Nuv e o specie a genului epic in proza, situate ca dimensiune intre schita si roman.

Are un sg fir narativ, dar act e m ampla, complicandu-se progresiv/ intamplarile infatisate
sunt inedited, surprinzatoare, iar relatarea lor se infatiseaza printr-o mare obiectivitate deoarece scriitorul intervine relative putin prin consideratii personale, iar participarea
afectiva e redusa, sentimentele fiind exprimate indirect prin relatarea intamplarilor si prin mijlocirea personajelor. Nuv al lap e prima nuv istor din lit rom, o capodopera a
speciei si un model pt autorii care au cultivat-o ulterior. E publ in per pasop, per care a marcat incep proc de modern in lir rom. Printer text originale, cele care se salveaza
valorii din per pasopt, aplicand proba timpului se numara si nuv al lap, text lit care poarta pecea perioadei in care s-a nascut. Se incadreaza in acel romantism de tip bid care
caracterizeaza per pasop, avand drept caract interferenta elem specifice unor cur lit opuse. Dorind sa scrie cat m mult si in cat m multe domenii, aderand la diverse forme de
manifestare ale lit, scriiorii vremii permit intalnirea curentelor literare succedate la diferente temporale de secole, nu numai intr-o sg generatie, nu doar in opera unui sg autor,
ci chiar intr-un text lit. putem discuta despre amestecul varstelor, arderea etapelor, carac caleidoscopic al literaturii. Nuv e publicata in prim nr al revistei dacia lit in 1840 cu
scopul de a valida coordonatele romantismului romanesc enuntate in programul manifest al acestui current lit, introduce la dac lit.
Nuv e rom prin tematica si anume evocarea unui mom din istoria tarii, lupta pt putere in per medievala, in tara moldovei. Persj excep in imprej excep (o fire complexa,
constrastanta, impulsive, meticuloasa, ipostaziind img tiranului medieval care prin teroare si violenta rez conflicte) Tocmai optiunea autorului pt un persj cu atestare istorica,
dar care nu prezinta o fig luminoasa a trecutul e de factura rom.
Situatia e excep din cauza imprejurarilor (persj revine in cea de-a 2-a domnie cu sete de razb, exista un conflict de ordin social, un precedent care determina o stare de
tensiune:lap fusese tradat in prima domnie de boierime. in plus confl soc porneste de la un dezechilibru, de la confruntarea a doua tipuri de vointa, una individuala, abuziva,
tiranica si una colectiva, sintetizand vocea poporului). Alte trasaturi: dezvoltarea graduala a actiunii, tehnica suspansului: tensiunea creste in mo progresiv asemenea
regimului de teroare. E utilizata metoda contrastelod, fiind cultivate antiteza dintre lap si rux(demonic-angelic), dintre motoc si ceilalti boieri(lingusitor, tradator-patriot, moral).
Motiv lit, motiv destinului schimbator, tine de recuzita romantica. Evolutia protagonistului implica ascensiuni si prabusiri repetate.
Elementele ce tin de estetica realismului sunt obiectivitatea, evocarea precisa a mediului social, descrierea detaliata, adevarul istoric pe care negruzzi il preia din letop. In
mod surprinzator, scriitorul declara ca izvor al nuv letop tarii moldovei de miron costing, de unde prelucreaza pt ep omorarii lui motoc din nuv, scena uciderii lui batiste veveli.
In schimb, imaginea personalitatii domnitorului e conturata in letop raii mold de gr ureche. Negr preia informatia si o prelucreaza conform propriei viziuni despre lume,
adaptand-o propriei arte narrative si amprente stilistice. In gen, negr pastreaza raporturi fidele cu adev istoric, personajele sale sunt cele cu atestare istorica, evenim narrate
sunt validate de cronica. Totusi, pt a demara evolutia epica, pt a capta atentia cititorului, negruzii altereaza planul realitatii istorice. In plus arta sa narativa implica o
dimensiuni psih a personajelor, o acumulare gradate a tens epice, descrieri detaliate si tehnica atat de ilustrativa a dialogului, toate acestea lipsind din cronica semnata de
ureche. Tot din cronica negr preia scene, fapte si replica ( motto cap1,4), dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin ziviunea romantica asupra
istoriei, influentata de ideologia pasop. Dintre principalele evenimente mentionate de cronicar, autorul preia imprejurarile venirii lui lap la a2a domnie, solia boierilor trimisa de
tomsa pt a-I impiedica venirea, macelul celor 47 de boieri, arderea cetatilor moldovei cu exceptia hotinului, imbolnavirea domnitorului, calugarirea si moartea acestuia, fiind
otravit de catre rux. Deoaree negr prelucreaza informatia istorica din letop conform propriei viziuni despre lume, unele fapte istorice sunt comprimate, omise sau modificate,
astfel, opera lui negr se deosebeste de cronica prin faptul ca nu exista dialogul dintre lap si boieri, boierii pleaca in polonia alaturi de tomsa iar lap trimite sa fie ucisi, motoc e
decapitat la liov, deci nu exista cap 3, nu exista scena ospatului, macelul nu e la fel de detaliat ca in nuv, dupa calugarire, lap primeste nuele pahonie, iar prezenta lui stroici
si sapncioc e omisa. Scriitorul transforma evenimentele mentionate de cronicar in scene ample, de exemplu scena macelului, a carei detalii constituie rezultatul fictiunii.
Incipitul si fanul se remarica prin sobrietate. Debutul prozei fixeaza cateva date esentiale pt portretul lui lap. Avem de-a face cu un persj perseverant, machiavelic. Acesta nu
ezita sa ceara sprijin turcesc pt a se instaura in scaunul domnesc. Maestro in arta disimularii, lap ii primeste pe boieri cu prefacuta binevointa. Incip marcheaza o apoteoza
glorioasa a lui lap, dorinta acestuia de razbunare si starea sociala tensionata.
Finalul ilustreaza o relativa simetrie, e in directa rel cu motivul destinului schimbator. Ascensiunii fortate, sub semnul imperativului politic, ii succeed un decline deloc glorios

