SR en 1090-2 2009 PDF

RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani ICS 91,080.10, SR EN 1090-2 STANDARD ROMAN Noiembrie 2009 Executarea structurilor de ofel si structurilor de alui Partea 2: Cerinte tehnice pentru structuri de ote! Execution of steel structures and aluminium structures. Part 2: Technical requirements for steel structures Exécution des structures en acier et des structures en aluminium. Partie 2: Exigences techniques pour les structures en acier APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 19 decembrie 2008 ‘Standardul european EN 1090-2:2008 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 1090-2:2008 This standard is identical with the European Standard EN 1090-2:2008 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 1090-2:2008 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) tr. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel: +40 21 316 32.98, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standardizare:Tel +40 21 310 17 30,+40 21 310 43 08,40 21 312 47 44,Fax:+40 21 315 58 70 Directia Publcati-Serv VanzariAbonamente:Tet.+40 21 316 77 25,Fax+ 40 21 317 25 14,+40 21 312 94 86 Serviciul Redactio-Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 prezentuul standard In orice pubilcati si prin orice procedeu interes daca nu exista acordul sors al ASRO @ASRO — Reproducerea sau utilizarea intograla sau parpak (Ctectroni, mecanic, fotocopiere, microfimare etc Ref.: SR EN 1090-2:2008 Editia 1Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 STANDARD EUROPEAN EN 1090-2 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM lulie 2008 Ics 91,080.10 Woodeste ENV 0en-1905, | ENV 10002108, ENV" 1090-3:1997, ENV 1090-4:1997, ENV 1090-5:1998, ENV 1080-6:2000, Versiunea romana Executarea structurilor de ofel si aluminiu Partea 2: Cerinte tehnice pentru structuri de otel Execution of _—_steel_~—Exécution des structures en Ausfihrung von Stahltragwerken structures and aluminium —acier et des structures en und Aluminiumtragwerken - Teil 2: siuctures - Part 2: aluminium - Partie 2 Technische Regeln fir die Technical requirements Exigences techniques pour _Ausfihrung von Stahttragwerken for steel structures les structures en acier ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 11 aprilie 2008. Membrii CEN sunt obligati s& respecte Regulamentul Intem CEN/CENELEC care stipuleaza conditile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, far& nici o modificare. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute de la Centrul de Management sau de la orice membru CEN, pe baza de cerere. ‘Acest standard european existé tn trei versiuni oficiale (engleza, francezé, germana). O versiune in oricare alta limb8, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationalé $i notificaté Centrului de Management, are acelasi statut ca si versiunile oficiale, Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, trlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fir Normung Centrul de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles ©2008.CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi in orice mod sunt rezervate memibrilor nafionali CEN Ref.:EN 1090-2:2008 RO‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Preambul SR EN 1090-2:2008 Cuprins Introducere 1 2 24 22 224 222 223 ana 442 443 444 42 424 422 423 424 5 5a 52 53 534 532 533 534 54 55 56.4 56.2 56.3 584 565 56.6 58.7 Domeniu de aplicare. Referinte normative . Generaitati... Produse constituente. Otetur.. Ofeluri turate Materiale consumabile pentru sudare Produse pentru imbinare mecanica Cabluri de inalta rezistemta.... Reazeme structurale Pregattre... Sudare Incercare. Montare Protectie anticoroziva Tolerante Diverse... Termeni i definti Caiet de sarcini gi documentalie ...unnsnnsnnnennnnn Caiet de sarcini pentru executie Generalitati Clase de executie Grade de pregatire .... Tolerante geometrice. Documentatia constructorului Documentalie cu privire la calitate Planul Calitti.....0nen Siguranfa a lucrarilor de montare..... — Documentatie de executi....onnn 7 Produse constituente..... Generalitati se Identificare, documente de inspe Produse din otel pentru constructi Generalitati Tolerante la grosime.... Stare a suprafetei Proprietati speciale... Oteturi turnate. Materiale pentru sudare. : Elemente pentru imbinare mecanica Generalitat Terminologie ‘Asamblari siructurale cu suruburi, pentru utiizari nepretensionate . ‘Asamblaii structurale cu uruburi, pentru pretensionare ... Indicatori direct} de efort — Suruburi rezistente la coroziune atmosferica ‘Suruburi de fundatie. sitrasabilitate.......Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 568 56.9 5.6.10 56.11 5.6.12 5.6.13 57 58 59 5.10 514 722 73 74 744 742 743 75 75.4 752 753 754 755 756 787 75.8 758 75.10 75.14 7.5.12 7.5.13 7518 75.15 SR EN 1090-2:2008 Dispozitive de blocare ... Saibe inclinate... Nituriaplicate la cald Elemente de imbinare pentru elemente subjiri Elemente de imbinare speciale. Livrare slidentificare........ Bolturi si conectori pentru forts Materiale pentru cimentare ns. Rosturi de dilatare pentru podui.... Cabturi de inaltd rezistenta, tje si terminati. Aparate de reazem pentru structur jetoare, Pregatire si asamblare. Generalitat Identificare..... Manipulare si depozitare Taiere. Generalitat Forfecare si stantare... Taiere termica Duritatea suprafelei marginilor .. Formare Generalitati Formare la cald... Indreptare cu flacara. Formare la rece Géurire. Dimensiuni aur. Tolerante pentru diametrul gauri pentru sorubu bolt Exeoutares gut Decupari Supratete de rezemare pentru contact direct. Asamblare .. Verifcare asamblare Sudare. Generalitati Program de sudare....... Cerinle pentru un program de sudare. Continutul unui program de sudare Procedee de sudare Calificarea proceduritor de sudare gi a personalului pentru sudare Calificarea proceduritor de sudare ee ‘Sudori si operatori sudori Coordonarea sudati... Pregatirea si executarea sudarri Pregattrea imbinérilor Depozitare si manipulare materiale consumabile pent sudare. Protecte fala de conditi atmosterice oun Asamblare pentru sudare oo Preinealzire....... Prinderi provizori, ‘Suduri de prindere provizorie CL e Suduri cap la cap, Suduri pe oteluri cu rezistenta imbunatafita la coroziune atmosferica. - 56 ‘imbinari de bare... : sn Sudare boltutl Suduri in crestatura gi in gaurd : ‘Suduri in puncte ale elementelor Subti.. Alte tipuri de suduriRUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 5 é é g 2 SREN 1090-2:2008 7.5.16 Tratament termic dupa sudare eT, 17 Executarea sud 57 18 Sudarea tablierelor podurilor.. 58 Criteri de acceptare ..... 58 ‘Sudarea ofelurilor inoxidabile 89 7.7.1 Amendamente la cerintele din EN 10: 59 7.7.2 Amendamente la cerintele din EN 1011~ 60 7.7.3. Sudarea oeluritor diferit .. 61 8 Imbinare mecanica so sonnnnnneeeen BA 81 Generalitati 6t 8.2 Imbinari cu suruburi 61 8.2.1 Generalitat. 822 Survburi 823° Piulte 824 Saibe. 83 Strangerea guruburilor nepretensionate...... 84 Pregalirea suprafejelor in contact la imbindi rezistente la lunecar 8.5 Strangerea guruburilor pretensionate. . 85.1 Generalitati 8.5.2 Valori de referinta pentru cuplu de rasucire 8.5.3 Metoda cu cuplu de rasucire 8.5.4 Metoda combinata... 8.5.5 Metoda HRC 8.5.6 Metoda prin indicator direct de efor. 86 — Suruburi de pasuire..... 87 —Nituire la cald. 87.4 Nituri 87.2 Montare nituri.. 8.7.3 Criterii de acceptare .oornnmn 88 _ Imbinarea elementelor subir 8.8.1 Generalitati 88.2 Uiilizarea suruburilor autofiletante si autoforante. 8.8.3 Utilizarea niturlor oarbe. 8.8.4 Imbindiri prin suprapunere .... 8.9 —_Ulilizarea elementelor de imbinare si metodelor de imbinare speciale 8.10 — Griparea si jupuirea otelurilor inoxidabile.. 9 Montare 9.1 Generalitati 9.2 Condit pe santier. 9.3 Metoda de montare .. 8.3.1 Metoda de montare pe baza de proiect. 9.3.2 Metoda de montare a executantului 94 Releveu 9.4.1 Sistem de referints 9.4.2 Puncte de reper.. 9.5 Reazeme, ancoriri si aparato de reazem ... 95.1 Vetificare reazeme .. 9.5.2 Amplasarea si conformarea reazemelor.. 9.5.3 Mentinerea conformitatii reazemelor 9.5.4 Reazome provizoril . 9.5.5 Cimentare gi etangare 9.5.6 Ancorare. 9.6 Montare si lucrari pe santier. 9.6.1 Pianuri de montare 9.6.2 Marcare 9.6.3. Manipulare si depozitare pe gantier 9.6.4 Montare de proba 9.6.5 Metode de montareia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 10 Tratare Suprafete nnn c oe at 10.1 Generalitati 8 10.2 Pregatirea suprafetelor de ote! 82 10.3 Ofelurirezistente la coroziune atmosferica enn 82 10.4 Pild galvanica 82 10.5 Galvanizare. 83 40.6 Etangarea spatilor. . oe . 83 40.7 Suprafete in contact cu beton 83 10.8 Suprafete fara acces ne 10.9 Reparatii dupa taiere si sudare .. sennnnnnnnnennnnnin 40.10 Curdtare dupa montare 84 10.10.1 Curdtarea elementetor subtiri ne ve 8 10.10.2 Curatarea elementelor din otel inoxidabil.. 84 11 Tolerante geometrice. 84 14.1 Tipuri de tolerante. 84 11.2 Tolerante esentiale..... een 8 11.24 Generalitati .nccnnnnnnnn ssnntnninniennnsns BS 11.2.2 Tolerante la fabricatie ss —— eerie 85 11.2.3 Tolerante la montare : 86 11.3. Tolerante functionale 87 11.3.4 Generalitat : 14.32. Valori tabulare . 14.33. Criteri alternativ 12 Verificari, incercari si remedieri 88 42.1 Generalitati... sos ssn 88 122 Produse si elemente constituente 88 12.2.1 Produse constituente. 88 122.2 Elemente enn feetennnnnennnnn BQ 12.233 Produse neconforme. ee 89 42.3. Fabricatie: dimensiuni geometrice ale elementelor fabricate. 89 124 Sudare 90 42.41 Verificare inainte si In timpul sudati. 90 12.4.2 Verificare dupa sudare «0m. sn 9 12.43 Verificarea si incercarea coneciorilor sudati pentru fora ‘iotoare la siructuri compote din ote! si beton - se eens 12.4.4. Verificar ale sudaril in producti... 93, 12.5 Imbinari mecanice...... so 4 12.5.1. Verificarea imbinarilor cu suruburi nepretensionate..... 94 42.5.2 Verificarea si incercarea Imbinarilor cu suruburi pretensionate. 94 12.5.3 Verificarea, incercarea si repararea niturilor aplicate la cald 97 12.5.4 Verificarea imbinarii elementelor si tablelor formate la rece... 98 12'5.5 Elemente de imbinare si metode de imbinare speciale 98 12.6 Tratare suprafele si protectie anticorosiva..... 99 99 99 99 99 101 12.7 Montare 12.7.1 Verificarea montaii de proba 12.7.2. Verificarea structurii montate.... 1273 Releveul pozitiei geometrice a nodurilor de imbinare 12.7.4 Alle Incercari pentru recepiie ‘Anexa A (normativa) Informatii suptimentare, lista de optiuni i cerinje cu privire la clasele de execulie 102 ‘At List& de informatii suplimentare necesare. son 12 AZ Lista de optiunt nn. nnnnsnnnnnnnnnnnsn nnn 3 Gerinje cu privire la clasele de execute. 4108 ‘Anexa B (informativa) Indrumari pentru determinarea claselor de executie 113 B14 Introducere...... 113; B.2__ Faciori determinanti pentru alagerea unei clase de exec nnn 143 B21 Clase de consecinle 143 B22 Riscuri legate de executarea §i utilizarea structuri.. etnies NAS 5Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 BS C4 C2 C24 C22 Anexa D (normativa) Tolerante geomettice .... DA ‘Anexa C (informativa) Lista de verificare a continutului unui pian al calitii SR EN 1090-2:2008 Determinarea claselor de executie Introducere ... Continut.. Management. Analizarea specificatiei Documentatie Proceduri pentru verificare si incercari. Tolerante esentiale Tolerante esentiale la fabricatie ~ Profile sudate Tolerante esentiale la fabricatie — Profile formate la rece prin presare... Tolerante esentiale la fabricatie ~ Talpile profilelor sudate Tolerante esentiale la fabricatie — Talpile chesoanelor sudate Telerante esentale le fabroa - Rigi le ini pofielr gl chesoanelor. Tolerante esentiale la fabricatie ~ Plaicirigidizate.... . - Tolerante esentiale la fabricatie - Table profilate formate la rece... Tolerante esentiale la fabricatie — Gauri de fixare, decupari si margini taiate Tolerante esentiale la fabricatie e — Invelitori subtiricilindrice gi conice Tolerante esentiale la fabricatie — Elemente de zabrele Tolerante esentiale la montare — StAipi pe un singur etaj Tolerante esentiale la montare — Stalpi pe mai multe etaje Teleranieesertne la montare— Rezemare cu contact compel... Tolerante esentiale la montare — Turnur si piloni Tolerante esentiale la montare — Grinzi supuse la incovoiere si elemente supuse la compresiune 7 ce Tolerante functionale... Tolerante functionale la fabricate — Profile sudate Tolerante functionale la tabricatie — Profile formate prin presare la rece. Tolerante functionale la fabricate ~ Taipile profilelor sudate. Tolerante functionale la fabricatie - Chesoane sudate.... Tolerante functionale la fabricalie — Inimile profilelor sau chesoanelor sudate. Tolerante functionale la fabricatie — Rigidizari ale inimii profielor sau chesoanelor sudate Tolerante functionale la fabricatie — Elemente. Tolerante functionale la fabricatie ~ Gauri de fixare, decupar si margini taiate Tolerante functionale la fabricatie — Innéidiri de stalp si pléci de bazé Tolerante functionale la fabvicatie - Elemente cu zabrele.... : Tolerant functionale la fabricatie ~ Placi rigidizate...... Tolerante functionale la fabricatie ~ Turnur si piloni.. Tolerante functionale la fabricatie — Table profilate formate la rece Tolerante functionale la fabricatie — Tabliere pentru poduri. Tolerante functionale la montare — Poduri Tolerante funcjionale la montare ~ Tabliere de pod (pagina 1/3). Tolerante functionale la montare ~ Tabliere de pod (pagina 2/3) Tolerante functionale la montare ~ Tabliere de pod (pagina 3/3) Toleraniefunconale a fabricate s! montare— Gr) de ule 3 sie Tolerante functionale ~ Fundati i reazeme din beton .. : Tolerante functionale la montare ~ Cail de rulare pentru macarale 156 Tolerante functionale la montare ~ Poziti stp “ Tolerante functionate la montare — Stalpi pe un singur etaj Tolerante functionale a montare ~ Stalpi pe mai multe etaje Tolerante functionale la montare — Ciadiri Tolerante functionale ta montare — Grinzi in claair Toleranje functionale la montare ~ Tabla pentru acoperis proiectala ca membrana portant e ‘Tolerante functionale fa montare ~ Tabla din otel profilata 162Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 ‘Anexa E (informativa) Imbinari sudate ale profilelor tubulare Et Generalititi...nmnrnnnnnn £2 Indrumari pentru poziti de incepere i oprie. E3 — Pregatire fete la imbinare E4 — Asamblare pentru sudare ES mbar sudate iv cor, ‘Anexa F (normativa) Protectie la coroziune Fi Generalist F141 Domeniu de aplicare.... F.1.2 Specifcatie de performanta.. F.A13° Cerinte F414 F2 Metoda de lucru Pregatirea suprafetei ofelurilor carbon F.2.1_ Pregéttirea suprafetelor ofelurilor carbon inainte de vopsire gi metalizare. F.2.2 Pregattiee suprafata ofel carbon inainte de galvanizare... ee F.3 Suduri i suprafete de sudat. F.4 —_ Suprafete ale imbindirilor pretensionate F.5 _Pregétirea elementelor de imbinare F.6 — Metode de acoperire... F.6.1) Vopsite nn F.6.2 Metalizare F63 Galvanizare - F.7 _ Inspectie si verificare. F714 Generalitati F7.2 Verificare de rating F.7.3 Suprafete de referinta. F.7.4 Elemente galvanizate.. ‘Anexa G (normativa) Incercare pentru determinarea coeficientului de frecare G1 Generalitati G2 Variabile semnificative. G3 Epruvete ... : eee 6.4 Procedurd de incercare la alunecare si evaluarea rezultatelor. GS Proceduté sl evauarea Incercd af relungt G6 Rezultate aie incercari ‘Anexa H (normativa) incercare pentru determinarea valorilor cuplului de strangere pentru guruburle prtensionate n conti de gant. H.1 Domeni de aplicare... a - H2 — Simboluri si unit 3 Principiul incercarii H4 — Echipament pentru masurare H.5 Elemente pentru incercare 6 Montaj pentru incercare... H.7 — Procedurd pentru incercare. H8 — Evaluarea rezultatelor incercarii H8 — Raport de incercar.. Anexa J (normativa) Utilizarea indicatorilor directi de efort de tip gaiba compresibil’ JA Generalitati a . JZ Montare nn J3 Vetificare ..... Anexa K (nformativa) Surubut hexagonal cu inject K1— Generaiitati — K2 — Dimonsiuni gaur.. K3 Surubuf..... K4 — Saibe. K5 — Piulite K6 — Ragin K7 — Strangere 175 175 175 175 175 176 176 177 177 77 ATT 178 179 180 182 182 182 182 183 183 183 184 185 1B 187 187 son 87 188 491 191 . 191 192 192SR EN 1090-2:2008 K8 — Montare eo Anexa L (informativa) Ghid pentru organigrama de elaborare si utiizare a WPS Anexa M (normativa) Metoda secventiald de verificare a elementelor de imbinare M1 Generalitati M2 Aplicatie... Bibliografie 199 5 g $ z 3 $ 2 g g 5 3 z Asociatia de Standardizare din RomaniAsociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Preambul Acest document (EN 1090-2:2008) a fost pregatit de Comitetul Tehnic CEN/TC 135 “Executia struturilor din ofel gia structurilor din aluminiu’, al cérui secretariat este detinut de SN. Acest standard european trebuie 88 primeasca statutul de standard national fie prin publicarea unui text identic, fle prin ratificare, cel tarziu tn ianuarie 2009 gi toate standardele nationale in contradictie trebuie anulate cel tarziu in ianuarie 2009. Se atrage atentia asupra faptului c8 anumite elemente din acest document pot face obiectul dreptului de proprietate intelectual sau altor drepturi similare. CEN si/sau CENELEC nu poate(pot) fi considerat(e) responsabille) de a nu fi identiicat astfel de drepturi de proprietate si a nu fi prevent despre existenta lor. Acest document inloculeste_ ENV 1090-1:1996, ENV 1090-2:1998, ENV 1090-3:1997, ENV 1090-4:1997, ENV 1090-5:1998 si ENV 1090-6:2000, EN 1090, Execution of stee! structures and aluminium structures este alcatuit din urmatoarele part Part 1: Requirements for conformity assessment of structural components Part 2: Technical requirements for steel structures Part 3: Technical requirements for aluminium structures Conform Regulamentului intem CEN/CENELEC, institutele nationale de standardizare din urmatoarele {ari sunt obligate sd aplice acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria.g g 5 Z 5 ¢ Z 3 5 2 g : 3 2 E Z § i a SREN 1090-2:2008 Introducere Acest standard european stabileste cerinte pentru executarea structurilor de ofel, pentru a asigura niveluri adecvate ale rezistentei mecanice si stabilitati, aptitudinii de exploatare si durabilitti Acest standard european stabileste cerinte pentru executarea structurlor de ofel, in special cele care sunt proiectate conform tuturor parfilor lui EN 1993 si p&rtilor din ofel ale structurilor compozite din ofel ‘si beton, proiectate conform tuturor paijlor lui EN 1994 Acest standard european presupune c& lucrarea este realizaté cu calificarea necesaré $i echipamentul si resursele si echipamentele adecvate pentru executarea lucréirilor conform specificatilor pentru executie $i cerintelor acestui standard european 107 g g g = z s g & 5 3 a § § 2 a SR EN 1090-2:2008 1 Domeniu de apficare Acest standard european stabilegte cerinte pentru executarea constructiei metalice structurale, considerate ca structuri sau ca elemente uzinate, produse din: produse din otel pentru constructii, taminate la cald, pand la marca S690 inclusiv; — elemente formate la rece gi table, pand la marca $700 inclusiv, pentru ofeluri inoxidabile si pana fa $690 inclusiv, pentru oteluri carbon; — produse din ofeluri inoxidabile austenitice, austenitic-feritice gi feritice, finisate la cald si formate la rece; — profile tubulare structurale finisate la cald si formate la rece, inclusiv produse dintr-un domeniu standardizat gi fabricate la cerere, prin laminare gi profile tubulare fabricate prin sudare. Acest standard european poate fi aplicat, de asemenea, pentru marci de otel de constructii pana la ‘$960 inclusiv, sub rezerva ca s& fie verificate conditile pentru executare in cea ce priveste criterile de fiabilitate gi sd fle specificate toate cerintele suplimentare necesare. Acest standard european stabileste cerinte, Independent de tipul gi forma structurii de ojel (de exemplu, cladiri, poduri, elemente plane sau cu zabrele), inclusiv structurile supuse la oboseala sau la actiuni seismice. Cerintele sunt exprimate in raport cu clase de executie ‘Acest standard european se aplica structurlor proiectate conform parti adecvate din EN 1993. Acest standard european se aplicd elementelor structurale si tablelor, aga cum sunt definite in EN 1993-1.3. Acest standard european se aplicd elementelor de otel din structuri compozite de olel si beton, proiectate conform parti adecvate din EN 1994. Acest standard european poate fi utilizat pentru structuri proiectate conform altor reguli de proiectare, sub rezerva ca conditile cu privire la executie sa fie conforme cu aceste reguli si ca toate cerintele suplimentare necesare sa fie specificate, ‘Acest standard european nu acoperd cerinte pentru etangeitate la apa sau permeabilitate la aera tablelor. "Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 26/01/2010 SR EN 1090-2:2008 2 Referinte normative 24° Generalitati Urmétoarele documente-de-referini& sunt necesare pentru aplicarea avestut dovument. Pentru referintele datate se aplic numai editia citaté. Pentru referintele nedatate se aplicd ultima editie a documentului de referinta (inclusiv eventualele amendamente). 2.2 — Produse constituente 221 — Ofeturi EN 10017, Steei rod for drawing and/or cold rolling — Dimensions and tolerances EN 10021, General technica! delivery conditions for steel products EN 10024, Hot rolled taper flange | sections — Tolerances on shape and dimensions EN 10025-1:2004, Hot rolled products of structural steels — Part 1: General technical delivery conditions EN 10025-2, Hot rolled products of structural steels — Part 2: Technical delivery conditions for non- alloy structural steels EN 10025-3, Hot rolled products of structural steels — Part 3: Technical delivery conditions for normalized/normalized rolled weldable fine grain structural steels EN 10025-4, Hot rolled products of structural steels — Part 4: Technical delivery conditions for thermomechanical rolied wekdable fine grain structural steels EN 10026-5, Hot rolled products of structural steels — Part 5: Technical delivery conditions for structural steels with improved atmospheric corrosion resistance EN 10025-6, Hot rolled products of structural steels — Part 6: Technical delivery conditions for flat products of high yield strength structural steels in the quenched and tempered condition EN 10029, Hot rolled steel plates 3 mm thick or above — Tolerances on dimensions, shape and mass EN 10034, Structural stee! | and H sections — Tolerances on shape and dimensions EN 10048, Hot rolled narr ow steel strip — Tolerances on dimensions and shape EN 10051, Continuously hot-rolled uncoated plate, sheet and strip of non-alloy and alloy steels — Tolerances on dimensions and shape EN 10055, Hot rolled stee! equal flange tees with radiused root and toes — Dimensions and tolerances on shape and dimensions EN 1056-1, Structural steel equal and unequal leg angles — Part 1: Dimensions EN 10056-2, Structural stee! equal and unequal leg angles — Part 2: Tolerances on shape and dimensions EN 10058, Hot rolled flat stee! bars for general purpose — Dimensions and tolerances on shape and dimensions 12Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 EN 10059, Hot rolled square steel bars for general purposes — Dimensions and tolerances on shape and dimensions EN 10060, Hot rolled round stee! bars for general purposes — Dimensions and tolerances on shape and dimensions EN 10061, Hot rolled hexagon steel bars for general purposes — Dimensions and tolerances on shape and dimensions EN 10080, Stee! for the reinforcement of concrete — Weldable reinforcing ste! — General EN 10088-1, Stainless steels — Part 1: List of stainless steels EN 10088-2:2008, Stainless steels — Part 2: Technical delivery conditions for sheet/plate and strip of corrosion resisting steels for general purposes EN 10088-3:2005, Stainless steels — Part 3: Technical delivery conditions for semi-finished products, bars, rods, wire, sections and bright products of corrosion resisting steels for general purposes EN 10131, Cold rolled uncoated and zinc or zinc-nickel electrolytically coated low carbon and high yield strength stee! flat products for cold forming — Tolerances on dimensions and shape EN 10139, Cold rolled uncoated mild stee! narrow strip for cold forming — Technical delivery conditions EN 10140, Cold rolled narrow steel strip — Tolerances on dimensions and shape EN 10143, Continuously hot-dip coated stee! sheet and strip — Tolerances on dimensions and shape EN 10149-1, Hot-rolled flat products made of high yield strength steels for cold forming — Part 1: General delivery conditions t-rolted flat products made of high yield strength steels for cold forming — Part 2: ins for thermomechanically rolied steels EN 10149.3, Hot-rolled flat products made of high yield strength steels for cold forming — Part 3: Delivery conditions for normalized or normalized rolied steels EN 10160, Ultrasonic testing of slee! flat product of thickness equal or greater than 6 mm (reflection method) EN 10163-2, Delivery requirements for surface condition of hot-olled stee! plates, wide flats and sections — Part 2: Plate and wide flats EN 10163-3, Delivery requirements for surface condition of hot-olled steel plates, wide flats and sections — Part 3: Sections EN 10164, Steel products with improved deformation properties perpendicular to the surface of the product — Technical delivery conditions EN 10169-1, Continuously organic coated (coil coated) steel flat products — Part_1:. General information (definitions, materials, tolerances, test methods) EN 10169-2, Continuously organic coated (coil coated) stee! flat products — Part 2: Products for building exterior applications EN 10169-3, Continuously organic coated (coil coated) steel flat products — Part 3: Products for building interior applications 13Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SREN 1090-2:2008 EN 10204, Metallic products — Types of inspection documents EN 10210-1, Hot finished structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels — Part 1: Technical delivery conditions EN 10210-2, Hot finished structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels — Part 2 Tolerances, dimension and sectional properties EN 10219-1, Cold formed welded structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels — Part 1: Technical delivery conditions EN 10219-2, Cold formed welded structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels — Part 2: Tolerances, dimensions and sectional properties EN 10268, Cold rolled stee! flat products with high yield strength for cold forming — Technical delivery conditions EN 10279, Hot rolled stee/ channels — Tolerances on shape, dimensions and mass!” EN 10292, Continuously hot-dip coated strip and sheet of steels with high yield strength for cold forming — Technical delivery conditions EN 10296-2:2005, Welded circular stee! tubes for mechanical and general engineering purposes — Technical delivery conditions — Part 2: Stainless steel EN 10297-2:2005, Seamless circular steel tubes for mechanical and general engineering purposes — Technical delivery conditions — Part 2: Stainless steel EN 10326, Continuously hot-dip coated strip and sheet structural steels — Technical delivery conditions” EN 10327, Continuously hot-dip coated strip and sheet of low carbon steels for cold forming — Technical delivery conditions"? EN ISO 1127, Stainless steel tubes — Dimensions, tolerances and conventional masses per unit length (ISO 1127:1992) EN ISO 9445, Continuously cold-rolled stainless steel narrow strip, wide strip, plate/sheet and cut lengths — Tolerances on dimensions and form (ISO 9445:2002) 1SO 4997, Cold-reduced carbon steel sheet of structural quality 2.2.2 Ofeluri turnate EN 10340:2007, Stee! castings for structural uses 2.2.3. Materiale consumabile pentru sudare EN 758, Welding consumables — Solid wires, solid wire-flux and tubular cored electrode-fux combinations for submerged arc welding of non alloy and fine grain steels — Classification EN 787, Welding consumables — Covered electrodes for manual metal arc welding of high strength steels — Classification “9 NOTA NATIONALA: Anulat la CEN si fnlocuit de EN 10346:2009. %2) NOTA NATIONALA: Anuiat la CEN $i inlocuit de EN 10346:2009, “) NOTA NATIONALA: Anuiat la CEN si Iniocuit de EN 10348:2009. 14Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 EN 760, Welding consumables — Fluxes for submerged arc welding — Classification EN 1600, Welding consumables — Covered electrodes for manual metal arc welding of stainless and heat resisting steels — Classification EN 13479, Welding consumables — General product standard for filler metals and fluxes for fusion welding of metalic materials EN 14295, Welding consumables — Wire and tubular cored electrodes and electrode-flux combinations for submerged arc welding of high strength steels — Classification EN ISO 636, Welding consumables — Rods, wires and deposits for tungsten inert gas welding of non alloy and fine grain steels — Classification (ISO 636:2004) EN ISO 2560, Welding consumables — Covered electrodes for manual metal arc welding of non-alloy and fine grain stee!s — Classification (ISO 2560:2002) EN ISO 13918, Welding — Studs and ceramic ferrules for arc stud welding (ISO 13918:2008) EN ISO 14175, Welding consumables — Gases and gas mixtures for fusion welding and allied processes (ISO 14175:2008) EN ISO 14341, Welding consumables — Wire electrodes and deposits for gas shielded metal arc welding of non alloy and fine grain steels — Classification (ISO 14341:2002) EN ISO 14343, Welding consumables — Wires electrodes, strip electrodes, wires and rods for fusion welding of stainiess and heat resisting steels — Classification (ISO 14343;2002 and ISO 14343:2002/Amd1:2006) EN ISO 16834, Welding consumables — Wire electrodes, wires, rods and deposits for gas-shielded are welding of high strength steels — Classification (ISO 16834:2006) EN ISO 17632, Welding consumables — Tubular cored electrodes for gas shielded and non-gas shielded metal arc welding of non alloy and fine grain steels — Classification (ISO 17632:2004) EN ISO 17633, Welding consumables — Tubular cored electrodes and rods for gas shielded and non- gas shiekled metal arc welding of stainless and heat-resisting steels — Classification (ISO 17633:2004) EN ISO 18276, Welding consumables — Tubular cored electrodes for gas-shiekied and non-gas- Shielded metal arc welding of high-strength steels — Classification (ISO 18276:2005) 2.2.4 — Produse pentru imbinare mecanica EN 14399-1, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 1: General requirements EN 14999-2, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 2: Suitability test for preloading EN 14399-3, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 3: System HR — Hexagon bolt and nut assemblies EN 14399-4:2005, High-strength siruclural bolting assemblies for preloading — Part 4: System HV — Hexagon bolt and nut assemblies EN 14399-5, High-sirength structural bolting assemblies for protoading — Part 5: Plain washers 15RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 gE é i g i 3 a SR EN 1090-2:2008 EN 1439-6, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 6: Plain chamfered washers EN 14399-7, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 7: System HR — Countersunk head bolts and nut assemblies EN 14399-8, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 8: System HV — Hexagon fit bolt and nut assemblies prEN 14399-9, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 9: System HR or HV — Bolt and nut assemblies with direct tension indicators prEN 1439-10, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 10: System HRC — Bolt and nut assemblies with calibrated preload EN 15048-1, Non preloaded structural bolting assemblies — Part 1: General requirements EN 20898-2, Mechanical properties of fasteners — Part 2: Nuts with specified proof load values — Coarse thread (ISO 898-2:1992) EN ISO 898-1, Mechanical properties of fasteners made of carbon steel and alloy stee! — Part 1: Bolts, screws and studs (ISO 898-1:1999) EN ISO 1479, Hexagon head tapping screws (ISO 1479:1983) EN ISO 1481, Slotted pan head tapping screws (ISO 1481:1983) EN ISO 3506-1, Mechanical properties of corrosion-resistant stainless-stee! fasteners — Part 1: Bolts, screws and studs (ISO 3506-1:1997) EN ISO 3506-2, Mechanical properties of corrosion-resistant stainless-steel fasteners — Part 2: Nuts (ISO 3506-2:1997) EN ISO 6789, Assembly tools for screws and nuts — Hand torque tools — Requirements and test methods for design conformance testing, quality conformance testing and recalibration procedure (ISO 6789:2003) EN ISO 7049, Cross recessed pan head tapping screws (ISO 7049:1983) EN ISO 10684, Fasteners — Hot dip galvanized coatings (ISO 10684:2004) EN ISO 15480, Hexagon washer head drilling screws with tapping screw thread (ISO 15480:1999) EN ISO 15976, Closed end blind rivets with break pull mandrel and protruding head — SUSt (SO 15976:2002) EN ISO 15979, Open end blind rivets with break pull mandrel and protruding head — SY/St (ISO 15979:2002) EN ISO 15980, Open end blind rivets with break pull mandrel and countersunk head — SU/St (SO 15980;2002) EN ISO 18983, Open end blind rivets with break pull mandrel and protruding head — A2/A2 (ISO 15983;2002) EN ISO 15984, Open end blind rivets with break pull mandrel and countersunk head — A2/A2 (ISO 15984:2002) ISO 10509, Hexagon flange head tapping screws 16RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romat SR EN 1090-2:2008 2.2.5 — Cabluri de inalta rezistenta pIEN 10138-3, Prostressing steels — Part 3: Strand EN 1024-2, Stee! wire and wire products — Non-ferrous metallic coatings on steel wire — Part 2: Zine or zinc allay coatings EN 10264-3, Stee! wire and wire products — Stee! wire for ropes — Part 3: Round and shaped non alloyed stee! wire for high duty applications EN 10264-4, Stee! wire and wire products — Stee! wire for ropes — Part 4: Stainless steel wire EN 12385-1, Stee/ wire ropes — Safety — Part 1: General requirements EN 12385-10, Stee! wire ropes — Safely — Part 10: Spiral ropes for general structural applications EN 13411-4, Terminations for stee! wire ropes — Safety — Part 4: Metal and resin socketing 2.2.6 Reazeme structurale EN 1337-2, Structural bearings — Part 2: Sliding elements EN 1397-3, Structural bearings — Part 3: Elastomeric bearings EN 1337-4, Structural bearings — Part 4: Roller bearings EN 1337-5, Structural bearings — Part 5: Pot bearings EN 1337-6, Structural bearings — Part 6: Rocker bearings EN 1337-7, Structural bearings — Part 7: Spherical and cylindrical PTFE bearings EN 1337-8, Structural bearings — Part 8: Guide bearings and restraint bearings 2.3 Pregatire EN ISO 9013, Thermal cutting — Classification of thermal cuts — Geometrical product specification and quality tolerances (ISO 9013:2002) ISO 286-2, ISO system of limits and fits — Part 2: Tables of standard tolerance grades and limit deviations for holes and shafts CEN/TR 10347, Guidance for forming of structural steels in processing 24 Sudare EN 287-1, Qualification test of welders — Fusion welding — Part 1: Steels EN 1011-1:1998, Welding — Recommendations for welding of metallic materials — Part 1: General guidance for arc welding EN 1011-22001, Welding — Recommendations for welding of metallic materials — Part 2: Arc welding of ferric steels EN 1011-3, Welding — Recommendations for welding of metallic materials — Part 3: Arc welding of stainless stools 7Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 EN 1418, Welding personnel — Approval testing of welding operators for fusion welding and resistance weld setters for fully mechanized and automatic welding of metallic materials EN ISO 3834 (all parts), Quality requirements for fusion welding of metallic materials (ISO 3834:2005) EN ISO 4063, Welding and allied processes — Nomenclature of processes and reference numbers (ISO 4063:1998) EN ISO 5817, Welding — Fusion-welded joints in steel, nickel, titanium and their alloys (beam welding excluded) — Quality levels for imperfections (ISO 5817:2003, corrected version:2005, including Technical Corrigendum 1:2006) EN ISO 9692-1, Welding and allied processes — Recommendations for joint preparation — Part 1: Manual metal-arc welding, gas-shielded metal-arc welding, gas welding, TIG welding and beam welding of steels (ISO 9692-1:2003) EN ISO 9692-2, Welding and allied processes — Joint preparation — Part 2: Submerged arc welding of steels (ISO 9692-2:1998) EN ISO 13916, Welding — Guidance on the measurement of preheating temperature, interpass temperature and preheat maintenance temperature (ISO 13916:1996) EN ISO 14373, Resistance weiding — Procedure for spot welding of uncoated and coated low carbon steels (ISO 14373:2006) EN ISO 14554 (all parts), Qualily requirements for welding — Resistance welding of metallic materials (ISO 14544-1.2000) EN ISO 14555, Weloing — Arc stud welding of metallic materials (ISO 14555:2006) EN ISO 14731, Welding coordination — Tasks and responsibilities (ISO 14731:2006) EN ISO 18609-1, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Welding procedure specification — Part 1: Arc welding (ISO 15609-1:2004) EN ISO 15609-4, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Welding procedure specification — Part 4: Laser beam welding (ISO 15609-4:2004) EN ISO 15609-5, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Welding procedure specification — Part 5: Resistance welding (ISO 15609-5:2004) EN ISO 15610, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Qualification based on tested welding consumables (ISO 15610:2003) EN ISO 15611, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Qualification based on previous welding experience (ISO 15611:2003) EN ISO 15612, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Qualification by adoption of a standard welding procedure (ISO 15612:2004) EN ISO 