΔH<0 si ΔS<0,atunci procesul este spontan pentru temperaturi mici;

Aprecierile se fac in functie de semnul de variatie al entalpiei si entropiei:

• ΔH<0 si ΔS<0,atunci procesul este spontan pentru temperaturi mici;

10. Determinarea ecuaţiei de dependenţă a entalpiei

de reacţie în funcţie de temperatură

Continutul caloric al substantei si efectul de transformarevariaza cu temperatura astfel a fost

necesar sa se introduca in chimia fizica capacitateacalorica sau caldura specifica care
reprezinta cantitatea de calduranecesara unui mol substanta pentru a-si creste temperatura cu
un grad.

Capacitatea calorica in functie de temperatura:

𝚫𝑪
C0P=Δa+Δb*T+ ;
𝑻𝟐

~  8  ~  
 
 𝟐 𝚫𝑪
𝚫 ∗𝐓
ΔH R,T= Δa*T+   𝐛𝟐
0
- + IH ;
𝑻

0 𝚫𝐛 ∗𝐓𝟐 𝚫𝑪
IH= ΔH R,T- Δa*T+    
𝟐
- ;
𝑻

Δa, Δb si Δc se calculeaza cu ajutorul valorilor tabelate a,b si c.

𝒏 𝒏
Δa =( 𝒊!𝟏 𝒗𝒊 * Δa)produsi – ( 𝒋!𝟏 𝒗𝒋   * Δa)reactanti

Δa=(2*18,62+2*6,52+7,52)- (2*10,18+2*0+2*10,55)
Δa=56,29-41,46= 14,83 [cal]
𝒏 𝒏
Δb =( 𝒊!𝟏 𝒗𝒊 * Δb)produsi – ( 𝒋!𝟏 𝒗𝒋   * Δa)reactanti

Δb=(2*13,80+2*0,78+0,81)-(2*1,74+2*2,16)*10-3
Δb=(29,97-7,8)10-3= 22,93*10-3 [cal]
𝒏 𝒏
Δc =( 𝒊!𝟏 𝒗𝒊 * Δc)produsi – ( 𝒋!𝟏 𝒗𝒋   * Δc)reactanti

Δc=[2*(-4,16)+2*(0,12)-0,90]-[2*(-0,07)+2*(-2,04)]*105
Δc=(-8,89+7,04)105= -1,85*105 [cal]

!!,!"∗!"#! ∗!"!!     !!,!"∗!"!

IH=-23,26*10! -14,83*298+
!
- !"#

IH= -4419,36+1018,13+620,80= - 2780,43 [cal]

11. Particularizarea şi trasarea grafică a dependenţei entalpiei la

temperaturile de 328K, 428K, 546K şi 683K pentru 1 mol substanţă
principală respectiv 73 kg substanţă principală

𝚫 𝐛 ∗𝐓 𝟐 𝚫𝑪
ΔH0R,T= Δa*T+ - +IH
𝟐 𝑻

T=328k

!!,!"∗!"#! ∗!"!!     !!,!"∗!"!

ΔH0R,328=14,83*328+ - -2780,43
! !"#

ΔH0R,328=4864,24+1233,45+564,02-2780,43=3881,28 [cal]

T=428k

!!,!"∗!"#! ∗!"!!     !!,!"∗!"!

ΔH 0
R,428=14,83*428+ - -2780,43
! !"#

ΔH0R,428=6347,24+2100,20+432,24-2780,43=6099,25 [cal]

~  9  ~  
 
T=546k

!!,!"∗!"#! ∗!"!!     !!,!"∗!"!

ΔH0R,546=14,83*546+ - -2780,43
! !"#

ΔH0R,546=8097,18+3417,89+338,82-2780,43=9073,46 [cal]

T=683k

!!,!"∗!"#! ∗!"!!     !!,!"∗!"!