Incepand cu sec17 destinul culturii rom nu m depinde in mod exclusive de viata rel. Prin influenta ideilor umaniste, carturarii vremii try sa recupereze trecutul istoric in
scrierile lor. Acest mom mark data nasterii constiintei istorice. cronicile sec17 sunt primele adevarate monumente de lb rom, intaile scrieri cu carac original, continand mici
naratiuni, descrieri, portrete sau fiind memorii cu largi consideratii asupra vietii sociale si morale. Toti cronicarii si -au motivat scrierile prin necesitatea de a nu fi inecat in
uitare trectul istoric. Letopisetele lor sunt redactate in ideea de continuitate, surprind o imag de ansamblu a trecutului de la origini, pana in sec18. ideea esentiala care unifica
viziunea celor 3cronicari e aceea a unitatii de neam si limba a rom, afirmarea descenntei latine. Cronicile lui ureche, costin si neculce realiz o prima imag a istoriei noastre,
reprezentand si primii pasi in evolutia prozei narative romanesti, care face saltul de la un text nonliterar la unul cu evidente valori estetice. Nu se poate vorbi de o coagulare
constienta a unor tehnici artistice de constructie a discurului. Pt cultura noastra cronicile au o importanta deosebita, si anume istorica (pun bazele istoriografiei romanesti
aborand probleme legate de originea latina a poporului si a lb noastre), lingvistica si literara (ofera forme incipiente alte prozei noastre artistice).

letop tarii moldovei-g ureche-intaiul letop in rom, incepe cu anu intemeierii mold 1359,se opreste in 1594.pastrat in copii, originalu lost. Reface cursul istoric al evenim fara a
le fi exper in mod direct. Recurge la izv istor pe care le utiliz cu discernamant. Imortalizat in numeroase creatii, chipul lui scm e luminat mereu de nobila grija statornica si de
dragostea pt destinul tarii si al poporului ei. Domnia lui SCM se bucura de cel m> spatiu in cronica. Daca domniile anterioare au fost register laconic, descr domniei lui scm e
mult m detaliata. Referirea la domnitor se face prin unele scene epice:ep legate de victoria de la Podul Inalt, razb de la Ramnic, lupta din Codrii Cosminului, toate punand in
evidenta ingeniozitatea domnitorului. Timpul folosit este exlusiv trectutul, opera fiind un text de evocare. Cronicarul alege sa aseze in debutul evocarii sale o referire la
statura nu tocmai impunatoare a domnitorului, tocmai pt a reliefa prin contrast faptele sale marete. Portretul sau moral este caracterizat de impulsivitate, fira apriga, fiind un
conducator despotic in anumite momente, dar este caracterizat si de o serie de calitati vitale unui domnitor, echilibru, ratiune, cunoastere a artei razboiului, vitejia, curaj,
demnitate, perseverenta, nu cunoaste sentimentul infrangerii, stapaneste arta disimularii. Moartea sa este hiperbolizarea viziunii cronicarului. Fragmentul capata valente
literare prin faptul ca a devenit ulterior model si pentru ceilalti cronicari, pt ca m tarziu sa fie preluat si de sadoveanu, alecsandri

Letop tarii mold de la aron vlad incoace-m costin-proza e mai subtila decat cea a lui ureche, aducand ca element de noutate meditatia pe marginea evenimentelor istorice si
fraza ampla de tip carturaresc. Perspectiva se modifica deoarece pt I data faptele prezentate au fost traite de autor. Sanctificarea sau demonizarea constituie un proces la
care e martor, putand contribui prin consemnarea in cronica la pastrarea lui pt generatiile urmatoare. Pasul inainte pe care il face m c in cristalizarea unor forme ale prozei
romanesti e legat de descriere, mod de expunere ce franeaza derularea epica, dar care da un plus de valoare literara textului. Continuand letop lui ureche, costin nu a putut
aborda problema originii poporului roman, dar a scris o alta lucrare pe aceasta tema.
Letop tarii mold de la dabija-voda pana la a2a domnie a lui const mavrocordat-ion neculce- cea m imp dintre toate cronicile moldovenesti pt evolutia prozei literare prin arta
naratiunii. Lucrarea, preponderent memorialistica, selectioneaza evenimente traite, atitudini imenesti care imprima o directie dramatica destinului uman, cronicarul e
intemeietorul portretului anecdotic din care lipseste descrierea. Toate cele 42 de legende puse sub titlul de o sama de cuvinte exprima atractia cronic pt legendar si
anecdotic. 9 legende il au ca erou pe scm, ramas si pt neculce eroul ideal.