15613, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Qualification based on pre-production welding test (ISO 15613:2004) EN ISO 15614-1, Specification and quatification of welding procedures for metallic materials — Welding procedure test — Part 1: Arc and gas welding of steels and arc welding of nickel and nickel alloys (ISO 15614-1:2004) EN ISO 15614-11, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Welding procedure test— Part 11: Electran and laser beam welding (ISO 18614-11:2002) 18Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 EN ISO 15614-13, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Welding procedure test — Part 13: Resistance butt and flash welding (ISO 15614-13:2005) EN ISO 15620, Welding — Friction welding of metallic materials (ISO 15620:2000) EN_ISO 18432, Resistance welding — Procedure for projection welding of uncoated and coated low carbon steels using embossed projection(s) (ISO 16432:2006) EN ISO 16433, Resistance welding — Procedure for seam welding of uncoated and coated low carbon steels (ISO 16433:2008) 25 — incercare EN 473, Non destructive testing — Qualification and certification of NDT personnel — General principles EN 571-1, Non destructive testing — Penetrant testing — Part 1: General principles EN 970, Non-destructive examination of fusion welds — Visual examination EN 1290, Non-destructive examination of welds — Magnetic particle examination of welds EN 1435, Non-destructive testing of welds — Radiographic testing of welded joints EN 1713, Non-destructive testing of welds — Ultrasonic testing — Characterization of indications in welds EN 1714, Non-destructive testing of welds — Ultrasonic testing of welded joints EN 10160, Ultrasonic testing of steel flat product of thickness equal or greater than 6 mm (reflection method) EN 12062:1997, Non-destructive examination of welds — General rules for metalic materials EN ISO 6507 (all parts), Metallic materials — Vickers hardness test (ISO 6507:2005) EN ISO 9018, Destructive fests on welds in metallic materials — Tensile fest on cruciform and lapped Joints (ISO 9018:2003) EN ISO 10447, Resistance welding - Pee! and chisel testing of resistance spot and projection welds (ISO 10447:2006) 2.6 — Montare EN 1337-11, Structural bearings — Part 11: Transport, storage and installation 1SO 4463-1, Measurement methods for building — Setting-out and measurement — Part 1: Planning and organization, measuring procedures, acceptance criteria ISO 7976-1, Tolerances for building — Methods of measurement of buildings and building products — Part 1: Methods and instruments 1SO 7976-2, Tolerances for building — Methods of measurement of buildings and building products — Part 2: Position of measuring points ISO 17123 (all parts), Optics and optical instruments — Field procedures for testing geodetic and surveying instruments 19RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 5 é i § é 3 2 SR EN 1090-2:2008 2.7 Protectie anticoroziva EN 14616, Thermal spraying — Recommendations for thermal spraying EN 15311, Thermal spraying — Components with thermally sprayed coatings — Technical supply conditions EN ISO 1461:1999, Hot dip galvanized coatings on fabricated iron and steel articles — Specifications and test methods (ISO 1461:1999) EN ISO 2063, Thermal spraying — Metallic and other inorganic coatings — Zine, aluminium and their alloys (ISO 2063:2005) EN ISO 2808, Paints and varnishes — Determination of film thickness (ISO 2608:2007) EN ISO 8501 (all parts), Preparation of stee! substrates before application of paints and related products — Visual assessment of surface cleanliness EN ISO 8503-1, Preparation of stee! substrates before application of paints and related products — Surface roughness characteristics of blast-cleaned steel substrates — Part 1: Specifications and definitions for ISO surface profile comparators for the assessment of abrasive blast-cleaned surfaces (ISO 8503-1:1968) EN ISO 8503-2, Preparation of stee! substrates before application of paints and related products — ‘Surface roughness characteristics of blast-cleaned steel substrates — Part 2: Method for the grading of surface profile of abrasive blast-cleaned steel — Comparator procedure (ISO 8503-2:1988) EN ISO 12944 (all parts), Paints and vamishes — Corrosion protection of stee! structures by protective paint systems (ISO 12944:1998) EN ISO 14713, Protection against corrosion of iron and stee! in structures — Zinc and aluminium coatings — Guidelines (ISO 14713:1999) 1SO 19840, Paints and vamishes — Corrosion protection of steel structures by protective paint systems — Measurement of, and acceptance criteria for, the thickness of dry films on rough surfaces 28 — Tolerante EN ISO 13920, Welding — General tolerances for welded constructions — Dimensions for lengths and angles — Shape and position (ISO 13920:1996) 29 Diverse EN. 588-1, Roofing products from metal sheet — Specification for self-supporting products of steel, aluninium or stainless steel sheet — Part 1: Stee! EN 508-3, Roofing products from metal sheet — Specification for self-supporting products of steel, aluminium or stainless steel sheet — Part 3: Stainless steel EN 1993-1-6, Eurocode 3: Design of steel structures — Pait 1-6: Strength and Stability of Shell ‘Structures EN 1993-1-8, Eurocode 3: Design of stee! structures — Part 1-8: Design of joints prEN 13670, Execution of concrete structures 1SO 2859-5, Sampling procedures for inspection by attributes — Part 5: System of sequential ‘sampling plans indexed by acceptance quality limit (ALQ) for lo-by-tot inspection 20Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 3 Termeni si definitii Pentru cerintele acestui document se aplica urmatori termeni si definiti. 34 lucrari de.constructii tot ce este construit sau rezulté din activitati de constructie. Acest termen acopera atat claidiri cat si lucréi ingineresti. El se referd la constructia completa care cuprinde atat partea structuralA, c&t gi cea nestructurala 32 luerari aii ale luorérilor de construct care sunt constructie metalica structural 3.3 constructie metalica structurala structuri din ofel sau elemente fabricate din ofel, utiizate la lucrari de construct 34 constructor persoand sau organizatie care executa lucratite(furizor, in EN ISO 9000) 3.5 structura ase vedea EN 1990 36 fabricatie toate activitatile necesare pentru a produce si livra un element. Dupa caz, aceasta cuprinde, de exemplu, aprovizionarea, pregatirea si asamblarea, sudarea, imbinarea mecanicd, transportul, tratarea suprafetelor precum si inspectia si documentatia cu privire la aceste operati le efectuate pentru realizarea fizica a lucrarilor, de exemplu, aprovizionare, fabricatie, sudare, imbinare mecanicd, transport, montare, tratare suprafata i verificare, precum si documentatia cu privire la aceste operatii 374 calet de sarcini pentru executic set de documente care cuprind datele tehnice si cerinele pentru o anume structura de ofel, inclusiv cele specificate pentru completarea si modificarea regullor din acest standard european NOTA 1 ~ Caietul de sarcini pentru executie include cerinje acolo unde prezentul standard european identified punctate care trebuie specificate. NOTA 2 ~ Caietul de sarcini pentru execuile poate fi considerat ca un sel complet de cerinfe pentru fabricarea gi montarea elementelor structurale din olel, cu cerinjele referitoare Ja fabricafie oferite Intr-un set de specificati cormponente, conform prEN 1090-1 312 clas’ de executie ansamblu clasificat al cerinjelor specificate pentru executarea lucrarilor in ansamblu, al unui element special sau al unui detaliu pentru un element 38 categorie de exploatare categorie care caracterizeaza un element in raport cu circumstantele utlizarii sale 2Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 39 categorie de fabricatie categorie care caracterizeaza un element in raport cu metodele utiizate pentru executarea sa 3.40 produs constituent material $1 produs utiizat pentru a fabrica un element si care rmane ca o parte a sa, de exemol produs de olel pentru constructi, produs de ofel inoxidabil, element de imbinare mecanica, consumabile pentru sudare 34 element parte a unei structuri de ofel, care poate fi, ea insagi, un ansamblu de mai multe elemente mai mici B44 element format la rece a se vedea EN 10079 si EN 10131 342 pregatire toate activititile efectuate asupra produselor constituente de ojel pentru a le pregati in vederea asambléri lor gi includerii in elemente. Dup& caz, aceasta cuprinde, de exemplu, identificarea, manipularea i depozitarea, tdiere, formarea gi gaurirea 3.13 metoda de montare luata in considerare la proiectare principli generale ale une! metode de montare pe care se bazeaz’ prolectarea structurii (cunoscuta, de asemenea, ca seevenia de montare de proiectare) 3434 procedura pentru montare documentatie care descrie procedurile care trebuie utilizate pentru a monta o structura 3.14 neconformitate ase vedea EN ISO 9000 3.45 NDT suplimentara (incercare nedistructiva) tehnicd NDT suplimentara fat de examinarea vizuala, de exemplu, control cu pulberi magnetice, cu lichide penetrante, curenti Foucault, contro! cu ultrasunete sau prin radiogratie 3.16 tolerant ase vedea ISO 1803, 3.46.4 toleranta esentiatd limite fundamentale pentru o tolerant geometricd necesare pentru a indeplini ipotezele de proiectare pentru structuri, in raport cu rezistenfa mecanica si stabilitatea 3.16.2 toleranta functionalé tolerant’ geometricd care poate fi necesard pentru a indeplini 0 functie, alta decat rezistenta mecanica si stabiltatea, de exemplu aspect sau forma 22RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 3.163 tolerant speciala toleranta geometrica neacoperita de tipurile si valorile tolerantelor prevazute in tabelele din acest standard european gi care trebuie specificata intr-un caz particular 3.16.4 toleranta la fabricatie domeniu admisibil pentru valoarea unei dimensiuni a unui element, care rezulté din fabricarea elementulul 4 Caiet de sarcini si documentatie 44 Caiet de sarcini pentru executio 4.1.4 Generalitati Informatie necesare si cerintele tehnice pentru executarea fiecéirei parti a lucrarilor trebuie agreate si completate inainte de inceperea executdrii acelet péiti a lucrarilor. Trebuie s existe proceduri pentru @ aduce modificari unui caiet de sarcini pentru executie, agreat anterior. Caietul de sarcini pentru executie trebuie s& cuprinda elementele care urmeazé, dupa caz’ a) informatii suplimentare, ca cele enumerate la A.1; b)_ optiuni, ca cele enumerate a A.2; ©) clase de executie, a se vedea 4.1.2; ¢) grade de pregatire, a se vedea 4.1.3; ©) clase de tolerante, a se vedea 4.1.4; 4) cerinte tehnice cu privire la siguranta lucrarilor, a se vedea 4.2.3 $i 9.2. 44.2 Clase de executie ‘Sunt prevazute patru clase de executie, de la 1 pang la 4, denumite EXC1 pana ta EXC4, pentru care rigoarea cerinfotor crete de la EXC1 la EXCA, Clasele de execulie se pot aplica siructurii in ansamblu, sau unei parti a structuril, sau detalilor specifice. Unei structuri i se pot aplica mai multe clase de execulie. Unui detaliu sau unui grup de detalii fi va fi atribuita, de regula, 0 singura clas de executie. Totusi, alegerea unei clase de executie ru este, in mod necesar, aceeasi pentru toate cerintele. Daca nu se specifica nici o olasd de executie, trebuie sa se aplice EXC2 Lista cerintelor cu privire ia clasele de executie este prezentaté in A3. Recomandari pentru alegerea claselor de executie sunt prevazute in anexa B. NOTA - Alegerea claselor de execuiie depinde de calegorile de produtie $i de categorie de exploatare care sun Tn fegatura cu lassie de consecine, cur sunt define in anexa 8 din EN 1990:2002 23‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/04/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 41.3 Grade de pregatire Sunt prevazute trei grade de pregatire, denumite P1 pana la P3 conform ISO 8501-3, pentru care rigoarea cerinfelor creste de la P1 la P3. NOTA - Gradele de pregatire depind de durata de viata prevazuta a protectiei anticorosive si de categoria de corozivitate, aga cum este definité la articolul 10. Gradele de pregatire se pot aplica structurii in ansamblu, sau unei parti a structuri, sau pentru detali specifice. O structura poate include mai multe grade de pregatire. Unui detaliu sau grup de detalii fi va fi atribuit, ia mod normal, un singur grad de pregatire 41.4 — Tolerante geometrice La 11.1 sunt definite doua tipuri de tolerante geometrice: a) __tolerante esentiale; b) __ tolerante functional, cu doua clase pentru care rigoarea cerintelor creste de la clasa 1 ta clasa 2 4.2 Documentatia constructorului Pentru EXC2, EXC3 si EXC4 trebuie documentate urmatoarele puncte: a) atribuirea sarcinilor si autoritaiti pe durata diferitelor faze ale proiectului; b) procedurite, metodele g instructiunile de lucry care trebuie aplicate; ©) un plan de verificare specific tucrérilor; d) 0 procedura pentru tratarea schimbatrilor si modificarilor; €) 0 procedura pentru tratarea neconformitatjilor, cereri pentru derogari si Iitigii cu privire la calitate: 1) toate punctele de oprire sau cerinte pentru verificari sau Incercari de terta parte, precum si toate cerinjele corespunzatoare cu privire la acces. 422 — Planul calitatit Trebuie specificat daca se care un plan al calitati pentru executarea lucrarilor. NOTA - EN 180 8000 oferd definia unui plan al cai Acesta trebuie s8 cuprinda: a) _un document general cu privire fa managementul care trebuie s& abordeze urmatoarele puncte: 1) © reviauire a cerintetor din caietul de sarcini in comparatie cu capacitatile de executie; 2) organigrama gi personalul de conducere responsabil pentru fiecare aspect al execute 3) principii si modalitati de organizare a inspectiei, inclusiv atribuirea responsabiltatilor pentru fiecare sarcind de inspectie; b) documentatia cu privire la calilatea, inainte de executie, aga cum se defineste la 4.2.1 Documentele trebuie elaborate inainte de executia fazei de constructie la care se referd acestea: 24ia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/04/2010 SR EN 1090-2:2008 ©) documente de urmarire a executiei care cuprind inregistrérile inspectilor gi verificarilor efectuate, sau care demonstreaza calificarea sau certificarea mijloacelor utilzate. Documentele de urmarire a executiel care se refer la punctele de oprire care condifioneaza continuarea executiei, trebuie elaborate inainte de a se trece de punctul de oprire. Anexa C. prezinta o list de verificare confinutului unui-plan-al-caliti, recomandat pentru ‘executarea constructiei metalice structurale cu referire la liniile directoare generale din ISO 10005. 423 — Siguranté a lucrérilor de montare Declaratiile metodelor care oferd instructiuni detaliate de lucru, trebuie s8 réspunda cerintelor tehnice cu privire la siguranta lucrarilor de montare, aga cum se specificd la 9.2 gi 9.3. 424 — Documentatie de executie Pe perioada execuflei trebuie pregatiti o documentatie suficient’, care sa descrie starea structurii executate, pentru a demonstra c lucréirle au fost efectuate conform caietului de sarcini pentru execute, 5 Produse constituente 5.1 Generalitati Jin general, produsele constituente care trebuie utilzate ta executarea structurilor din ofel trebuie selectate din standardele europene aplicabila, prezentate in articolele care urmeaza. Daca produsele constituente care trebuie utilizate nu sunt prevazute in standardele indicate, proprietatile lor trebuie specificate, Trebuie aplicate definite si cerintele din EN 10021 impreuna cu cele ale standardului european de produs, relevant, 5.2 Identificare, documente de inspectie si trasabilitate Proprietaiile produselor constituente furnizate trebuie indicate in documentate pentru a putea fi ‘comparate cu proprietatile specifcate. Conformitatea lor cu standardul de produs aplicabil trebuie verificata conform 12.2. Pentru produse metalice, documentele de inspectie, conform EN 10204 trebuie s4 fie aga cum sunt enumerate in tabetul 1Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Tabelul 1 — Documente de inspectie pentru produsele metalice Produs constituent Documente de inspect Ofelar pent construci(abelete 2513) conform tabeluul 8.1 din EN 10025-12008 Ojeluinoxidable (label 4) aa Otel tumate conform tabelul B.1 din EN 10340:2007 Material consumabile pentru sudura (tabelul 5) 22 Elemente peniru tmbinar structurale cu gurabur 2a Niue apicate la cals 2a = ‘Surubur autotletante gi autoforente gi itu oarbe 24 SBoltuh peniru sudare cu are electic 2ae | Rost de dlatare pentru podut at Cablur de inaltarezistonta 34 Reazeme structurale __ 34 F Bent ofl peri concn marca S365 JR aa JO we cre cerca ce nepaca 1 poinu EXGE, EXCS w [xcs EN 10025-1 solicits ca elementsle incuse In formula CEV s@ fle inregistrate In documentul de inspects. Se| recomanda 68 se includ Al, Nb gi Tn raportul cu prive Ia ate elemente adaugate cerut de EN 10025-2. Dacd se cere un cotificat 3.1, acesta poate finlocull de o marca de identificare a lotului de fabricate, Pentru EXC3 si EXC4, trebuie asigurata trasabilitatea produselor constituente in toate etapele de la aprovizionare pana la receptie, dupa incorporarea in lucrari Aceasté trasabiltate se poate baza pe inregistréri pentru loturi de produs prevazute pentru un proces de productie comun, in afaré de cazul th care este specificata trasabiltatea pentru fiecare produs. Pentru EXC2, EXC3 si EXC4, daca sunt impreuna, in circutatie, diferite marci siisau calitati de produse conslituente, fiecare din ele trebuie prevazut cu o marcare pentru identificarea marcii sale. Metodele de marcare trebuie sé fie conform celor pentru elemente, indicate la 6.2. Dacé este ceruté marcarea, produsele constituente fara marcare trebuie tratate ca produse neconforme. 5.3 Produse din ofel pentru constructii 53.1 Generalitati Dacd nu se specificé altfel, produsele din ote! pentru constructii trebuie sa fie conforme cetintelor standardelor europene de produs apiicabile, indicate in tabelele 2, 3 si 4. Marcile, calitatile si, daca esie cazul, greutatile acoperiri si fnisajele, trebuie specificate precum si opliunile cerute, permise de siandardul de produs, inclusiv cele cu privire la aptitudinea la zincare prin imersie la cald, dacé este relevanta. Produsele din ofel care trebuie utiizate la fabricarea elementelor formate Ia rece trebuie s& aiba proprietai care sa fie conforme cu aptitudinea ceruta pentru procesul de formare la rece. Tabelu! 3 enumara ofelurile carbon apte pentru formare la rece, 26Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 ‘Tabolul 2— Standarde de produs pentru ofeluri carbon pentru constructil Condifii tebnice de Produse ten Dimenstunt Tolorange Rests depen PEN TOO Brahe Levaripiiocinatelamnatea) ew roo2s-1 | Nuestedsponibt | EN t0024 oi Teste deponibi [EN TOaTS Gorniore cuanpiagaio sinew —] ey yo905.9 [EN 10086-1 EN 100567 Profie T EN 10055 EN 10055 EN 100253 EN 10025-4 able, plabande berate en ioose |S apa I 10028 EN 10025-6 dupa car [EN TOOT? EN TOO5B, [EW TOOI7, EN TOOSS, Bare ¢ strmo EN 10059, EN 10060, | EN 10089, EN 10000, EN 10061 EN 10061, Profle cave frisate la cald EN 102104 [EN 102102 EN 102102 Profle cave deformate la roce EN w2ie1 EN 102182 EN 102102 NOTA - EN 10020 preainta definite gi clasificarea marcitor de olel. Simbolzarea alfa numeric’ @ olelurlor este prevazuta in EN 10027-1 gi, respect, EN 10027-2 Tabelul 3 —Standarde de produs pentru foi si benzi apte pentru formare la rece Otelurt nealiate pentru construct | EN 10025-2 EN 10051 (Ofeluri pentru constructi, sudabile, | EN 1025-3, EN 10025-4 EN 10051 cu granulatie find (Ofeluri cu limita de curgere ridicata_} EN 10749-1, EN 1014-2, EN 10149-3, EN 10268 | Nueste pentru deformare la rece disponibil (Ofeluri laminate la rece 1s0 4997 EN 10131 ‘Ofeluri acoperite continuy prin EN 10292, EN 10326, EN 10327 EN 10143 imersie la cats Produse plate de ofel acoperite | EN 10169-2, EN 10169-3 EN 10160-1 continu cu materiale organice ‘Benzi inguste EN 10139 EN 10048 EN 10140 arAsociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 Tabelul 4 — Standarde de produs pentru ofeluri inoxidabile Produse ern tehrice de tware Tolerant En T0025, EN T0018, EN 1005 Tale, pl bna En 100882 1028, Tos ota) eu To%6? en so 1127 Teva usu) en 02072 Bore, sm poo En 00883 EN 10017, EN 0088, EN 10089, NOTA Simbolizarea alfa numerica a otelurlor este prezentat in EN 10088-1 5.3.2 Tolerante la grosime Daca nu se specific’ altfel, tolerantele la grosime pentru tablele de ofe! pentru constructii trebuie sa fie conform EN 10029, dupa cum urmeaza: EXC4: ClasaB Pentru celelalte produse de otel pentru construct $i otel inoxidabil, trebuie utiizata clasa A de grosime, daca nu se specifica altfel 5.3.9 Stare a suprafetel Pentru ofeturile carbon, cerintele cu privire la starea suprafetel sunt urmatoarele: a) _clasa A2 pentru table si platbenzi, conform cerintelor din EN 10163-2; b) Clasa C1 pentru profile, conform cerintelor din EN 10163-3. Caietul de sarcini pentru execute trebuie precizeze daca imperfectiuni precum fisurile, exfolierile gi bavurile trebuie reparate Dacéi se cer stari ale suprafetelor mai restrictive pentru tablele pentru EXC3 si EXC4, acestea trebuie specificate. Cerintele cu privir ia finisdrte suprafetei pentru ofet inoxidabil, trebuie sa fie urmatoarele: a) table, platbenzi si benzi: conform cerintetor din EN 1088-2; b) bare, sérme si profile: conform cerinfelor din EN 1088-3. Trebuie specificate cerintele suplimentare cu privire a urmétoarele puncte: restrict speciale referitoare la impertectiunile suprafefei sau repararea defecielor superficiale prin polizare, conform EN 10163, sau EN 10088 pentru ofe! inoxidabit Pentru celelalte produse, trebuie specificate cerinjele cu privire la finisarea suprafetei in raport cu specificasile europene sau intemationale corespunzatoare. Daca specificatia aplicabila nu defineste adecvat finisarile decorative sau speciale ale suprafetel, finisarea trebuie specificata. Starea suprafefei produselor cunstituente trebuie si fie astfel Incat s& fie indeplinite cerinfele relevante pentru gradul de pregatire conform 10.2. 28RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ia de Standardizare din Romani Asoci SR EN 1090-2:2008 5.3.4 — Proprietati speciale Pentru EXC3 si EXC4, trebuie specificata clasa de calitate S1 pentru discontinuitate interna, conform EN 10160 pentru imbinari sudate in cruce, care transmit eforturi principale de intindere in grosimea tablei, pe 0 banda cu latimea de patru ori grosimea tablei de fiecare parte a legaturii in discutie. Trebuie specificat dacd se recomanda verificarea zonelor vecine diafragmelor sau rigidizarilor ta reazem, in coea ce priveste existenta discontinuitétlor inteme. In acest caz trebule aplicata clasa de calitate S1 din EN 10160 pe o tabla a tlpii sau inimii, cu l&timea de 25 ori grosimea tablei, de fiecare parte a diafragmei sau rigidizari la reazem, daca imbinarea se realizeaza prin sudura. in plus, daca este cazul, trebuie specificate cerinfele cu privre la urmatoarele puncte: a) _Incercari efectuate pe produsele constituente, altele decat oteluri inoxidabile, pentru a identifica discontinuitay imterne sau fisuri in zonele care trebuie sudate; b) _proprietati imbundtitte ale deformatiei perpendicular pe suprafata produselor constitutive, altele ‘decat oletur inoxidabile, conform EN 10164; ©) conditit speciale de livrare a ofelurilor inoxidabile, de exemplu, incercare cu privire fa rezistenta echivalenta la coroziune prin ciupire, in mediu cu azot (PRE(N)), sau la coroziune accelerata Daca nu se specifica altfel, PRE(N) trebuie data de (Cr + 3.3 Mo + 16 N), in care elementele sunt in procente de masi 4) conditi de tratament, daca produsete constituente trebuie tratate Inainte de livrare. NOTA - Aceste tratamente sunt, de exemplu. un trotament termic, formarea de contrasaigel sl incovoiere 5.4 Ofeluri turnate Ctelurile turnate trebuie s& fie conform cerintelor din EN 10340. Mércile, calitatle si, dacé este cazul, finisdirile, trebuie specificate impreuna cu orice cerinté optional permis de standardul de produs. 5.5 Materiale pentru sudare Toate materialele pentru sudare trebuie s& fle conform cerintelor din EN 13479 si standardului de produs aplicabil, cum se indic& in tabelul 5. 29Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/04/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 Tabelul 5 — Standarde de produs pentru materiale consumabile pentru sudare Materiale consumabile pentru sudare Standarde de produs Gaze de protedje pent sudare gi tilere cu are ENISO 14175 FSirme electro sf depuner prin sudare-pentru sudare ca arc elociic i mediu de Gaz protector cu eletrod fuzibil a oteuror nella si cu granulati fn _ EN ISO 14947 ‘Sarme pln, cupluri sérma pind - ux si sarma tubule - flux pentru Sudaréa cu are mire electric sub strat de fix a otelurior nealiate s cu granulate find Electrozi invelii pentru sudarea manualé cu arc electric @ ofslarlor cu Wn de mira curgere riicata ‘Sarme tubular paniru sudarea ci af elecic cu sau fra gaz protecle @ ofeurlor nealiate si cu granulate find _ eNO Fluxun pentru suderea cu are electric ub stat de fax EN 760 Electrozi invellf pentru sudarea manualé cu arc elediac a ofeluflor moxidabie si eee EN 1600 Vergele, Saimne i Jepaneri pin sudare pentru sudarea ci Gaz inert Tungsten 8 | otclurior nealate si cu granulate fina NEOs Electoa! invelii peniry sudarea maruald Go are clade @ oflurlor nealate 5 Ga qranuiato fis 7 Euieaacee Sdrme electiod, sarme gl vergele penta Sudarea cu are elect @ ofelurlor inoxidabile ga oteiuriorrefractare EN eOsee Sarmo electrod, sarme vergele si depunor prin sudaré pentru sudarea Ov are electric in media de gaz protector a ofelurtor cu int de curgere ridicata Eeeoiees Sarme electrod, same tubulare 1 cuplud sérma-fux pentru sudare sub strat Ge Fux] ew aaz95 a otelurlor de inal rezistents = ‘Sérme 51 vergeletubulare pentru sudarea ou arc eleckic cu sau Tard gaz prolecior @ ofelutior inoxidabio sia ofelurls eetactare cee ‘Sarma tubular pentru sudarea cu arc electric tm medu de gaz protector a ofeunior| i Inala rezistent peters Tipul materialelor consumabile pentru sudare trebuie s& fle corespunzatoare procedeului de sudare, materialului care trebuie sudat i procedurii de sudare. Pentru marci de olel supericare lui S355, se recomanda utilizarea materialelor consumabile si fluxurilor cu indicele de bazicitate mediu spre inalt, pentru procedeele de sudare: 111, 114, 121, 122, 136, 137 (a se vedea 7.3 pentru definirea procedesior de sudare). Daca se suideaza ofe! conform EN 1025-5 trebuie utlizate materiale consumabile pentru sudare care ‘sd garanteze ca sudurile complete au 0 rezistenté la coroziune atmosfericé cel putin echivalenta cu cea a metalului de baz’. Daca nu se specifica alfel, trebuie utiizata una din optiunite prevazute in tabelul 6. ‘Tabelul 6 — Materiale pentru sudare care trebuie utilizate cu ofeluri conform EN 10025-5. ‘Optiunea 2 | Optiunea 3 [1% Gr 0.5 % Mo 1% Cr 0.5 % Mo Corespunzatoare: 0,5 % Cu gi ate elemento de al 1% Cr 0,5 % Mo 5.10, NOTA- Ase vedea, de asemenea, ——rv—ve————_<—_—EmE Pentru sudarea ofelurilor inoxidabile trebuie utiizate materiale consumabile pentru sudare care conduc la depuneri prin sudare cu 0 rezistentd la coroziune cel putin echivalenta cu cea a metalului de baza.RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 5.6 Elemente pentru imbinare mecanica 5.6.1 — Generalitati Rezistenta la coroziune a conectorilor, elementelor de imbinare si gaibelor de etangare trebuie sé fie comparabila cu-cea specificata pentru elementele imbinate. ‘Acoperirile prin galvanizare la cald trebuie sa fie conform EN ISO 10684. Acoperirile de protectie ale componentelor elementelor pentru imbinari_mecanice trebuie sa indeplineasca cerintele standardului de produs relevant sau, in absenta acestuia, recomandérile producétorulut 56.2 Terminologie in cuprinsul textului se utiizeaza urmatorlitermeni: a) "saiba" inseamna: “saiba plata sau saiba plata tesita", b) "surub" ——_inseamna: "un ansamblu surub cu piulité si saiba(e) daca este(sunt) necesara(e)’ 5.6.3 Asambiari structurale cu suruburi, pentru utilizari nepretensionate ‘Suruburile pentru asambléri structurale pentru constructii din otel carbon, ofel aliat gi otel inoxidabil austenitic, pentru utilizéri nepretensionate, trebuie sd fie conform EN 15048-1. Pentru aplicatii nepretensionate, se pot utiliza, de asemenea, suruburi conform EN 14399-1 Clasele de calitate ale suruburilor gi piulitelor si, daca este cazul, ale finisarii suprafetei, trebuie specificate Impreund cu orice optiune necesara care este permisa de standardul de produs. Trebuie specificate proprietajile mecanice pentru: a) suruburi_din ofel carbon si ote! aliat, cu diametru mai mare decat cel specificat in EN 1SO 898-1 si EN 20898- b) suruburi_din otel_inoxidabil austenitic, cu diametrul mai mare decat cel specificat in EN ISO 3506-1 si EN ISO 3506-2; ©) suruburi austenitic-feritice. Daca nu se specifica altel, pentru imbinarea otelurilor inoxidabile, conform EN 10088 nu trebuie uilizate elementele de imbinare conform EN ISO 898-1 si EN 20898-2. Dacd se utllizeazé echipamente de izolare, trebuie specificate toate detallile pentru utilizarea lor. 5.6.4 Asamblari structurale cu suruburi, pentru pretensionare ‘Suruburile pentru asambléri structurale de inalta rezistenté pentru constructii, pentru pretensionare, includ suruburi din sistemul HR, sistemul HV si HRC. Acestea trebuie s& fie conform cerintelor EN 1439-1 gi ale standardului european adecval, aga.cum se indicd in tabelut 7, Clasele de caltate ale suruburtor si piulifelor si, daci este cazul, finisarile suprafefei, trebuie specificate Impreund cu orice optiune necesara, permisa de standardul de produs. 3RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 Tabelul 7 - Standarde de produs pentru asamblari de inaltd rezistenta cu guruburi pretensionate pentru construi ‘Suruburi si piulife EN 14399-3 EN 143094 JEN 14399-7 EN 14399-8 PrEN 14399-10 EN 14399-5, EN 14399-6 Daca nu se specific’ altfel, suruburile din ofe! inoxidabii nu trebuie utiizate in aplicatile pretensionate. Daca se utilizeazéi, ele trebuie tratate ca elemente de Imbinare speciale. 56.5 Indicatori directi de efort Indicatorii directi de efort precum si gaibele cu fete cu duritate crescuta, asociate, amplasate sub piulifd si capul surubului, trebuie sa fie conform prEN 14399-9. Indicatori directi de efort nu se pot utiliza Impreund cu oteluri rezistente fa coroziune atmosferica sau ofeluri inoxidabile, 5.6.6 Suruburi rezistente la coroziune atmosferica Suruburile rezistente la coroziune atmosfericd trebuie realizate dintr-un material cu rezistent& imbunditatita la coroziune atmosfericd, a cérui compozitie chimicd trebuie specificata, NOTA - Pot fi corespunzéitoare elementele de imbinare tip 3, marca A, conform ASTM A325 [48} Caracteristicile mecanice, performantele gi conditile de livrare ale acestora trebuie sa fie conform cerintelor din EN 14299-7'sau EN 15048-1, dupa caz. 5.6.7 Suruburi de fundatie Suruburile de fundatie trebuie s8 aib& caracteristicile mecanice conform EN ISO 898-1 sau s8 fie fabricate din ote! teminat la cald, conform EN 10025-2 pana la EN 10025-4. Daca se specific’, se pot uliiza ofeluri pentru armarea betonului. In acest caz, acestea trebuie sd fie conform EN 10080 $i marca de otef trebuie specificatd. 5.6.8 —Dispozitive de blocare Daca se cere, trebuie specificate dispozitivete de blocare, cum sunt piulite cu autoblocare sau alte tipuri_de suruburi care previn efectiv slabirea ansamblului in cazul impactului sau vibratiel semnificative, Daca nu se specifica altfel, se permite utilizarea produselor conforme cu EN ISO 2320, EN ISO 7040, EN ISO 7042, EN ISO 7719, EN ISO 10511, EN ISO 10512 gi EN ISO 10513, 5.6.9 — Gaibe inclinate Saibele inclinate trebuie sa fie conform standardului de produs relevant. 5.6.10 Nituri aplicate la cald Niturle aplicate la cald trebuie 83 fie conform standardului de produs relevant. 32Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 5.6.11 Elemente de imbinare pentru elemente subtiri Suruburile autoforante trebuie 8 fie conform EN ISO 15480 $i suruburile autofiletante conform EN ISO 1481, EN ISO 7049, EN ISO 1479 sau ISO 10508. Niturile oarbe trebuie s& fie conform EN ISO 15976, EN ISO. 15979, EN ISO 15980, EN ISO 15983 sau EN ISO 15984, Bolturile pentru impuscare, bolturile pentru aer comprimat trebuie clasificate ca elemente de imbinare speciale. Elomentole de imbinare mecanica pentru utiizare la membrane portante trebule s& fle de tipul specificat pentru o astfe! de utilizare. 5.6.12 Elemente de imbinare speciale Elementele de imbinare speciale sunt elementele de imbinare care nu sunt prevazute in standarde ‘europene sau intemajionale. Ele trebuie specificate, la fel ca Incercarile necesare. NOTA. Utiizarea elementelor de Imbinare speciale este tratata la 8.9, ‘Suruburile hexagonale cu injectare trebuie clasificate ca elemente de imbinare speciale. 56.13 Livrare Elementele de imbinare conform 5.6.3 pana la 5.6.5 trebuie livrate si identificate conform cerintelor din standardul de produs relevant. Elementele de imbinare conform 5.6.7 pana la 5.6.12 trebuie livrate gi identificate dupa cum urmeazé: a) Ele trebuie livrate in ambalaj corespunzator, durabil si etichetat astfel incat continutul s& fie usor identificabit. b) Etichetarea sau documentele insofitoare trebuie s& contin’ urmatoarele informatii lizibile si durabile: —_ identificarea producaitorutui si, daca este cazul, numerele de lot; tipul elementului de imbinare si materialului si, daca este cazul, ansamblul sau; acoperirea de protectie; — dimensiunile, in mm, dupa caz, pentru diametru nominal si lungime si, daca este necesar, diametrul saibei, grosimea si domeniul compresiunii efective a parji din elastomer; — dimensiunea burghiului, daca este cazut; —_ pentry guruburi: detalii cu privire fa vatoré limita ate momentului de strangere; pentru bolturile impuscate sav plantate ou aes comprimat: detalii despre puterea de impugcare si presiunea utiizata, dupa caz. ©} Elementele de Imbinare si orice gaibe asociate trebuie sa poarte o marcare durabila de identificare a producditoruiui. 33RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 5.7 _Bolfuri si conectori pentru forfa tdietoare Bolturile pentru sudura cu arc, inclusiv conectorii pentru fort taietoare, pentru constructii compozite otel/beton, trebuie sa fie conform cerinfelor din EN ISO 13918. Conectoti pentru fortd.tdietoare, alti decat de tip bolt, trebuie clasificati ca elemente de prindere speciale $i trebuie sa fie conform 5.6.12. 5.8 Materiale pentru cimentare Trebuie specificate materialele pentru cimentare care se utlizeazd. Acestea trebuie s& fie mortar pe bazé de ciment, mortar special sau beton cu agregate mici. Mortarul pe baz’ de ciment, utlizat intre bazele din ofel sau placile reazemelor gi fundati din beton, trebuie 88 fie dup’ cum urmeazé: a) pentru o grosime nominal care nu depaseste 25mm: —_Ciment Portland pur; b) pentru o grosime nominala de ta 25mm pan la 50mm: Mortar fluid cu. ciment Portland al c&rui continut de ciment amestecat cu un agregat fin nu trebuie s& fie mai mic de 4:1; ©) pentru 0 grosime nominal de 50 mm gi mai mare: mortar cu ciment Portland cat mai uscat_posibil, al carui continut de ciment amestecat cu un agregat fin nu trebuie s& fie mai mic de 1:2 Mortarele speciale includ produse pe bazai de ciment care contin adaosuri, produse expansive si produse pe baz de ragina. Se recomanda produsele cu contractie redusa. Mortarele speciale trebuie insotite de instructiuni detaliate de utilizare care sunt atestate de producator. Betonul cu agregate fine trebuie utilizat numai intre baze din ofel sau pléici de rezemare si fundatii din beton, care au pati libere cu 0 grosime nominal de 50 mm gi mai mult. 5.9 Rosturi de dilatare pentru poduri ‘Trebuie speciticate cerintele cu privire la tipul gi la caracteristicle rosturitor de dilatare, 5.10 Cabluri de inalta rezistenta, ‘Sarmele pentru cabluri de Inalté rezistenté trebuie sa fie sérme din ofel trase la rece sau laminate la rece 51 conforme cerintelor din EN 10264-3 sau EN 10264-4. Trebuie specificata valoarea rezistentel la tractiune si, daca este cazul, clasa acoperiii, conform EN 1024-2. je si terminatii Toroanele cablurilor de inalté sezistenta trebuie sa fie conform cerintelor prEN 10138-3. Trebuie specificate denumirea si clasa toronului Cablurile din sarma de ofe} trebuie sa fie conform cerintelor din EN 12385-1 si EN 12385-10. Trebuie specificate incdrcarea minima de rupere i diametrul din sarma de otel si, daca este cazul, cerinfele cu privire fa protectia anticorosiva. Materialul de umplere penta mangoane trebuie s& fie conform cerintelor din EN 12385-1. Acesta trebuie ales, tinand seama de de temperatura si de actiunile in exploatare, astfel Incét s& se evite fluajul continu al toronului incareat, in mangon.Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 5.11 Aparate de reazem pentru structuri ‘Aparatele de reazem pentru structuri trebuie s& fle conform cerintelor din EN 1337-2, EN 1337-3, EN 1337-4, EN 1337-5, EN 1337-6, EN 1337-7 sau EN 1337-8, dupa caz. 6 Pregitire si asamblare 6.1 Generalitati ‘Acest articol stabileste cerintele pentru tdiere, formare, gaurire si asamblare a elementelor constituente din ofet, pentru a fi incluse in ansambluri NOTA- Sudarea gi imbinarea mecanica sunt tratate la aricoele 7 si 8 Structurile de ofel trebuie fabricate cu respectarea cerintelor din articolul 10 si tolerantelor specificate in articolul 11. Echipamentul utiizat in procesele de fabricatie trebuie intrefinut pentru a asigura c utilizarea, uzura si Tuperea nu cauzeaza impedimente semnificative in procesele de fabricatie. 