ΔH0R,683=14,83*683+ - – 2780,43
! !"#

ΔH0R,683=10128,89+5348,29+270,86-2780,43=12967,61 [cal]

Fig.1 Dependenta entalpiei de temperatura

13000  
12967,61  
12000  
11000  
10000  
ENTALPIA  [cal]  

9000   9073,46  

8000  
7000  
6000   6099,25  

5000  
4000   3881,28  
3000  
300   350   400   450   500   550   600   650   700  
T[K]  

Interpretarea graficului : odata cu cresterea temperaturii creste entalpia,deci scade

stabilitatea.

Valorile pentru 73 kg substantă principală se determină prin înmulţirea valorilor

corespunzătoare unui mol de substanţă cu numărul de moli obţinut. Aceste valori sunt trecute
în tabelul 5.

~  10  ~  
 
MMgO = 24+16=40

2*40gKOH................................................1 mol
73*103 gKOH........................................................................X

X=912.5 moli MgO

Tabel 5.Valorile entalpiei la temperaturile date.

!
T ∆𝐻!,! /106 cal
K
328 3,54
428 1,29
546 1,23
683 1,18

T(K)  
4  

3,5   3,54  
Entalpia  (106)  

3  

2,5  
 

2  

1,5  
1,29   1,23   1,18  
1  
0   100   200   300   400   500   600   700   800  

12.Determinarea ecuatiei de dependenta a entropiei de reacţie în functie de

temperatură.

Entropia de reactie se calculeaza cu urmatoarea formula:

𝒄
𝒂!𝒃∗𝑻! 𝟐
ΔSR,T= ( 𝑻
𝑻
)𝒅𝒕

𝚫
ΔSR,T=Δa*lnT+Δb*T - 𝟐∗𝑻𝒄 𝟐 +IS

~  11  ~  
 
Unde Is este constanta de integrare

ΔS0R,289 = -49,66[cal]

!!,!"∗!"!
IS=-49,66-(14,83*ln298)+(22,93*10-3*298)+ !∗!"#!

IS=-49,66-84,38+6,83-1,57=-128,78 [cal\K]

13. Particularizarea şi trasarea grafică a dependenţei entropiei la

temperaturile de 328K, 428K, 546K şi 683K pentru 1 mol substanţă
principală respectiv 73 kg substanţă principală

𝚫
ΔSR,T=Δa*lnT+Δb*T - 𝟐∗𝑻𝒄 𝟐 +IS

T=328K

!!,!"∗!"!
ΔSR,328=14,83*ln328+(22,93*10-3*328)- !∗!"#!
+(-128,78)

!"#
ΔSR,328=85,86 +9,61 + 0,85 – 128,78 = -32,46 [ !
]

T=428K
!!,!"∗!"!
ΔSR,428=14,83*ln428+(22,93*10-3*428)- !∗!"#!
+(-128,78)

!"#
ΔSR,428=89,72 +9,81+0,50-128,78 = - 28,75        [   !
]

T=546K

!!,!"∗!"!
ΔSR,546=14,83*ln546+(22,93*10-3*546)- !∗!"#!
+(128,78)

!"#
ΔSR,546=93.42 +12,51+ 0,31 – 128,78= -22,54[   !
]

T=683K

!!,!"∗!"!
ΔSR,683=14,83*ln683+(22,93*10-3*683)- !∗!"#!
+(-128,78)

!"#
ΔSR,683=96,69 +15,66 +0,19 -128,78 = -16,24[   !
]

~  12  ~  
 
Calculele efectuate anterior au fost valabile pentru 1 mol de substanta

Fig.2 Dependenta entropiei de temperatura

-­‐15  
-­‐16,24  
-­‐17  

-­‐19  
Entropia[cal/K]  

-­‐21  
-­‐22,54  
-­‐23  

-­‐25  

-­‐27  

-­‐29   -­‐28,75  

-­‐31  
-­‐32,46  
-­‐33  
300   350   400   450   500   550   600   650   700  
Temperatura[K]  

Interpretarea graficului: odată cu creşterea temperaturii creste entropia ,deci procesul este
imposibil in sistem izolat.