62 — Identificare Jn fiecare etapa a fabricatiei, fiecare pies sau pachet de piese simitare ale elementelor din otel, trebuie identificate cu ajutorul unui sistem adecvat. Pentru EXC3 si EXC4 elementele finisate trebuie identificate in documentele de inspectie. Identificarea poate fi realizaté, dupa caz, prin grupare in loturi, prin forma si dimensiunea elementulul, sau prin utiizarea marcarilor durabile $i distincte, aplicate astiel incat s8 nu produc& degrada’. Nu sunt permise crestéri cu data Daca nu se specifica altfel, pentru marcarile batute la rece, poansonate sau gaurite, utilizate pentru marcarea elementelor singulare sau pachetelor de elemente similare, se aplic& urmatoarele cerinte: a) aceste marcari sunt premise nunrai pentru marci de ofet pana la $355 inclusiv; b) ele nu trebuie ublizate pentru ojeturile inoxidabile; ©) ele nu tebuie utlizate pe materiale cu acoperri pentru elemente formate la rece; @) ele trebuie utilizate numai in zone specificate, unde metoda de marcare nu afecteaza rezistenta la oboseala. Daca nu trebuie utilizate marcarea batutd la rece sau marcarife prin poansonare sau gaurire, trebuie specificat daca se pot utiliza marcarile prin balere usoard sau cu eforturi scazute, Daca ra se specificd altfel, baterea ugoaré sau cu eforturi scazute poate fi uliizata pentru ofeluri inoxidabite. Trebuie specificate toate zonele in care nu sunt permise marcakile de identificare sau nu trebuie 58 fie vizibile dupa terminarea kucrati. 35RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 63 Manipulare gi depozitare Produsele constituente trebuie manipulate si depozitate in condiii conforme recomandairilor producdtorulul Un produs constituent nu poate fi utiizat dupa durata de depozitare specificaté de producatorul sau. Produsele care au fost manipulate sau depozitate intr-un mod sau 0 durata de timp, care au putut determina 0 deteriorare semnificativa, trebuie verificate inainte de utlizare, pentru a se asigura c8 acestea inca sunt conforme cu standardul de produs relevant. Elementele din ofel pentru constructii trebuie impachetate, manipulate si transportate in deplina siguranta, astfel incat s& se evite deformatiile permanente si degradarea suprafejei s8 fie minima Trebuie aplicate, dupa caz, masurile preventive pentru manipulare gi depozitare, specificate in tabelul 8 36RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 din Romani Asociatia de Standardi SR EN 1090-2:2008 Tabelul 8 — Lista de masuri preventive pentru manipulare gi depozitare m Protectia elementelor impotriva degradari la punctele de ridicare 2 | Evitarea ridieér dintr-un singur punct a elementelor lungi, prin ullizarea grinalior extensibile, dupa 3 | Legarea impreuna a elementelor usoare, mai ales cele sensibile la degradarea muchillor, rAsucire sau deformare, daca sunt manipulate individual, Trebule avutd gija pentru a evita orice deteriorare locald unde elementele se ating intre ele, la muchille nerigidizate, la nivelul punctelor de ridicare sau altor zone unde o parte semnificativa din greutatea totala a legaturii este suportat’ de o singura muchie nerigidizat Depozitare 4 | Stivuirea elementelor fabricate, depozitale inainte de transport sau montare, la distant de sol, pentry afi pastrate curate 5 _| Punerea reazemelor necesare pentru a evita deformatli permanente 6 | Depozitarea tablolor profilate si altor materiale furnizate cu suprafete decorative prefinisate, In conformitate cu cerintele standardelor aplicabite Protectio anticorosiva 7__| Evitarea acumutairit apet 8 | Precautiipentra a evita patrunderea umezell in legaturi de profile cu acoperii metalice NOTA ~{n cazu! depozitii pretungit in aer tbr, legaturle de profile trebuie desfécute gi profilele separate penteu 2 preveni apariiaruginnegre sau abe’ 9 | Tratament corespunzator de protecfe anticorosiva a elementelor din otal formate la rece cu grosimea mai micd de 4 mm, efectuat inainte de lesirea acestora din uzina de fabricatie, suficient pentru a rezista cel putin expuneri estimate pe durata transportului, depozitar si montari initale (Ofeluri inoxidabile 70 | Manipularea gi depozitarea ojelutui inoxidabil actfel incat s& se prevind contaminarea de la fixari sau elemente de manipulare etc. Depozitarea cu gija a ofelului inoxidabil,astfe! incat suprafetele sa fie protejate de deteriorare sau contaminare 14 _| Uitizarea unui fim sau altei acoperiri de protectie, care s& ramana pe foc ct mai mul timp posibit 12 _| Eviterea depozitariiin mediu salin, umed 13. | Protejarea clementolor de depozitare cu fasii sau teci din len, cauciuc sau material plastic, pentru a evita orice frecare cu suprafeje din ofel carbon, cu continut de cupru, plumb etc. 14 _| tnterzicerea utlizari marcherior care conn cloruri sau sulfuri NOTA. 0 atemativa este uiizaraa unui fim patector si apicarea tuturor matcdiar num pe acest fin 45 | Protejerea ojelulul inoxidabil do contactul direct cu echipamentul de ridicare sau de manipulare din ole! carbon, cum sunt lanturi, cévige, cabluri plate si rulouri sau furcile elevatoarelor, prin utlizarea materialelor izolatoare sau 2 placajului de lemn de rasinoase sau @ ventuzelor. Utlizarea sculelor corespunzatoare la montare pentru a asigura ca nu se produce contaminarea suprafetei 16 | Evitarea contactulul cu substanje chimice, mai ales colorant}, clelur, banda adeziva, canta! exagerate de ulei gi unsoare NOTA -Diacd esto necesara uliizarea lor, apttudinea lor pentru utlizare se verics impreuna cu producétorul 17 | Usilizarea zonelor de fabricatie separate pentu ofel carbon si ofel inoxidabit pentru a evita contaminarea cu ofel carbon. Utlizarea de scule separate, numai pentru ote! inoxidabi, mai ales pietre de polizor gi peri de sarm3. Peri de sarmd gi de land din ofol inoxidabil, preferabil austenitic Transport 18 _| Masuri speciale necesare pentru protecija olementetor fabricate in pul transportulul 37ia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 64 Taiere 6. 1 Generalitati Taierea trebuie efectuata astfel Incat sa fie Indeplinite cerinjole din acest standard european cu privire la tolerantele-geometrice, duritatee maxima si rugozitatea marginilor. NOTA - Melodele cunoscute si recunoscute de talere sunt cu flerastréul, cu foarfecele, cu disc, tehnici de taiere cu jet de apa gi termicd. Se recomanda ullizarea téierii termice manuale numai cand utlizarea unui procedeu ‘mecanic nu se poate, practi, realiza Daca un procedeu nu este conform, acesta nu trebuie utlizat pana la corectarea si verificarea din nou. Acesta poate fi utiizat totusi pentru un domeniu restrans de produse constituente pentru care rezuitatele sunt conforme. Daca trebuie tdiate materiale cu acoperire, metoda de tdiere trebuie aleasa astfel incat si se reducd fa minimum deteriorarea acoperit ‘Trebuie indepartate bavurite care pot cauza rénire sau pot Impiedica alinierea sau montarea corecta a profitelor sau tablelor. 64.2 — Forfecare si stantare Suprafetele marginilor libere trebuie veriicate si netezite dacd este necesar, pentru a indeparta defeciele semnificative. Daca, dupa forfecare sau stantare, se utlizeaza polizarea sau prelucrarea mecanica, adancimea minima de polizare sau prelucrare mecanica trebuie sa fie de 0,5 mm. 64.3 Taiere termicd Validitatea procedeelor de tdiere termica trebuie verificata periodic aga cum se indic’ mai jos. Trebuie decupate patru egantioane din produsul constituent care trebuie tiat cu procedeul respectiv: 1) oiere dreapta din produsul constituent cel mai gros; 2) otdiere dreapta din produsul constituent ce! mai subtire; 3) —_ununghi ascutit dintr-o grosime reprezentativa; 4) unare de cere dintr-o grosime reprezentativa, Trebuie efectuate masurari pe fiecare din esantioanele drepte, pe o lungime de cel putin 200 mm i comparate fat de clasa de calitale ceruté. Esantioanele cu unghi ascufit si arc de cerc trebuie contfolate pentru 2 verifica dacd marginile lor sunt de calitate echivalenté cu cea a egantioanelor drepte. Calitatea suprafetelor taiate, definita conform EN ISO 9013 trebuie sa fie dup cum urmeaza: a) pentru EXC1, marginile tdiate care nu prezinta neregularitafi semnificative sunt acceptabile numai daca este elininata orice fel de zgurd. Pentru toleranta la perpendicularitate sau unghiulard, U, se poate utiliza domeniul 5; b} tabelul 9 specifica cerintele pentru alte clase de execute. 38Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Tabelul 9 — Calitatea suprafetelor tdiate Toleranfa Ta tunghiulara, u EXC2 Domenit 4 Domeniul4 EXe3 Domeniul 4 Domeniul 4 X04 Domeniut 3 Domeniul 3 64.4 — Duritatea suprafotei marginilor Pentru otelurile carbon, daca este specificata, duritatea suprafetei marginilor trebuie sa fie conform tabelului 10. In acest caz, trebuie verificata validitatea procedeelor care pot produce cresterea localé a durtail (tdiere termicd, forfecare. poansonare). Pentru a realiza duritatea ceruts pentru suprafata marginiter, se poate aplica preincéizirea materialului, daca este neceser. Tabelul 10 — Valori maxime admisibile pentru duritate (HV 10) Valori ale duritait EN 10025-2125 [EN 10210-1, EN 10219-4 | EN 10149-2 si EN 10149-3 | S260 pana la $700] EN 100266 460 pana la S690 S235 pandi la S460 450 NOTA = Aceste valor sunt conform EN ISO 156141 aplicat pentru marclo de ofl enumerate in SO/TR 20172 Daca nu se specifica altel, valditatea procedeelor termice trebuie verificata dupa cum urmeaza a) din domeniul produselor constituents tratate, cole mai susceptible la oresterea locala a dura, trebuie realizate pattu egantioane, plecand de la incercari de calificare a procedutii pe un produs constituent; b} pe flecare egantion trebuie efectuate patru incercé locale de duritate, in locurile cele mai susceplibile s& fie afectate. Incercarile trebuie sd fle conform EN 1SO 6507. NOTA - Cerinjole pentru verifcarea durtiti dup’ sudare sunt incluse in procedura de incercare (a se vedea 74.1). 6.5 Formare 6.5.1 Generalitayt Ojetul poate fi indoit, oresat sau forjat a forma ceruta prin procedee de formare la cald sau ta rece, cu canditja.ca.propriettil s2 nu fie reduse sub cele specificate pentru materialul prelucrat Cerinfe si recomandri cu privre la formarea la cald, la rece si indreptare cu flacar& a otelurilortrebuie 8 fie ca cele-din standardele de produs relevante si din CEN/TR 10347, Formarea prin aplicarea controlata a catdurit poate fi utilizatd in condifile specificate la 6.5.2 si 6.5.3. Elementele formate care prezinta fisuri, desprindere lamelar sau deteriorari ale acoperititor de suprafatd, trebuie tratate ca produse neconforme. 39RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 65.2 Formare la cald Formarea la cald trebuie sa fie conform cerintelor pentru formare la cald din standardul de produs relevant si recomandarilor producatorului ofelului Nu este permis formarea la cald pentru ofeluri conform EN 10025-4. Pentru ojeluri calite gi revenite, formarea la cald nu este permis decat daca sunt indeplinite cerintele din EN 10025-6. Formarea la cald (T > 580 °C) a elementelor subjiri si tablelor formate la rece nu este permis dac& prin formarea la rece este atinsa limita de curgere nominala, Pentru marci de otel pana la $355, inclusiv, procedeul de formare 1a cald trebuie s& aib8 toc in domeniul rogu al temperaturii si temperatura, durata si viteza de récire trebuie adaptate tipului de otel ufilzat, Indoirea gi formarea in domeniul albastru al temperaturii (de la 250 °C pana la 380 °C) nu sunt permise. Pentru marci de ote! S450#N (sau #AR) conform EN 10025-2, $420 si S460 conform EN 1025-3, procedeul de formare la cald trebuie s& aiba loc in domeniul de temperatura de la 960 °C and ta 750 °C gi trebuie urmat de racire la temperatura ambiantd. Viteza de racire trebuie adaptata pentru a evita cresterea duritati, precum si cresterea excesiva a gréuntlor. Daca aceasta nu se poate aplica, trebuie realizat un tratament ulterior de normalizare. Formarea la cald nu este permis pentru marca S450 conform EN 1025-2 daca nu este indicata nici © conditie de livrare. NOTA - Dacé nu este indicata nici o conditie de livrare, produsele din ofel $ 450 pot fi ivate in conditia de tivrare pentru laminare termo-mecanica, 6.5.3 Indreptare cu flacara Daca trebuie corectatd deformatia prin indreptare cu flacdra, aceasta trebuie obtinuta prin aplicarea {ocala a céldurii, asigurand c8 sunt controlate temperatura maxima a otelului si procedeul de racire. Pentru EXC3 si EXC4 trebuie elaborata o proceduré corespunzStoare. Aceasta procedurd trebuie s& ccontina cel putin: a) temperatura maxima a otelului si procedeul de racire autorizat; b)_metoda de incalzire; ©) metoda utilizata pentru masurarile temperaturis; 4) rezultate ale incercérilor mecanice realizate pentru calificarea procedeulu ©) identificarea persoanelor abilitate cu aplicarea procedeului. 6.54 Formarela rece Formarea la rece, oblinuta prin profilare, presare sau indoire, rebuie sd fie conform cerintelor pentru formare la rece prevazute in standardul de produs aplicabil, Nu trebuie utiizata forjarea. NOTA - Formarea la rece conduce la reducerea ductitai. In plus, se recomandé sa se atraga atentia asupra ‘iscului de fragiizare datoria hidrogenutui asociat cu procesele ullericara, ea o ratare acida pe durala acoperitt sau galvanizéri prin imersie la cald a) Pentru marci de otel superioare lui S355 dacé, dupa formarea la rece, se efectueaz’ un tratament de revenire, trebuie indeplinite urmatoarele doud conditi 40RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 1) domeniul de temperatura: 530 °C la pana 580“ 2) timpul de mentinere: 2 min/mm de grosime a materialului, dar cu o duraté minima de 30 min. Tratamentul termic de detensionare realizat la peste 580 °C. sau timp de mai mult de 0 ord, poate conduce la_o.degradare a proprietafilor-mecanice. _Dacd se prevede detensionarea ofelurilor $420 pana la $700 la temperaturi mai ridicate sau pe durate mai lungi, velorile minime necesare pentru caracteristicile mecanice trebuie convenite Inainte cu producatorul b) Daca nu se specifica altfel, pentru olelurile inoxidabile, razele interioare minime de indoire pentru formare trebuie sé fie: 1) 2¢ pentru marcile austenitice 1.4301, 1.4401, 1.4404, 1.4541 si 1.4571; 2) 2,5 t pentru marca austenitic-ferticd 1.4462. unde t este grosimea materialului ©) Pentru celelalte marci de ofeluri inoxidabile, razele interioare minime de indoire trebuie specificate Pot fi permise raze interioare de indoire mai mici, numai dac& se acordata ateniie specialé specificatici pentru ofel, stari si grosimii sale si directiei de indoire fata de directia de laminare. Pentru a compensa efectele de arcuire, gradul de corectie a indoirii pentru otelul inoxidabit trebuie 88 fie putin mai mare decat pentru otelul carbon, NOTA - Datorita ecruiséi, puterea necesard pentru indoirea ofelulul inoxidabil este mai mare decét cea nnecesard peniru indoirea elementelor din ofel carbon, cu geometriesimiard, (cu aproximativ 50 % in cazul ‘jelurior austeniice sau chiar mai mult in cazul ofelului austenitc-eritc 1.4462) 1d) Profilele si tablele formaie fa rece pot fi fasonate prin indoire, curbare ugoara sau gofrare dupa az, in functie de materialele utilizate. Pentru elemente $i table formate la rece, utllzate ca elemente structurale, formarea la rece trebule s8 indeplineasc’ urmatoarele doud condi: 41) acoperirile suprafetei gi exactitatea profilului nu trebuie sa fie deteriorate; 2} trebuie specificat daca produsele constituente necesita aplicarea de membrane de protectie, inainte de formare. NOTA 1 - Unele acoperiti $i fnisaje sunt mai sensibile la degradare prin abraziune atat in timpul formarit ct si ultetior, in timpul montari. Pentru mai multe informal, a se vedea EN 508-1 $i EN 508-3. Se poate utiliza indoirea prin formare la rece a elementelor din profile tubulare numai dac& ) dimensiunile géuril trebuie verificate la ambele capete ale fiecarei gauri, utlizand calibre treceins trece. Gaurile trebuie sa indeplineasca clasele de tolerant, specificate ia 6.6.2. 43,Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 2/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Daca procedeul nu este conform, el nu trebuie utilizat pana la corectare. Totusi el se poate utiliza pe un domeniu restrans de produse constituente gi dimensiuni ale gaurii care prezint’ rezultate conforme. (Gaurile trebuie 88 respecte, de asemenea, urmaitoarele cerinte: 1) unghiul de conicitate (a) nu trebuie sa fie mai mare decat cel indicat in figura 1; 2) bavurile (A) nu trebuie sa fie mai mari decat cele indicate fn figura 1; 3) la innadiri, gdurile fa suprafetele de contact trebuie poansonate in aceeasi directie pentru toate elementele. (us + Goin) _ 2 D max (As Sau Az) S max (D/10 ; 1 mm) as 4° (de exomplu 7 %); Figura 1 — Deformari admisibile pentru gauri poansonate $i taieri cu plasma Gaurile pentru suruburi de pasvire si bolturi de pasuire pot fi gaurite la dimensiunea finala sau pot fi alezate in situ. Daca géurite trebuie alezate in situ, ele trebuie realizate prin gaurire sau poansonare la un diametru mai mic cu cel putin 3 mm decat diametrul final, Dacé elementul de imbinare trebuie sa fie pasuit prin mai multe placi, acestea trebuie {inute ferm Impreuna pe durata gauririi sau alezaril Alezarea trebuie efectuata cu un dispozitiv cu ax fix. Se interzice utilizarea lubrifiantului acid, Degajarea pentru cap inecat a géurilor rotunde normale pentru guruburi sau nituri cu cap tecat ‘rebuie realizata dupa géurire. Gaurile alungite tungi trebuie poansonate intr-o singura operatie sau formate prin gaurirea sau poansonarea @ doud gauri si complelate prin tdiere termica manuala, daca nu se specifica altfel Pentru elemente si table formate la rece, gaurile alungite pot fi formate prin poansonare intr-o singuré operate, poansonare consecutiv’, sau unirea a dou gduri poansonate sau forate, prin utiizarea unui fierdstréu pendular. inainte de asamblare, trebuie indepartate din gduri bavurile, Daca gaurile sunt forate intr-o singucé operatic prin elemente tinute impreund care nu trebuie separate dupa gaurire, este necesaré Indepartarea bavurilor numai din gaurile exterioare. 44Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 6.7 Decupari Nu este permis decuparea unghiurilor intrénde. Unghiurile intrande sunt cele unde unghiul deschis Intre fete este mai mic de 180°. Unghiurle intrande si crestdturile trebuie rotunjite cu o raz minima de: — 5mm pentru EXC2 si EXC3. — 10 mm pentru EXC4, Exemple sunt prezentate in figura 2. 1 2 ae Legends 1 ‘nu este permis 2 forma A (recomandata pentru taiere complet mecanizats sau automata) 3 forma B (permis) Figura 2— Exemplu de decupari La decupari obfinute prin poansonare in placi cu grosimea mai mare de 16 mm, materialele deformate ‘rebuie indepartate prin polizare. Decuparee prin poansonare nu este permis pentru EXC4. Pentru elemente subjiri si table, trebuie specificate zonele in care nu sunt premise unghiuri intrande ascutite, precum si raza minima acceptabila. 68 — Suprafete de rezemare pentru contact direct Daca se cer suprafete de rezemare pentru contact direct, lungimea de tdiere, perpendicularitatea capetetor si planeitatee suprafetei trebuie sé fie conform tolerantelor specificate la articolul 11. 69 Asamblare Asamblarea elementelor trebuie realizata asifel incai sé fie indeptinite toleranjele specificate. ‘Trebuie luate precautii pentru a preveni coroziunea galvanica produs& de contactul intre materiale metalice diferite. Se recomands evitarea contamindiié ofelului inoxidabil prin contact cu otelut pentru constructi Alinierea gausiior prin brosare irebuie efecivata astfei incat s& se evite 0 ovalizare mai mare decat valorile prevazute la D.2.8, nr. 6, dupa cum urmeazé: — EXC! si EXC2: clasa 1; — EXC3 si EXC4: clasa 2. In cazul in care aceste vatori sunt depasite, gaurile trebuie coractate prin alezare, 45RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 Gaurile pentru care nu este permisa ovalizarea trebuie identificate si nu trebuie utilizate pentru aliniere (de exemplu, pentry guruburile de pasuire). NOTA- In astfel de cazuri pot fi prevazute gauri speciale pentru aliniore. Toate imbinaiile elementelor provizorii prevazute pentru fabricatie trebuie s& indeplineasca cerintele acestui standard european i toate cerintele speciale, inclusiv cele cu privire la oboseala, care trebuie specificate. Dupa realizarea asamblarii trebuie verificate cerinjele pentru contrasdgeaté sau prereglari ale elementelor. 6.10 Verificare asamblare Concordanta intre elementele fabricate, conectate In mai multe puncte de imbinare, trebuie verificat prin utiizarea sabloanelor dimensionale, masurarilor tridimensionale exacte sau printr-o asamblare de proba. Trebuie specificate cerintele pentru motivare si care este extinderea, daca se utlizeazd asamblarea de proba. ‘Asamblarea de proba reprezinté punerea Impreunai a suficiente elemente ale unei structuri complete pentru a verifica concordanta lor. Se recomanda ca aceasta s& fie luatd in considerare pentru a verifica concordanta intre elemente, daca aceasta nu se poate verifica prin utilizarea gabloanelor sau ‘Sudarea trebuie realizaté in conformitate cu cerinfele par{ii relevante din EN ISO 3834 sau EN ISO 17554. NOTA - lndrumari pentru aplicaroa: lui EN ISO 3834 cu privre la cerinjele de caltate referitoare la sudare prin topire a materialotor metalice sunt oferite in CEN ISO/TR 3834-6. [29] Conform claselor de executie se aplicd urmatoarele parti ale EN ISO 3834: - EXCH. Partea 4 *Cerinte de calitate elementara; - EXC2: Partea 3" Cerinte de calitate normals"; - EXC3 si EXC4: —Partea 2 “Cerinte de calitate completa. ‘Sudarea cu arc electric a ofelurilor fertice si otelurilor inoxidabile trebuie realizaté conform cerintelor si recomandarilor din EN 1011-1, EN 1011-2, EN 1011-3 cu modificarile de la 7.7. 7.2 Program de sudare 7.21 Cesinte pentru un program de sudare Un program de sudare trebuie oferit ca parte integranté @ planificérii productiei, ceruté de partea relevanta din EN ISO 3834 46RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ia de Standardizare din Roman a SR EN 1090-2:2008 7.22 — Confinutul unui program de sudare Apli Daci icarea programului de sudare trebuie s& includ, dupa az: 2} specificatille-procedurii-de sudare, inclusiv cerintele cu privire ia raterialele’ pentrs sudare, orice preincdlzire, temperaturile intre treceri precum si cerintele cu privire la un tratament termic dupa sudare; b) masurile care trebuie luate pentru a evita orice deformatie in timpul si dupa sudare; ©) secventa de sudare cu eventualele restrictii sau amplasarile acceptabile pentru pozitile de incepere si oprire, inclusiv pozilile intermediare inceperi si opriri, daca geometria imbinérii este astfel incat sudarea sd nu poatd fi efectuata continuy; NOTA - Recomandari pentru imbinéri ale profelor cave sunt indicate in anexa E. 4) cerintele cu privire la verifcarile intermediare: ) intoarcerea elementelor in procedeul de sudare, in legéturd cu secventa de sudare: 1) detalii cu privire la restrictle care trebuie aplicate; 9) mésurile care trebuie luate pentru a evita smulgerea lamelars; h) echipamentul special cu privire la materialele pentru sudare (continut mic de hidrogen, conditionare etc); i) forma cordonului gi finisarea sudurilor pentru otelurite inoxidabile; i) cerintele cu privire la crterile de acceptare a suduritor in conformitate cu 7.6; k)_ corespondenta cu 12.4 pentru planul de verificare si de incercéiri 1) cerintele cu privire la identificarea suduri; m) cerinte pentru tratarea suprafetei, conform articolului 10. 14 sudarea sau asamblarea acoperd sau mascheaza suduri efectuate anterior, trebuie acordatit o atentie speciala pentru a stabili care dintre suduri trebuie executate primele si posibila necesitate de a verificaincerca aceste suduri inaintea efectuarii urmatoarelor suduri sau inaintea asamblarii elementelor care le mascheaza, 73 Suds 11 114: 121 122 123: 124: Procedee de sudare jaroa se poate efectua prin urmatoarele procedee de sudare, definite in EN ISO 4063: Sudere manuaid cu arc electric (Sudare cu arc electric cu electrod tnvellt); Sudare cu arc electric ou séimméi tubular’ autoprotectoare; Sudare cu arc electric sub strat de flux cu electrod-sarma; Sudare cu arc electric sub strat de flux cu electrod-banda; Sudare cu arc electric sub strat de flux cu sarme muttiple; ‘Sudare cu arc electric sub strat de flux cu adaos de pulbere magnetica; 47RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 125: Sudare cu arc electric sub strat de flux cu electrod-sarma tubularé; 131: Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil in mediu de gaz inert; sudare MIG; 135: Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil in mediu de gaz activ; sudare MAG; 136: Sudare cu are electric cu elecirod-sarma tubulara In mediu de gaz activ; 137: Sudare cu arc electric cu electrod-sarma tubulara in mediu de gaz inert; 141: Sudare cu arc electric in mediu de gaz inert cu electrod de wolfram; sudare WIG (TIG); 21: Sudare in puncte; 22: Sudare in tinie; 23: Sudare in relief; 24: Sudare prin topire intermediara; 42; Sudare prin frecare: 52: Sudare cu laser; 783: _ Sudare cu arc electric a bolturilor cu amorsare prin ridicare cu inel ceramic sau cu gaz de protectie; 784: Sudare cu arc electric a boluritor cu amorsare prin ridicare cu ciclu seurt. Procedeele 21, 22 si 23 de sudare electrical prin presiune tebuie utilizate numai pentru a executa sudarea elementelor subtir din ojel. Se ofera informatii suplimentare: ~ in EN ISO 14373 pentru procedeul 21 (sudare in puncte); = _ In EN ISO 16433 pentru procedeut 22 (sudare in linie); in EN ISO 16432 pentru procedeul 23 (sudare tn relief). in timput fabricatie’ trebuie verificat diametrul suduritor in_ puncte si in relief, printr-o Incercare de desprindere prin jupuire sau cu dalta, conform EN ISO 10447. Alte procedee de sudare trebuie ulilizate numai daca sunt specificate explicit. 74 — Calificarea procedurilor de sudare si a personalului pentru sudare 7.41 Calificarea proceduritor de sudare 7414 Generalitati ‘Sudarea trebuie. executat’ cu. proceduri de sudare calificate, utiizind 0 specificatie a procedurii de sudare (WPS) tn conformitate cu partie relevante ale EN ISO 15609 sau EN ISO 14555 sau EN ISO 15620, dupa caz. Daca se specifica, trebuie incluse in WPS conditile speciale de realizare a sudurilor de prindere. Pentru imbindri in structuri cu zabrele cu profile tubulare, WPS trebuie s& defineasca zonele de inceput si de oprire si metoda utiizata pentru tratarea loourilor unde sudurile se schimb&, pe perimetrul imbindii, de la suduré th colt, la sudura cap la cap.RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ia de Standardizare din Romani é SR EN 1090-2:2008 7.41.2. Calificarea procedurilor de sudare pentru procedecle 111, 114, 12, 13 $i 14 a) Calificarea procedurii de sudare depinde de clasa de executie, de metalul de baz’ si de gradul de mecanizare, conform tabelului 12. b) Daca se utilizeaza proceduri de calificare conform EN ISO 15613 sau EN1SO.15614-1, se aplicd urmatoarele condi: 1) Daca se specifica incercari la goc, acestea trebuie efectuate la cea mai joasd temperatura pentru care standardul marcii de otel solicta proprietati la soc. 2) Pentru ofelurile conform EN 10025-6, este necesaré microscopic. Trebuie efectuate fotografi ale metalului suduri ZIT. Nu sunt permise microfisuri epruvet’ pentru examinare ale zone’ liniai de topire gi ale 3) In cazul sudari pe grunduri aplicate in uzin’, incercarile trebuie efectuate pe grosimea maxim acceptata (nominalé + toleranta) a stratuli 6) Daca 0 procedura de calificare trebuie aplicat’ sudurilor in colt, solicitate transversal pentru marci de ofel superioare lui S 275, verificarea trebuie completata cu incercarea la tractiune a imbinérilor in cruce, efectuatd conform EN ISO 9018. Trebuie evaluate numai epruvetele cu a 0,51, Pentru tractiune, trebuie incercafe trei epruvete cu imbinare in cruce. Dacé ruperea se produce in metalul de baza, trebuie atinsa valoarea minima a rezistenfei la tractiune nominala a metalului de baz. Dac’ ruperea se produce in metalul suduril, trebuie determinata rezistenta la tupere a sectiunii tansversale efective a sudurii. Pentru procedeele cu patrundere adanc’, trebuie Iwata in considerare patrunderea reala la radacina. Valoarea medie, determinata, a rezistenfei la rupere trebuie s fie = 0,8 Ry (cu Ry = valoarea nominala a rezistentei la tractiune @ metalului de bazé utiizal), Tabelul 12 - Metode de calificare a procedurilor de sudare pentru procedeele 111, 114, 12, 13 si 14 Metoda de calificare exc2 | excs | Exca Verifcare a proceduri de sudare | EN 1SO 1564-1 x x x lane ‘sudare inainte de encore . Procedura standard de sudare EN ISO 15612 x* - [ - Experionta de sudare | __ENISO 15611 A Materiale pentiu sudare supuse ao x ~ nu este permisa = Numal pentro materiaiole © S 355 gl numei peniu sudare mandala sau partial mecarizala * Numat penira matersiole s S 275 gi numa pent sudare manuaia sau partial mecanizata 7.44.3 Calificarea procedurilor de sudare pentru ceieiaiie procedee de sudare Calificarea procedurilor de sudare ale procedeslor de sudare care nu sunt tratate in 7.4.1.2, trebuie realizata conform tabelului 13. 498 8 a Z 5 2 z 3 5 g & g 3 z la de Standardizare din Romar é SR EN 1090-2:2008 Tabelul 13 — Calificarea procedurilor de sudare pentru procedeele 21, 22, 23, 24, 42, 52, 783 si 784 Frasatee te sar envern EN EOS) —] —Spoatindo | sagueweaoocuunas Tamar de Denumie procadu ca proce reern 21 | Seren purce 22 | sore nine eniso isos | eniso 1612 23 | sudo nett 24 | Sudare win opto niemedrs | EnIsO wares | ENISOTEeIETS 42 | Sudare prin frecare- EN ISO 15620 EN ISO 15620 [8 [sida evtaser nico iseco4 | ENISO 161017 765 | Suare eu are lait a barr or frvorsere pin fare cu Ine cra taueu garde potece 784 | Sudare cu arc electric a bolturlor cu] EN ISO 14555 eee amorare pn eae cu sot es *Pentra EXO 2 este parmisa Califcarea proveduni de cudare pe baza experienjal de dabandie. Penta EXC 3 gi EXC 4, califcarea procedurii de sudare trebuie electuaté pe baza verifcaril procedurli de sudare sau a fncercarii de sudare.Inante de fabricate, 7.4.4.4 Validitatea unel calificdri a procedurii de sudare Validitatea unei proceduri de sudare depinde de cerintele standarcului utiizat pentru calificare. Dacé se specified, incercarile in productie cu privire la sudare trebuie efectuate conform standardului de calificare aplicabil, de exemplu EN ISO 14555. Pentru 0 procedura de sudare calificata conform EN ISO 15614-1, care se realizeaza cu ajutorul unui procedeu de sudare care nu a fost uillizat, sunt necesare urmatoarele verificiri suplimentare: a) pentru o perioada de la unu pana la trei ani, trebuie efectuata o verificare corespunzétoare a sudéirt in productie pentru maicile de ofel superioare lui S 355. Examinarea si verificarea trebuie sd includa verilicare vizuala, verificare radiografica sau cu ultrasunete (nu este ceruta pentru suduri in colty, b) pentru o perioada mai mare de trei ani, 1) pentru marcile de ofel pana ta S 355 inclusiv, trebuie efectuat o veriicare prin macrografie Be 0 epruveld prelevata din incercarea in productie, pentru a stabili daca este acceptabila, sau 2) pentru mércile de ote! superioare iui S 355, trebuie sealizate noi verificari ale procedurit de sudare, relevante. Pentru sudarea prin presiune, paramettii sudarii pot fi determinati, prin incercari conform EN ISO 10447, 7.42 — Sudori gi operatori sudori ‘Sudotii trebuie calificati conform EN 287-1 si operatorii sudori conform EN 1418, Sudarea profilelor cave in imbinare cu unghiuri mai mici de 60° trebuie calificaté prin incercare specific’. 50r@ din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardi SR EN 1090-2:2008 Inregistrarile tuturor incercarilor pentru calificarea sudorilor si operatoritor sudori trebuie pastrate $i disponibile. 7.4.3 Coordonarea sudarii Pentru EXC 2, EXC 3-si-EXC 4, pe durata executérii suduriitrebuie-asiguraté 0 coordonare a-sudarit, prin personalut de coordonare a sudarii, calficat corespunzator pentru aceasta si cu experienta in operatile de sudare pe care le supervizeaza, conform prevederilor din EN ISO 14731 ‘in functie de operatiile de sudare pe care le supervizeaza, personalul de coordonare a sudarii trebuie ‘88 alba cunostintele tehnice conform tabelelor 14 si 15. NOTA 1 - Grupete de ofe! sunt cele definite in ISO/TR 15608. Corespondenja cu marcile de ofe! si standardele de referinta poate fi gasité in ISO/TR 20172. NOTA 2 - B, S gi C corespund respectiv, cunostinjelor de baza, specifice gi complete, aga cum se specifica in EN ISO 14731 ‘Tabelul 14 ~ Cunostinte tehnice pentru personalul de coordonare Ofeluri carbon pentru constructii Exc Ofeluri Standarde de refering frosime (ne) (grupa de ofel) ts25* | 2550 a EN T00REE EN TOOGES, EN TOHEET Seas pinata S385 | EN jonas. eNToN4e2,EN TOMES |B s exes | EN 402101, EN 102104 Sazo pana wayoo [EN 1005-3, EN 160054, EN 1085 G3, 2,3) EN 10149-2, EN 10149-3 s c* c EN foatot, EN 1021841 ; EN To025-2, EN 10025, EN TORIES Sesspinaia 385 | EN iggas se totaaa. EN 1oua3 |S ce le exes EN feat, EN 162184 Sazo pana w sven | ER TOO, EN 160254, EN 1005S ate EN 10149-2, EN 101493 c c c 2. EN 102101, EN 1021041 Exes Toate. Toate te a "i ac ress prs Sl culo al 0m ” Placi metalice de reazem pentru stéipi sau placi de capat < 75 mm. * Ponce p82 Slash esc eh 8. * Penta fh NUM, exo et ive S 51RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 la de Standardizare din Romani Aso SR EN 1090-2:2008 Tabelul 15 — Cunostinte tehnice ale personalulul de coordonare 1325 | 25<1550 2005, Tabelul Austenitic EN 40088-3:2008, Tabelul 4 @) EN 10296-2:2005, Tabelul 1 OD io exee _£N 10297-2:2005, Tabelul 2 = EN 10088-2:2008, Tabelul 4 || Austoniticwerte EN 10086-5:2008, Tabet 5 (10) EN 10296-2:2005, Tabelul 1 : 2 0 EN 10207-2:2008, Tabelul 3 _ EN 10088-2:2008, Tabelul 3 Austenitic EN 10089-3:2008, Tabelul 4 ® EN 1029-2:2005, Tabelul 1 s © © exes |___ew10297-2:2006, Tabetul 2 EN 10088-2:2008, Tabelul 4 Austonite-forie EN 10088-3:2006, Tabelul § c c c (10) EN 10296-2:2008, Tabelul 1 __EN 10297-22005, Tabetul 3 exca Toate c ce c 7.5 Pregatirea si executarea sudari 7.5.1 Pregatirea imbinarilor 754.41 Generalitati Pregatirea imbinarii trebuie s8 fie corespunzatoare procedeului de sudare. Daca procedurile de sudare sunt calificate conform EN ISO 15614-1, EN ISO 15612 sau EN ISO 15613, pregatirea imbinari trebuie SA se conformeze tipului de pregatire ullizat la veriicarea procedurii de sudare. Tolerantele pentru pragatirle imbinarilor si ajustarea lor trebuie prevazute in WPS-uri NOTA 1 - EN ISO 9692-4 si EN ISO 9892-2 oferd unele detalii recomandate pentru de pregatire a imbinarilor sudate. Pentru detalile cu privire Ia Imbinarile sudate pentru tablierele poduriior, a se vedea EN 1983-2:2006, anexa C. La pregatirea imbinarii nu trebuie s& existe fisuri vizibile. Pentru marci de ofel superioare lui S 460, suprafetele tdiate trebuie curatate prin polizare si verificate sa nu aiba fisuri, prin examinare vizuala, incercare cu lichide penetrante sau prin magnetoscopie. Fisurile vizibile rebuie indepariate prin polizare si geometria imbindtii corectatd, daca este necesar. Daca sunt corectate prin incdrcare prin sudare crestéturi mari sau alte erori in geometria imbinaril, trebuie ulilizata 0 procedurd calificata si, dupa sudare, zona trebuie netezita si racordata fa suprafata alaturaté, Toate suprafetele care se sudeaza trebuie sd fie uscate si fara materiale care pot altera calitatea sudurilor sau impiedica procedecte de sudare (rugina, material organic sau depunere de zinc). Grundurile primare aplicate in fabricé (grunduri de uzinare) pot fi lasate pe marginite de sudat numai daca nu afecteaza negativ procedeut de sudare. Pentru EXC 3 si EXC 4, grundurile primare aplicate jn fabricd nu trebuie lasate pe marginile de sudat, decat dacd au fost efectuate incercari ale proceduriior de sudare conform EN ISO 15614-1 sau EN ISO 15613 cu utilizarea unor astfel de ‘grundur primare. 52RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 NOTA 2.- EN ISO 17652-2 descrie Incercari pentru evaluarea influentei grundurilor de uzinare asupra sudabilitai. 751.2 Profile cave Taierea profilelor cave circulare utilizate ca elemente ale ramificaliei cu imbinare prin sudare in unghi se.poate realiza in segmente drepte pentru imbindiile in-ga, numai daca ajustarea geometric’ imbinarit corespunde cerintolor WPS. Pentru imbindiile intre profile cave sudate pe o singura parte, trebuie utiizate, dupa caz, pregatirle ‘imbinarilor adecvate, indicate in EN ISO 9692-1 i EN ISO 9692-2. Anexa E ilustreazé apiicarea prevederilor din EN ISO 9692-1 $i EN ISO 9692-2 la Imbinaiile intre profile cave. Pentru ramificatile structurilor cu zabrele din profile cave, orice ajustare de forma prin incdrcarea prin sudare trebuie sé aiba o procedura de sudare corespunzatoare. 7.5.2 Depozitare si manipulare materiale consumabile pentru sudare Materialele consumabile pentru sudare trebuie depozitate, manipulate si ufilizate conform recomandarilor producatorilor. Daca electrozii si funurile trebuie s& fle uscate i depozitate, trebule indeplinite recomandasile producdtorilor cu privire Ia nivelurile de temperatura si durate sau, dacé acestea nu sunt disponibile, prevederile din tabelul 16 Tabelul 16 - Temperatura si durata pentru uscarea si depozitarea materialelor consumabi pentru sudare Durata (t) Uscare” 300 °C 150°C inainte de sudare Depozitare” > 100°C fn timpul sudari 2 Cuptor fx © Cutie portabia Materiatele consumabile care rman neuiilizate la sfarsitul schimbului de sudere, trebuie uscate din nou, conform prevederilor de mai sus. Pentru electrozi, uscarea nu trebuie efectuaté mai mult de doud ori. Materialele consumabile ramase trebuie aruncate. Materialele consumabile pentru sudare care prezinta semne de degradare sau deteriorare trebuie aruncate. NOTA - Exemple de degradare sau deteiorare includ acoperid fisurate sau desprinse ale electrozor nvelti ‘sérme elecrod rugrite sau murdare si sérme elecrod cu acoperrea cu cupru desprinsa sau degrada, 7.5.3 Protectie fat de condifii atmosferice ‘Atat sudorul cl i zona de lucru trebuie protejati corespunzator impotriva efectelor vantului, plolt gi zapezii NOTA - Procedeole de sudare cu protect cu gaz sunt sensible In special la efectele vantulu Suprafefele de sudat trebuie menjinute uscate $i fara condens, Daca temperatura materialulul de sudat este mai micd de 5 °C, poate fi necesaré o incalzire corespunzatoare. 53ia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 < SR EN 1090-2:2008 Pentru mérci de otel superioare lui S385 trebuie prevazuté o incdizire corespunzdtoare dacd temperatura materialului este mai mica de 5 °C. 7.54 Asamblare pentru sudare Elementele de sudet, trebuie aliniate corect si mentinute in pozitie prin suduri de prindere provizorie sau prin dispozitive exterioare gi blocate pe durata sudéii initiale. Asamblarea trebuie executata astfe! incat realizarea imbinétilor si dimensiunile finale ale componentelor sé respecte tolerantele cerute. Trebuie-avute in vedere masuri corespunzétoare cu privre la deformare gi contractie.. Elementele de sudat trebuie asamblate si mentinute in pozitie astfel incat sa fie ugor accesibile gi vizibile de catre sudor. Daca nu se specifics altfel, asamblarea elementelor din profile cave trebuie s& fie conform Iindrumarilor prevazute in anexa E. ‘Nu trebuie introduse suduri suplimentare $i pozitile sudurilor specificate nu trebuie modificate fara a se asigura conformitatea lor cu specificatia. Metodele de rigidizare locala a imbindirii sudate in structuri cu zabrele din profile cave trebuie s8 inlesneasca verificarea integritati imbinarii sudate. Se recomanda, de asemenea, sa se ia in considerare posibilitatea ingroséirii elementului NOTA - Detalli tip includ bratéri, diafragme, gusee de separare, placitaterale, gusee laterale gi gusee mediane, 78.5 — Preincalzire Preincdilzirea trebuie efectuaté conform EN ISO 13916 si EN 1011-2, Preineaizirea trebuie realizata conform WPS adecvata si trebuie aplicaté pe intreaga duraté a sud: inclusiv sudurile de prindere si sudarea prinderior provizori. 7.5.6 — Prinderi provizorii Dacd procedura de asamblare sau de montare necesita uliizarea unor elemente fixate provizoriu prin sudare, aceste elemente trebuie pozitionate astfel incat s poata fi usor Indepartate, fara degradarea structurii permanente de otel. Toate sudurile pentru prinderi provizoni trebuie executate conform WPS. ‘Trebuie specificata orice zona in care nu este permis sudarea pentru prinderi provizorit Trebuie specificata utilizarea prinderilor provizori pentru EXC 3 si EXC 4. Daca prinderi provizorii sudate trebuie indepartate prin t3iere sau agchiere, suprafata metalului de baz trebuie netezité apoi, cu grjé. Daca nu se specifica altfe, taierea gi agchierea nu sunt permise pentra EXC 3 si EXC 4 ‘Trebuie efectuat un control adecvat pentru a se asigura ca produsul constituent nu prezinta fisuri pe suprafata zonei de sudura pravizorie. 7.5.7 Suduri de prindere provizorie Pentru EXC 2, EXC 3 si EXC 4, sudurile de prindere provizorie trebuie executate prin ulllizarea unei proceduri calificate de sudare. Lungimea minima a unei suduri de prindere trebuie s4 fie cea mai mica valoare intre de patru ori grosimea partii celei mai groase sau 50 mm, in afara de cazul in care se poate demonstra printr-o incercare ca o lungime mai mica este satisfacatoare. Toate sudurile de prindere provizorie care nu se Incorporeaza in sudurile finale trebuie indepartate. Sudusile de prindere provizorie care trebuie incorporate in sudura finald trebuie $8 aib8 forma corespunzatoare si sd fie executate de sudori caliicati. Sudurile de prindere provizorie trebuie s& fie fara defecte de depunere si sd fie curatate cu atentie inainte de sudarea finald. Sudurile de prindere provizosie fisurate trebuie Indepartate. 54Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 7.5.8 Suduri in colt 7.5.81 Generalitati © sudura in colt, ca metal depus, nu poate fi sub dimensiunile specificate pentru grosime si/sau distanta la baza rostului, dupa caz, luand in considerare urmatoarele: a) gfosimea total’ poate fi realizaté prin ullizarea WPS-urilor pentru procedee de sudare cu patrundere adanca sau partiala; b) dacéi 0 abatere h depageste limita imperfectiunil, aceasta poate fi compensata printr-o orestere a GFOSIMI_ 9 = arom + 0,7 A UNDE Aman este grosimea nominal, specificats. Pentru o “reglare incorecta” (617). nivelurile de calitate se aplicé numai daca grosimea se mentine conform (5213), ©} pentru tabliere de pod, se aplica cerinte specifice de fabricatie, de exemplu, pentru grosimea sudurilor In cok, a se vedea 7.5.18 gi D.2.16. 7.5.8.2 Suduri in colt pentru elemente subtiri Sudutile in colt care se termina la capetele sau pe laturile elementelor subtir trebuie urmate continu prin intoarcere de-a lungul unghiurilor pe o distanta cel putin egalé cu de doud ori lungimea parti laterale a suduri, in afara de cazul in care accesul sau configuratia fac aceasta operatie impositit Daca nu se specifica altfel, trebuie realizate intoarcerile de capat ale sudurilor in colt, Lungimea minima a unei treceri a suduri in colt. cu exceptia Intoarcerilor de capa, trebuie sd fie cel putin de patru ori lungimea parti faterale a suduri Nu trebuie utiizat’ 0 sudura in colt discontinu’, atunci cand un fenomen capilar poate conduce la formarea de pungi de rugina. Capetele trecerilor sudurilor in colt trebuie extinse la marginea parti conectate, Pentru Imbinari suprapuse, suprapunerea minima nu trebuie s& fie mai mic decat de patru ori grosimea elementului cel mai subtire asamblat. Sudarea prin sudura in colt pe o singura parte nu trebuie utilzate dacé elementele nu sunt mentinute asifel incat sa Impiedice deschiderea imbindii Daca extremitatea unui element este Imbinat’ numai prin suduri de colt longitudinae, iungimea ffecdrei suduri nu trebuie sa fie mai mica decat distanta transversala care le separa. 759 Suduri cap lacap 7594 Generalitati Trebuie verificata pozitia sudurilor cap la cap utiizate la innéidiri pentru a adapta lungimile. cisponibite ale elementelor in ceea ce privests compatibilitatea cu calculul Capetele sudurilor cap la cap trebuie s8 fie astfel incat sé asigure suduri sanatoase cu grosimea completa. Pentru EXC 3 si EXC 4 si pentrs EXC 2, daca se specifica, trebuie utlizate piese de adaos pentru incoperea gi terminarea sudari pentru a asigura grosimea completa la capat. Sudabilitatea acestor piese de adaos pentru inceperea gi terminarea sudarii nu trebuie s4 fie mai mic3 decat cea a materialutui de baza, Dupd realizarea sudurilor, toate piesele de adaos pentru inceperea $i terminarea sudérii sau materialului suplimentar trebuie indepartate si aceasta operate trebule efectuata conform 7.5.6. acd se cere 0 suprafalé netezité, excesul de metal depus trebuie indepéitat pentru a indeplini cerintele de calitate. 1. 2 Suduri pe o singura parte ‘Suduri cu pétrundere completa sudate pe o parte, pot fi realizate cu sau far materiat metalic sau nemetalic pentru suport la racing, 55RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SREN 1090-2:2008 Daca nu se specifica altfel, se poate utiliza un suport fa radacini permanent, din ofel. Cerintole pentru uiiizarea acestuia trebuie sé fie incluse in WPS. Daca se utiizeaza suport la radacina din ofel, el trebuie s& aiba valoarea carbonului echivalent (CEV) care sa nu depageasca 0,43 %, sau sa fie din acelasi material ca metalul de baza cel mai sudabil din ‘imbinarea de sudat. Materialele suport la radacind trebuie sa fie bine ajustate pe metalul de baza si, In general, trebuie 88 fie continue pe intreaga lungime a imbinari, Pentru EXC 3 si EXC 4, metalul suportului fa réddicina permanent trebuie realizat continuu prin suduri cap la cap cu patrundere complet’. Sudurile de prindere provizorie trebuie incluse in sudurile cap la cap. Daca nu se specifica altfel, nu este permis netezirea prin polizare a sudurilor cap la cap a imbinartlor intre profile cave, executate pe o singurd parte férd suport la raddicina; daca aceste suduri au suport la radacind complet, ele pot fi netezite la nivelul suprafetei generale @ profilului din metatul de baz. 7.5.9.3 Scobire la radacina Scobirea la radacina trebuie executaté cu adancime suficienta pentru a asigura patrunderea in metalul suduri, depozitat anterior. Scobirea la radacina trebuie $8 produca un gant cu conturul in forma de U cu fefele sudurii usor accesibile pentru sudare. 7.5.10 Suduri pe ofeluri cu rezistenta imbundtatita la coroziune atmosfericd ‘Sudurile pe ojeturi cu rezistenta imbunatatits 1a coroziune atmosfericd pot fi executate prin ullizarea de materiale consumabile pentru sudare corespunzatoare (a se vedea tabelul 6). Ca o optiune in plus, se pot utiliza materiale consumabile pentru sudare C-Mn pentru trecerile de completare ale unei suduri cap la cap sau in cof, numai daca trecerile finale sunt efectuate cu materiale consumabile corespunzatoare, 7.5.11 Imbinari de bare Imbinarile de bare in grinzi cu zabrele cu profile cave la care se folosesc imbinari sudate combinate (sudura de colt $i sudura cap fa cap pe o singura parte) pot fi sudate fara suport la radacina Dacé unghiul de imbinare la partea din fala a barei din profil cav este mai mic de 60°, varful poate fi tesit pentru a permite uilizarea sudurit cap la cap. NOTA - Recomandei pentrs executarea imbinarilor de bare sunt prezentate in anexa 7.512 Sudare bolturi ‘Sudarea bolturilor trebuie efectuata conform EN ISO 14556. 7.5.13 Suduriin crestaturd si in gaurd Gaurile pentru suduri in crestétura si tn gaurd trebuie s8 fie proporfionate astiel incat s& asigure accesul corespunzator pentru sudere. Dimensiunile trebuie specificate NOTA - Dimensiuni convenabile sunt 1) latimea: cu cel putin 8 mm mai mare decat grosimea piesei care contine gaura; ') Iungimes gauri alungite: cea mai mica valoare dintre 70 mm sau de cinci oF grosimea table. Sudurile in guri trebuie executate numai pe suduri in crestaturd, dupa ce s-a verificat c& sudura in colt din crestatura este corespunzatoare. Daca nu se specifica altfel, nu sunt permise sudurile in gaurd, efectuate far sudurd prealabild In orestatura. 56ia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SREN 1090-2:2008 7.5.14 Suduri in puncte ale elementelor subtiri 7.5141 Suduri cu arc electric in puncte Rondelele de sudare trebuie s8 aib& grosimea intre 4,2 mm si 2,0 mm, cu o gaurd stantaté cu diametrut de minimum 10 mm. Pentru ofeluri inoxidabile, rondele de sudare sunt acceptale numai dacé sunt specificate si conform conditior de exploatare. NOTA 1 - Rondelele de sudare pot provoca crapaturi in Imbinare; acceptarea acestor crapaturi depinde de conditile de exploatare. ‘Trebuie specificata latimea vizibilé minima, d, , a unei suduri circulare cu arc electric in puncte, sau a unei suduri alungite cu arc electric in puncte. NOTA 2- Indrumari cu priv la relate intre dimensiuneainterfoje i atimea veibié @ unei sudur circular cu are in puncte sau a unei suduralungite cu arc in puncte, sunt prezentate in EN 1993-1-3 7.5.14.2 Suduri electrice prin presiune in puncte Diametrut unei suduri electrice prin presiune in puncte trebule s8 corespundai, cAt mai aproape posiil, diametrului recomandat al varfului electrodului d, (mm) dat de d, = 54”. unde t grosimea tablei in contact cu varful electrodului (in mm), 7.5.15 Alte tipuri de suduri Cerintete pentru alte tipuri de suduri, de exemplu, suduri de etangare, trebuie specificate si trebuie sé Indeplineasca aceteasi cerinte cu privire la sudare precum cele specificate in acest standard european, 7.5.16 Tratament termic dupa sudare Daca elementele sudate trebuie supuse unui tratament termic, trebuie demonstrat ca procedurile utilizate sunt corespunzatoare. NOTA - Recomandiri cu privire fa corinfele pentru calitate ale ratamentului termic sunt prezentate in ISOFTR 17663 7.5.17 Executarea sudarii Trebuie avute in vedere precautii pentru a evita urma de arc si, daca urma de arc s-a produs, suprafata otelulul trebuie polizaté ugor si verificaté. Se recomand ca verificarea vizuala 8 fie completaté cu verificare cu lichid penetrant sau pulbere magnetica. ‘Trebuie avute in vedere precautii pentru a evita pulverizarea sudurii. Pentru EXC 3 si EXC 4 aceasta trebuie indepartata, Defecte vizibile, ca fisur, cavitatj si alte defecte neaccepiate, trebuie eliminate de pe fiecare rand, Inaintea depuneri randurilor urmatoare ‘Toald zgura trebuie indepartata de pe suprafata fiecarui snd inainte ca flecare rand care urmeaza s& fie addugat, si de pe suprafata sudurii terminate. Trebule acordaté o atentie deosebita zonei dintre: sudur3 gi metalul de baza 87Asociatia de Standardizare din Romani RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 ‘Trebuie specificate orice cerinte pentru polizare si nivelare a suprafetei sudurilor executate,, 7.5.48 Sudarea tablierelor poduritor Trebuie efectuate incercari in productie, conform 12.4.4.c). Incereari in productie nu sunt cerute pentru-imbinarea rigidizare-placd de platelaj.aflaté in afara cali de rulare (borduri) care nu este incaircata de vehicule. Pentru imbinéri rigidizare-placa de platelaj si suduri locale, de exemplu, imbinari rigidizare-rigidizare ‘cu plici la imbinare cap la cap, inceputurile si oprrile trebuie indepartate. Pentru imbindii rigidizare-grinda transversalé cu rigidizari care trec prin grinda transversala cu sau fara gauri de racordare, trebuie sudate intai rgidizarile pe placa de platelaj si apol asamblate si sudate grinzile transversale. 7.6 Criterii de acceptare Elementele sudate trebuie sa fie conform cerintelor specificate in articolele 10 si 11 Criteriile de acceptare pentru defectele sudurii trebuie sa fie dupa cum urmeaza, cu referire la EN ISO 5817, exceptand "racordare incorecta" (505) si “microlipsa de topire" (401) care nu sunt luate in cansiderare. Trebuie luate in considerare orice cerinte suplimentare, specificate pentru geometria sudurii i profil — EXC1 nivel de calitate D; - EXC2 __ in general, nivel de calitate C, cu exceptia nivelului de calitate D pentru "crestatura’ (5011, 5012), “scurgere de metal" (506), “urma de arc’ (601) si "retasura deschisé de crater" (2025); — EXC3 nivel de calitate B; — EXC4 nivel de calitate B+, care este nivelul de calitate B cu cerintele suplimentare din tabelul 17.Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 Tabelul 17 -Cerinfe suplimentare pentru nivelul de calitate B + Denumire defect ‘Limite pentru defecte* ‘restaturs (6011, 5012) nu este permis parliniadon |. Suu camia can 501, cermax 2mm (2011 panla | Sadur in cot 07 a, dar max. 2m 2014) inaluzani sole | — Sud cap a cap 770,16 dar max. 4mm (200) 135, dar max. 10mm | Surin cot 71a, dar max 1 I | 1s a, dar max. 10 mm nealiniere (507) fh < 0,05 dar max. 2 mm relasurd la rédacina (518) nu este permisa Ceringe suptimentare pentru tabliere de pod "> Sufluri gi incluziuni sferoidale de gaze | Se accepta numai pori miciizotati (2011, 2012 si 2014) ‘Sutlur grupate (localizate) (2013) ‘Suma maxima a porilor: 2% ‘Suflurialungite sau vermiculare (2015 gi | Fara suflurilungi 2016) Distanla la radécind incorectd la suduri in | Sudurile tansversale trebuie verificate tn colt (617) totalitate, se accepta, local, numai_mici ajustari la radacina. h<0,3mm+ 1a, dar max. 1mm Crestétura (5011) 8) suduri cap te cap: se accepta numai local hs05mm ) sudurl fn colt: nu se accept daca sunt transversal pe directia_—_eforturilor. Crestaturile trebuie indepartate prin polizare Discontinutaji matiple in sectune | Nu sunt permise troneversala (rr. 4.1) Inctuziuni solide (200) Nu sunt permise * Siebourie sunt define in EN ISO 817. * Aveste cerinfe sunt sunimentar fa de BY. Jn caz de neconformitate cu criterile de mai sus, se recomanda judecarea fiecdrui_caz, individual. Pentru a decide dacé sudura se accept sau trebuie reparatd, evaluarea trebule sé se bazeze pe functia elementului si caracteristicke defectelor (tip, marime, amplasare). NOTA. Pentru a evalua acceptarea dofectelor se pot utliza EN 199%-1-1, EN 1993-1-9 gi EN 1993.2 7.7 Sudarea ofelurilor inoxidabile 7.74 Amendamente la cerinjole din EN 1011-1 — Asticol 13, paragraf 1 ~ Se adauga: Pentru masurarea temperaturii trebuie utiizate pirometre cu contact, daca nu se specifica alte metode. Nu trebuie utiizate creioane care indicd temperatura 59‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SREN 1090-2:2008 — Antico! 19 - Se adaugé: Procesele verbale de calificare a procedurli de sudare si WPS-urile asociate care nu inctud un factor de randament termic in calculul aportului de céldura, pot fi utiizate cu conditia ca aportul de caldura sa fie ajustat conform factorului de randament termic corespunzator 7.7.2 Amendamente la cerinfele din EN 1011-3 — 7.1, alineat 4— Se modifica: Finisarea ceruté pentru suprafata zonelor sudate trebuie specificaté. Trebule specificat daca straturile de oxid colorat formate in timpul sudarii trebuie indepértate. Se recomanda sa se acorde atenjie deosebita rezistentei la coroziune, mediului, esteticii si implicatillor netezirii gi curalarii zonei sudurii. Dac nu se specifica altfel, trebuie indepartaté toata zgura asociaté sud NOTA - Decolorarea tn zona suduri dupa sudare este influentata de cantitatea de oxigen din “gazul de protectie la rédécina' in timpul sudari. Pentru a ajuta la specificarea decolorarii acceptabile, sunt disponibile scar ale culori de referints fotogratic’ [49}, — 7A, alineat 5 - Se modifica: Dupa pregatirea fetelor imbinarii, poate fi necesara indepartarea, prin prelucrare mecanic’, pe 0 adancime suficienta de la fata de taiere, oxidarea, durificarea si contaminarea in general, datorité procesolor de taiere termica. La tdierea prin forfecare se pot produce fisuri; aceste fisuri trebuie indepartate inainte de sudare. — 7.3, alineat 3 ~ Se adauga la inceputul paragrafului Daca nu se specifica alifel, nu trebuie utilizat suport la rédéicind din cupru. — Attico! 10- Se adauga: Oatentie deosebitd trebuie acordata indepaitarii tuturor materialelor de curdtare dupa sudare. — AA.2, alineat 1 - Se modifica ultima fraza: Microstructura, in finii mari, care se va forma in metalul suduti, poate fi indicata din comparatia elementelor care stabilizeaza ferita si austenita, utiizand diagrama Schaeffier, DeLong, W.R.C sau Espy. Diagrama respectiva trebuie specificata, dacé a fost utlizata — A22, alineat 4 — Se modifica: Diagramete Schaeffer, DeLong, W.R.C. sau Espy se pot utiliza pentru a indica dacé materialele consumabile vor asigura continutul de ferita corespunzator, tinand seama de efectele divi Diagrama respectiva trebuie specificatd, daca a fost utilizats. A44+—Se adaugs: Tmbinarile sudate nu trebuie supuse tratamentalui termic dup sudare, decat daca este permis Brin caietul de sarcini C.4.— Se adaug’: Imbindrile sudate nu trebuie supuse tratamentului termic dup sudare, decdt daca este permis prin caietul de sarciniia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 7.7.3 Sudarea otelurilor diferite Cerinfele pentru sudarea tipurilor diferite de ofel inoxidabil, unul cu altul sau cu alte oteluri, de exemplu, oteluri carbon, trebuie specificate. Coordonatoru! sudéii trebuie sé ia in considerare tehnicile de sudare corespunzatoare, procedesle de sudare gi materialele consumabile de sudare. Se recomanda sa se studieze cu atentie problemele legate de contaminarea otelului inoxidabil si de coroziunea galvanica. 8 imbinare mecanicd 8.1 Generalit Acest articol acoperé cerintele cu privire la imbinarea in atelier sau pe santier, inctusiv fixarea tablelor profilate, Grosimea elementelor distincte care formeaza o asamiblare comuna nu trebuie sa difere cu mai mult decat D, unde D este, in general, 2 mm si 1 mm in cazul utiizérii pretensionéiri, a se vedea figura 3. Daca se prevad placi de compensare din ofel pentru a asigura ca diferenta de grosime nu depageste limita de mai sus, grosimea lor nu trebuie sai fie mai mica de 2 mm. Th cazul expunerii severe, evitarea coroziunii in cavitati poate necesita contact mai strans. Grosimea placii trebuie aleasa pentru a limita la maximum trei numarul fururitor. Figura 3 — Diferenta de grosime in spafiul dintre elementele une asamblari Fururile trebuie s& aiba comportarea fa coroziune si rezistenta mecanic& compatibile cu cele ale elementelor aldturate imbinari, Trebuie acordata o alentie deosebité riscului si implicatilor coroziunii galvanice care rezulté din contactul intre metal diferit. 8.2 Imbinari cu suruburi 82.4 Generalitati Acest articol se refera fa imbinarile cu suruburi, specificate fa 5.6, care constau din guruburi, piulite gi saibe (dupa caz), compatible intre ele. Trebuie sai fie specificat dacd, in plus fata de strangere, trebuie lwate gi alte masuri pentru a bloca piutitele. Pentru imbindrile cu suruburi cu lungime mica de strdngere, in elemente subjii supuse vibratilor semnificative, cum sunt rafturile de depozitare, trebuie utifizat o metoda de blocare. Imbinarile pretensionate nu necesita dispozitive suplimentare de blocare. Dac nu se specificé altfe!, suruburile si piulifele nu trebule sudate. 6tRUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 NOTA - Aceasta cerinja nu se aplicd piulitelor speciale pentru sudare conform, de exemplu, EN ISO 21670 sau conectorlor sudati. 82.2 — Suruburi Diametrul nominal al elementului de asambtare pentru imbinari structurale cu suruburi trebuie sa fie cel putin M12, in afaré de cazul cand se specifica altfel in cea ce priveste cerintele asociate. Pentru placile si componentele subtir, diametrul minim trebuie speciicat pentru fiecare tip de element de fixare, Lungimea surubului trebuie aleasa astfel incat, dupa strangere, sd indeplineasca urmatoarele cerinte cu privire ta capatul surubului care depageste piulita si lungimea filetulu. Lungimee depasiri, trebuie 58 fie cel putin egalé cu lungimea unui pas al filetului, masurata Intre fata exterioard a piulitel si capatul surubului Daca se are in vedere cd la o imbinare se ia in considerare capacitatea ta fort taietoare a portiuni nefiletate a tei suruburilor, atunci dimensiunile suruburilor trebuie specificate pentru a tine seama de ‘olerantele la lungime ale portiunii nefiletate. NOTA - Lungimea portiunii nefletate cu sectiune plina a surubului este mai mica (de exemplu cu pana la 12mm. pentru un gurub M20) deca lungimea nefiletaté nominal Pentru suruburi nepretensionate, trebuie s8 rmana afara cel putin un pas al filetului (In afar de iesirea filetului), intre suprafata care reazema piulita si portiunea nefiletatd a tii Pentru suruburi pretensionate conform EN 1439-3 si EN 1439-7, trebuie s& ramana afar cel putin patru pasi ai filetuiui (in afar de iegirea filetului), intre suprafata care reazema piulita si porfiunea nefiletata a tii Pentru suruburi pretensionate conform EN 14399-4 si EN 1439-8, lungimile de strangere trebuie sa fie conform celor specificate in tabelul A.1 din EN 14399-4:2005, 823 Piulite Piulilele trebuie s& se invarta fiber pe surubul lor, cea ce se poate verifica usor la asamblarea manuala. Orice ansamblu de piulid si gurub in care piulita nu se Invairte liber, trebuie aruncat. Dacé se ufilizeaza 0 unealt’ electricd, se poate utiliza una din urmatoarele metode: a) pentru fiecare lot nou de piulite sau suruburi se poate verifica compatibilitatea prin asambiare b) pentru asamblarile cu surub montate, dar inainte de strangere, se poate verifica manual, rotirea libera, pe esantioane de piulite, dupa o slabire iniiala Piulitele trebuie montate astfel incdt reperele lor de identificare sé fie vizibile pentru verificare dupa asamblare. 824 Saibe jin general, nu sunt necesare saibe la suruburi nepretensionate, in gauri normaie rotunde. Daca sunt cerute, trebuie specificat daca saibele trebuie amplasate sub piulif sau sub capul gurubului, care este nvatit, sau sub ambele. Pentru imbindiri cu o singuré suprapunere, cu un singur rand de suruburi, sunt necesare gaibe sub capul surubului si sub piulit NOTA - Utiizarea gaibetor poate reduce degradarea locala a acoperiior metalului, mai ales in cazul acoperirlor subir 62RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 Saibele utiizate sub capetele suruburilor pretensionate trebuie sa fie tesite conform EN 14399-6 si Pozitionate cu tesitura orientata catre capul surubului. Saibele conform EN 14399-5 trebuie utilizate. ‘numai sub piuli. Pentru surubutile pretensionate trebuie utilizate saibe plate (sau, daca este necesar, gaibe inciinate, alte), astfel: a) pentru guruburi 8.8 trebuie ampiasat’ o saiba sub elementul care se tnvarte la strangere, capul surubului sau piulita; b) pentru guruburi 10.9 trebuie amplasate saibe atat sub capul surubului cat gi sub piulita. ‘Trebuie utiizate saibe plate la imbinari cu gauri alungite lungi sau gduri supradimensionate. Pentru a ajusta lungimea de stréngere a suruburilor se permite utiizarea unei saibe plate suplimentare sau and la trei saibe cu grosimea ‘otalé de maximum 12 mm. Acestea trebuie amplasate pe partea care nu se invarte la strangere. ‘Trebuie specificate dimensivnile si marcile de ofel ale gaibelor plate. Grosimea saibelor plate nu poate fimai micd de 4 mm. Trebuie utiizate saibe inclinate daca suprafata elementului constitutiv este inclinaté fata de planul perpendicular pe axa surubului, sub un unghi mai mare de: a) 1/20 (3°) pentru suruburi cu d'< 20 mm; b) 1/30 (2°) pentru suruburi cu d > 20 mm. ‘Trebuie specificate dimensiunile si marcile de ote! ale saibelor inclinate. 83 Stréngerea suruburilor nepretensionate Elementele imbinate trebuie strénse impreuna astfel incat s8 existe un contact ferm. Se pot utiliza fururi pentru ajustarea imbinarii. Pentru elemente cu t = 4 mm in cazul placilor si foilor gi t 2 8 mm in cazul profilelor, dac& nu este specificat contactul complet, pot fi lasate intervale libere de pand ta 4mm pe laturi, numai dacd se asigura contactul in partea centrala a imbinari Fiecare ansamblu de surub trebuie cel putin strans pana la refuz, avand gr s8 se evite orice suprastrangere, mai ales in cazul guruburilor scurte si M12. Procesul de strangere a grupului de suruburitrebuie efectuat surub cu surub, incepand de la partea cea mai rigida a imbinatit si mergand, progresiv, spre partea cea mai putin rigidd. Pentru a realiza o strangere pana la refuz uniforma, pot fi necesare mai multe cicluri de strangere. NOTA 14 - Partea cea mai rigid’ 2 unei fmbinari cu eclisé cu sectiune tn I, se situeaz, In general, ta milocul grupului de suruburi de imbinare. Partea cea mai rigid a Imbindrilor cu plac8 de capat cu sectiune in I, se situeaza, de obicei, ang tapi NOTA 2 - Termenut "pana la refuz" , Inseamna, In general, c& se poate obtine prin efortul unui singur om care uttizeaz’ o chele cu dimensiune normal’, f3r& prelungitor ¢} poate fi definit ca punctul In care 0 chele mecanic& incepe sé bata, Dupa strdngere, gurubul trebuie s patrunda dincoto de fata piulitei, cu cel putin un pas complet al fifetului 8.4 — Pregatirea suprafefelor in contact la imbinari rezistente fa lunecare Acest arficol nu se aplica ofelurior inoxidabile, pentru care trebuie specificate eventualele cerinte cu privire la suprafetele in contact. 63Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 Acest articol nu se refera la protecfia anticorosiva, pentru care sunt specificate cerinte la articolul 10 si anexa F. Trebuie specificatd aria suprafetelor in contact din imbinasrile pretensionate, ‘Suprafetele in contact trebuie pregatite pentru a realiza cooficientul de frecare cerut, care trebuie determinat, in general, prin incercare, asa cum se specifica in anexa G. Inainte de asamblare trebuie uate urmatoarele masuri de precautie: a} suprafetele in contact nu trebuie sa ib’ nici o pata, de exemplu ulei, murdarie sau vopsea. ‘Trebuie indepartate bavurile care pot impiedica contactul corespunzétor al péitilor imbinate; b) suprafelele fara strat protector trebuie sé fie fara nici un strat de rugind sau alt material neaderent. Trebuie avut gra pentru a nu deteriora sau netezi suprafata rugoasd. Zonele netratate de langa perimetrul imbindrii stranse trebuie lasate netralate pana la terminarea verificarii imbinairi In tabelul 18 se prezinta tratamentele suprafetelor care pot fi considerate c4 asigura coeficientul de frecare minim corespunzéitor clasei specificate a suprafetel de frecare, fara incercare. Tabelul 18 — Clasificari care pot fi admise pentru suprafete de frecare Tratament al suprafefel Clasd | Gooficlent de frecare pf | Suprafele sablate cu alice sau nisip cu indepararea raginil neaderente, fers eratere eo 950 Supratele sablate cu alice sau nisin @ 040 2) metalizate prin pulverizare cu produs pe bazé de aluminiu sau zinc &) _cuun strat de vopsea pe baz’ de sical de zinc alealin cu grosimea de la. 80 um pana la 80m ‘Suprafeje curBjate cu perie- de sarma sau cu faclr8, cu indepatarea raga | © 0.30 neaderente ‘Supratofe rezuitate la laminare D 0,20 Aceste cerinte se aplicd, de asemenea, fururilor prevazute pentru a compensa diferenfele de grosime, specificate fa 8.1 &5 — Strangerea guruburilor pretensionate 85.1 Generalitati Dacé nu se specifica altfel, forla nominal minima de pretensionare Fac trebuie considerata astfel: Fro=0,7 fA, unde fy este rezistenta nominala ta rupere a materialului gurubului si A, este aria. rezistenta a surubului aga cum este definitd in EN 1993-1-8 si specificata in tabelut 19. Acest nivel al pretensionaril trebuie uliizat pentru toate imbinérite pretensionate rezistente la alunecare si pentru toate celelalte Imbinari pretensionate, in afara cazului cdnd este specificat un nivel mai sczut al pretensionarri. In acest din rma caz, asambiérile cu gurub, metoda de strangere, parametri strangerii $i cerinfele cu privire la verificare trebuie de asemenea, specificate, NOTA - Pretensionarea se poate utlize pentru rezistenta la alunecare, pentru Imbinai antiseismice, pentru rezistenfé la oboseala, pentru a servi executii lucréi, sau ca o masuré cu privire la callate (de exemplu, pentru 16 on ZZ pase CS PE | | oes 7 dela 5 an pn ia 15 ani pam me Cie mi Bursa de Vall eainalé a preci anicoode 5) ealopoia de coadate cont pesmi Th EN 80 120449 EN'SO 4718 tps cae «radu prope P poate &speict pnt czu spec Suprafetele si muchille tdiate termic, precum si sudurile, trebuie sa fie suficient de netede si in masura 88 alba rugozitatea specificata, dupa pregatirea ulterioara a suprafetei (a se vedea anexa F). NOTA - Suprafofolo taiato termic sunt uneori prea dure pentru materialul abraziv pentru a atinge rugozitatea corespunzatoare @ suprafejsi. Procedura de verificare speciicaté la 6.4.4 poate fi utlizaté pentru a stabil urltatoa supratefei gia determina daca este necesaré polzarea, 10.3 Ofeluri rezistente fa coroziune atmosferica Daca este necesar, trebuie specificate proceduri pentru a se asigura c& suprafata neacoperité a Ofeluriior rezistente la coroziune atmosferic’ este acceptabilé vizual, dupa Imbatrénire, impreund cu proceduri pentru prevenirea contamindiri (de exemplu, cu ulel, grasimi, vopsea, beton sau asfalt) NOTA - Ca un exemplu, poate fi necesar ca suprafetele expuse sa fie curdtate prin sablare pentru a asigura 0 Imbaleénire uniforma, Trebule specificata traterea necesard pentru suprafetele ofelurilor care nu rezisté fa coroziune atmosferic’, dacé acestea sunt in contact cu oteluri rezistente la coroziune atmosfericd neacoperite. 10.4 Pil galvanica Contactul neintentionat intre produse constituente din metale diferite, de exemplu, ojeturi inoxidabite cu aluminiu sau cu ote! pentru construct, trebuie evitat. Daca este sudat otel inoxidabil cu ote! pentru constructii, protectia anticorosiva @ oteluiui pentru constructi trebuie continuaté dincolo de sudurd, pe ofelut inoxidabit, cel putin 20 mm. A se vedea, de asemenea, 6.3, 6.9 17.7.3. a2Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 10.5 Galvanizare Daca nainte de galvanizare trebuie efectuats decapare, toate interstitle sudurii tebuie etansate jnainte de decapare pentru a preveni patrunderea acidului, in afaré de cazul ca aceasta este in contradictie cu considerentele expuse in continuare, la 10.6. Dacé elementele uzinate contin spatii inchise, trebuie prevazute gauri de aerisire si drenare. Spati inchis trebuie 88 fie, in general, galvanizat la interior si, daca nu, trebule specificat daca aceste spatii Inchise trebuie etansate dupa galvanizare gi, daca da, cum se realizeaza. 10.6 Etansarea spatiilor Daca spatile inchise trebuie etangate prin sudare sau daca trebuie s& se prevada un tratament de protectie interioardi, trebuie specificat sistemul de tratare interioara. Daca spatile trebuie inchise complet prin sudare, trebuie specificat daca imperfectiunile sudurilor, permise de specifcatia de sudare, necesitd etangare prin aplicarea unui material pulverulent adecvat, pentru a preveni patrunderea umezetii. Dac sudurile au ca scop numai etansarea, aceste suduri trebuie verificate vizual. Daca este cerut, verificarea ulterioard trebuie specificatd, NOTA - Se atrage atentia asupca faptului cB fisurle in sudus, care nu sunt detectable prin vericare vizualé, pot permite patrunderea apelin spatiul etangat Daca sectiunile inchise trebuie galvanizale, ele nu trebuie etangate Inainte de galvanizare. In cazul suprafetelor suprapuse cu suduri continue, trebuie prevazute aerisiri adecvate, in afara de cazul in care suprafata suprapunerii este atat de mica incat riscul iesirit explozive a gazelor din interior, in ‘timpul operatiei de galvanizare, este evaluat ca nesemnificativ Daca peretele spatitor inchise etangate este traversat de elemente de imbinare mecanica, trebuie specificata metoda utilizata pentru etansarea interfete 10.7 Suprafete in contact cu beton ‘Suprafetele destinate s& intre in contact cu beton, inclusiv partite de dedesubt ale piacitor de bazé, frebuie acoperite cu tratamentul de protectie aplicat constructiei metalice, cu. exceptia oricarei acoperiri de finisare estetic’, pe cel putin primii 50 mm din tungimea inglobata, daca nu se specifics altfel, si suprafata rémasé nu trebuie acoperitd, dacé nu se specifica altfel. Daca sunt neacoperite, aceste suprafete trebuie curdjate prin sablare sau cu perie de sdrma pentru a indeparta tunderul neaderent si curaiate pentru a Indepérla praful, uleiul si grdsimea. Imediat inainte de betonare, orice rugina neaderentd, praf si alte materii neaderente trebuie indepdrtate prin curdtare. 10.8 Suprafete fara acces Inainte de asamblare, se recomanda sa se trateze zonele si suprafefele care au acces dificil dupa asamblare. Jin tmbindrite rezistente ta alunecare, suprafetele in contact trebuie s& indeplineasc’ cerin{ele necesare pentry a dezvolta frecarea pentru tratarea suprafetei specificald (a se vedea 8.4). Celelalte Imbindri nu trebuie realizate cu vopsea in exces pe suprafetele in contact. Cet mult, suprafetele in contact si suprafetele de sub saibe trebuie tratate cu grund si un substrat, dacd nu se specifica altel {a se vedea F.4). Daca nu se specifica altfel, imbindirle cu guruburi, inclusiv zona perimetrala din jurul unor asemenea Imbindri, trebuie tratate cu sistemul complet de protectie anticorosiva specificat pentru restul constnuctiei metalice. 83RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 10.9 — Reparatii dupa taiere si sudare Trebuie specificat daca, dupa taiere, este necesara o reparare sau un tralament de protectie suplimentar pentru marginile téiate si suprafetele adiacente. Daca produsele-constituente- deja acoperite trebuie sudate, trebuie-specificate metodele $i intinderea Feparatiei necesare a acoperiri Daca suprafele galvanizate au fost Indepiirtate sau deteriorate prin sudare, suprafetele trebuie curdtate, pregatite gi tratate cu un grund bogat in zinc si un sistem de vopsire care sa ofere un nivel de protectie anticorosiva similar celui al galvanizérii pentru aceeasi categorie de corozivitate (a se vedea EN ISO 1481 pentru indicatii suplimentare). 10.10 Curafare dupa montare 10.101 Curatarea elementelor subtiri Structura trebuie curdtata zilnic de tijele niturilor oarbe, span de la gaurire etc., pentru a preveni degradarea prin coroziune. 10.10.2 Curdtarea elementelor din otel inoxidabil Procedurile de curajare trebuie s8 fie adecvate pentru marca produsului constituent, finisarea suprafetei, functia elementului gi riscul de coroziune. Trebuie specificate metoda, nivelul si amploarea curagarit Solutile foarte acide, utlizate uneori pentru a curdta zidéira si tiglele, nu trebuie sa intre in contact cu ofeluf pentru constructi, inclusiv otelu! inoxidabil. Daca se produce 0 contaminare de acest tip, solutille acide trebuie spalate imediat cu cantitati mari de apa curaia 41 Tolerante geometrice 41.1 Tipuri de tolerante Acest articol defineste tipurile de abateri geometrice si prezint valori cantitative pentru doua tipuri de abateri admisibite: a) cele aplicabile unui ansambiu de criteri care sunt esenfiale pentru rezistenta mecanic’ si slabilitatea structurii complete, denumite tolerante esentiale; b) cele cerute pentru a indeplini alte criteri, cum sunt forma gi aspectul, denumite tolerante functionale, Tolerantele esentiale gi tolerantele functionale sunt normative. NOTA. Pentru elomentele structurale din ofel, prEN 1090-1 se referd la tolerante esential. Abaterile admisibile prezentate nu includ deformatile elastice produse de greutatea proprie a elemental. In plus, pot fi specificate toterante speciale, atat pentru abateri geometrice definite deja prin vatori cantitative, cat si pentru alte tipuri de abateri geometric. Dacé se cer tolerante speciale, trebuie furnizate urmatoarele informatii, dup’ caz:Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 — _valorile modifcate pentru tolerantele functionale definite mai Tnainte; — _parametri defint $i valorile permise pentru abaterile geometrice care trebuie verificate; —-daca-aceste-toleranje-speciale se aplic tuturor-elementelor relevante sau-numai unor anumite elemente care sunt specificate. ‘in fiecare caz, cerintele se sefert la verificarea finals de receptie. Daca elemente uzinate constituie parti ale structurii care se monteazai pe gantier, toleranjele specificate pentru verificarea finald a structurii montate trebuie respectate in plus fat de cele referitoare la elementele uzinate. 