Valorile pentru 73 kg substantă principală se determină prin înmulţirea valorilor

corespunzătoare unui mol de substanţă cu numărul de moli obţinut. Aceste valori sunt trecute
în tabelul 6.

Tabel 6. Valorile entropiei la temperaturile date.

T 𝑺𝟎𝟐𝟗𝟖  
𝒄𝒂𝒍
K 𝒎𝒐𝒍 ∗ 𝒌

328 -0,29

428 -0,26

546 -0,20

683 -0,14

~  13  ~  
 
 -0,13
-0,14
-0,15
Entropia[103 cal/K]

-0,17

-0,19
-0,2
-0,21

-0,23

-0,25
-0,26
-0,27

-0,29 -0,29

-0,31
300 350 400 450 500 550 600 650 700
Temperatura[K]

14.Determinarea ecuatiei de dependenta a energiei libere Gibbs în functie

de temperatură.

𝚫 𝚫
ΔG0R,T=- ΔaT*lnT- 𝟐𝒃 *T2+𝟐𝑻𝒄 +IH+IG*T

!!,!"∗!"!! !!,!"∗!"!
!"#$%.!"!!",!"∗!"#∗!"#$%! !  !"#! ! !!"!#$!,!"  
! !∗!"#
IG=  
!"#

IG= -2351,98 [cal]

15.Particularizarea şi trasarea grafică a dependenţei energiei libere Gibbs

la temperaturile de 328K, 428K, 546K şi 683K pentru 1 mol substanţă
principală respectiv 73 kg substanţă principală

ΔG0R,T= ΔH0R,T-T* ΔS0R,T

ΔG0R,328= 3881,28-328*(-32,46)=6765,6 [cal]

~  14  ~  
 
ΔG0R,428=6099,25-428*(-28,75)=6205,75[cal]

ΔG0R,546=9073,46-546*(-22,54)=3233,38 [cal]

ΔG0R,683=12967,61-683*(-16,24)= 1975,69 [cal]

Fig.3 Dependenta energiei libere Gibbs de reactie in functie de temperatura pentru 1 mol de
substanta.

6765,6  
6500  
6205,75  
Energia  libera  [cal]  

5500  

4500  

3500  
3233,38  

2500  

1975,69  
1500  
300   350   400   450   500   550   600   650   700  
Temperatura  [K]  

Interpretarea graficului: Odata cu cresterea temperaturii scade energia libera.

Valorile pentru 73 kg substantă principală se determină prin înmulţirea valorilor

corespunzătoare unui mol de substanţă cu numărul de moli obţinut. Aceste
valori sunt trecute în tabelul 7.

~  15  ~  
 
Tabel 7. Valorile energiei libere la temperaturile date.

T ΔGR , 298
K
10! 𝑐𝑎𝑙
308 0,061
328 0,056
363 0,029
393 0,018

T(K)  
0,07  

0,06   0,061  
Energiea  libera  (107cal)  

0,056  
0,05  

0,04  

0,03   0,029  

0,02  
0,018  

0,01  
300   350   400   450   500   550   600   650   700  

16.Concluzii generale

2MgO+2H2O+2CO2↔ 2MgCO3+2H2+O2
0
ΔH R,298= -23,26 [kcal]

ΔH0R,298<0 reactia este exoterma

ΔS0R,289=-49,66[cal]

ΔS0R,289<0 Procesul este imposibil in sistem izolat in conditii standard.

ΔG0R,298=14798.65 [cal]

~  16  ~  
 
ΔG0R,298 >0 procesul este imposibil,in sisteme neizolate si conditii standard.

17.Bibliografie

www.wikipedia.org;
Handbook of Chemistry and Physics, 47th Edition;
Curs de chimie fizică. Termodinamică; S. Paţachia;
Formule, tabele, probleme de chimie fizica”,Gavril Niac, Valerian Voiculescu, Jean
Chimie generala”,C.D.Nenitescu,Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1979

~  17  ~