14.2 Tolerante esentiale 11.2.4 Generalitati Tolerantele esentiale trebuie sa fie conform D.1. Valorile specificate sunt abateri admisibile. Daca abatesea efectiva depaseste valoarea admisibilé, valoarea masuratd trebuie trataté ca o neconformitate, conform articotului 12. Jn unele cazuri exist posibiltatea ca abaterea necorectaté a unei toleranfe esentiale s& poatd fi justiicaté in conformitate cu catculet structural, daca abaterea excesiva esie inclus’ explicit intr-un nou calcul. Daca nu, neconformitatea trebuie corectata 11.2.2 Tolerante ta fabricatie 14.2.2.1 Profile laminate Produsele structurale laminate la cald, fnisate la cald sau formate la rece trebuie si fie conforme cu abaterile admisibile specificate in stendardul de produs implicat. Aceste abateri admisibile continua s& se aplice elementelor fabricate din asemenea produse, in afara cazului cdnd sunt inlocuite de alte cfiteri mai severe, specificate fa D.1. 11.2.2.2 Profile sudate Elementele sudate realizate din placi trebuie s& fie conforme cu abaterile admisibile din tabelul 0.1.4 si tabelele D.1.3 pana la D.1.6. 11.2.2.3 Profile formate la rece Elementele formate la rece prin presare trebuie sd fie conforme cu abaterile admisibile din tabelul D.1.2. Pentru elementele realizate din profile formate la rece prin rohire. a se vedea 1.2.2.1 NOTA - Ca exemplu, toleranfele pentru secflunes transversal a profilor sudate fabricate din profile laminate 2d Spatiul liber A < cea mai mare valoare dintre 100 sau 2 mm Figura 8 — Metoda de evaluare pentru profilul suprafefei si abaterea admisibilé pentru deformarea elementulut 39Asoclatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Dacé spatiul liber este mai mare decat abaterea admisibild, reparatile pot fi executate prin acoperirea local cu placi sudate pe contur, cu aceeasi grosime ca produsul constituent original, daca nu se specificd altfl. NOTA. Astiol de reparati nu sunt neobignuite, deoarece cele mai multe profile tubulae au peret relat subj Se recomanda utiizarea acestei proceduri de preferinta unei proceduri de aducere la forma la cald, conform 6.5. Daca se utilizeaz’ asamblarea de proba conform 6.10, cerinfele cu privire la verificarea trebuie incluse {in planul de verificare. 12.4 Sudare 12.4.1 Verificare inainte si in timpul sudarii Verificarea inainte si in timpul sudérii trebuie inclusa in planul de verificare conform cerintelor prezentate in partea relevanta a EN ISO 3834 Metodele de contro! nedistructiv (CND) trebuie selectate conform EN. 12062 de céitre personal calificat conform nivelului 3 definit in EN 473. In general, Incercarea cu ultrasunete, sau incercarea prin radiografiere se aplicd sudurilor cap la cap si incercarea cu lichide penetrante sau verificarea cu ulberi magnetice se aplica sudutlior in colt. CND cu exceptia examindirii vizuale, trebuie efectuate de personal calificat conform nivelului 2, definit in EN 473. Daca planul de verificare cere 0 verificare a agezéri, inainte de sudare, a profilelor tubulare pregatite pentru sudarea zabreieler, trebuie data o atenfie speciala urmatoarelor zone’ — pentru profile rotunde: partea de sus, partea de jos sila cele dous flanc — pent profile patrate sau dreptunghiulare: cole patru colturi 12.4.2 Verificare dupa sudare 12.4.2.1 Timpi ND suplimentare fa 0 sudura nu trebuie efectuate, in general, inainte de a trece un timp minim, dupa sudare, prezentat in tabelul 23. ‘Tabelul 23 — Timpi de asteptare minimi Ce Energie de sudare @ Timp de asteptare faa (ktm) ™ (ore) {enmy $235 panda ta S420 asaus<6 Toate Nua pu de 7 s — $3 = = a 6 12 58 i ‘0 Dimensiunea so aplcl grosini nominate, 3, a sudurl ih col sau grosimh nominee 6 ‘material, 5, a suduri cu patrundere complet. Pentru sudur cap la cap cu patrundere partials considerate separal,citeril determinant este inalimea nominalé a suduri, a, dar pentru perechi de suduri cap la cap cu pétrundere parfiaié sudate simuttan, este vorba de suma grosimilor sud, *” Energia de sudere, Q, trebuie calculats conform artcolubi 19 din EN 1011-1:1998, < Timput intr terminarea sud si inceperea CND trebuie menfionat in raportul CN’. tn cazul “ruma} impul de récice” CND nu incope decat atunci cénd sudura este racitssufiiont. 90Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 2/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Pentru suduri care necesité preincalzire, aceste perioade pot fi reduse dacd ansamblul sudat este post-incalzit o anumita perioad’ dupa sudare, conform anexei C din EN 1011-2:2001 Daca 0 sudurd devine inaccesibila din cauza iucrarilor ultericare, ea trebuie verificaté inainte de realizarea acestor lucréi Orice sudurd situata intr-o zona unde a fost reparati o deformare inacceptabila, trebuie verificata din now. Toate sudurile trebuie verificate vizual, pe toata lungimea lor. Daca sunt detectate defecte ale suprafefel, trebuie efectuata incercarea sudurii supusa verificéri, cu lichide penetrante sau pulberi magnetice. Daca nu se specifica altfel, pentru suduri EXC1 nu se cere CND suplimentaré. Pentru suduri EXC2, EXC3 si EXC 4, extinderea CND suplimentara este cum se specifica mai jos. Domeniul CND acopera atat verificarea suprafetei, cat gi a defectelor interne, dupa caz. Pentru primele cinci imbinari efectuate cu aceeasi WPS noua, trebuie indeplinite urmeitoarele cerinte: a) se cere nivelul de calitate B pentru a demonstra WPS in conditile de productie; b) procentul de verificat trebuie sd fie dublu faté de valorile din tabelul 24 (maximum 100 %); ©) tungimea minima de veriicat este 900 mm. Daca verificarea conduce la rezultate neconforme, trebuie efectuata o investigare pentru a gasi cauza 3i.0 now set de cinci imbinari, trebuie verificat. Se recomanda s se urmeze ghidul din anexa C a EN 12062:1997. NOTA 1 - Scopul verificari descrisé mai sus este de a stabili cd o WPS permite obfinerea unei calitati corespunzatoare, dacé este implementaté: in productie. Pentru elaborarea si utiizarea unei WPS, a se vedea organigrama din anexa L. Dupa ce s-a stabil c& sudarea in praductie, conform unei WPS, indeplineste cerinfele ou privire la calitate, domeniul cerut pentru CND suplimentare trebuie sd fie conform tabelului 24, cu urmatoarele Imbindri sudate conform aceleiasi WPS tratate ca un singur tot verifcat continu. Procentele se aplica domeniului CND suplimentare, tratate drept cantitatea cumulald in cadrul fiecérui lot de verificare. Imbinarile pentru verificare conform tabelului 24 trebuie seiectate pe baza anexei C din EN 12062-1997, cu lungime totaki minima pentru un lot de control, x, de 900 mm, asigurand c& egantionarea acoperd, cat mai larg posibil, urmatoarele variabile: tipul imbinarii, marca produsului constituent, echipamentul de sudare gi sudori. Caietul de sarcini pentru executie poate identifica imbinari specifice, pentru veriicare, precum si domeniul si metoda de incercare. Daca ta verificare, pe lungimea de verificare, se gasesc defecte de sudurd mai mari decat cerintele specificate in criterile de acceptare, verificarea trebuie efectuaté pe dou lungimi de verificare, cate una de fiecare parte a lungimii careprezinta defecte. Daca verificarea uneia sau celeilalte pari conduce fa rezultate neconforme, trebuie efectuata o investigare pentru a determina cauza. NOTA 2 - Scopul verifcdri indicate in tabelul 24 este de a stabil cd productia curenté realizeaz® suduri conforme. otAsociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 ‘Tabelul 24 — Domeniul CND suplimentare ‘Suduri in atelier si pe Tip de sudurs santier exc2 |exc3 | Exca Suduri transversale cap la cap si suduri cu pétrundere partiala ‘cap la cap, supuse eforturior de traciune: aoe 10% | 20% | 100% u<0s 0% | 10% | som ‘Sudurl traneversale cap la cap gi suduri cu patrundere partial: In imbingrt Tn eruce 10% | 20% | 100% In tmbingsi fT 5% | 10% | 50% /Suduri transversale fn col intinse sau forfecate: cu a> 12mm sau t> 20 mm 5% | 10% | 20% cues 12mm sits20mm 0% | 5% | 10% ‘Suduri longitudinale gi suduri pentru rigidiz 0% | 5% | 10% NOTA 1 - Sudurite longitudinale sunt cele relizate paraol cu oxa element, Toate celeate sunt considerate ca sudur transverse, NOTA 2 - U = gradul de utiizare a sudurtor pentru actuni cvasi-statice. U = EyRa, unde E, este col mat mare efect al ‘ctlunl sud geste rezistonta sucusi la starea limita uta, NOTA 3- Termeni a gi se refer la grosimea nominal gi, respect, la cel mai gros material care se Imbin8. 12.4.2.3 Verificare vizualé a sudurilor Verificarea vizuala trebuie efectuata dupa terminarea sudarii, pe 0 zoné datd si inainte de orice alt ND. Verificarea vizuala trebuie s& cuprinda: a) Verificarea existentei si amplaséii tuturor suduritor; b) _ veriicarea sudurilor conform EN 970; ©) detectarea amorsarilor in afara rostului si suprafetelor cu pulverizarea sudusi Verificarea formei.si suprafetei suduriler imbinarilor zabrelelor sudate alcdtuite din. profile tubulare trebuie efectuata in special in urmatoarele zone: a) pentru profile rotunde: partea de sus, partea de jos si cele doua flancuri; b) pentru profile patrate sau dreptunghiulare: cele patru coltur. 92‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 12.4.2.4 Metode suplimentare ale CND Urmatoarele metode de CND trebuie utiizate, conform principillor generale prevazute in EN 12062 gi cerinfelor din standardul specific fiecdrei metode: a) examinare ou lichide penetrante (PT) conform EN 671-1; b) _examinare cu pulberi magnetice (MT) conform EN 1290; ©) _examinare cu ultrasunete (UT} conform EN 1714, EN 1713; 4) examinare radiograficd (RT) conform EN 1435. Domeniul de aplicare a metodelor CND este specificat in standardele aplicabile ale acestora. 12.4.2.5 Remediere suduri Pentru EXC2, EXC3 si EXC4, reparatile prin sudare trebuie efectuate conform procedurilor de sudare calificate. ‘Sudurile remediate trebuie verificate si trebuie s8 indeplineasca condiite pentru sudurile initiale. 12.4.3 _Verificarea si incercarea conectorilor sudafi pentru forfa taietoare Ia structuri compozite din ofel si beton Verificarea si incercarsa conectorilor sudali pentru forya taietoare la structuri compozite din ofel si elon trebuie efectuate conform EN ISO 14555. Verificarea include lungimea conectorilor dupa sudare. Conectorii neconformi trebuie inlocuij. Se recomanda s& se sudeze conectorii de inlocuire into pozitie noua, alaturata Functionarea corespunzatoare a echipamentului de sudare utiizat pe gantier trebule verificata din nou dupa ce ela fost mutat si fa inceputul fiecdrui schimb sau altei perioade de lucrari, prin incereari pe ‘conectori sudati cu echipamentul, conform EN ISO 14555. 12.4.4 Verificari ale sudarit in producti Pentru EXC3 si EXC4, daca se specifica, trebuie efectuate veriicdr in productie dupa cum urmeaza ) calificarea fiecdrei proceduri de sudare utlizata pentru a suda marci de ote! superioare lui S460, trebuie verificat& in productie. Verificarea cuprinde: examinare vizualé, examinare cu lichide enetrante sau cu pulberi magnetice, examinare cu ultrasunete sau radiografica (pentru suduri cap la cap), verificarea duritati’ si examinare macroscopica. Verificarile si rezultatele trebuie s fie conform standardetor aplicabile pentru verificarea procedurii de sudare; b) daca se utilizeaz’ un procedeu de sudare cu penetrare adancd, pentru suduri in colt, trebuie verificata penetrarea sudurilor. Rezultatul penetrarii ofective trebuie consemnat; ©) pentru pkici ortotrope din ofel pentru tablier de pod: 1) imbinatite rigidizrii cu tablierul, sudate prin procedee complet mecanizate, trebuie verificate cu 0 verificare in productie ta fiecare 120 m lungime de pod, cu cel putin o incercare in productie pentru un pod si inspectate printr-o examinare macroscopic. Sectiunile. pentru examinare macroscopic’ trebuie pregatite pentru inceputul sau sfarsitul suduri gi la milocul acesteia; 2) imbinarea cu eclise inlre rigidizdiri trebuie verificata cu o incercare in productie. 93RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 12.5 Imbinari mecanice 12.5.1 Verificarea imbinarilor cu guruburi nepretensionate Toate imbindirile cu elemente de imbinare mecanica nepretensionate trebuie examinate vizual dupa ce avestea au fost ingurubate, swwuctura find aliniaté focal. Imbinarile identificate In timpul verificérii c& nu au toate suruburile, trebuie verificate in ceca ce priveste agezarea, dupa montarea guruburilorlipsé, Categorile de acceptare si actiunile de corectare a neconformitatilor trebuie sa fle conform 8.3 $i 96.53. Dacé neconformitatea se datoreazé diferentelor de grosime a placilor, care depasesc criterile specificate la 8.1, imbinarea trebuie refacuta. In alte cazuri, neconformitaile pot fi corectate, daca este posibil, prin ajustarea alinieri locale a elementului Imbinarite corectate trebuie verificate din nou dupa refacere. Daca se cere un sistem de izolare Ja contactul intre ofel inoxidabil si alte metale, cerinfele pentru verificarea instalarii sale trebuie sa fie, de asemenea, specificate. 12.5.2 Verificarea i incercarea imbinaritor cu suruburi pretensionate 12.5.2.1 Verificarea suprafefelor de frecare Daca imbinarile includ suprafete de frecare, suprafetele trebuie examinate vizual, imediat inainte de asamblare. Criteriile de acceptare trebuie s& fie conform 8.4. Neconformitatie trebule corectate conform 8.4, Daca se utiizeaz’ suruburi oretensionate pentru imbindiri din ofel inoxidabil, cerinjele pentru verificare si incercare trebuie specificate. 12.5.2.2 Verificare inainte de strangere Toate imbinarile cu elemente de imbinare mecanica pretensionate trebuie verificate vizual dupa ce au fost stranse initial, cu structura aliniald local si inainte de inceperea pretensionairii. Criterile de acceptare trebuie sa fie conform 8.5.1 Daca. neconformitatea se datoreaza diferentelor de grosime a placilor care depagesc criterile specificate la 8.1, Imbinarea trebuie reféicutd. Alte neconformitat) pot fi corectate, daca este posibi, prin ajustarea alinierii locale a elementului defect. Daca sunt montate saibe tesite, acestea trebuie examinate vizual pentru a se asigura c& ansamblut este conform cu 8.2.4 si anexa J Imbinairie corectate trebuie verificate din nou, dupa refacere Pentru. EXC2, EXC3 si EXC4, procedura de strangere trebuie verificaté. Daca strangerea este efectuata prin metoda cu torsiune sau combinat, ceriificatele de etalonare a cheilor dinamametrice trebuie verificate in cea ce priveste exactitatea conform 8.5.1. 12.5.2.3. Verificarea in timpul strangerii si dupa aceea In plus fal de urmatoarele cerinje generale pentru verficare, care se aplicd tuluror metodelor de stngere cu exceptia metodei HRC, la 12.5.24 pana la 12.5.2 sunt prevazute cerinje speciale. a4de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociat SR EN 1090-2:2008 Pentru EXC2, EXC3 si EXC4, verificarea in timpul strangerii si dupa aceea trebuie efectuatd dupa ‘cum urmeazés a) verificarea elementelor de imbinare montate si/sau metodelor de montare trebuie efectuata in functie de metoda de strangere utilizaté. Zonele selectate trebuie alese aleatoriu, astfel incat s& se_asigure-cé-egantionarea-acoperé-urmatoarele-variabile,-dupa-caz —tip-de Imbinare;-grup-de ssuruburi, otul de elemente de imbinare, tip si marime; echipament utilizat $i operator b) In scopul verificdri, un grup de suruburi este definit ca asamblarile cu gurub de aceeasi origine, in imbinair similare cu asamblari cu gurub de aceeasi marime si clas. Un grup mare de suruburi poate fi subdivizat, pentru verticare, intr-un numar de subgrupe; ©) numaru de asambléri cu gurub verificate global intr-o structurd, trebuie sa fie dupa cum urmeaza: — EXC2: 5 % pentru etapa a doua, pentru metoda cu torsiune sau combinata i pentru metoda DT: — EXC si EXC4: i, 5% pentru prima etapa si 10% pentru a doua etapa, pentru metoda combinat’; ji, 10 % pentru a doua etapa pentru metoda cu torsiune si pentru metoda DTI; @) Dacd nu se specifica altel, verificarea trebuie efectuaté utiizand un plan de egantionare Secvential, conform anexei M, pentru un numdr suficient de ansambluri de surub pana cand contitife, fie de acceptare, fie de respingere (sau toate asamblarile au fost incercate), pentru tipul secvential aplicabil, sunt indeplinite, pentru criterile aplicabile. Tipurile seoventiale trebuie sa fie urmaitoarele: — _EXC2 si EXC3: tip seevential A; — EXC4: tip secvential B; ) etapa de prestrangere trebuie verificata prin examinarea vizuala a tmbinatilor pentru a se asigura cc ele sunt siranse complet; 1) pentru verificarea stranger finale, trebuie uliizat acelasi ansamblu de gurub pentru a verifica atat strangerea incompleta, cat si, daca se specificd, strangerea prea puternica; 9) pentru verificarea prestrangerii trebuie verificat numai criteriul strngerii incomplete; h) criterile care definesc 0 neconformitate si cerinjele cu privire la actiuni corective sunt specificate ai jos, pentru fiecare metodai de stréngere; i) daca verificarea conduce la 0 respingere, toate ansamblurile de surub din subgrupa de suruburi trebuie verificate si rebuie aplicate actiuni corective. Daca rezuttatut verificari, cénd se utiizeazd tipul secvential A, este negativ, verificarea trebuie extins& la tipul secvential B; dupa compietare este necesara o nova verificare. Daca elementele de prindere nu sunt montate conform metodei definite, scoaterea gi montarea-din nou a intregului grup de suruburi trebuie efectuata cu martori,RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 de Standardizare din Romani a SR EN 1090-2:2008 12.5.2.4 Metoda cu torsiune Verificarea unui ansamblu de surub trebuie efectuata, conform tabelului 25, prin aplicarea unei résuciri pe piulité (sau pe capul surubului, daca se specifica), utilizand 0 cheie cu torsiune, etalonata. Scopul este-de-a verifica faptul-cé- valoarea-rasucirit necesare- pentru a initia rotirea este egald-cel putin-cu 1,1 ori valoarea torsiunii M,, (de exemplu, M,z Sau M,, wx). Trebule avuta grijé ca rotirea 8 fie strict, minima. Se aplica urmatoarele condi a) cheia cu torsiune utilizata pentru verificare trebule sa fie etalonatéi corect si sa aiba o exactitate de 24%: b) veriicarea trebuie efectuata intre 12 h si 72 h dupa terminarea strangeri finale a subgrupei de ‘suruburi implicata; NOTA 1 - Daca ansamblurile de gurub care trebule verticate sunt din joturi diferte, cu valor diferte de veriicare a rAsuciri, trebule stabilite amplasamentele fiecarui lot. NOTA 2 - Daca suprafetele in contact au acoperire de protectie, in special daca sunt vopsite, scaderoa pretensionarii poate fi astfel incat s& fie imposibil de a indeplini criterile specificate, in aceste circumstante pot fi necesare proceduri speciale de veriicare ca, de exemplu, supravegherea continu a strangeri, ©) dacd rezultatul este 0 respingere, trebuie verificata exactitatea cheii cu torsiune utiizaté pentru strangere. ‘Tabetul 25 — Verificarea strangerii prin metoda cu torsiune [[Giasi de execute Tia inceputl stranger T Dupa strangers Exez [“Wenificareaamplasari_loturior de | Veriicarea elape! a doua de surub strangere. EXCS gi EXCH ‘amplasari_loturlor de | Veriicarea etapel a doua de ansambluri de surub, strangere + verificarea procedurt de strangere a suruburilor “pentru fiecare grup de uruburi NOTA. Pentru defini lotulul de ansambitu de gurub, @ se vedea EN 14399+1, Un ansamblu de surub pentru care piulita se invarte cu mai mult de 15° prin aplicarea torsiunii de control, este considerat ca fiind strans insuficient (< 100 %) si trebuie strans din nou pana la 100 % din forsiunea ceruta. 12.5.2.5 Metoda combinata Pentru EXC3 si EXC4 prima etapa trebuie verificatd inainte de marcare, utilizind aceleasi conditii de rasucire ca cele utlizate pentru a atinge condiia de 75 %. Un surub care se invarte cu mai mult de 15° la aplicarea torsiunii de control este considerat defect gi trebuie sa fie strans din nou Dac imbinévile nu sunt stranse complet conform 8.3 si 8.5.1, trebuie verificata etalonarea cheilor cur torsiune fata de incarcérile aplicate, prin incercéir suplimentare, pentru a obline incarcarea initiala de pretensionare corectd. Daca este necesar, prima etapa trebuie repetata cu valorile torsiunii corectate Dacd este inc’ desfacut, grosimea i iesirea din plan a imbinarii asamblate trebuie verifcats gi ajustatd. Thainte de a incepe etapa a doua, trebuie examinate vizual marcarile de pe toate piulitele fats de filetele guruburilor. Orice marcare lipsa trebuie corectata. 96RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romar SR EN 1090-2:2008 Dupa elape a doua, marcatile rebuie veriicate fata de urmatoarele cerinte a) daca unghiul de rotire este mai mic cu mai mult de 15° fata de valoarea specificata, acest unghi trebuie corectat; b) dacd-unghiul de-rotire-este mai-mare cu mai-mult-de 30° faja-de valoarea specificata, sau-dacd surubul sau piulita s-au rupt, ansamblul gurub trebuie inlocuit cu unul nou. 12.5.2.6 Metoda HRC Verificarea trebuie efectuaté pe 100 % din ansamblurile de gunib, prin examinare vizuald Ansamblurile de gurub stranse complet sunt identificate ca find cele cu capatul crestat forfecat. ‘Ansamblul de gurub cu capatul crestal rimas este considerat ca find strans insuficient. Dacd stréngerea ansamblurilor de surub HRC se realizeaza cu metoda cu torsiune conform 8.5.3, sau prin metoda DTI conform 8.5.6, aceste suruburi trebuie verificate, dupa caz, conform 12.5.2.4 sau 12527. 12.5..7 Metoda cu indicator direct de ofort Dupa etapa de prestrangere, imbinarile trebuie verificate pentru a se asigura ca ele sunt corect stranse, conform 8.3. Alinierea locald a imbindrilor neconforme trebuie corectata inainte de inceperea strangerii finale, Dupa strangerea finala, ansamblurle selectate pentru verificare conform 12.5.2.3 trebuie verificate pentru a stabili c& ajustarea indicatorulu final este conform cerintelor din anexa J. Examinarea vizualé ‘rebuie 52 includ’ o verificare pentru a identifica orice indicator care prezint& o compresiune totala a indicatorului. Intr-un grup de gurubusi dintr-o imbinare, nu mai mult de 10 % din indicatori trebuie s& prezinte compresiunea totala a indicatorului. Daca elementele de imbinare nu au fost montate conform anexei J, sau daca ajustarea incicatorului final nu este intre limitele specificate, scoaterea si inlocuirea ansamblurilor neconforme trebuie sa fie supervizata si intregul grup de suruburi trebuie inspectat. Daca incicatorul direct de efort nu a fost siréns la limita specificata, ansamblul poate fi strans ulterior pand la alingorea acestei limite, 12.5.3 Verificarea, incercarea $i repararea niturilor aplicate la cald 12.5.3.1 Verificare Numarul de nituri verificate global, intr-o. siructura, trebuie sé fie de cel putin 5%, cu un numar de ‘minimum 5, Capetele niturilor batute trebuie examinate vizuat si trebuie s& indeplineasca criteriile de acceptare de 87, Verificarea contactului corespunzator trebuie efectuata cu ciocan de 0,5 kg care sé sune prin bataia usoard a capului nitului. Verificarea se efectueaza prin utilizarea unui plan de esantionare secvental, conform anexei M, pe un numar suficient de nituri pané cand conditile, fie de acceptare, fie de fespingere, pentru tipul secvential apticabil, sunt indeplinite pentru crterile aplicabite. Tipurile tiale sunt urméitoarele: — EXC2 $i EXC3: tip secvential A; — £XC4: tip secvential B. Cand verificarea conduce fa o respingere, toate niturile trebuie verifi corective, fe gi trebuie Intreprinse actiuni oRUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 din Romani Asociatia de Standardi ‘SR EN 1090-2:2008 12.5.3.2 Reparare Daca este necesara inlocuirea unui nit defect, ea trebuie efectuata inainte ca structura s@ fie pusai sub Incdircare. Scoaterea trebuie efectuaté cu daita sau prin télere. Dup’-scoaterea-unui-nit, trebuie-verifcate atent fefele-géurii pentru nit. In-cazul fisurilor, craterelor sau deformari gaurli, gaura trebuie alezata. Daca este necesar, nitul inlocuitor trebuie sa aiba un diametry mai mare deca cel inlocuit. 12.54 Verificarea imbinarii elementelor gi tablelor formate la rece 12.5.4.1 Suruburi autofiletante $i autoforante Daca se utiizeaza suruburi autofiletante, trebuie masurate periodic gduri de proba, prin verificar punctuale pe santier, pentru a se asigura c& ele sunt conform recomandarilor producditorilor acestora. Daca se utiizeaza guruburi autoforante si autofiletante pe gantier,trebuie verificate punctual, periodic, suruburi de proba, pentru 2 se asigura integritatea filetului dupa strangere, Aceasté metoda este recomandaté peniru orice fel de aplicare. Elementele de imbinare care prezinta o deformatie a formel fletului care depageste limitele prevazute de produc&tor, trebuie trataie ca neconforme si inlocuite cu elemente de imbinare noi NOTA - Pentru inlocuirea elementolor de fixare trebuie consultat producéitorul, Poate fi necesar ca acestea sa fie de diametru mai mare, pentru a asigura o imbinare sigurd in gaura existenta. 125.42 Nituri oarbe Periodic, trebuie masurate gauri de proba, prin verificdri punctuale pe santier, pentru a se asigura acestea sunt conform recomandairitor producétorului produsului Gaurile cu bavuri pe margini, care pot afecta negativ apropierea partlor imbinate, trebuie tratate ca neconformitati pand cnd vor fi rectificate, Imbindrite cu nituri oarbe trebuie verificate pentru a se asigura cé turtirea capatului orb al nitului nu s-a produs intre tablele suprapuse. Astfel.de imbinari trebuie tratate ca neconformitati. Nitul defect trebuie ‘scos $i inlocult. Daca nitul defect este scos cu un burghiu cu diametrul mai mare decat cel utiizat pentru a forma ‘gaura initialé, nitul inlocuitor trebuie sa fie corespunztor pentru dimensiunea gaurii create. 12.5.5 Elemente de imbinare si metode de imbinare speciale 12.5.5.1 Generalitat Cerintele pentru verificarea imbindrilor fa care se utilizeaz’ elemente de imbinare speciale, sau metode de imbinare speciale, conform 8.9, trebuie specificate, Dacé se utiizeazé gauti filetate in materiale turnate, trebuie efectuate CND in jurul gauritor filetate pentru a se asigura de omogenitatea materialului. 42.5.5.2. Bolfuri impuscate si plantate cu aer comprimat \Verificarea trebuie efectuata pentru a ase asigura c& comprimat nu sunt infipte prea mult sau prea putin. \bindrile cu bolturi impugcate si plantate cu aer NOTA — Daca s-a utlizat 0 ford prea mare, aceasta poate duce la amprentarea putemnica sau deformarea excesiva a saibelor (infigere prea mul). Infigerea insuficienta a elementului de imbinaro se datoreaza ulilizari Unei forfe prea mici de Infigere finfigore prea putin) Marcarea de identificare a producdtorului pe bolt trebuie recunoscuta dupa ce elementele de imbinare au fost infipte. 98ia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 12.5.5.3 Alte elemente de imbi A are mecani Verificarea imbindrilor cu alte elemente de imbinare mecanic& (cum sunt, de exemplu, guruburi cu ioc, elemente de Imbinare speciale). trebuie efectuata conform standardelor/recomandarilor nationale sau instructiunilor producatortor sau conform metodelor specificae. 12.6 Tratare suprafete gi protectie anticorosiva Daca structura trebuie protejaté impotriva coroziunii, verificarea structurit inainte de protectia anticorosiva trebuie efectuatd cu cerintele din articolut 10. Toate suprafetele, sudurile si muchiile trebuie examinate vizual. Criteriile de acceptare trebuie s& indeplineasca cerintele din EN ISO 8501 Elementele neconforme trebuie tratate, incercate gi verificate din nou, dupa aceea, Verificarea protectiei anticorosive trebuie efectuata conform anexei F. 12.7 Montare 12.7.4 Verificarea montarli de proba Trebuie specificate cerintele pentru verificarea oricarei montari de probé conform 9.6. 12.7.2 Verificarea structurii montate Starea structurii montate trebuie verificata pentru a repera elementele care au fost deformate sau suprasolicitate si pentru a se asigura cA toate eventualele prinderi provizorii au fost scoase in mod corespunzéitor, Sau sunt conform cerin{elor specificate, 12.7.3 Releveul pozitiei geometrice a nodurilor de imbinare 12.7.3.1 Metode de realizare a releveulul si exactitate ‘Trebuie efectuat un releveu at structurli terminate. Acest releveu trebuie efectuat fafa de reteaua secundaré. Pentru EXC3 gt EXC4 acest releveu trebuie inregistrat; trebuie specificat daca se cere inregistrarea verificarii dimensiunilor ia recepfja structuri Metodele si instrumentele utiizate trebuie selectate dintre cele enumerate in ISO 7976-1 si ISO 7976-2. Selectia trebuie s tind seama de capacitatea metodei de efectuare a releveulul in cea ce priveste exactitatea, fat de criteritle de acceptare. Daca este cazul, releveul trebuie corectat in functie de efectele temperaturi $i exactitatea masurarilor, faté de cea din 9.4.1, trebuie estimata conform partilor relevante ale ISO 17123. NOTA - In majoritatea cazurlor in care releveul se ofectueaz’ la temperatura ambianta de la 5 °C pan’ la 15°C, ny este necesaré corectia 12.7.3.2 Sistem de masurare Sistemul de abateri admisibile este elaborat pornind de la puncte de reper de la nivelul bazei, 0 Infagurdtoare pentru verticalitatea stalpului si o serie de niveluri intermediare si de acoperig faté de nivelurile plangeetor construite. NOTA Punotele de reper marcheaza pozilia elementelor indviduale, de exemplu stalpi (a se vedea ISO 4463-1), Fiocare valoare individuala trebuie s8 fie conforma cu valorile din figuri si tabele. Suma algebrica a valoritor discrete nu trebuie sé fie mai mare decét abaterile admisibile pentru intreaga structuré. 99& z & s z 5 2 g 5 3 z Asociatia de Standardizare din Romani ‘SR EN 1090-2:2008 Sistemul trebuie 88 stabileascd cerinte pentru pozitile imbindrilor. Intre aceste poziti, tolerantele ta fabricatie definesc abaterile admisbil. Sistemul nu stabileste cerinte explicite pentru elemente structurale secundare, cum sunt stalpigori gi pane. Trebuie acordaté atentie speciala la stabilrea alinierilor si nivelurilor in cazul racordéii la 0 constructie existent 12.733 Puncte gi niveluri de referinta Tolerantele la montare trebuie specificate, in general, fiecare element: in raport cu urmaitoarele puncte de referinta pe a) pentru elementele situate cu pana la 10° fata de verticalé: centrul elementului la fiecare capat; b) pentru elementele situate cu pana la 45° fata de orizontald (Inclusiv partile de sus ale fermelor cu abrele), centrul suprafetei de sus la fiecare capat; ©) pentru elementele interioare ale grinzilor gi fermelor cu zSbrele, dupa executie: centrul elementului la fiecare capat; d) pentru celelalte elemente: proiectul de montare trebuie sa indice punctele de referint3 care trebt sa fie, in general, pe suprafetele de sus ale elementelor supuse, in principal, la incovoiere si axele ‘elementelor supuse, in principal, la compresiune sau tractiune. Pot fi substituite puncte de referinté alternative pentru a inlesni referinta cu conditia ca acestea sé aiba efecte similare cu cele specificate mai inainte, 12.7.3.4 Amplasare si frecventa Daca nu se specifica altfel, masurdle trebuie efectuate numai pentru pozilia elementelor adiacente nodurilor imbinate pe santier, aga cum se prezinté mai jos. Amplasarea si frecventa masurarilor trebuie specificate in planul de verificare. NOTA ~ Se recomanda identiicarea verificarilor dimensiunilor critice ale structuril executate, necesare In raport cu tolerantele speciale si aceste verificir trebule incluse in planul de verificare Dacd nu se specifica altfel, se recomanda s8 se mésoare exactitatea pozitiei constructiei metalice montate numai sub greutatea proprie a constructiei metalice. Trebuie specificate conditile in care se efectueaz’ masuratile, precum si abaterile si deplasarile determinate de incarcarile aplicate, altele decat cele datorate greutatii proprii a constructiei metalice, daca aceste abateri si deplasari pot afecta verificarile dimensionate. 12.7.35 Criterii de acceptare Criterile de acceptare sunt prevazute la 11.2 si 11.3. 42.7.3.6 Definirea neconformitatit Evaluarea existentei unei neconformitati trebuie sa {ind seama de variabilitatea inevitabit’ a metodelor de masurare, calculate conform 12.7.3.1. NOTA 1 - 180 3443-1 pana la -3 contin indrumari cu privire la tolerantele pentru ciadii gi implicative variabil {inchisiv aboteri la fabricato, la agezare gf montare) asupra concordantel Intre elemente. Exactitatea constructisi trebuie interpretata in raport cu sagetile, contrasdgetile, prereglejele, deformatiile elastice si dilatarile prevézute pentru elemente. NOTA 2- EN 1993-1-4 prevede valorile pentru cosficientut de dilatare pentru ojolurl inoxidabile obignuite 400Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Daca este anticipatd o deplasare semnificativa a structurii care poate afecta verificarea dimensionala (de exemplu, pentru structuri supuse tracfiunii) trebuie specificaté o infagurdtoare a pozitilor admisibile 12.7.3.7 Tratarea neconformitatit Tratarea unei neconformitsti trebuie efectuatéi conform 12.3. Coreotile trebuie realizate prin utilizarea metodelor conform acestui standard european Daca o siructurd de otel este livraté cu neconformitati necorectate care utmeaz’ SA fie tratate, acestea trebuie enumerate. 12.7.4 Alte incercari pentru receptie Dacé elementele unei structuri trebuie montate mai ales Tn functie de o incarcare specifica, decat de pozitie, tebuie specificate cerintele detaliale, inclusiv domeniul de tolerante pentru Inc&rcare, 101Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Anexa A (normativa) Informatii suplimentare, lista de optiuni si cerinte cu privire la clasele de executie AA Lista de informatii suplimentare necesare Acest articol enumard, in tabelul A.1, informatile suplimentare care sunt necesare in textul prezentului standard european, dupa caz, pentru a defini complet cerintele pentru executarea lucrarilor conform prezentului standard european (de exemplu, unde este utilizata sintagma “trebuie specificat’) Tabelul A.1 — Informatii suplimentare wc] a 5—Produse constituente 5.1__ | Proprotaf ale produseior care nu sunt prevazute in standardele menfionate 5.3.1 | Marci, cats, daca este cazul, greuta ale acoperi gi fnisole pentru produse din ote 5.3.3 | Cerinte suplimentare cu prvire fa restrict speciale atat pantruimperfectiun ale suprafetei, cat si pentru repararea defectelor suprafetei prin polizare, conform EN 10163, sau EN 10088 pentru ote! Inoxidabil 533 _| Connie penta fnisarea suprafetel altor produse [534 | Casa de caltte $1 pentru discontinuital interne din EN 10760 pentru EXCS si EXC4 5.34 _ | Cerinje supfimentare pentru propritali speciale, daca este cazul 5.4 __| Marci, cata gi finisani pentru ofelun tumate 5.6.3 | Clase de caltate pentru guruburi gi piulle gl inisdri ale suprafefel pentru ansamblur de gurub structurale, pentru utiizari nepretensionate Proprietali mecanice pentru anumite ansambluri de gurub Detalii complete pentru utlizarea seturlior de izolare 1564 [Clase de calitate pentru guruburi gi piulte si finiséri ale suprafetel pentru ansambluri de gurub structurale, pentru utlizasi pretensionate 5.66 _ | Compazite chimica per 56.11 | Tipul elementelor de imbins 5.6.12 | Elemente de imbinare speciale nestandardizate in standarde CEN sau ISO precum gl orice incercart ‘ansambluri de ib rezistente la coraziune are la membrane portante [| Meta pon dois cae ee lla [5.8 Crinte pent tut i caraerisiie coment pentru vost de ata 6.10 | Valoare pera ezstarja la vacjune wl acoperea sdrmelor Dehua ata totonsir For{a minima Ia rupere gi dlametrul cablurilor din s@rma de otel si cerinje cu privire la protectia anticorosivs (continua) 402RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 ‘Tabelul A.1 — continuare rc Informal suplinntareneceoare 6—Preptire si ssanbloe 62a) [Zone incre molds de rcv ledan vena abana 62, [Zoe news ei ace erie, ur ei Ve Sem 6) | Rac nnd dene pon Girne, Sal decal de nrc enone 6:54) [Membrane oproteco pert slomente sbi oma a roco i | Dimension spoil pert nbiica done 66:1 [Dametuloria lr pony nur os monara call 68.1 ~ | Dnensun para doje pen cap rea! 7 | Zane in car ust pense unk irnde asi pnu donee si sate cara Fini sro 33 erie specie son an a lamas pov nd cl cape a cba 7 Stare 756 [zovon care velo pom sudarea pido rover 7156 [zara pdr prov pens EXC3 ENC 715 [Dimenlu ale guorpon suai crest od 714 [Lame inne vb suror o ar purce 72:16 [Gee pent tei de sua 7:17 _| Cin et pote sflwee apa adn oseaet 7712 [ Fiserea supatjl zona sual ala noble 76 [ic cat spina pen goonetia pt - [273 [cet pon sure ne ea iil ou od sau oer tos maaico '8— imbinare mecanicé 82.2 | Diametra minim at elementelor de imbinare pentru elemente subjii gi table Dimensiunea suruburior la imbinar eu utlizarea capaci la ford taictoare a tie nefletate [224 [Dimers gi morcd do el pont fate pe cre Youle ute To glu ange ou DDimensiuni si marca de ofel partru gaibe incinato Je | Cosine cu prvre la suprafolo in contact in imbindrireaistente la alunecare pentru ofelur noxidabilo 8.4 [Avia supratejelorin contac la imbindri pretersionate - 3.4 _ | Cerinje pentru elementole de tmbinare prin suprapunere, ca elemente de imbinare 89 | Cerinfe pentru orice incercasi necesare pentru uilizarea elemenlelor de Imbinare gi metodelor de imbinare speciale 8.9 | Gerine pent utlizarea suruburlor hexagonale cu injectare ‘9- Montare 9.4.1 _ | Temperaturd de referinja pentru trasarea 1 masurarea constructiei metalice 95:5 | Metode de etangare a marginlor pial de bazB daca nu este necesard cimentare I (comin) 403RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 Tabelul A.1 — sfargit Articol Informatii suplimentare necesare 10 — Tratare suprafata 10.1 _ | Gorinto pentru a fine seama de sistemul special care trebuie aplicat 10.2 | Grad de pregatire a suprafetelor sau durata estimata de viatd a protectiei anticorosive, impreund cu categoria de corozivitate 10.3 | Daca este necesar, proceduri pentru a se asigura cd suprafafa neacoperita a ofelurilor rezistente la ccoroziune almosfericd este acceptabila, vizual, dupa Imbatranire 10.3 | Cerinje pentru tratarea suprafetei ia contactul ofelurilr care nu sunt rezistente, cu cele rezistente la coroziunea atmosferica 10.6 | Sistom de tratareintericara, daca spatile Inchise trebuie etangate prin sudare, sau sunt prevazute cu trotare de protectie interioar 10.6 | Metoda care trebuie ullizata pentru etangarea interfelei, daca elementele de Imbinare mecanica patrund peretele spatilr inchise etangate 10.9 | Metoda i intindere a reparatilor dupa talere sau sudare 10.10.2 | Metoda, nivel si ampioare a curatarit otelurilor inoxidabile 11 — Tolerante geometrice {nformatit suplimontare cu privire la toleranjele speciale, daca sunt specificate aceste tolerante [na 13.4 Sistem de tolerante functionale care trebule utlizat 42— Verificare, incercéri si remedieri 423 | Amplasare 3 recvent@ a masurariordimensiunilor geometice ae elementelor 12.5.1 _| Cerinje pentru vericarea instalarii unui sistom de izolare 12.5.2.1 | Cerinfe pentrs veriicarea si incercarea guruburlor pretensionate utilzate pentru imbinarea ofelurior inoxidabile 125.5.1 | Cerin pentru veriicarea imbinarilor cu elemente de Imbinare speciale sau metode de imbinare speciale 12.7.1 _| Cerinje pentru venicarea montani de prob 2.7.34 | Amplasare $i recvantl a masurdrior pentru releveulpaziel oomerice a nodurlor de imbinare | 12.7.4 | Domeniide toleranta pentru incércare, daca clementele unei sructur rebuie montate la o incarcare ‘Anexa F - - [F.1.2 | Speciicato de perormanta pentru protectia anticorosiva F:1.8_[ Cone nomativ perry protecia anicorosiva Z F4 | Exinderea suprafelelor afectate de gurubun protonsionate, in imbindi care nu sunt rozistento fa alunecare F.6.3 | Corinfe pontru procedura de callicare a procedeelor de Imersie, dac’ esto speciicata gaivanizarea| prin imersie la ald a elementelor formate la rece, dupa fabricare £63 | Cerinfe pentru contro, verficare sau caliicare a progatiri care trebuie efectuaté inainte de vopsirea Llterioard, pentru elemente galvanizate 104SR EN 1090-2:2008 A2 _ List& de optiuni ‘Aceast anexé fumizeaza o listé de prevederi care pot fi specificate in caietul de sarcini pentru executie pentru a defini cerinte pentru executarea lucrarilor, acolo unde sunt prevazute optiuni in prezentul standard european. Tabelul A.2 — Lista de optiuni Articol COptiune (opfiuni) care trebule specificata(e) t 4~ Specificati si documentatie g [azz aca se core un plan al cata pentru executarea lucrartor 3 3 Preduse consttuente zZ 52 Daca se specifica trasabilitatea pentru fiecare produs - & 53a Dacé trebuie ulzate ate produse dn ofel pentru construc decat cele prevazute fn labelele 2, $ 3si4 2 332 Dacé se speciicé ale tolorano fa grosime pentru pli din oe pentru construoi | 2 B32 Daca trebule utlizald alté clas de grosime decat clasa A pentru aite produse din ofel pentru g construct sole inoxidabi 3 53 [Osc snt ert onsiimal Toucan panty Supa, pon Heo Tn EXGS WENA z 5336) | Dacd irebuie reparate imperfectuni ca fisur, exfolie,eupitur g 533 Daca sunt specificate fnisari decorative sau speciale ale suprafejei _ z Bad ‘Dacé trebuie vericatesuprafetele de langa diafragmele sau rigdizari la reazem in coca co é privoste exstenta dscontinuitor interno __ g Ed Daca frebuio ulizate alto opuni decd cele din abel 6 § 363 Daca pot fi utlizate elemente de imbinare conform EN ISO 898-1 gi EN 20896-2 pentru a s imbina ole inoxidabie conform EN 10088 i 5A | Dact pot ulizae suru in ofl inoxisaba pentru bind pretensionate é 5a7 Dac pat ulti Penitu armatur, pentru gurubur de fundati, impreuna cu marca de = 568 ‘Dacé sunt carute daporitve de blocare 3 568 ‘aca rebuie utizate ait produse decdt cele din standardele de referinta 2 6 — Pregatire si asam _ 62 Daca se aplcl alte ceri marcarior prin batere putemica la reve, poansonare sau gure 62 ‘Daca pot f utlizate marca prin batere usoard sau cu efortun sclzule 62 Daca nu pot fi utlizate marcari prin batoro ugoara sau ou efortur scdzute, (a ojlut noxidabile baa Dack este specificatd durtaea penty suprafetete marginioribere, pina ofehri carbon 644 Daca sunt spesificate alte cerinte pentru verificarea validitati procedeelor de taiere 65.46) | Alto raze minimo de indoire pentru olelun inoxidabile ou male menfionate 65.40) ‘Aite conditi pentru indoirea fevilor rotunde prin formare la-rece- 360 ‘Ai spatu liber nominal pentru géur rotunde normale, penira ullziri ca de pia io urna si Tabi 11 9) | calarge 662 ‘Ate tolerante pentru diamatul gaurit_ 663 (Daca guile reatizate prin poansonare trebuiealezate pentru EXC? si EXC2 _ (continua) 105Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare dit SR EN 1090-2:2008 Tabelul A.2— continuare -Artico! Optiune(opfiuni care trebuie speciicatafe) 653 Alte specifica pent gurl alunite 68 | Dacd sunt specifeatesuprafele de rezemare cu contact complet 6.10 Daca, seu ce extndore, trebuleutizatd esembarea de proba 7 Sudere ~ 73 Daca este permisd empl uizarea ator procedee de sudare 7411 _ | Dacd sunt cerute condi speciale de realizare a suduror de prindere 74.426) 4) | Dac sunt cere incor la goo 714 | Dacd sunt conte incercr ale sudurior in producti | 75a ‘Alle specifica deal cole dn anexa E pentru asamblareaelementolor dn profile ubulare care trebuie sudate 758 acd pentru EXC i EXGA este permis tGerea gi ulizarea dlior 7582 | Daca Intoarcere ia capa a sudurin col ae 7 7591 | Daca pentru EXG2 ce cer pose de adaos 7.59.1 | Dacd este conto surat neti = 7.582 | Dacdi nu Webuie ula suport a radii permanent, din fe, penirv sudun peo singura parte] 7.592 | Dacd este permisa neteaea prin polzare a sudurior cap a cap pe osngurs parte, ia imbindr inte prof tubular, exocutate fara suport laradacina 7513 | Dacd sunt premise sudur in gaurd efectuate fara sudur prealabl in cresatura 7 7.5:44.1 | Bacd sunt ecceptat ince de sudere pentru ofl inoxidabie | TA Alle metode deca promelre cu conlac, pentru masurarea temperaturi Daca straturile de oxid colorat formate tn timpul sucani trebuie indepartate Ia ofelurie inoxidabile Daca zgura asociaté sud poate s8 nu fie inepartaté Daca poate fi utlizat suport la radécina din cupru fa ofelurie inoxidabile 8—imbinare mecanica a2t [[baca, in plus fala de strangere, trebuie utlizate alte masuri pentru a bloca piultele B24 Daca suruburite ¢i piulifele pot fi sudate a B22 Daca diametrul nominal al elementului de prindere poate fi mai mic de M12, pentru imbir i | | seus [e24 Daca sunt cerute saibe pentru imbindri cu guruburi nepretensionate 83 Daca este specificatd rezemare cu contact complet (a se vedea 6.8) 351 Ata valoare @ forte nominale minime de pretensionare, precum si cernjle cu prvire ta ansemblure de gre, metode de srangore, parameti de srgerea ila verioare 25:1 | Deed aunt ratio ulizareaorceia cn melodele de srngerepevaeui in tabelu 20 | 25 [ es ot peri er sentra ros as hd 251 [Bag nie tae at er » ony pio eet ur ao pretensionare (continua) | 108RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asoclatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 Tabelul A.2 — continuare [ Anticot Optiunea (optiunile) care trebule specificati(o) 854.) | Daca vebuie utiizata até valoaro dacat Mr,1 = 0,130 F.C ‘35a | Dacd sunt epectfcate ale valor decit cole proviute in abel 21 1855 | Daca webu repetaté prima etapa de strangere pentru guruburl HRC 35 | Dack lungimea portion feta a tel surubuul pasul(inelusiv degalarea de fet) care int tm lungimea de rezomare, poate 8 depageasca 1/3 in grosimea pach 87.2 | Dack irebul specificatéo suprafla plata niturlor cu cap necat 87.3 | Dac suprteol exeroae ale pieseor nu rebul 68 prezne ampronte produse de masina de 382 | Dack elementele de asamblare pent elomente subj pot framplasate Tn at pare daca in adanotura cute 9 Montare 953 | Dacd my este acoeptabila compensarea land reazemelor 9154 | Dac pluele de ridcare do pe guruburle do fundafe, de sub placa de baz, ebue naturale 2154 | Dacd cimentarea uteioara a caljolor poae fase! inc mortarl 88 nu le inglobeze complet 95. | Dacd pot f tate in poste calsjele pentru podur —_ 955 | Daca so cere tratarea supratetelor consiructel din ofa, ale reazemelor gi ale betonuli, mainte de cmentare 6.5.2 _ | Daca se cere detensionarea contravantuinilor, la clair Inalle, pe masura avansari montar 96.5.3 | Daca matorialul pentru adaosur poate faltul decal ofel plat | 10 Tratare suprafats 1t1 | Dac core plea atzoresha _ 102 | Dc ant core pert atres supra pein csu ariabe 10.5 | Dacd spall inchise webuie etangate dupa galvanizare 3, daca docu ce _ 10.6 | Dacd imperfecfunte suduri permise de apocifiatie de sudare, necesitéelangare prin aplcarea ‘unui material pulverulentadeovat 10.6 | Daca masurla de etangare necesita examinare cu ulrasunete ulterioara dupa verificarea vizualé 10.7 __ | Daca sunt cerinje specifice pentru suprafejele acoperte care sunt in contact eu beton 102 | Dacd auprofetee in contacts supratefele de sub gabe pot s8 nu fe Watate 108 | Dacd imbinarte ou gurubutincuslv Zona perimetala din jurul unor asemenea imbindi, poate sa nu fle tata cu siterul compet de protec anicorosh,epecticat pent rectul construc tmetaice 109 | Dacd se cere repararea sau tatamentu de proteciesuplimentar pentru marginle lato si Suprafeiele adacente dupa tiere 11 Toleranfe geometrice 11295 | Dacaina pa ulzate tn pont a Fede pale limbic gu zeman x 11.33 _ | Dacd este specifica opal lizate enter altematve (continua) 107‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 26/04/2010 SR EN 1090-2:2008 Tabelul A.2— sfarsit Articol ‘Opfiunea (optiunite) care trebuie specificaté(e) 12 — Verificare, incerciiri si remedieri 12.2.1 | Daca sunt cerinte pentru incercari specifice pentru produse constituente: 123 | Alte metode pentru repararea degradari produsa prin deforma locale ale suprafetel profilelor tubulare 124.22 | Dac este cerut CND suplimentar pentru EXC1 12422 | Daca sunt identificate, pentru verificare, imbinari specifice, Impreuna cu extinderea si metoda de verificare 1244 _ | Daca se cer incercarl in productie pent EXCS si EXC4 12.523 | Alt metoda de verificare decat planul de esantionare secvential din anexa M 12.52. | Dacd este ceria verifcarea sirapungerl prea puternice 1273.1 | Daca exista o cerinta pentru inregistrarea verificarilor dimensionale la receptia structurl pentru EXC3 $i EXC4 127.34 | Altdomeniu al masurérilor pentru trasarea pozitiel geometrice a nodurilor de Imbinare 127.34 | Condit pentru alte mésurari decat cole sub greutatea proprie a constructiel metalice ‘Anexa F — Protecjie anticorosivi F22 | Alle cerinje decat cele din EN ISO 8601 §/ EN ISO 1461 pentu pregatirea supratefei felurior carbon FS Daca partea de jos, inglobat, a gutubutilor de fundatie trebuie lasata netratata F7.3 | Deca supratetele de reerinjé nu sunt specficate, pentru sistemele de protecie antcorosiva pent categoria de corosivitate de la C3 pand la C5 gmt pana la m3 F.7.4 _ | Daca elementele galvanizate nu sunt supuse verificarii dupa galvanizare (LMAC) A3 Cerinte cu privire la clasele de executie Acest articol enumara cerinte specifice fiecdreia din clasele de executie mentionate in acest standard european. Termenul "FC" in tabel semnifica: Fara cerinté specifica in text. Articolete cu ltere groase din tabelul A.3 se refera la sistemut general de verificare a executiei si sunt supuse unei alegeri comune a claselor de executie pentru ansamblul lucrarilor (sau o faza de lucrari. Ceiolalte articole, necesita selectarea clasei de execute adecvate pe o baz’ element cu element sau pe 0 bazéi detaliu cu detaliu de imbinare. 408SR EN 1090-2:2008 ‘Tabelul A.3 — Cerinte pentru fiecare clas de executie Pargrate ee | 4 ~ Caiet de sarcini si documentati 42 Documentafia executantulul 4.2.4 ~T ~~ Documentaie cu priv | FC (fara cerinte) | Da Da De ° a caltate 8 '5— Produce conetituente 3 5.2 Identificare, documente de verificare si trasabilitate zg Documenta Se ‘Azevedo — | sovedea tbat [Ase vedes tabelt1 | se vedoo tabeul 3s Trasabiltate FC (fara cerinje) | Da (partiala) Da (total) Da (total) z : 3 Marcore FC Da Da Da g 1.3 Produse din ojel pentru construc 5 532 Clasa A |ciasa a Clasa A Clasa 8 3 Tolerante la grosime ¢ 533, plat Clasa A2 | plat-ClasaA2 | Condit mai severe | Condi mai severe § Cone pentry tung Clasa C1 flung Ciasa ct [daca se spectiea | daca se speciis 5 supra @ = 534 FC Fo Ciasa de caliate St [Clasa de caliate St s Proprietat speciate ou pine la cu pie la 2 discontinuitat discontinuity 4 intercare, pentru | intrioare. pentru 2 imbinan incruce | imbinar in cruce 3 sudate sudate 5 [6 — Progatire ¢i asamblare 3 G2 Identificare Fo Fe Eiemenie Elemente finisaterCertticate de |nisat/Cortincate do 3 veriicare as e pop < 6.4 Taiore eas Fara ENISO0013 __[ENISO9013 EN 180 9013 taiere termica neregulaitai —|u=domeniui4 |= domeniol 4 meni 3 semniicatve |R25=domeniul 4 | R25-= domeniul 4 = domeniu! 3 Duritate conform | Durtte conform | Duntate conform | Durtate conform tabeluii 10 dacs | tabellui 10, daca tebelului 10, daca se | tabeluivi 10, dacs se se specifica |se specifics specie’ spectca (continua) 409SREN 1090-2:2008 Tabelul 4.3 — continuare Paragrafe EXct EXCs Exes 6.5 Fasonare 653 FC FC Trebuie elaboratai o | Trebule elaborata o Indreptare cu Nacsa Procedura adecvata_| procedura adecvat 6.6 Gaurire 663 Poansonare | Poansonare Poansonare +akzae | Poansonare + alezare e Exccutarea gaunt | 8 6.7 Decupari FC Razé minima 5 mm | Raz minima 5mm | Razé minima 10 mm. 5 Nu este permisa 3 poansonarea Z 6.9 Asamblare Deplasare Deplasare relativa: | Deplasare relativl: | Deplasare relativa a relatives Alungire | Alungire Auunaire Alungire s Toleranta Foleranta Tolerania functionals | Tolerant funetionalé 2 functionals functional Ciasa 2 Clasa2 = Giasat Clasa 1 § ce ae = 7 Sudare 5 TAGoneratitti —_[EN1S03834-4 [ENISO 38343 [ENISOS834.2 [EN ISO 9834-2 5 7.4 Calificarea proceduritor de sudare $i personalului de sudare a Ta44 FC [Asse vedea tba 2 [A se vedea tbat! 129i |A se vedea tabolul 12 E Calificarea si tabelul 13, tabelul 13 sitabetul 13 @ proceduritor de s sudare 2 142 ‘Sudori EN 287-1 | Sudori: EN 287-1 | Sudod: EN 287-1 | Sudori: EN 287-1 Ey Grape cons memes | Overs Operator EN 1418 | Operator: EN 1418 | Operator: EN 1418, = EN 1418 3 743 FC Cunostinje tehnice | Cunostinte tehnice | Cunogtinte tehnice Coordonarea sudéeil conform tabetelor | conform tabetelor 14 | conform tabelelor 14 3 14 sau 15 ‘gsau 15 sau 15 3 754 FC FC Nu ste permisd | Nueste permis Pregaticea imbinarit aplicarea grundului | eplicarea grundulul tn In atalior atolor 756 FC FC Uilizarea trebuie | Uilizarea trebuie Prinder! provizoril specificati specifica Nueste permis | Nueste permis taiorea si utiizarea | tBiorea si utiizarea dat ili 757 FC Procedura de Procedura de sudare | Procedura de sudare Suduri de prindere sudare calficats | calificata alifcata provizerle (continua) 110Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Tabelul A.3 — continuare a me] f Suduricapla |FC cap Prose de ats, |Piese de adacs | Plese de ataos 739.1 General y pocorn) gece ca eeenee ‘Suport de rédacina | Suport de radacind permanent continu {permanent conti 759.2 Sudui peo (oe — 7.5.47 Indepartarea Indepartarea pulverizarii Executaron sud pulvercai 76 Enisossi7 Jenisosei” [enisossi7__[eNis0 817 Grtert de accoptere |Nvels de |Nivelul de caltate [Nivel decatate B_| Nel do catateB + Catala daca |, in goneral se species [9 Montare | 216 Montare gi lucrar pe gantior 1 63 T ‘Manipultare si [re Procedura scris8 de | Procedura scrisé de | Procedura scrisé de dopoctare pe santer Temectore [tonodore romedere e653 Fo FC Tasigurare fra pin” | Asiguare far prin Ajustare si aliniere | sudare conform sudare conform. | L | cerinjelor de la 7 cerintefor de la 7 12 —Veriicare, moored i romedler 1242 Verlicare dps sudare 12422 mi _ 7 _ Domeniul vericiri |Exeminawe | CND* Ase vedoa | cND:asevedea | CND: Ase vedoa 2 tabotl 24 cabot 24 tabotu 24 ra2s Corectarea sudurilor {Nu so core WP |Conform WPA |Conform WP | Conform Wea 12.8.4 ~ T incerese tn Fo Fe produce Fe ups cum umeaza | Dupa cum umeaza | Dupa cum urmeaza bination ex soruburt Fretanslonate (cont arAsociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Tabelul A.3 — sfarsit Paragrate EXC! EXC2 EXC3 EXcs 12522 Veriicarea Verificarea proceduri | Veriicarea proceduri |inainte do strangere | procedurl de de strangere de strangere strangere 12523 Pe durata si dupa Etopaa2-ade | Prima etapa de Prima etapa de strangere strangere stréngere strangere Adoua etapa de | Adoua etapa de | strangere strangere Tip secventiat A | Tip secvential A _| Tip secvential 8 125.24 ‘Amplasare lot de | Amplasare lot de Metoda cu cuplu de ‘Amplasare lot de | gurubun sguruburi rasucire surubud Veriicarea proceduri | Verficarea procedur 125.25 Metoda combinata Faza a doua de strangere | Verificarea marcaril de strangore (flecare lot de gurubuni) Faza a doua do strangere Prima etapa de strangere Verificarea marcarit do strangere (fiecare lot de guruburi) Faza a doua de strangere Prima etapa de strangere Verifcarea marca A doua etapa de ‘Adous etapa de | Adoua etapa de strangere strangere strangere 253.1 \Verificare, incercare | FC \Verificare prin sunet | Verificare prin sunet_| Verificare prin sunet ‘si reparare nituri montate la cald {a clocanire ugoara Tip secvential A la ciocanire usoara Tip secvential A la clocanire usoara Tip secventia! B 42.734 Releveut pozitiel geometrice noduritor de binare [Fc FC Inregistrare releveu Inregistrare releveu 112RUUKKI ROMANIA SRL, 26/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani ‘SR EN 1090-22008 Anexa B (informativa) Indruméri pentru determinarea claselor de executie B.1—_Introducere Aceasti anexa prevede indrumari pentru alegerea ciaselor de execute in legatura cu acel factori al executiei care afecteaza fiabilitatea globala a lucrérilor terminate si care constituie 0 conditie prealabilapentru aplicarea diferitelor articole ale prezentului standard european. NOTA - Procedura recomandata pentru determinarea $I ulizarea claselor de execute conform EN 1090-2 tain considorare faptl ca proiectare va fi efectuats conform EN 1993 pentru strucur din ofl, sau EN 1994 pentru parle din ofe ale structuior compozte, pentru a objine coerenta Tne ipotezele facuie la proiectarea structuralé 51 cerinfele pentru executarea lucraror. Determinarea clase de execute este efectuala in faza de proectare, in Gare sunt evaluate aspectele specifce pentru prolecarea gi executarea siructuri si infornatile cu privie ta Cearinfele periru execufe sunt prevazute in caitul de sarcini pena execu. Indrumarke din aceasta anoxa pot fi injocute, tn oaltate sau partial, de indruméslvitoare adaugete la EN 1993. B.2 _ Factori determinanti pentru alegerea unei clase de executie B.2.1 Clase de consecinte EN 1990:2002 prezinté, in anexa sa B, indruméri pentru alegerea clasei de consecinte in scopul diferentierl abllttil. Clasele de consecinté pentru elemente structurale sunt impairite in trei niveluri, notate CCi (I= 1, 2 sau 3), NOTA - Anexa & din EN 1990:2002 este informativa. in consacinta, anexa nafionala la EN 1990 poate contine prevederi pent aplicarea acestei anexe EN 1991-1-7 prezinta exemple de categorise cu privie la tipul de ctidire si de ocupare a acesteia, conform clasetor de consecinte, care ajuld la implementarea anexei B din EN 1990:2002. O structurd sau 0 parte a ei, poate contine elemente cu clase de consecinte diferte, B.2.2 Riscuri legate de executarea i utilizarea structuril B224 Generalitati ‘Aceste riscuri pot proveni din complexitatea executasi lucrarllor si din incertitudinea cu privire ta ‘expunerea si acfiunile asupra structuri, care pot evideniia defecte ale structuli pe durata utilizar. Riscurile potentiale sunt legate, in special, de: — factori de exploatare, care provin din actiuni la care este posibil sa fie expuse structura si parle éi, pe durata montarii si uttizdri, precum si nivelurile de eforturi din elemente; — factori de productie, care provin din complexitatea executdrii structurii gi elementelor ei, de exemplu aplicarea de tehnici, proceduri sau verificari speciale. Pentru a tine seama de aceste diferentieri de risc, sunt introduse categorii de exploatare si categorii de productie.. 113Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 B.22.2 Riscuri legate de utilizarea structurii Categoria de exploatare poate fi determinata pe baza tabelului B.1. Tabelul B.1 — Sugestii de criterii pentru categorii de serviciu = Criterit + Siructuri gi elemente proieciate numai peniru acfiuni ovasistatice (exempla: dadir) | + Structuri gi elemente fa care imbinarile lor sunt proiectate la actiuni seismice in zone cu | set actvitate seismicd ugoaré gi in DCL* + Sttuctur gi elemente proieciate la solicit la oboseala din aciunea podurior rulante(clasa Soy" 7 Sinton gi elements predate la solic Ta oboseall conform EN 1888. (exemplar podu de gosea $i cale ferata, macarale (clasa S; la Ss)", structuri sensibile la vibrafi produse de sez vant, aglomeratii de oameni sau masini cu piese in rotalie} + Structuri gi elomente Ia care imbindiie lor sunt proiectate fa actiuni seismice in zone cu _____|__activitate seismicd medie gi putemica gi in DCM" si DCH" ‘DCL, DCM, DCH: clase de ductiltate conform EN 1998-1 * Pentru clasificarea solicitriior fa oboseald pentru macarale, a se vedea EN 1991-3 si EN 1300-1 © structurd sau parte a unei structuri poate contine elemente sau detali structurale care apartin unor ccategori de exploatare diferite, B.223 Riscuri legate de executarea structuri Categoria de productie poate fi determinata pe baza tabelului B.2, Tabelul B.2 — Sugestil de criterii pentru categorii de productie Categorit Criterii Elemente nesudato, fabricate din produse din ofel de oricare marc& Elemente sudate fabricate din produse din ote! cu marca sub S355 Elemente sudate fabricate din produse din ofel cu marca egala sau superioara lui S355 Elemente esentiale pent integritatea structurii care sunt asamblate prin sudare pe santier Elomente fabricate prin formare la cald sau care sunt supuse tratamentului termic In timput ‘abrictiei Elemente ale grinzilor cu zabrele din CHS, care necesit tail proflate la capete Pet pea O structura sau o parte a unei structuri poate contine elemente sau detati structurale care aparfin unor categorii de productie diferite. B.3_ Determinarea claselor de executie Procedura recomandata pentru determinarea clasei de executie are trei etape: a) alegerea unei clase de consecinte, exprimata prin consecinte previzibile, umane, economice sau de mediu, la 0 rupere sau cedare a unui element (a se vedea EN 1990), b) alegerea unei categorii de exploatare si a unei categorii de produciie (a se vedea tabelul B.1 si 82), 6) determinarea classi de executie cu rezultatete de ta alegerile a} si b) conform tabelului B.3 14‘SR EN 1090-2:2008 NOTA - Determinarea clasei de execuife trebuie efectusta, in cooperate, de oroiectant gi de propretarut constructs, rand seama de prevedeiionaljonale. In acest proces de detizo, treble consulta antreprenorul si execute, dupa caz, mand prevederie nationale din locu de utlizaree struct Tabelul B.3 prezinta matricea recomandata pentru alegerea clasei de executie pe baza determina clasei de consecinta si selectarii categoriei de product si de exploatare. ‘Tabelul B.3 — Matrice recomandata pentru determinarea claselor de executie Clase de consecinte cet cc2 cos Catogorii de expioatare | sc1 | sc2 | sct | sc2 | sci | sc2 coomaas [rot] excr | exce | exce | exc | exes Joxeoe product | pez | exez | exoz | excz | excs | excs* [exc * Se recomanda aplicarea EXC4 structurilor speciale sau structurilor cu consecinte extreme la cedare structurala, dupa cum sunt cerute de preveder nationale. Ciasa de executie determina cerinte pentru diferitele activitati de executie prezentate in prezentul standard european. Cerinfele sunt rezumate in anexa A.3, ® z g 3 3 5 3 g g z : é 2 i & 4 115RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ia de Standardizare din Romani Aso SR EN 1090-2:2008 Anexa C (informativa) Lista de verificare a continutului unui plan al cal C.1_— Introducere Conform 4.2.2, aceasta anexa prezinta lista elementelor recomandate pentru a fi incluse intr-un plan al calitatii specific unui proiect pentru executarea unei structuri de ofel C2 Continut €.2.4 Management Definirea acelei structuri de otel si amplasarii ein raport cu proiectul Planul de organizare @ managementului proiectului care desemneazé personalul responsabit, functile i responsabilitstile lor pe durata proiectului, legaiturile ierarhice si modul de comunicare. Modul de planificare si coordonare cu celelalte pari pe toat’ durata proiectului i monitorizarea performantetor si mersului lucrarilor Identificarea functilor delegate subcontractantilor $i altora, din afara, Identificare si referinte profesionale ale personalului calificat care trebuie s& intervina in cadrul proiectului, inclusiv personalul de coordonare a sudaili, personalul de control, sudorii si operatorii sudare, Modul de a tine sub control abaterile, modificarile si derogarile care intervin in timpul proiectului C22 Analizarea specificatiei Prevederi cu privire la analizarea cerintelor specificate pentru proiect pentru a identifica implicatile, inclusiv alegerile laselor de execute care pot necesita masuri suplimentare sau neobignuite faté de cele asigurate de sistemul de management al calitati’ al companiei Pentru analizarea cerinfelor unui anumit proiect sunt necesare proceduri suplimentare de management al calitati. €.2.3 Documentatie C234 Gener itt Proceduri pentru managementul tuturor documentelor de executie primite si transmise, inclusiv identificarea stadiului revizuiril in curs si prevederile pentru evitarea utilizarii documentelor nevalabile sau vechi, atat intern cét sila subcontractanti €.2.3.2 Documentatie inainte de execufie Procedurile pentru furnizarea documentatiei inainte de executare, care includ: a) certificate pentru produse constituente, inclusiv materiale consumabile: b) specificatii pentru proceduri de sudare si Inregistrari cu privire la calificare; 116Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 ©) expunerea metodelor, inclusiv cele pentru montare gi punerea sub efort a elementelor de imbinare; 4) calcule pentru lucrari provizoril implicate de metodele de montare; €) prevederi cu privire ta domeniul gi calendarul aprobairii sau acceptarii, de secunda sau terfa parte, a documentatiel inainte de executare. €.2.3.3 Inregistrari cu privire la executare Proceduri pentru efectuarea inregistrarilor cu privire la executare, care includ: a) _trasabiltatea produselor constituente tn raport cu elementele finisate; b) rapoarte de verificare si de incercare gi actiuni intreprinse pentru tratarea neconformitatilor, cu privire fa: 1) Pregaititea suprafetelor imbindiiiinainte de sudare, 2) Sudare si suduri efectuate, 3) Tolerante geometrice pentru elemente fabricate, 4) Pregatirea si tratarea suprafetei, 5) Etalonarea echipamentului, inclusiv a celui utiizat pentru verificarea pretensionairii elementelor de imbinare; €) rezultate ale verificdri inainte de montare care s8 conduca la acceplarea faptului c& santienul ‘este corespunzator pentru a incepe montarea:; 4) calendarul de livrare a elementelor livrate pe santier, identificate prin focul ocupat in structura terminata: lor; ) _verificarea dimensionala a structuri si acjiuni intreprinse pentru tratarea neconformi 1) cettificate cu privre la inchiderea montari $i predare. c. 4 inregistrari pentru documentare. Modul de a efectua Tnregistrari pentru documentare disponibile pentru verificare si pentru pastrarea lor © perioada de minimum cinci ani, sau mai lung’, daca acest lucru se cere prin proiect. €.2.4 Proceduri pentru verificare si incercari Wdentificarea incerediilor si verificarilor obligatorii cerute de standard si cele specificate in sistemul de calitate al executantului, necesare pentru realizarea proiectului, care includ a) domeniul verificarii; b)_ariterii de acoeptare; ©} actiuni pentry tratarea neconformitatilor, corectii si derogari: d) proceduri de acceptare/respingere. Cerinlete specifice proiectului pentru verificare si incercari, inclusiv cerinjete ca anumite incercairi sau verificari sa fie confirmate, sau punctele pentru care trebuie efectuata o verificare de o terté parte, desemnaté. Identificarea punctelor de oprire asociate cu confirmarea, aprobarea sau acceptarea de secunda sau torja parte a rezultatelor incercarior sau verificaritor. 7g a z 5 < 3 5 2 g g g 3 z Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 AnexaD (normativa) Tolerante geometrice D.1 Tolerante esentiale Abateri admisibile pentru tolerante esentiale sunt indicate in: D.1.1: Tolerante esentiale fa fabricatie — Profile sudate D.1.2: Tolerante esentiale la fabricatie ~ Profile formate a rece prin presare D.1.3: Tolerante esentiale la fabricatie ~ Talpile profilelor sudate D.1.4: Tolerante esentiale fa fabricatie - Taipile chesoanelor sudate D.1.5: Tolerante esentiale la fabricatie — Rigidizéiri ale inimii profilelor sau chesoanelor D.1.6: Tolerante esentiale la fabricatie — Paci rigidizate D.1.7: Tolerante esenfiale la fabricatie ~ Table profilate formete la rece D.1.8: Tolerante esentiale la fabricatie — Gauri de fixare, decupari si margini taiate D.1.9: Tolerante esentiale ta fabricatie - Invelitori subjiricilindrice gi conice D.1.10: Tolerante esentiale la fabricatie - Elemente de zabrele D.1.11: Tolerante esentiale la montare— Stalpi pe un singur etaj D.1.12: Tolerante esentiale la montare — Stalpi pe mai multe etaje 0.1.13: Tolerante esentiale la montare — Rezemare cu contact complet 1.1.44: Tolerante esentiale la montare — Turnuti si piloni D.1.15: Toleranje esentiale la montare - Grinzi supuse la incovoiere gi elemente supuse la compresiune 118‘SR EN 1090-2:2008 D.1.1. Toleranfe esenfiale la fabricafie - Profile sudate mT Cera Paranetru Abatore admis 3 naigme: a f'60 7 3 eee (nu se indica valor poztve) Lajime talpa: = hea g 1 g . A=-b/100 + 2 augue (nu se indica valor! poztive) z s z i lana 2 Perponciculartato a g reazeme: 5 z ‘ = h/200 ¢ Vertcatatea inimit ta reazeme, pentru : E 3 elemenie fara rigidizari la reazem: dar A 2 by « (tu = grosime a inimii) é 3 A= #b/100 3 4 Abatere A pe intreaga inalime a plac dara zt 3 (t= grosimea placii) 2 A=#b/00 Abatere 8 pe fungimea de refernta Lega > 5 ar ean dar alee (t= grosime @ pci) L 19SR EN 1090-2:2008 [Ondilare inima: s J A= 4/100 al Abatere 4 pe iungimea de referintS L egal 6 i feu lingimea plc b: dar jal2t (t= grosime a plac) Legenda 1 tungine de roerints INOTA - Notati ca [al = 0/100 dar fl 2 ¢inseanna cé este permisé cea mei mare dnt cele doud valor = D.1.2 Tolerante esenfiale ia fabricafie — Profile formate la rece prin presare Roe = ; Z i criteriu Parametru ‘Abatere admisibité 4 . Tajo element inorior Zz z 5 2 “= A/50 g 1 Lame A tntre indir ee ee 3 z 5 Tame element in ere @ Bek 3 2 |Latime B intre o indoire si un -A=B/80 : eapat liber: (ou se indica valor pozitive) é £ < Rectitudine — elemente —_utilizate eteate: 3 Deviere A de fa recttudine ae 120SR EN 1090-2:2008 1.3 Tolerante esentiale la fabricatie - Talpile profilelor sudate 7 crore Paramets Abstr adi Dolornale Tae Ta pat seco Detommaio A pe hungimes do 1 rote L A= 46/100 tind L= lames tpi 8 z 7 Z & & Detormate pe hingimea ae - s |e rote L a= 26/100 3 unde 1 = iatimea tapi > 5 g = 5 : Recticare porta Semente care or ulate reat ops 3 Deviere 6 deta rectituine asLs750 Legend 1 ange do eens £ € ‘ s 3 i 121Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 0.1.4 Tolerante esentiale la fabricatie - Talpile chesoanelor sudate Ni en i Criteria Parametru Dimensiuni sectune: b Dimensiuni interne sau exteme,| 4 = 6/100 unde: ' by (0 se indica valor =r, ba, bs aU be pozttive) | Denivel faa de plan ale panourior inre fel a al [Deformare A perpendiculara pe, 2 | planul placii: == dacd a < 2b: A= 4 8/250 =i ies awasns Denivelai fata de plan ale panouriortntre nimi sau rgidizari (caz special cu Jeompresiune pe directie transversals. ~ cazul general se aplica daca acest caz|neformare A perpendiculard pe special nu este specica: econ pines 3 —| daca b < 2a: a= 2 6/250 4 4 daca b > 2a: A=+all25 122SR EN 1090-2:2008 D.1.5. Tolerante esentiale fa fabricatie — Rigidizari ale inimii profilelor si chesoanelor i 5 5 7 Criteria Parametra ‘Abatere admisibit Recttodine i lan Abatere 4 de la rectudine A= 6/250 in planut inimii: dar [A] 24mm 8 Z perpendicular pe planul der plea mm g ei < 5 z 5 2 Poa otzan in = 3 + E+ 3 3 Diana etd deposi eo q i : if @ Poaite gaat im Ta & ia. : + ee eee . s i prevazuta: am 3 it 3 je) Excentrictate intra | a i lpereche de rigidizari: a 6 | Excentricitate rigidizan inima fa} a 4 i ome seus [pereche de rigidizair NOTA Notaii ce [al = 0/100 dor [a] = 5mm Inseamna o@ esto permis cea mai mere dine cele dou valor 123RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 de Standardizare din Romani D.1.6 Tolerante esentiale la fabricati SR EN 1090-2:2008 ~Placi rigidizate N criteria Parametu ‘Abatore admisibits 8 |Rectitudine rigidizari: | Abatere A perpendicular pe placa: igklzarloneludinale. in plac 7 rigulzato longiscna 1 b= 01400 de — Abate B paral cu placa 2 400 Legencss aaa Sc PaTGERT Rigidizari transversale tn placi Cea mai mica din: 3 rigidizate transversal si longitudinal: | besecremiome Td Ns {——_.___} SS 4 > = + 5400 5 [Niveluri rigle transversale din placi rigidizate: Legend! 1 Fold transversal ee 124Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 D.1.7. Tolerante esentiale a fabricatie - Table profilate formate la rece ~ Criteriu Parametru Abatere admisibila A Planeitate talpd sau inima, rigicizata sau nu: Abatere A de la planeitatea ‘unui element normal plat A= 160 Abatere 4 de la forma prevazuta a inimii sau tapi Ass bIs0 pe latimea curburii D.A.8 Tolerante esenfiale Ia fabricatie - Gauri de fixare, decupari gi margini taiate Nr a Abatere admisibité 4 Pozije Gaur pent elements de [Abate A a axa centale imbinare: '2 nei aur indiviguale fata de pozia sa provazutd intrun grup de aur 2mm Lxprisheoes oS JAbatero A a distanfel a 2 fintre 0 gaura individual gi —— Jo margine tits: -A=0 (nu se indica valor pozitive) [Abatere 4 a unui grup do igauri fala de pozitia lor prevaauts, 128g z & s Z < 2 S z z = 3 3 z Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 D.1.9. Tolerante esentiale la fabricatie e — invelitori sul \drice si conice Nr. Criteri gi detail ert. (Ovalizar: Diferenfa inire valorie masurate, Maxine gi minis, ale diametruul interior, Tas do = diametrat interior nominal J (dmax ~ 4, \, “ ) { nom i Tolerante \ Sy ‘Abateri permise A Damen | d=0.50m 0.50 m 1 000 mm: 2 [Pozitie axa 2abrele la imbinari_|Pozip relaia fala de posilia prevazuta [Aliniere a _axelor elementelor|Pozitie relativa a celor dou’ portuni ale verticale la imbinarea acestora: |elementelor 5 [Vertcaltate a unui cater [Abaterea de la verticals @ unel lini tire Jdous puncte oricare de pe axa verticals | Vericaltate a unai tum: prevazula 2 structuri, masurata In aer A= 40.10% fara vant dar |At2 5 rom 7 | Résucire 6 pe intreaga inaifime | Swucturd = 160 m: B= E20 a siructuri [a se vereaNOTAR | Structurd 2 150m: Azs15° Rasucre A Inve nivelut Structura < 180 m: A= 40,10" pe 3 metri 8 Jadiacente ale structurl 12° 1 Sictura = 150 m: 4= 0,05" pe 3 meti lvedea NOTA 1} NOTA 4 - Acest criteriu cu priv la risucie nu se aplicdtururlor cu incdreare laterala permanent NOTA 2- Notaica {al ~ 0,10 % dar af 2 5 ara ca este permisa cea mai mare dinte cele dous valor 131SR EN 1090-2:2008 D.1.15 Tolerante esentiale la montare — Grinzi supuse Ia incovoiere gi elemente supuse la compresiune Wr 5 — a Criteria Parametru Abatore admisibil’ 4 +---] Restitadine—grinzi—-supuse la-| Abatere Ade la ncovoiere si slemente supuse | rectitudine a=U750 la compresiune daca sunt nelegate 8 8 z 5 gs z 5 5 fe g 5 3 z Asociatia de Standardizare din Romani 132RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SREN 1090-2:2008 D.2__Tolerante functionale Abateri admisibile pentru tolerante functionale sunt indicate in: D.2.1: Tolerante functionale laf catie ~ Profile sudate 1.2.2: Tolerante functionale la fabricatie — Profile formate prin presare la rece .2.3: Tolerante functionale a fabricatie - Taipite profilelor sudate D.2.4; Tolerante functionals la fabricatie - Chesoane sudate D.2.5: Tolerante functionale fa fabricatie — Inimile proflelor sau chesoanelor sudate D.2.6: Tolerante functionale la fabricatie ~ Rigidizéiri ale inimii profilelor sau chesoanelor sudate 1.2.7: Tolerante functionale la fabricatie - Elemente D.2.8: Tolerante functionale fa fabricatie — Gauri de fixare, decupari si margini taiate D.2.9: Tolerante functionale fa fabricatie — Innddiri de stalp si placi de bazé D.2.10: Tolerante functionale la fabricatie ~ Elemente cu zabrele 8.2.11: Tolerante functionale ta fabricatie — Placi rigidizate 1.2.12: Tolerante functionale la fabricatie — Tumnus si piloni D.2.13: Tolerante functional la fabricatie — Table profilate formate la rece .2.14; Tolerante functionale la fabricatie — Tabliere pentru poduri D.2.16: Tolerante functionale fa montare — Poduri D.2.16: Tolerante functionale ta montare — Tabliere pentru poduri (pagina 1/3) .2.17: Tolerante functionale la montare — Tabliere pentru poduri (pagina 2/3) .2.18: Toleranfe functionale la montare Tabliere pentru poduri (pagina 3/3) D.2.19: Tolerante functionale ta fabricare si montare — Grinzi de rulare si sine D.2.20: Tolerante functionale — Fundatii si reazeme din beton 1.2.21: Tolerante functionale la montare — Cai de rulare pentru macarale 0.2.22: Tolerante functionale la montare — Pozi stalpi D.2.23: Tolerante functionale la montare — Staipi pe un singur eta} 1.2.24: Tolerane functionale la montare — Stalpi pe mai multe etaje 1.2.25: Tolerante functionale la montare ~ Ckaditi 1.2.26: Tolerante functionale ta montare — Grinzi in cldditi 1.2.27: Tolerants functionale la montare - Tabla pentru acoperis proiectald ca membrand portant& 1.2.28: Tolerante functionale ta montare ~ Tabla din ofel profilata 133Asoclatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 D.2.1_ Tolerante functionale la fabricafie - Profile sudate Nr. ‘Abatore admisibila B Critertu Parametru Ler.-| ~ see Clasat Clase? nate: Eas inane totals 1900 mm A=43mm a=82mm econ 1 200mm a= hi4s0 a /h> 1800 mm +4mm peal atime taps aca) _ -_ +4=6/100 += D/100 detckeD dar [a] = 3mm. dar [a] = 2mm Excentictate iim Pozi ini _ F cae general 5mm azadmm = parte tp tn a contact cu reazeme: oad OT structurale, ° Neperpendiculaniate: - cae generat a= b/100 3=sb/100 4 1 |. pantie taipiin dar [A] 25mm dar [al 23 mm 1 contact cu reazeme A= 46/400 ‘A= +b/400 stucturale Planetate tap: > Neplaneitate 5 = - cazgeneral a=epi60 assor60 > parte tpi | dar lat 2 3 mm ar Ja} 22 me structurale, a= 46/400 a= 20/400 134Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 [Pempendicularitate WN "al Verticattate 2 inimii fa seazeme pentru elemente fara rigidizari la reazeme A= 1300 ar 23 mn A=2h/500 dar [al 2mm NOTA -Notafi ea A = = 4/100 dar fal 25 mm arata ca cate parmisa ca mal mare Gin cele dou8 val D.2.2 Tolerante funcfionale la fabricafie — Profile formate prin presare la rece 1 We ‘Abatore anTaTA We Criteria Parameru | —— _— Tate clement isron [Latina A Tae hoi fe2mm kigime <7m A=43.0m 222mm tungine = 7m | a=-3mm/*5 mm | 4=-2mm/*4 mm t>amm: lunge <7 m astm aa23 mm lingines7m | As-8mm/s8em | =-3mm/6 mm [Lajime element exterior in| Lame B inte o indore gi un A Convexitate sau concavitate 135 A= #0150 relief capat liber: Boh ~ margine laminata: t<3mm -3mm/+6mm 2mm/+ 4mm 3mm = 5mm/+7 mm 3mm/+5mm = margine taiaté 2 t<3mm - 2mm /+5 mm 4mm/+3mm 3mm -3mm/+6mm 2mm/+4 mm Piansitate: A=2DN00Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Raza de indowe 4 Rt | Razi inerioard de indore R A=22mm s=21mm Forma ° 5 4 Unghiul @ intre par alaturate ants Aes D.2.3 Tolerante functionale Ia fabi le profilelor sudate ‘Abatore admisibila We a Criteria Poramotra au i Datormara taps la profi ou secre aw: Deformare po 1 Er {ungimea de referinta = 0/100 a= 46/150 same tap b Lay oe 4 Sradaare Tap Ta profi cu seca 7 Detormars Ap 2 lungimea de refesinja =| A= 40/100 1150 Jatimea tatpii b 3 ee Jatatere A dela ot se trs00 | ae4Ls100 Legenda [1 tungine de reterings 136Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 sR EN 1090-2:2008 1.2.4 Tolerante functionale la fabricatie — Chesoane sudate We Haare TOE jert. om Leese Clasa 1 Clasa 2 Latin’ placi: [Abatere a dimensiunilor| re by. = }interioare sau exterioare: Bi 5 /b<900 mm +3mm mm soo mm=b<1 800mm | 4=# 8/800 g=zbideo }b> 1800 mm = 7 1 unde Dba bb sau aie 2 Apatere totais 4a umi| 3224700 | a=s4/1 000 element de lungime L 4mmsistomm | 3mms|a}sémm Papa Dee a a a i a [nga chateore A= Id — ch} 3 Gnd gid sunt ent somite B= |(d1 — dp)reai — (At — Pa )orentonn | ——— Sasi Sao pon ae ponouior TS ant cu pean oa gory : Detomare a porpenclrs I pe rere lt I ' | liscasse | arzs0 et [dacd a > 2b A= + D125 +#b/125, Daniel Til do plan ae panouTir FS Int osu Magan ae spent eu ormpretune "be dectswartereats eacu genaral se Spics dad ost coz | poset ete spoon Dotormare Al erpendicutara £1250 2 alt25 137g 5 a Zz 5 s 3 5 2 = zg 5 3 2 Asociatia de Standardizare din Romar SR EN 1090-2:200 8 D.2.5 — Tolerante functionale la fabricatie ~ Inimile profilelor sau chesoanelor sudate ‘Abatere admisibila A We jert Keto) coo Clasa 4 Clasa 2 Carbo : Abotore pe. inalimea v100 a= 20160 inn arial mm | darjai2 3mm 2 fetes Lo = "nimes| gaz 25/100 = b/t50 nimi b dar 4] 25 mm dar [4] 23. mm Aatore 4 pe tungimesl 4g _ . 2 asep/00 a=2b/150 3 ae roferina £ = atimoa) serialz mm | darlalz 9mm Grinzi_crenelate §_grinzi_cu| Nealinierea poziiet nimi: olan (abreato cin tabe sau din] =~ pe crecia groin |= ¢ 2m 4 [Profielnnate a ca) cu gotur| ~ecalerea gotror tame nominal preview D | vraga nominal (02200 mm 2mm (82> 200 mm 1005 Tagen 1 lungime de refering NOTA - Notati'ca a = + 4/100 dar |a|2 mm inseamnd ci este permisa cea mai mare din cole doua valor. 138Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 D.2.6 Tolerante functionate ta fabricatie — Rigidizari ale init chesoanelor sudate SR EN 1090-2:2008 profilelor sau ‘Abatere admmisibia & Re Chiteriu Parametra ae 1 Foca pat — ; F om 7 } 1 | |Abatere A de la rectitudine,| a= /250 A=*b1375 in planet i darpiz4mm | éarial>2mm Avatere A de la planeta, - a= 20/500 =2 0/750 2 perpendicular pe planul) gariajzamm | darial2 2mm Pozitie rigidizari inima: 4 Distanja. faa de poz 3 prevazuts AstSmm s=43mm Poake aidan Tina Distanja fafa do pozita 7 Jprevazuta Ast3mm A=t2mm Eicon ate GREAT Wins A ian Excentictato inte | 5 pereche de rigkizan as2y2 neu Broantiotaie vigdizan inima| Ia reazeme: Excentriciate ntre | pereche de rigidizari NOTA Notafi ca A= # 4/700 dar a] = S rm inssamna c& este permisd cea mah mare din ele dou vale. 139RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 i SR EN 1090-2:2008 D.2.7 Tolerante functionale {a fabricatie - Elemente Nr. ert. Criteriu Parametru ‘Abatere admisibila Giasa 4 ‘Clasa2 Tangimea dupa tiers, rdsurata po-inia acl —-] centrale (Sau pe muchie pentru un cornier) = caz general = capete pregatite pentru fezemare cu contact ‘complet NOTA - Lungimea masurata L care include placi de capat sudate, daca este cazul 4 = + (L15 000 + 2) mm 1mm ++ (L/10 000 + 2) mm 4mm Lungime, daca exista| Lungimea dup3_taiere, 2 [Posibltatea suficienta de|masurata pe linia axci| = #50mm a= 450mm Jcompensare cu elemental centrale: etaturat: Recfitudine [Abstorea a do la arclo rectangulare ale unui prof fabricat sau realizat prin presare: Le A=+U500 20/750 3 dar [| 25 mm dar [s]2 3 mm NOTA - Pentru profile laminate sau fnisate | cald, a se vedea standardul de produs apicabil Conkasageaté sau cwbur’|Sageata fla mifocul a= 20500 a= #1000 provazut’ tn pian rung ar [| 6 mm dar jai24 mm NOTA - Contrassigeata pe 4 Yortcala trebuie. masurata| pe elementul agezat pe| pozitie Finisare suprafeje _parivu| Spafiul A nire capaiul crept rezemare cu contacts supratals 8=05mm = 025mm | complet: 7 _Nu se speciica nici[2nivelari locale nul denivelari locale nu GTA tare specs /trebuie sa fie mai mari de| trebuie s& fie mai mari de 5 un ceed entra) 5 mm. 0,25 ram. mb) —_{ ruserttaten supratete. Perpendicaiarate Ta] Perpondiculartate pe axa jcapete: longitudinal: A age ee Di000 25/1 000 pentru rezemare cu| 6 ‘contact complet: + capete care ny sunt} a= D/100 a=2Dh00 se prevazute pentru dar [a] s 10 mm 4 | rezomare cu contact complet 140SR EN 1090-2:2008 Rasucire: fAbatere total A tatruny element de tungkme L: £11700 a=4L/1000 dar dar 4mms|ajs20mm — | 3mms|ais 15mm NOTA 1 - Pentru chesoane, ase-vedea-tabelu-D.24- NOTA 2 - Pentru profile lubulare structurale a se vedea standardul de produs, aplicabil INOTA - Notapi ca A == d/100 dar ja\ 5 mm inseamnd ca este permisa cea mal mare din cele dous valor D.2.8 Toleranfe functionale ta fabricatie — Gauri de fixare, decupari si margini taiate Wr ‘Abatere admisibila A ra Criteriu Parametru caand emaae Pozitie Gauri pentru slemente d=|Abatere a axel centrale imi Ja unet gauri individuale fais de pozitia sa prevazuté tntr-un grup de ‘ A=t2mm a gurl RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Abatere A a distantei @ intre o gaurd individual’ gi -A=0 Jo margine taiata: +453mm +as2mm JAbatere 4 2 unui grup de| Jguri fata de pozltia lor| prevazuta: A=f2mm ftom al Distant intre grupuri de aut |Abalere Aa distanjel o| x ntre centrele grupurir| t ee gaur nll . c ‘| RPE Sr cand un singur element} “= *5™™ Asociatia de Standardizare din Romani 2mm ~ caz general este conectat cu doua| grupuri de elemente de} brindere: A=22mm Assim Rasucire a unui grup de gaunt apt 7 Rasucire a: = dae h < 1.000 mm = daca h > 1.000 mm 4mm 22mm 141SR EN 1090-2:2008 L lungimil Gecupari: ~ indiltime pee al A, D.2.9 Tolerante functionale la fabricatie — Innddiri de stalp si placi de bazé Wr ‘Abatore admisibita A Criteriu Parametru rt Clasat Glasa2 Tanai Sip: tia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Excentrictate 1 neintentionata © 5mm 3mm (fala de ambele axe): Excentrcitate 2 neinterdionata 6 5mm 3mm (pe oricare directe): 142RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani 1.2.10 Tolerante functionale la fabricat SR EN 1090-2:2008 — Elemente cu zdbrele ‘Abatere admisibila A ont. oes Somme Clasa 1 Clasa2 Reclinitate gi contrastgeatd: 1 NOTA Abateri masurate dupa sudare, cu elementul asezat pe plat poses atere Ia fiecare pun const reat | Pero oe contrasageaté eeel icant A= 24/500 A= + 1/500 ot YA) 12 mm 2 prove eee eo] aariaie 12 dar [A] 2.6 mm ese Jcurbura prevazut Dimensiuni panou: fAbatore a distantel 2 3 individuale pp Intre| ao mm intersectite axelor| oa a panoului: 2 JAbetere cumulaté Zp a pozitior punctelor de =temm intersectie a axclor| = ea anourior: ine za [Abatere a zabrelelor de la a= 2800 a= 21/1000 a acca ann rectitudine dar [Al 2 6mm dar [A = 3 mm Dimensiuni sectioni [Abatere a distanjalor ©, W/siX, daca: $5300 mm: =49mm A=22mm 300 < $< 1 000 mm 5mm 4 821000 mm 10mm A= 46mm NOTA-s =D, Wsau X| ups caz. 143RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 Timbinart ntersectate: Excentrictate (fata de (6/20 + 5) mm A= (B/40+3)mm bina cu spa ler 9 Spafil g intre zabrele: g2 (tt +12) In care 4 si @ sunt grosimite peretilor zabrelelor Ial=2 (+t) dar [Al < 5 mm Wal=2( +t) dar [A] 53 mm NOTA - Notafi ca 4 = + LIS00 der ja] 2 § mm ineearand ca este permis cea mal mare din cele dova valor Nota ca 4 = + (ty + t) dar [A < 5 mm inseamnd ed este cerutd cea mai micé din cele dou valor. D.2.11 Tolerante functionale la fabricatie — Placi rigidizate i Crteria Parametru Reciiodne gia |Rbatere perpendicular pe place 2 Rigiczari_ fongiuinale 7 a=2a/7% 1 Tin piéci — rigidizate A=+ 2/400 i oe 1] = 2mm 7 A=2b/400 A=2b/500 144Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Rectludine igidizan’ _[Abaler® A perpendicular po piace: Sar eae 4 é ceamat mica din: Rigidizari_transversale in| oN“ | a eee alo pléci rigicizate a= 28/400 su transversal si longitudinal sa 5/750 —— aia dar i |Abatere A paralel cu placa: ee a= 4 61400 [Niveluri rigle transversale | Nivel! fala de rigiele transversale din pldci rigidizate: aldturate: Legenda A= #17500 4 rigid transversal AstL/400 dar 5 1 1422 145Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 D.2.12. Tolerante functionale ta fabricafie - Turnuri si pilor Nr, = Abatere aso ort coe commend Clasa 1 Clasa 2 Tongine semente Lungime dupa tore 1 masurata pe axa (sau pe a=+1mm Aztimm muchie penta un comer 7 | tonsime sau distant Dac dimensiuniie minime | ~a= 0mm Ta=onm [ sunt specincate astm astm g | Marcare comiee ee comierl $i centr gr Porpendiculartate ~~ capele tate: 3 a ty pn | Avotere a a capatuti tai 00 4 ater a=200051 +2005 Parpandicuriatecopete’ | Perponaiculeriae Ta” ava ‘ongtudinals Z - Capete prevazute pentru A=£D/1 000 A=£DI1000 rezemare co contact a complet wp A=+D/300 &=4D/300 capete care nu sunt provazute.pertu raxmae cu contact comple Suprateye provacuto pone 6 | Supraele “movdzute Pent | Plana: pe 1 500 “pe 500 Posie gain pene elemento | Abatare A a oval Contalo @ de imbinare: tunel gauri individuale fata de oth pozitia sa prevazuta intr-un 7 grup de gaun 4 asetmm Pozifie grup de gauni 4 Abatere A @ unui grup de 8 giuri fol ‘de poeta lor asstmm provizuta Diane Tass grpun ae gauri: Avatere 4a distanfel inre UC sta i ‘centrele grupurilor de gauri Ci) Ano 6 am $F Pz OVA Notati ca A= 70,10 dar [|= nan Inewarnnd ol este parnisd cea mal mare Gin cele doud valor 146Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SREN 1090-2:2008 D.2.13. Tolerante funcfionale la fabricatie - Table profilate formate la rece We [toa Paramete Abate aa en bars ab po vere 1 | EEE St aceite 2 do la forma prevécwt. 76] 4 <4 saan i] o intreaga latime a tablei b — — Abatare aa _unghu previa rs ae eae [partile adiacente in sectiunea transversal oo D.2.14 Tolerante functionale la fabricatie — Tabliere pentru poduri Terman Hsia aaa ert. ees aoe Clasa 1 Clasa 2 Tangine Talis 7 aime a plac pentru tablier: of |Dmensint toile, OY feupa were. 51 ncroptre prin 024 2-2mm 1 roluire, Inclusiv prevederi pentru} Nu sunt cerinte | (nu se indica valor! foe jcontractie si, dupa efectuarea| pozitive) 7 rsa ce re unt Panels plac port Taber tere Dupaetecluarea prog nate = 2 os pentru sudare tesa scontormn | n= 2mm 2 4. lungime de referinta 2.000 mm EN 10029 eee pander 2 2 147SR EN 1090-2:2008 Profi fasonat pentru a wece [inalimme h, lame a gi B prin grinzi transversale: ou gaur de racordare, Nol ponitu a sau br Daca foloranjele sunt depagie, fa decuparile in inate transversale| Ah =3mm +2mmz s| «© | indeplini latimea maxima al 23mm 2-1mm alt ~la[ | estan oe co putin 500 mn oe i | tacapit fara Gauri de racordare Nota penta b: Daca toleranfele sunt depasite, decupariie in grinzilo transversale _trebuie ‘adaptate pentru a _Indepiini ‘aimea maxima a spatiului liber, masurat la 0 distanta de cell putin 500 mm de la capat 22mm a= 21mm A=205mm Ab = £2,5mm Legends }1 spatiu ber maxim 3; 2 large maxim de 3 pentru nigcizarea imbinari cu plact e imbinare As rezarere a robrea Sy mésursté pe 0 suprafata clea plana pe # m hngime 1-0 mm 3 paraictism A, 4, = 1/1000 ‘do= 1mm Smm2as20 r= 2mm) [Lungime 7 jaime profi plat pentru sudare pe ambele atu lin Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ® 4 5 e! |Dimensiuni totale Ih A=t2mm a=t2mm g é : cs & > $ Le 1 3 Recinicins prom plat pen 8 sudare pe ambele atu 2 Legends ; 1 spa ber mas A, ay=+U1000 | ay=+1/1000 te ve Smm2a20 | Smm2a20 Lungime 148RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 5 @ e § § & a 3 2 SR EN 1090-2:2008 D.2.15 Tolerante functionale la montare — Poduri Nr. ert. (cri a Parametra [Abatere admisibita A [Lungime raves: Abatere A a dstanjel L intre Jdoud reazeme consecutive, Jmasurata ta partea de sus @ taipii superioare: (80 + L/ 10.000) Profil pod pe lungime: fAbatere A de la profil nominal, tinénd seama de niveluile fective ale reazemelor: 1b <20m: L> 20m: 4 (L11 000) 100 + 10. mm) $ 35 mm (et 149RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 la de Standardizare din Romani 2 SR EN 1090-2:2008 D.2.16 Tolerane functionale la montare — Tabliere de pod (pagina 1/3) Nt I Criteria Parametru ‘Abatere permis 4 Timbinare plac& table Tara suport Ta |rsdacina sau Innédice a tpt inferioare sau inimil grinzi transverse: # Legenda 1 + + nealniere & nainte de sudare cnean [imbinare plac& Tabler cu suport Ta radacina, Legenda c str padre poze 2 2 neatiniere A nainte de sudere 4 Spa de ajvstare 4, Inve pad si pioet on/ supor la radscina, cups sudere cane | fimbinare rigidizare — placa tablor : =e Patrundere la radacina 3 222mm Spatiu de ajustare ace fnbinare rgidizare ~ igidizare Gu plGH de innate Nealiniore a intte rigidizare gi 4 placa do innadire inainto do! a=82mm sudare Tinbinareigilizare cu rigidizare cu plici de innadire some Legends A T 1+ suds coninus de prineere| i provzorie : 2 neainiere a incite de sudare 7 2 Tmbinare —igidizare ~~ grind | Logonas fransversals cu rigiizari twecdnd prin |; peta ber max orinda transversal, cu sau fara gauri| °° eae rosimi minime, 2 Poni !8kimea spall iber 6 ogee y= 3mm Wa @ = Sm conform analizelor pentru lajimea spatiulul finer [5 > 2 mim: Sram * (8-2) dara 4mm 160SR EN 1090-2:2008 D.2.17 Tolerante functionale la montare - Tabliere de pod (pagina 2/3) Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 Tinbinare nigidizare — grinda fransversala cu rigidizari amplasate intr —_grinzl transversale (ford _s8_treacs prin ele) Legenda VW t istangsliberé max. oe 1 ] S 1 distant vera max. 45 aes a }2_neatiniere as inainte de sudare NTmbinare agidizare — grind& transversala cy placi care trec pines Legends 2 1 dstana tbera max. A= tm Trbinare a mini ganas transversale cu placa tablier (cu sau fra gurl de racordare) Legena 3 1 1+ distanta tera max. 4 a=tmm ‘ep fimbinare _inimi ovina fransversale cu inima grinds rincipala 2) pentru grinzi vansversale continu Legenda 1. inima grinzl principale a) ds= 405 tacos [2 nima grinzi wansversale 4 9m 9.8) thew >) a=42mm b) pentru grinzi transversale| 3 fig. b) spat iter Ay > 3r8 nv sunt continu fa 4+ neatiniore a. namie de sudare 1 Tinbivare tipi ___ grinds transversala cu inima grinzi| Legenda 4+ inima orinai principale a 2. trima grin transversale fore 3 eas 4 nealiniore 4 nate de sudore 151Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 1.2.18 Toleranfe functionale la montare - Tabliere de pod (pagina 3/3) Nr. Criteria Parametru ‘Abatore admisibila A ert} = a = = ————— [Ajustare tabliere orlolrope cu placa de| Jgrosime t, dupe montare: tOmm 70 mm: V_= 5mm 8mm Panta la imbinare 1510 mm: 10 mm < t= 70 mm: > 70 mm: 10% 1 Pianeitate, in toate directie: 10 mm: mm pe lungimea de referints 1! m mm pe lungimea de referinta 3 m mm pe lungimea de referinta 5 m Legenda GL tungime refering £70 mm: mm pe lungimea de referin( 3 m iP, abatere Caz generat 18 mm pe lungimea de referinfa 3m aa Longitudinal lb, panta NOTA - Pentru 10 mm < f s| 70 men valorte pentru P, pot f interpolate ‘Supraindllarea A, a suduri deasupra suprafetel A= -Omms +1 mm inconjuratoare: 2 'Sudare tablier ortotrop: 152Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SREN 1090-2:2008 D.2.19 Tolerante funcfionale la fabricatie $i montare - Grinzi de rulare si sine Wr Abatore adrmiaibis & crt. ae aioe Clasa 1 Clasa 2 Planeiia taps superioaré [Foret ramer | Aster oe to paneate | — iu P pe 0 lime centrals w apt to Jegala cu taimea sine | sym acetmm i plus 10 mm de fiecare 7 ~ r parte a ginei in pozitia a |_| pointe Excontriciate gn ais de inima 4 > Pent ty = 10 mm 5mm +5mm Pent > 10 mm 205%, 405% Panta gin ’ 3 Panta suprafetei de 2us,] 4 <4 400 seep/100 In sectune vansversala: | Nivel gins ay 4 Denivelare la a] asetmm 4=£05mm |r ta ost itargine 5m [ | Decalarea margin sinel, a} = s [rca asst cea rost: mm ]) 463RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asoclatia de Standardizare din Romar ‘SR EN 1090-2:2008 D.2.20 Toleranje functionale - Fundatii si reazeme din beton Wr ert | Critertu Parametru, Abatere admisibila Rival funda: ‘Abatere A de la nivelul specifica: -15mmsAs+5 mm Legend 1 poate specifoata 2 element ain ole! 3 porote pentru rezemare Abatere A de la pozitia specificata ta punctul do rezemare pentru elementul in ofel: A=225mm ‘Surub de Tondalis ancoral care poate firegiat: By be 4 4 ‘Abaiers A dea amplasarea specificats si iesirea tn afara: = pozitia la var = jesirea in afara pe vertical’ Ae NOTA - — Abatorea ‘admisibilé pentru pozitia centrutul unui grup de suruburi este de 6 mm. Ay Be= £10 mm 5mm 10mm Nivel gn Abetorea pe lungimea de umm womm 5 ts be referints de 2 m nae Od Tikal relate a1 gnc" pe eee dou ro ale unel ea ole Abetore a nivel 6 4 pentru10 m A=+20mm Td T | men azeors00 Diana 3 Tne onvale snolor pont macera, one Abatere la cst a=# 10mm 5mm 7 t pentrut6 m A= + (10+ [s- 163) A= + (5 + [s- 16)/4)mm, i i. | pentrus m mm, cusinmsi | cusinm sirezultatul in t t rezultatl in mm mmm pron de SpE Pale ane a operaortor ola ecalas e : 8 pat. manure ndrecia| 282/000 Bae ao }de circulatie pe calea de - ~ rer ‘Inciinare intre sinele opuse |Compensare ene ~ 6 ‘ Ge 3 Mops a =L/500 =L11 000 Legends ‘My IncinaresA, By [Ne ctinarea A: > Ldstanja inte reazemele adiacente 156Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 D.2.22 Tolerante functionale la montare — Pozitii stalpi Re criteria Parametra Pode Poziia in plan al centr" tpuui a 4 corr er A=s6 am ao poctia puncte referinta (PR) isan tive Sai Ge capt pe fecare te, tele et aban 20m on ++ 0,25(L+50) ++ 0,2(L+50) mm pee oe eeeay £0,1(L+350) mm 2 £2 250m 4 = £ 0,4(L+500) [Lin mete) [Lin metri) rr I 1a | Dilan ive SEF Diana tive conto) slapior aiaturat a 3 | EOE EEE nivetut de ta baza: ' eae A=210.mm £7 mm ee A= £0,2{L+45) mm £0,2(L+30) mm pat ik {Lin metri) [Lin met) irre Sap generat —|Poaia oon tpl a civ dol 4 1 lpaza, fata de final A=210mm A=t7mm LE Elecite pon sia fees Rinios abi parma [Posie feet adatoar 6 i 'staipuiui perimetral [a] rive dota baza, fla A287 mm 5 mr ide linia care uneste fotelo stalpilor akaturati 157RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 de Standardizare din Romani: ; 2 SR EN 1090-2:2008 D,2.23 Tolerante functionale la montare — Stalpi pe un singur etaj NF. ‘Abatore admisibilé A jent_[Ortorte aaa Casa 1 Glasa2 Tnclinarea _siaipior pe un] lsingur etaj, in general A 1 nctinare totale = £11300 a= 1/500 f Trcinare slaipi, considarata individual, fa cladid in cadre cu tun eta : nctinare A a Recarul stp L 1 80 Be aseniso | a=sn1900 la. : lInelinare cadru, la cladi in| cadre cu un eta nctinare medie 4 a tuturor A staipiior din acelasi cadry = Ipentry doi stp: = (Ar+ aay?) +1500 a= £n/600 / Ay AL fincinare a unul slalp care sustine o grind de rare: inctinarea dela nivelul 4 pardoselit la reazemul caii de] a=£25mm | a=+15mm rutare: 158Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 D.2.24 Tolerante functionale a montare — Stalpi pe mai multe etaje Nr. Criter ert. “ Parametru jangeu, fade cea do le Baza a CS Pozitia stalpulul, in plan, fafa de 0 tinio vertical prin centrul sau Ia nivelul de la baza Nalocuife a unui etalp, _inire nivelurite plangeelor adiacente: Pozitia stalpului in plan, fata de 0 linie vertical 2 Tr ] A=4n/500 =n) 1000 prin centr sdu la / TP [rivet imediat interior —b tad o not sp conan, nite nivel pangeetor aclacone Pozitia stalpului in plan, fata de o fine dreapta 3 inte poskle punctlor| A= £1600 a=#h1 1000 fa vehi. plangecor achacenta ReciTine onl sap Toa rte nitrile pangeelor pclacente Poa stalpuut in plan fa tanadre, fold deo ; ie dreapta Inte 51500 A=#5/1.000 pociia punctelor "la unde oh unde o'100m A =+0,2(h+200)mm | A= + 0,1(h+200) mm inaitime eta}: B Inatime fata de colaiat] —-4= + L/500 L000 capa al grinzi dar |a} s 10mm ar [a] <5.mm Excenticitatea 4 neintenfionata & Simm a (pe ambele axe): Nivel to partes de jos a fe stlpului fa(@ de nivelul ace5mm specificat af _punctulul sau de pozitie (PP) 160SREN 1090-2:2008 Nivlur relative: Nivelurile —_—_grinalior s AE-T Jatctrste masurate la a=45 im apes aceleasicapete < Nivelur fa imbinare: FL Nvelul — grinzii ta ==pimbinarea — grinda-staip| fata de nivelu stabilit al tr | [plangeutai EFL) eas prangeviui (EFL) xx 10mm A=2Smm NOTA 1 -Nivelurie grinzitor trebuie masurate fat de nivel stabilt al plangevll [cel ma bine sjustat fa de nivelurle speciiate ale plangeuiui, ajustat pentru tolerante a lungimie stapes) NOTA 2 - Nota ca 4 = /500 dar jal 5 mm inseamna cd se core cea mal mica dnte cele dous val iin cladiri D.2.26 Tolerante functionale la montare — Grit Nr. ‘Abatere admisibila A NI criteria Parametru Gaara cane Distanja tnire grin { roy JAbatere A fala de distanta prevazuta inire grin alaturate, montate, masurat® ta Hiecare capat e 10mm A=25mm Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 oe Pozite fa stalpi [Abatere A de ta pozitia| prevazuta, lao fimbinare _grinda-staip, rmisurat’ fat’ de stalp 25mm £9mm é 3 g 3 2 JAbetere A de tal rectitudine, a unei jgrinzi sau console, Imontate, de lungime L A= £41500 A=2L/1000 161Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 (Contrasageata Abatere A ta jumatatea Jdeschiderii fat de| lcontrasageata 4 prevazuta f a unei| 4=4L/300 A= 41/500 orinzi-sau-element de retea, montate, de lungime L: JAbatere A deal 5 proregiarea prevazuté) 4 = 41/200 A= 41/300 fa capatul unei console| |montate, de tungime L: D.2.27 Tolerante functionale la membrana portanta montare — Tabla pentru acope! Projectata ca IN. er, [criteria Parametru Abatere admisibita A [Rbatore Tx (de Ta Una proves de Fxare: 1) 1 Ly eee aeaperet azspro 1 ae as wahoo Te pe cen eenernen : oseieres pone fete Criteria Parametru Abatere admisibila Tafime fotaia a table proflate: Lajimea tolals, b, a tablel din ofel Profflats, masuratd po o distants de som Ja} $200 men 162Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Anexa E (informativa) Imbinari sudate ale profilelor tubulare E41 Generalit Aceasta anexa prevede indrumari pentru executarea imbinarilor sudate ale profilelor tubulare. E.2 _indrumari pentru pozitii de incepere si oprire Pentru imbinari de continuitate se pot utiiza urmatoarele indrumai a) _pozitile de oprire gi incepere a sudurilor pentru imbindrile de continuitate cu eclise ale taipilor lei sles ponte evn ca neste pai 286 ale sub o sui wor neo 28bea b) pozifile de oprire si incepere a sudurilor de continuitate inte doud tevi patrate sau dreptunghiulare nu trebuie sa fie amplasate la, sau aproape, de colturi, Pentru alte imbinari se pot utiliza urmatoarele indrumari: ) _pozitile de oprire si incepere nu trebuie amplasate fa, sau aproape de, pozitia de varf sau flancul fateral al unei imbindiri intre doug tevi, conform figuri E.1; d) pozifile de oprire si incepere nu trebuie amplasate la, sau aproape de, colturile unei imbin8ri Intre un montant din feava patrata sau dreptunghiulara si o talpa tubular; e) secvente recomandate de sudare pentru a suda Imbindri montant cu talpa, sunt prezentate in figura E.1: f) _ sudura Intre profile tubulare trebuie completata pe intreg perimetrul, chiar daca lungimea totala a sudurii nu este necesara din considerente de rezistenta. [ — 3 1 2 Gon $4 Figura E.1 — Pozitii de incepere si oprire si secventa de sudare E.3 _Pregatire fete la imbinare Exemple de aplicare a EN ISO 9692-1 cu referire la 7.5.1.2, pentru imbinari 28brea — talpa, aleatuite din profile tubulare, sunt prezentate in figurile de la E.2 pandila E.5. Recomandari cu privire la pregatirea si ajustarea pentru sudur, pentru imbindri oblice cu sudurd cap la cap sunt aceleasi, focal, ca cele pentru sudura cap la cap @ doua elemente in finie, care cer ca unghiul tefituri 58 creascé la partea din interior a imbinarii $i s fie redus ia partea din exterior, cum se indica in figura E.6. 163Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 —.4 — Asamblare pentru sudare Conform 7.5.4 asamblarea elementelor din profile cave pentru sudare trebuie sa indeplineascd urmatoarele cerinfe: a) _este preferabilé asamblarea care utilizeazé sudarea far acoperire a elementelor componente (Cazul A din figura E.7); b) se recomanda evitarea asambiérii elementelor care se suprapun; dacd este necesar, este acceptabil cazul B din figura E.7; ©) dac& se suprapun elemente (ca in cazul B), detalille de sudare trebuie s& specifice care elemente trebuie taiate pentru a se ajusta pe alte elemente; d) _nueste necesaré sudarea suprafetei de racordare mascate (ca in cazul B), daca nu se specifica altfet Detaliu in A, B: Detaliu in C: Detaliu tn D: unde d: < do 0° ta 90° fe ia 2 mm pang la 4 mm b=dela2mm péndla4mm b= de la ’mm pana fa 4 mm dela 1 mm pana ia 2mm c=delatmmpandta2mm = ¢= dela 1mm pana ta 2 mm Pentru @ < 60°, trebuie folosit un detaiu de sudura in colf (ca in figura E.3) la D, in zona cu unghi Inchis. t unde dy = dp b= maximum 2 mm NOTA - Aplicare a cazului 1.4 din EN ISO 9692-1 la profile cave circulare. Figura E.2 — Pregitirea si ajustarea marginilor de sudat ‘Suduri cap la cap la imbinari de zabrele din profile cave cu talpa 164‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Detaliu in A, B: Detaliy in C: Detaliu in D: | 4 6 6 80" <0< 90° 20° << 90" b= maximum 2 mm b= maximum 2mm b=maximu 2mm Pentru @< 60°, trebuie uiiizat Pentru unghiuiri mici, nu un detaliu de suduré cap ia cap este necesara patrundere (can figura E.2) nC, in zona completa, daca exista cu unghi deschis © grosime adecvata NOTA Apiicare a cazuiui 3.1.1 din EN ISO 9682-1 penivu profile cave circulare, Figura E.3 — Pregatirea si ajustarea marginilor de sudat ‘Suduri in colt ta imbinari de zabrele din profile cave cu talpaAsociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Detaliu in A, B: Detaliu in C: Detaliu im D: unde by < bo 60" <8 < 90° b= do fa2 mm pana ta mm. b=dela2mmpanala4mm b= dela 2mm pana la 4 mm c= dela 41mm pang ta 2 mm c=delatmmpandia2mm ——¢= dela 1 mm pana la 2mm Pentru 0 < 60°, un detaliu de ‘sudura In colt (ca fn figura E.5) este preferabil pentru detaliul in D, in zona cu unghi inchis. unde b: = by b=2mm max 41mm la 2mm, 20° la 25° NOTA. Apficare a cazulul 1.4 din EN ISO 9692-4 pentrs profile cave patrate cau dreptunghiulare Figura E.4 — Progitirea si ajustarea marginilor de sudat ‘Suduri cap la cap la imbinari de zabrele din profile cave patrate sau dreptunghiulare cu talp& 166SR EN 1090-2:2008 e Detain AB: Detalu in Detali in g * zg Ee of * & i s i g ( 4 3 z f § 2 Ed z 7 5 Fe unde bs < bo 60" 50 <90" 30° 5 0-<90" b= maximum 2 rom ‘maximum 2mm b= maximum 2 mm Pentru @ < 60°, se recomand’ Pentru unghiuri mai mic utiizarea unui detaliu de sudurd ‘este necesard o patrundere cap la cap (ca in figura E 4), in C, completa, daca exists {in zona cu unghi deschis © grosime adecvata ia de Standardizare din Romani Asoci tunde by = be = maximum 2 mm NOTA Apticare a cazului 3.101 din EN ISO 9692-1 Ia profile cave patrate sau dreptunghiulare. Figura E.5 — Pregatirea si ajustarea marginilor de sudat ‘Suduri in colt la imbinari de zabrele din profile cave patrate sau dreptunghiulare cu talpa 187RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 5 @ g 5 é 3 & 3 2 SR EN 1090-2:2008 Figura £.6 — Pregtirea si ajustarea marginilor de sudat pentru imbinari oblice de profile cave Elemente separate ‘Suduri neacoperite DETALIU PREFERAT Caza ‘a = suprafata acoperité de sus care nu necesita sudare, daca nu este specificat altel Elemente suprapuse DETALIU ADMIS. cazB Elemente separate ar suduri suprapuse DETALIU CARE TREBUIE EVITAT cazc Figura E.7 — Asamblare a doua zabrele cu o talpa 168Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Pentru imbindri care nu sunt supuse incércarii dinamice semnifcative, pot fi permise urmétoarele abateri la aliniere intre capete sau suprafete la radacina, pentru suduri cap la cap ale imbindiilor in linie ale elementelor din profile tubulare: a) 25 % din grosimea elementului cel mai subtire pentru un material cu grosime <12 mm; b) 3mm pentru orice material cu grosime mai mare de 12 mm. Aceasta aliniere se poate obtine prin prelucrare mecanica a capetelor pentru a corecta variatille de grosime si ovalizarea sau neperpendicularitatea profilelor tubulare, cu conditia ca grosimea Materialului ramas sa fie conforma cu cea minima specificatd. Pentru imbinairi in linie cu sudura cap la cap intre profile tubulare cu grosimi diferite, grosimile pot fi racordate utilizand urmatoarele indrumaii, conform figurii E.8: a) daca diferenta de grosime nu depageste 1,5 mm, nu sunt necesare masuri speciale; b} daca diferenta de grosime nu depageste 3 mm, materialul pentru suport la radacina poate fi deformat pentru a compensa diferenta (poate fi utilizat’ deformarea la cald a materialului pentru suport fa rédeicind); ©) dacd diferenta depageste 3 mm, se recomanda subtierea peretelui celui mai gros element dupa o pant maxima de 1/4. be 1S an Beda Simbolurile 4 gi o sernnificd: A = diferenta de grosime; tan « = panta, care nu trebuie s& depdseasca 1 Figura E.8 — Detalii pentru materialul pentru suport ta radacina pentru elemente de grosimi diferite 169Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 2/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Daca nu este posibil sa se utiizeze 0 parte a structurii din ofel ca material pentru suport la radacina, figura E.9 prezinta Tndrumari pentru forme convenabile de inele sau benzi pentru suport la radacing, r : f y fi > @! oy Grosime t 3-6 mm Latime b: 20-25 mm Figura E.9 — Forme convenabile pentru inele sau benzi pentru suport la radacina —.5 —_ Imbinari sudate in colt Pentru imbinarea intre zAbrea si talp8, se recomanda sa se aleag procedura de sudare si profiul local al distantei intre marginile rostului sudurii astfel incét s8 asigure o transmitere continua intre pariile sudurii care corespund sudurilor cu patrundere completa (care trebuie sé fie conform figurilor £2 si €.4) sau partile care corespund sudutilor in colt (care irebuie sa fie conform figurilor E.3 si E.5). Pentru suduri in ganfren, unghiul deschiderii pregatirii pentru sudare trebule sa fle mai mare de 60°, pentru inditimea efectiva a suduril, cum se indica fa figura E.10. Aigi, simbolul a indica: unghiu! deschiderii de 60°. Determinarea inaitimiiefective maximme a suduti, 2, ‘ara ranforsare bazata pe unghiul deschideril, a, de 60°. Figura E.10 — Sudura in ganfren fa imbinarea a doua elemente din profile cave patrate/dreptunghiulare 170Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SREN 1090-2:2008 Anexa F {normativa) Protectie la coroziune F.4 Generalitati F.1.4 Domeniu de aplicare Prezenta anexd contine cerinte si recomandari cu privire la executia protectiei la coroziune realizata in afara santierului siisau pe santier pentru elemente din otel, cu exceptia otelutiior inoxidabite. Dormeniut de aplicare este proiesita la coroziune prin pregatirea suprafetelor si aplicarea de sisteme de vopsele ‘sau prin acoperiri metalice prin pulverizate termica sau galvanizare. Protectia catodic’ nu este inclusa, Cerinjela pentru protectia fa coroziune trebuie indicate Tn caietul de sarcini pentru executie, sub forma de specificatie de performanta sau de cerinte de performanta pentru tratarea de protectie care trebuie utiizata, NOTA 1 - EN ISO 12944-8 ofera recomandari cu privre fa elaborarea de specificatii pentru protect la coraziune utiizand vopsele. ‘Aceasté anexa nu cuprinde protectia la coroziune a cablutilor gi accesorilor. NOTA 2- A se vedea anexa A din EN 1993-1-11:2006. F.1.2 Specificatie de performanta Specificatia de performanta trebuie sa precizeze: a} durata de viaté prevézuta a protectiei la coroziune (a se vedea EN 1SO 1294-1) si 5) categoria da corozivitate (a se vedea EN ISO 12944-2), ‘Specificalia de performant’ poate, de asemenea, s3 precizeze o preferints pentru vopsive, pulverizare termica sau gahvanizare. FA3 Cerinte Dacé durata de viet prevaaut a unei protectii anticorosive gi categoria de corozivitate sunt specificate, trebuie stabilite cerinjele pentru a fi compatibile cu ele. Dacd nu, alunci caietul de sarcini pentru execute trebuie 58 defineasca cerintele cu detalii despre urmatoarele puncte, dupa caz: 2} pregiitirea suprafejei elementelor fabricate din otel care trebuie vopsite (a se vedea F.2.1); b) _pregatirea suprafelei elementetor fabricate din ote! care trebuie supuse pulverizani termice(a se vedea EN 14616 31.2.1}: ) _pregétirea suprafetei efementelor fabricate din ote! care trebuie galvanizate (a se vedea F.2.2), 1d) procedee de pregatire a suprafetei pentru imbinaii (a se vedea F.5): ©) _sistemul de vopsire conform EN ISO 12944-5 si/sau produse de vopsire a ror performant a fost evaluat conform EN ISO 12944-6. Aceasta poate include cerinfe ou privire fa acopericile decorative ulterioare gi fa restrictite cu privire la alegerea culorii produselor de acoperire; mtAsociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 f) metode de tucru pentru aplicarea initial a produselor de vopsire si reparal EN ISO 12944-8 gi F.6.1); {a se vedea NOTA - Reparatiie pe santior a acoperirtor aplicate n atolior pot necesita 0 atontie specials. )__pulverizare termicd (a se vedea F.6.2); bh} galvanizare (a se vedea F.6.3); i) cerinte speciale pentru inspectie si verificare (a se vedea F.7), 3) cerinfe speciale pentru intesfetole bimetalice; k) _cerinte speciale pentru tablete formate la rece, 1.4 Metoda de lucru Protedtia ta coroziune trebuie aplicaté conform metodelor de fueru bazate pe un plan al calla si conform articolelor de ta F.2 pand la F.6, dupa caz. Planul calititiitrebuie elaborat pomind de la cerinfele prezentate la F.1.3. Metodele de lucru trebuie s8 identifice daca lucrarile trebuie realizate inainte sau dupa fabricatie. Protectia la coroziune trebuie utitizaté conform secomandaiilor producatorului, Procedurile de depozitare gi manipulare pentru materiale trebuie s& asigure 4 produsele de vopsire care trebuie utiizate sunt in limitele de valabilitate cu privire [a pastrare si utiizere, dupa deschidere sau amestecare. ‘Toate produsele vopsite, acoperite prin pulverizare termica sau galvanizate fa cald trebuie manipulate cu grid, depozitate si transportate pentru a se evita deteriorarea suprafetelor lor. Materialele de ambalare, Thvelie si altele, utilizate pentru manipulare si depozitare trebuie, in general, sa fie nemetalice. ‘Trebuie furnizat un spatiu adecvat, bine ventilat, protejat la influenta vremii, a uriditafi sia altor lucrari de acoperire pent: a permite vopselelor s4 se usuce la un nivel acceptabil si pentru a evita coroziunea acoperirilor metalice. Se interzice orice operatie de manipulare, depozitare si transport atat timp ct sistemul de acoperire nu este uscat la un grad acceptabir ‘Fimpul de uscare nu trebuie s8 fie mai mic decd timpul recomandat de producdtorul pradusuli. Procedurile de reparare trebuie s& fie adaptate deteriordrilor produse in timput proceduritor de manipulass, depozitare $i montare. F.2 _Pregatirea suprafefei ofelurilor carbon F.2.14 Pregatirea suprafefelor ofelurilor carbon inainte de vopsire si metalizare ‘Suprafetele trebuie pregatite conform EN ISO 1294-4 si EN ISO 8501. Tnceredii ale proceduci trebuie reatizate pentru procedesle de decapare prin stropire pentre a abtine gradul de curate ¢i rugozitatea suprafelei realizabile. Aceste incerciri trebuie repetate periodic in timput productet Rezullatele incercévilor proceduritor pentru procedeele de decapare prin pulvesizare trebuie sa permité Sa se stabileasoa daca um procedeu este adecval aplicarii acoperirii ulterioare. 172Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Masurarea si evaluarea rugozitatii suprafetei trebule realizate conform EN ISO 8503-1 si EN ISO 8502-2 Daca materiale acoperite trebuie supuse unui alt tratament, pregatitea suprafefei trebuie sA fie adecvaté pentru tratamentul ulterior. NOTA 7 - Curdlarea abraziva gi perierea nu sunt potrivte pentru elementele cu acoperire metalica sau organica ‘rd defecte, Totusi, daca sunt necesare reparati ale acoperirior, este necesars indeparlarea localé a reziduurior ‘sau depazitelor de material corodat pentru a face s& apar& substratul de ofl inainte de a continua reparatile. © aplicare de vopsea pe o suprafata de ofel acoperit cu zinc necesita o atentie speciala in cea ce priveste decaparea suprafetel. Suprafetele trebuie curatate (Indepartarea prafului si a grasimior) gi eventual, tratate prin aplicarea unui strat de grund sau prin suflare de aer comprimat, conform EN ISO. 12944-4 pani fa o rugozitate “find” conform EN ISO 8503-2. Tratarea prealebilé trebuie verifcata inainte de aplicarea unei acoperiri suplimentare ulterioare, NOTA 2- Platbanda de ofe! galvanizat, acoperit in prealabi este adesee subiectl pasivizéri prin cromare, F.2.2 Pregitire suprafafé ofel carbon inainte de galvanizare ‘Supratefele trebuie pregatite conform EN ISO 8501 si EN ISO 1461, daca nu se specifica altfet. Cfolurile de inalté rezistents pot deveni susceptibile la fisuri induse de hidrogen dacd sunt supuse decaparii chimice inainte de galvanizare (a se vedea anexa C din EN ISO 1461:1999). F.3 Suduri si suprafete de sudat ‘Daca un element trebuie sudat ulterior, suprafetele elementului pe o lungime de 150 mm de la sudura nu trebuie:protejate cu materiale cate 8a strice calitatea suduri (a se vedea, de asemenea, 7.5.1.1). Suduriie si_materialul de baz adiacent nu trebuie vopsite inainte de indepartarea zgurii, curdtare. verificare si receptie a suduril (a se vedea, de asemenea, 10.2 - tabelul 22). #4 — Suprafete ale imbinarilor pretensionate Pentru imbindrile rezistente la alunecare, caietut de sarcini pentru executie trebuie s8 specifice cerintele cu privire la suprafetele de frecare si clasa de tratare sau incercarile necesare (a se vedea 84 $1125.2.1), Pentru imbinarite pretensionate a cdror rezisten}’ la alunecare nu se cere, trebuie mentionat domeniu! suptafetelor afectate de suruburile pretensionate. Daca suprafefele de contact trebuie vopsite inainte de asamblare atunci grosimea filmului uscat uscate trebuie sa fie Intre 100 um si 75 ym. Dupa _asamblare si pretensionare, imbinarile trebvie curate si vopsite, in final, cu sistemul corespunzator. *.5 — Pregitirea elementelor de imbinare Specificatia referitoare 1a pregatirea elementelor de imbinare trebuie $8 fie compalibild cu urmatoarele: a) clasificarea protectiei la coroziune specificaté pentru lucrare sau pentru o parte din lucrare; b)_materiatul si tipul elementulul de tmbinare; c} materialele adiacente in contact cu elementul de imbinare montat si acoperirle acestor materiale, 173Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 4) metoda de stréngere a elementului de imbinare; €) _necesitatea ulterioard de a repara acoperirea elementului de imbinare, dupa strangere. Daca, dupa montare, este necesara pregatirea elementelor de imbinare, aceasta nu trebuie efectuat’ inainte de realizarea inspectiei acestora. Partea incastraté a suruburtior fundatiei trebuie protejaté pe cel putin primi 50 mm sub rivelul suprafetei finisate de beton. Suprafefele de metal care aman nu trebuie tratale daca nu se specifics altfel (a se vedea EN ISO 1294-3). F.6 — Metode de acoperire F.6.1 Vopsire ‘Starea suprafetei elementului trebuie verificaté imediat inainte de vopsire pentru @ se asigura c& este conform specificatilor cerute din EN ISO 12944-4, EN ISO 8501 gi EN ISO 8503-2 precum si recomandéiilor producatorului pentru produsul de aplicat. Vopsirea trebuie realizaté conform EN ISO 12944-7. Daca trebuie aplicate dova sau mai multe straturi, pentru fiecare strat trebuie utllizaté o nuanta iferit. Structurile cu o durata de viata prevazuté a protectiei la coroziune mai mare de cinci ani gi o categorie de corozivitate C3 (si mai mare) trebuie s alba 0 protectie pentru margini printr-o acoperire suplimentara, care se Intinde pe aproximativ 25 mm de o parte si de alta a marginilor si aplicata cu 0 grosime nominalé corespunzéitoare sistemului de acoperire. Nu trebuie efectuate lucréri, dacd: —_ temperatura mediului ambiant este sub cea recomandata de producatorul pentru produsul eare se aplica — _suprafetele care trebuie acoperite sunt umede: — temperatura supratetelor care trebuie acoperite este mai micé cu 3 °C peste punctul de rua, daca nu se specifica altfel in figa tehnicd a produsului. Dupa aplicare, supratetete vopsite trebuie protejate impotriva acumularii de apa pentru o perioada conform ceringelor din figa tehnica a produsuli Regruparea olementelor vopsite in pachete nu trebuie efectuald inainte de sférsitul perioadei de Intérire indicata de producatorul vooselei. Trebuis asigurat un spatiu adecvat, bine ventilat, protejat de influenta vremii, pentru ca acoperirea s se inlseasca suficient. Trebuie uate masuri potrivite pentru a preveni crice deteriorare in timpul ambaléri gi manipula: NOTA - Elementele formate. la rece sunt deseori produse ca profile suprapuse. Ambalarea elementelor grupate strins in pachete inainte ca protecjia prin vopsire s4 se IntSreascai suficient poate conduce la deteriora 74Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 F.6.2 Metalizare ‘Metalizarea prin pulverizare termica trebuie efectuata cu zinc, aluminiu sau aliaj zincfaluminiu 85/15 gi conform EN ISO 2063. ‘Suprafetele-metalizate-prin-pulverizare-termica trebuie tratate-cuun” produs”-de etangare adecval, inainte de acoperirea cu vopsea conform F.6.1. Produsul de etangare trebuie sa fie compatibil cu ‘vopseaua si trebuie aplicat imediat dupa racirea stratul de metalizare pentru a evita oxidarea sau rejinerea umezeli F.6.3 Galvanizare Galvanizarea trebule realizata conform EN ISO 1481. ‘Suprafetele galvanizate ale elementefor formate ia rece trebuie obfinute prin utilzarea de benzi de ofet acoperite in prealabil sau prin galvanizare fa cald dupa fabricate. NOTA 1 - Masele, fnisajeie gi caitaite suprafetei acoperirilor sunt specificate in EN 10326 si EN 10327. Daca se specifics 0 galvanizare 1a cald dupa fabricalie, aceasta trebuie realizaté conform EN ISO 1461 si cerintele pentru calificarea procedurii de galvanizare trebuie specificate. NOTA 2 - Elemoniele subi formate fa rece prezinta adesea rigidtate scazuté. Elementele subfir lung pot fi sensibiie fa risucirea datorata retaxarii protenstondii la temperatura ridicata din baia de zincare. ‘Trebuie specificate cerinfole pentru inspectie, verificare sau calificare a pregatiri care trebuie realizate inainte de vopsirea ulterioara. F.7 _ Inspectie si verificare F714 Generalitat Inspectia si verificarea trebuie realizate conform planului de calitate si articoletor de la F.7.2 pana la F.7.4. Caletul de sarcini pentru executie trebuie sd precizeze eventualele cerinte cu privre fa verificari gi incercdiri utterioare. Inspectia si verificarea, inclusiv verificarea de rutina F.7.2, trebuie Inregistrate. 7.2 Verificare de rutina VWerificarea de rutin’ a protectie! la coraziune trebuie 8 cuprindd: a) verificari pentru a se asigura od suprafefele de ojel pregatite care trebuie 8 primeasc’ o tratare ‘Fmpotriva coroziunii sunt conform gradulul de curdtare specificat (evaluare conform EN ISO 8501) i rugozitatt specificate a suprafetei (evaluare conform EN ISO 8503-2); b)_masurarea grosimif 1) fiecdrui strat de vopsea conform ISO 19840 gi EN ISO 2808; 2) pulverizSri termice, conform EN ISO 2063; 3) galvanizanii, conform EN ISO 1464 4) inspectie vizvald penins a se asigura 08 tratarea prin vopsire este conform prevedesilor dia EN ISO 1294.7. 758 a z 5 s g Zz 3 2 zg g 3 2 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 F.7.3 Suprafefe de referinta Conform EN ISO 12944-7, caietul de sarcini pentru executie trebuie sa defineasca orice suprafete de referin{a care trebuie utiizat’ pentru a stabili criteriut minim acceptabil pentru lucrare. Daca nu se specifica altfel, suprafetele de referinta trebuie specificate pentru sistemele de protectie la coroziune ‘Irveategorii de coroziune de ta C3 pan’ la C5 gide ta Imt pan’ tats, F.7.4 Elemente galvanizate Daca nu se specificé altfel, elementele galvanizate trebuie supuse unei inspectii dupa galvanizare, datorita riscului de fisurare datorat metalului lichid (LMAC). NOTA - informatii despre LMAC sunt furnizate in [5t} ‘Specificatia elementelor trebuie sa precizeze urmatoarele: a) elementele pentru care nu este cerutd inspectia dupa galvanizare; b) _elementete sau amplasamentele specifice care trebuie supuse unor CND suplimentare, ale c&rui domenit de aplicare si metoda trebuie specificate. Rezultatele inspectiei dupa galvanizare trebuie inregistrate, Daca sunt identificate fisuri, atunci elementul si toate elementele de forma similard, fabricate cu materiale 5) detalii de sudare similare trebuie identificate si puse in carantind ca produse neconforme. Fisurarea trebuie inregistrata fotografic si trebuie utilizaté 0 procedura specific’ pentru a stabil amploarea $i originea problemei 176Asoclatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 Anexa G (normativa) incercare pentru determinarea coeficientului de frecare G1 — Generalitati ‘Scopul acestei inceredri este de a determina coeficientul de frecare pentru o tratare special a suprafetei, care implica adesea o acoperire a suprafetei. Procedura de incercare are scopul de a asigura cA posibilitatea de deformare prin fluaj a imbinarit este luata in considerare. Validitatea rezultalelor incercaril referitoare la suprafele acoperite, este limitatd la cazurile fa care toate variabitele semnificative sunt similare celor ale egantioanelor supuse incercati. 6.2 Variabile semnificative Urmatoarele variabile trebuie considerate semnificative asupra rezultatelor incerc&ri a} compozitia acoperinit; ») tratarea suprafetel gi a straturilor primare in cazul sistemelor multi-strat, a se vedea G.3; ©} grosimea maxima a acoperirl, a se vedea G.3; d) procedura de tratare; €}_intervalul minim de timp intre aplicarea acoperii si aplicarea incarc&rii in imbinare; 4) clasa de calitate a surubului, a se vedea G.6. G3 Epruvete Egantioanele trebuie 88 fie conform detalilor dimensional indicate tn figura G.1. (Ofelul trebuie sé fle conform EN 10025-2 pana fa -6. Pentu a se asigura c& cele dou plac! interioare au aceeasi grosime, ele trebuie produse prin taiere, ‘consecutiv din aceeasi bucata de material si asamblate In pozitile lor relative originale. Placile trebuie 52 aibé margini tdiate cu exactitate care s8 nu interfereze cu contactal intre supratefele dintre pléci. Placile trebuie s3-fie suficient de plane pentru a permite suprafetelor pregatite 88 fle in contact dupa pretensionarea gurubuiilor conform 8.1 si 8.5. WwWAsociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Dimensiuni tn milimetri So t i zl] lata [al o hb @) suruburi M20 fn gauri cu diametry de 22 mm. b) suruburi M16 In gauri cu diametru de 18 mm Figura G.1 — Epruvete standard pentru incercarea de determinare a coeficientului de frecare Tratarea gi acoperirea specificate ale suprafetei trebuie aplicate la suprafetele de contact ale epruvetelor conform unui procedeu compatibil cu aplicatia structuralé prevézuta. Grosimea medie a acoperini pe suprafafa de contact a epruvetelor trebuie sd fie mai mare cu cel putin cu 25 % decat grosimea nominala specificaté pentru utlizarea sa in structura Procedura de uscare trebuie documentata, fie prin referinté la recomandari publicate fie printr-o descriere detaliata. Epruvetele trebuie asambiate astfel incat guruburile sé reazeme pe directia opusa efortulul aplicat, Trebuie inregistrat intervalul de timp (in ore) dintre aplicarea acoperiti gi incercare. ‘Suruburile trebuie stranse in fimitele domeniului + 5 % din sarcina specificatd, Fc, pentru dimensiunea gi clasa de calitate a gurubului utiliza. Pretensionarea in suruburi trebuie masurata direct cu un echipament cu exactitate de + 5%. NOTA - Daca este necesara estimarea pierderi de pretensionare in timp a guruburior, atunei epruveteietrebuie Jasate un timp specifical ta sfargitul cdruia pretensionarea trebule masurata din nou. Pretensionarea suruburilor din flecare epruveld trebuie masuraté imediat inainte de Incercare si, dup& caz, suruburile trebuie stranse din nou cu exactitatea ceruta de + 5 %. G4 _ Procedurd de incercare la alunecare si evaluarea rezultatelor Initial trebuie Incercate cinci epruvete. Patru epruvete trebuie incercate la viteza normalé (durata incercarii, aproximativ intre 10 min si 15 min). A cincia epruvetd trebuie utlizata la incercarea de flugj. Eprovetele trebuie Incercate Intr-o magind de incercare la tracijune. Relalia incdrcare-alunecare trebuie inregistrata. 178‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 ‘Alunecarea trebuie considerata ca deplasarea relativa dintre puncte adiacente de pe o placa interioaré gi una de acoperire, pe directia incarcdiii aplicate. Trebule masuratd, separat, pentru fiecare capat al epruvetei. Pentru fiecare capait, alunecerea trebule considerata ca medie a deplasarilor de pe ambele fele ale epruvetei. Forta-de-alunecare individuata-a-unei-imbinati, Fy, este-definité-ca forta la-care apare-o-alunecare de 0,15 mm. A cincla epruveta trebuie Inceircatd cu o sarcina specifics de 90 % din forta medie de frecare Fon a primelor patru epruvete (adica media a opt valor. Daca, pentrs cea de a cincia epruvetd, alumecarea temporizata, adicd diferenta dintre alunecarea Inregistrat dupa cinci minute si cea inregistraté dupa trei ore dupa aplicarea incarcarii totale, nu depaseste 0,002 mm, atunci incarcarile de alunecare pentru a cincia epruveta trebuie determinate ca pentru primele patru. Daca alunecarea temporizat’ depageste 0,002 mm trebuie efectuate incercari relungite ta fluaj, conform 6.5. Daca abaterea standard sr, a zece valori (obtinute de la cele cinci epruvete) pentru forta de frecare depaseste 8 % din valoarea medie, atunci trebuie incercate epruvete suplimentare. Numarul total de epruvete (inclusiv primele cinci) trebuie determinat cu: n> (93,5 unde 2 qumarul de epruvete: S_abaterea standard s-, pentru forta de frecare a celor cinci epruvete (zece valori), exprimata ca procent din vatoarea medie GS _ Procedura si evaluarea incerearii la fluaj prelungit Daca este necesar sa se realizeze Incercari prelungite a fluaj, conform G.4, trebuie incercate cet putin trai epruvete (sase imbinar). Epruvetei trebuie sd i se aplice o sarcina specifica a carei valoare trebuie determinata astfel incat s& fina seama atét de rezultatul incercaii la fluaj de la G.4 cat si de rezultatele tuturor incercarilor anterioare fa fluaj prelungit NOTA - Se poate adopta 0 forfd care corespunde coeficientului de frecare propus pentru utiizare in aplicatia structurald. Daca watarea supraielei trebuie sa apartind unel clase speciicale, se poate considera 0 forla corespunzétoare coeficientulul de frecare pentru acea clasa, conform tabelulut 18. ‘Trebuie trasatd © curb’ “deplasare — log timp” (a se vedea figura G.2) pentru a demonstra cd forta determinalé cu ajutorut coeficientului de frecare prevézut nu va conduce la deplasari mai mari de 6,3 mm in timpul intregit durate. de viata de calcul a structuri, estimaté la 50 ani, dacé nu se specifics altfel. Curba “deplasare — log timp” poate fi extrapolata linear in momentul in care tangenta se poate determina cu sulficient’ exactitate. 179RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Q 2 : i = H ry i SR EN 1090-2:2008 NOTA As —_Duratd de viata de calcul a structuri f Dural minim pentru tncercarea A f ——_Durata minima pentru incercarea B (8) Fort (coeficient de frecare) pentru incercarea C este prea mare Legends 4+ og (timp) 2 doplasare prin alunocare Figura G.2 — Utilizarea curbei deplasare — tog timp pentru incercarea la fluaj prelungit G6 — Rezultate ale incercarii Valorite individuate ale coeficientului de frecare se determina dup’ cum urmeaz’: Fy wae Vatoarea medie a forjei de frecare F, $i abaterea ei standard s;, sunt determinate dupa cum urmeazat (Fg ~ Fay)" n-t 5, Valoarea medie a coeficientulvi de frecare 1, $i abaterea lui standard s, sunt determinate dupa cum urmeazti (Ys = Ha) n=l Vaioarea caracteristica a coeficientului de frecare 1 trebuie considerat& ca valoarea corespunzitoare cuantilei de 5 % cu un nivel de incredere de 75%. Pentru zece valori, n = 10, de la cinci epruvete, valoarea caracteristicd este consideraté valoarea medie minus de 2,05 ori abaterea standard. Dace nu se cere realizarea de incercér la fluaj pretungit, atunci valoarea nominald a coeficientutui de frecare trebuie considerata egald cu valoarea tui caracteristica. 180Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Daca se cere realizarea de incercé la fluaj prefungit, valoarea nominala a coeficientul de frecare frebuie consideratd valoarea demonstrat care indeplineste limita specificaté a fluajului, a se vedea G65. Coeficientii de frecare determinati prin utiizarea guruburilor de clasa de calitate 10.9 se pot utiliza si pentru guruburile-de clasa de calitale 8.8: Atternativ, se pot realiza separat incercari pentru guruburile de clas de calitate 8.8. Coeficientii de frecare determinati prin utifizarea guruburilor de clasd de calitate 8.8 nu trebuie considerati valabili pentru suruburile de clasa de calitate 10.9 Dacd este necesar, tratarca suprafetei trebuie atribuita clasei suprafetei de frecare relevante, dupa cur urmeaza, conform valorii caracteristice a cooficientului de frecare u, determinat la G4 sau G5, dupa caz: #2 0,50 olasa A 0.405 x < 0,50 clasa B 0,30» < 0,40 olasa C. 0,205 4 < 030 elasa D. 181Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Anexa H (normativa) incercare pentru determinarea valorilor cuplului de strangere pentru suruburile pretensionate in condifii de santier H.4 Domeniu de aplicare Aceasté anexa stabileste incercarea de strangere care SA reprezinte conditile de santier pentru calibrarea suruburilor de inalta rezistenta pentru asamblari cu suruburi pretensionate. Scopul acestei incerediri este de a determina paramettii necesari pentru a asigura c& pretensionarea minima cerutd este obfinuta intr-un mod sigur prin metodele de strangere indicate in acest standard ‘european. H.2 — Simboluri si unitati arie nominal’ solicitaté a gurubului, (mm?) (2 fe. raport admis (2. = Moc — Mrin!Mn —_forta in gurub in timpul incercarii, (kN) pretensionare necesara de 0,7 fy As, (KN) 4, —_Tezistenta nominala ta tractiune a surubului (R.), (MPa) 'M___valoare individuata a cuplutui de strangere corespunzator F,, (Nm) valoare medie a valorilor M, (N m) valoarea maxima a valorilor M, (Nm) ‘M..valoare minima a valorilor M., (Nm) Sy —_abatere standard estimata a valorilor M, Vu coeficientul de variatie a valorilor M, 8, valoare individualé a unghiului @ la care forta in gurub atinge prima data valoarea Fc, (*) 8, valoate individuala a unghiului @ta care forta in gurub a atins valoarea maxim’ F., max, (") 8, _valoare individuata a unghiului @ ta care incercarea este oprité, (°) 49, veloare individualé a diferentei unghiurllor (0.- 4). () 48, valoare individuala a diferentei unghiurllor (8, - @). (°) 48m Valoare minima ceruté a diferentei unghiuritor 48. specificata in standardul relevant de procs) e vedea EN ISO 898-1) H.3_ Principiul incercarii Principiul incercarii const in strangerea guruburilor si masurarea, in timput strdngerii, a urmStorilor parametr: — forte in surub; — —_cuplul de stréngere; — rotalja-retativa dintre pi #8 si gurub, dupa caz. 182Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SREN 1090-2:2008 4 Echipament pentru masurare Dispozitivul pentru mésurare a fortei in surub poate fi conform EN 14399-2, sau un echipament mecanic.sau hidraulic. cum ar-f.un traductor-de-sarcind, cu-condijia.ca exactitatea-echipamentului de masurare sa indeplineascé cerinfele din tabelele H.1 sau H.2, dupa caz. Echipamentul de masurare trebuie etalonat cet putin 0 dats pe an (sau mai des, conform recomandétilor producatorului ‘echipamentului) de care un organism pentru Incercari recunoscut Cheite utilizate pontru incercare trebuio sa fie cele utlizate pe santior. Acestea trebuie 64 prezinte un domeniu de utiizare corespunzator. Se pot utiliza chei manuale sau automate, cu exceptia cheilor cu impact. Cerintele cu privire fa exactitatea cheilor sunt indicate in tabelul H.1 sau H.2, dupa caz. Cheia ‘rebuie etalonaté cel pufin 0 dati pe an (sau mai des, conform recomandéiilor producatorviui echipamentului). H.5 Elemente pentru incercare ‘Trebuie realizate incercéiri separate pe esantioane reprezentative prelevate din fiecare lot de elemente de Imbinare, implicate. Elementele pentru Incercare trebuie alese astfel incat toate aspectele relevante ale conditilor lor 88 fie identice. NOTA - Conditite de gantier ale elementoior de Imbinare, in special calitatea fubrifers, pot varia daca elementele ‘sunt l&sate expuse la condi de mediv extreme pe santier sau daca sunt depozitate pe 0 pericada tunga de timp, Elemente reprezentative ‘rebuie s& constea dintr-un anumit numar de suruburi, piulfe si saibe din fiecare fot de control. Elementele incercate nu trebuie reutlizate nici la incercari suplimentare nici la ‘structura. H.6 — Montaj pentru incercare Montajul pentru incercare (a se vedea figura H.1) poate include calele necesare adaptarit la dispozitivul de masurare. Elementele pentru incercare $i calele trebuie agezate astfel incat: — alcatuirea sé fie similara cu cea utiizata in practic’; — oO saiba tesitd sau 0 cata tesité sa fie agezaté sub capul surubului; — © gaiba sé fie agezata sub piulta atunci cand piulita se va roti in timpul strangerit; — lungimea de strangere, inctusiv calele si saibele, s4 fle cea minim admis in standardul relevant de produs. 183‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Legend’ + piuligs 2 gaiba sub piulita cand piulta se roteste in timput strangeri 3 cala(cale) 4 echipament de masurare a fortei in gurub: 5 —_saibd tegité a ansamblului sau cald tesita 6 cap de surub ‘igura H.1 — Asamblare tipicd a dispozitivului de masurare a forfei 1.7 Procedur pentru incercare Pentru incercéri pe santier, metoda utiizat pentry sirangerea in timpul incercari trebuie s& fie ‘aceeagi cu cea utiizatd pe santier. Pentru incercéirle pe santier, baza calibrari este de a inregistra valorile cuplului de strangere Mi, necesar atingerii pretensionarii tint in gurub. Incercairile se pot realiza fie intr-un laborator fie oriunde condijile sunt potrivite. Metoda de strangere. trebuie s& fie aceeasi cu cea utilizata pe gantier. NOTA - In anumite cazuri este mai canvenabil ca producdtorul produsului s8 verifice dac’ elementele imbin: Indeplinese inca, proprietatie deciarate fa ivrare, 184din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardiza SR EN 1090-2:2008 Trebuie wate masuri suficiente asifet incat cuplul, forfa corespunzatoare in gurub si, dac& este necesar, rotatia corespunzatoare a elementului rotit 8 permité evaluarea rezultatelor incercari conform H.8. In timpul incercdiri, nu trebuie s& se roteasca nici partea fixa nici saiba de sub partea rofita Baza calibréii este inregistrarea valorilor cuplulul M; necesare atingerii pretensionarii in surub c= O17 fa As Incercarea trebuie s8 se opreasc’ cand una din urmatoarele condifi este indeplinita — forta din gurub depageste 1,1 Fc: — _unghiul de rolire al piulitel depasesle (6+ 48) si/sau (6, + A@rnn), dupa caz; — surubul cedeaza prin rupere. H.8 — Evaluarea rezultatelor incercarii Criteriie de acceptare ale valorilor cuplului pentru metoda combinata si metoda cuplului sunt indicate in tabelele H.4 5i, respectiv H.2. ‘Tabelul H.1 — Valorile maxime ale lui ey pentru metoda combinata Numar de incercari a (Moss ~ Moi) Me 0,25 Condifi necesare pentru echipamentul de incercare: incerfitudinea dispozitivutui calibrat pentru masurarea fortei in surub 6 %, eroarea de repetabitiate + 3 %, exactitatea cheii de strangere, calibrate + 4%, | eroarea de repetabiitate. ‘Tabelut H.2— Vatorile maxime ale tui Vy pentru metoda cuplului wm [ee a Condi necesare pentru echipamentul de incereare: Incorttudinea dispozkivului callbrat pentru méisurarea fortei in gurub + 2 %, eroarea de repetabilitate + 1 %, exacitatea cheii de strangere, calibrate + 4%, eroarea de repetabilitate + 1 %. q Eau zMay y, oS “ n-t “My Daca este necesara verificarea lor, criterile de acceptare pentru rotate At; si AG; trebuie 8 fie cele indicate in partea relevanta a EN 14399 pentru elementele de imbinare din lot. ow NOTA -Rotatite 40} si 49 sunt iustrate in figura 2 din EN 14399-2:2005. 185RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romar SR EN 1090-2:2008 Daca rotatile sunt verificate, trebuie masurat’ forta maxima din surub (adica forfa corespunzétoare rotatiei 44). Cerinja este ca forta maxima sd fie mai mare sau egald cu 0,9 fy As CU fa si A, pe baza valoriior nominale. HS“ Raport de incercari Urmatoarele informatii minimale trebuie incluse Th raportul de incercari: — data incerearit — _numérut de identificarea a lotului sau a lotului extins; — numarul de elemente incercate; —- denumirea elementelor de imbinare; — marcarea suruburilor, piulitelor si gaibelor, — starea acoperirii sau finisdrii suprafetei si lubriferi; dupa caz, desorierea alteratior suprafetelor datorate expunerii pe gantier; —— lungimea de strdingere pentru incercare; — detalii ale montajului pentru incercare si ale dispozitivelor utilizate pentru masurarea forte: si ceuphul — remarci cu privire fa realizarea incescarilor (inclusiv conditile si procedurile de incercare speciale, cum af fi ésucirea capulsi surubului); — _rezultatele incercarii, conform aceste’ anexe; — specificatii pentru pretensionarea elementelor de imbinare referitoare la lotul pentru verificare Incercat. Raporiul de incercare trebuie semnat gi datat. 186ia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Anexa J (normativa) Utilizarea indicatorilor directi de efort de tip saiba compresibila JA Generalitati Aceasté anexa indicé cerinjele pentru montarea si verificarea indicatorilor directi de efort de tip gaibi compresibila. J2 = Montare Indicatorit sunt, in general, montafi sub capul gurubului iar surubul este, In general, strans prin rotirea piulitei, aga cum se indica in figura J.1 2). Accesul jimitat la capul gurubului pentru a inspecta jocul indicatorutuk poate duce ta montarea acestuia sub piulfé. Daca indicatorut este utiizat in acest mod, atunci saiba de sub piulitd se monteazé intre proeminentele indicatorului si piulitd (a se vedea figura H 1 b)). Legenda 1 indicator zy eal 3 Saba de sub pita NOTA Pentru aplcafle cu suruburi 19.9, sub capul surubulu este necesard o gaiba tesita a) montare sub capul surubului, inainte de strangere Legend’ 1 Indicator 2 Saiba de sub piutis 3 Joc NOTA Pent apicatile cu suruburi 10.9, sub copul surubului este necesaré 0 gaiba togit 'b} montare sub piulifé, inainte de strangere. Figura J. — Strangerea gurubulut prin rotirea piuli (metoda normal de asamblare) 187ia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Conditile datorate accesului limitat pot impune strangerea surubuiul prin rotirea capului gurubului. in acest caz se monteazé o saiba sub piulitd, intre proeminentele si suprafata de rezemare a piulitei, aga ‘cum se indica in figura J.2 a) Daca spatiul pentru pozitionarea surubului este mic si dac& accesul pentru inspectarea joculul indicatorutui_este_timitat,estenecesar_ca_indicatorul_s8_fie_montat-sub_capul_surubului_si_intreg. ansamblul strans prin rotirea capului surubului. In acest caz, saiba de sub gurub este montata intre proeminentele indicatorului si suprafata de rezemare a piulitel (a se vedea figura J.2b). Legends 1 Saiba indicator 2 Sala de sub pins 3 doc 4 Clit complet 2) montare sub piulta, inainte de strangere Legends + Sait indicator 2 Saida de sub suru 3 be NOTA. Pentru apicatile cu suruburi 10.9, este necesaré o gaiba plans sub piv b) montare sub capul surubului, inainte de strangere Figura J.2 — Strangerea surubului prin rotirea surubului (metoda alternativa de asamblare) J3 Verificare Pentru a determina daca indicatorul direct de efort s-a comprimat conform cerinjelor din prEN 14398-9, trebuie utitzat un calibru pentru grosime, conform tabelului J.1 188de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociat SR EN 1090-2:2008 Tabelul J.1 — Grosimea calibrulut pentru grosime Grosime a catibrului pentru ‘Amplasarea indicatorulul ‘grosime (a) rom), Sub caput surubulul, cand se roteste piulta (figura Jt a)) ‘Sub piuita, cand se roteste gurubul (igura J.2 a)) ‘Sub piulit, cand se roteste pholta (Bgura J.1 b)) 028 ‘Sub capul surubulu, c&ind se roteste surubul (igura 5.2 b)) . (o)Acesttabel se apc indicatonior H8 i HO. - | 9,40 Jocu! indicatoruiui trebuie verifical cu un calibru “nu se accepta’ce echipament de verificare. Callibrul pentru grosime trebuie indreptat catre centrul surubului, aga cum se indica in figura J.3. a — CED Legenes 1 Jocul “Nu se accept” dacd apare un refuz 2 Jocul“Se accept’ dac& nu apare un refuz Figura J.3 — Verificarea jocului indicatorului Indicatorst a fost comprimat suficient cdnd numéru! de refuzuri al catibrului pentru gfosime indeplineste cerinfole indicate in tabelut J.2. 189SR EN 1090-2:2008 Tabelul J.2 — Refuzul calibrulul pentru grosime Numar de proeminente ale | Numar minim de refuzuri ale indicatorutui calibrulut pentru grosime* 3 Ke * Tnt-an grap de guruburi dnw-o mbinare nu tele ca mal mult de 10 % din idtcator sa indice comprimare maxims, : § a z 5 < 3 z 3 2 g g 5 3 es é 4 é 190Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Anexa K {informativa) Suruburi hexagonale cu injectie K1 Generalitati Aceast’ anexa prezinta informatii cu privire la furnizarea ¢i utlizarea guruburilor hexagonale cu injectie. ‘Se recomanda utlizarea suruburilor cu injectie ca suruburi nepretensionate sau pretensionate, dupa cum se specifica. Umplerea golulu dintre surub si suprafata interioara a gduri se realizeaza printr-un crificiu mic din capul surubului, asa cum se indica in figura K.1. Dupa injectie i polimerizarea completa a raginii, imbinarea devine rezistenta fa alunecare. 4 Legends 1 ‘Gaura pentry inject 2 Saiba tesita 2 Raging 4 Canelurd de rasullare tn gaiba Figura K.1 — Surub cu injectie intr-o imbinare cu petrecere dubla Suruburile cu injectie trebuie realizate din materiale conform articolului 5 si utllizale conform prevederilor articolului 8, completate cu recomandérile din aceasta anexa, NOTA - Informati detatiate sunt indicate tn {50}. K.2 — Dimensiuni gauri Jocul nominal al suruburilor in gaurd trebuie s8 fie de 3 mm. Pentry guruburi mai mici decat M27, se Fecomanda reducerea jocului la 2 mm, aga cum se indica la 6.6 pentru gaurile rotunde normale. 191s Z Fe 5 s z 3 S 2 zg g 5 3 z Asociatia de Standardizare din Romar SREN 1090-2:2008 «3 Suruburi ‘Capul surubului trebuie prevazut cu un orificiu cu pozitia si dimensiunile indicate in figura K.2. Daca sunt utilizate alte duze deca cele din material plastic, marginea trebuie tesité pentru a asigura otangare suficient’, Dimensiuni in mitimetri Legenda 1 Duza echipamentului de inectare Figura K.2 — Orificiu in capul surubulul K4 — Gaibe Se recomanda s8 se uiizeze 0 gaib3 special’ sub capul surubului, Diametrul interior al acestel gaibe frebuie sa fie mai mare cu cel putin 0,5 mm decat diametrul real al gurubului, Se recomanda prelucrarea unei margini, conform figurié K.3 a) sau K.3 b). eee Pg aor | al as rani ose a) Gaurita b) Tesita Figura K.3 — Pregatirea gaibei pentru utilizare sub capul gurubultii 192Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 ‘SR EN 1090-2:2008 Se recomanda agezarea saibei de sub capul surubului cu partea prelucrata catre capul surubului Se recomanda utiizarea sub piulifé a unei gaibe speciale cu o degajare, conform figurii K.4. Marginile degojari trebuie sa fle netede gi rotunde. ‘Se tecomandé pozitionarea saibet de sub piulté cu degajarex céitre piulta Legends 1 Degajare Figura K.4 — Pregatirea saibei pentru amplasare sub piulita K5 — Plulife ‘Se poate considera ci piulifele sunt suficient de fixate de catre raisin. K6 — Rasind Se recomanda ulilizarea unei ragini cu dowd componente. Bupa amestecarea celor doua componente, produsul trebuie s& ib’, la temperatura de punere in operé, 0 viscozitate astfel incat spatile inguste din imbinarea cy surub sa fie usor de umplut. Totusi, ragina nu trebuie s8 mai curga dupa ce presiunea de injectare a fost indepartata Durate de pastrare a rasini in recipient la temperatura ambiantd trebule 88 fle de cel putin 15 min, Daca nu existé date disponibile, se recomanda realizarea Incercétilor procedurii pentru a determina temperatura si timpul de polimerizare corespunzatoare. Se recomanda determinarea rezistentei de calcul a raginii, prin utifizarea unei proceduri similare celet utilizate pentru determinarea coeficientului de frecare, aga cum se indic& in anexa G. K7 — Strangere ‘Se recomanda realizarea strangerii suruburilor conform articolulul 8, inainte de inceperea proceduri de injectare. 193RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 K.8 — Montare ‘Se recomanda realizarea montairii conform recomandaiilor producaitorului de produs. “Temperatura raginiT Webule sé fie Inlre 15 °C si 25°C. La temperaturi foarte scazute, se recomanda preincalzirea rasinii si, daca este cazul, elementelor din ofel. Daca temperatura este prea ridicata, pentru obturarea orificiului din cap sia degajari din gaiba imediat dupa injectare se poate utiliza argia de modelare. Imbinarea trebuie sa fie uscata pe parcursul injectari NOTA 1 ~ Pentru uscare este necesard, in general, 0 zi cu vreme uscatd Inainte de Inceperea proceduril de injectare, Timpul de polimerizare trebuie sa fie astfe! incat ragina s& polimerizeze inainte ca structura sa fie solicitata, Incdizirea dupa injectare este permis’ pentru reducerea timpului de polimerizare, daca este necesar. NOTA 2.- In unele cazuri, de exempt la repararea podurilor de cale fersta, acest timp poate fi scurt. Pentru a reduce timpul de polimerizare (pana la aproximativ 5 h), este posibil $8 se incalzeasca imbinarea pana la 50 °C ‘dupa explrarea duratei de pastrare a rasinil 194Asoclatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Anexa L (informativa) Ghid pentru organigrama de elaborare si utilizare a WPS ~~ Catcarea proces de suse print-o meted conform tabeldor 12 5) 19> _ _-— Presitires Ws peru prodta baat pe processle verbale relevante de > callicare a procoduri de sudare oe ‘zaren WPS. pentu pile cna —~ eee ae nen eae anes SS — ‘END, conform taba 24 —— - —~Ciarea WS dupa pine cn ou Figura L.1— Organigrama pentru elaborarea i utilizarea WPS 195RUUKKI ROMANIA SRL, 28/04/2010, ‘Asoolatia de Standardizare din Romani SR EN 1090-2:2008 Anexa M (normativa) Metoda secventialé de verificare a elementelor de imbinare M1 Generalitati Metoda secvenjialé de verificare a elementelor de imbinare trebuie aplicata conform principiilor enuntate in ISO 2859-5, al cérui scop este de a specifica regull bazate pe determinarea progresiva a rezultatelor verificari. 180 2859-5 specifica doud metode pentru stabilirea planurilor de egantionare secventiala: © metoda numerica si o metoda graficd. Metoda graficd se aplic’ pentru verificarea elementelor de imbinare. ln metoda grafica (a se vedea figura M.1) axa orizontala reprezinta numarul elementelor de imbinare verificate $i axa verticala reprezinta numérul elementelor de imbinare-defecte. Liniile de pe grafic definesc trei zone: zona de acceptare, zona de respingere gi zona de indecizie. Ata timp cat rezultatul verificarii se affa Tn zona de indecizie, verificarea trebuie continuata pana cand curba cumulata ajunge in zona de acceptare sau in zona de respingere. Acceptare inseamna cA nu mai este necesar’ o verificare suplimentara a esantioanelor. Mai jos sunt indicate doua exemple. Nomar de elemente de imbinare verificate Numa de elemente de imbinare defecte Zona de respingere Zona de indecizie Zona.de accaptere Figura M.1 — Exemplu de diagrama secventiala de verificare 196& a Z 3 ¢ 3 5 i 3 & g 3 3 Z do Standardizare din Roma Asoct ‘SR EN 1090-2:2008 EXEMPLE Linie punctata AI patrulea ial optulea elemente de imbinate au fost gasite defecte. inspectia @ continuat pans ‘a intorsectarea liniol verticale de separare. Rezuitatul asie “accoptare” Linie rtrerapta’ A dolte,"al gaselea’ af dotsprezecilos element de tmbinare au fost gasite defecte: lesirea din zona de indecizie so sityeazd in zona de respingere. Rezultatul este "respingere’ Unmatoarele diagrame, M.2 (tip secventiat A) si M.3 (tip secvential B) se aplica, dupa caz. a) Tip seovential A: 41) numér minim de elemente de imbinare care trebuie verificate: 5 2) numar maxim de elemente de imbinare care trebuie verificate: 16 7 T | | | | | c yon Bw bow WD 9. 7 3 #3 9 Figura M.2 — Diagrama de tip secvential A Legends 1 Numar do elemente verificate 2. Mums de elemente defecta 197Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 b}_ Tip socvential B: 1) numer minim de elemente de imbinare care trebuie verificate: 14 2) numér maxim de elemente de Imbinare care trebuie verificate: 40, Legenda 1. Numdr de elomente verificate 2. Numar de etemente dofecte Figura M.3 — Diagrama tip secvenfial B 198Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 26/01/2010 SR EN 1090-2:2008 Bibliografie [1)_ prEN 1090-1, Steet and aluminium structural components — General delivery conditions [2] EN 1990:2002, Eurocode — Basis of structural design [3] EN 1993-1-1, Eurocode 3: Design of steel structures — Part 1-1: General rules and rules for buildings {4} EN 1993-1-2, Eurocode 3: Design of stee! structures — Part 1-2: General rules - Structural fire design [5] EN 1993-1-3, Eurocode 3 - Design of steel structures — Part 1-3: General rules - Supplementary rules for cold-formed members and sheeting {6} EN 1993-1-4, Eurocode 3 - Design of stee! structures — Part 1-4: General rules - Supplementary rules for stainless steels I7] EN 1993-15, Eurocode 3 - Design of stee! structures — Part 1-5: Plated structural elements {8} EN 1993-1-7, Eurocode 3: Design of steel structures — Part 1-7: Plated structures subject to out of plane loading {9} EN 1993-1-9, Eurocode 3: Design of stee! structures — Part 1-9: Fatigue HOJEN 1993-1-10, Eurocode 3: Design of steel structures — Part 1-10: Material toughness and through-thickness properties [IJEN 1993-1-11, Eurocode 3 - Design of stee! structures — Part 1-11: Design of structures with tension components H2JEN 1993-1-12, Eurocode 3 - Design of ste! structures — Part 1-12: Additional rules for the extension of EN 1993 up to steel grades $ 700 [IS}EN 1993-2, Eurocode 3: Design of stee! structures — Part 2: Stee! Bridges [14]EN 1993-3-1, Eurocode 3 - Design of steel structures — Part 3-1: Towers, masts and chimneys — Towers and masts HS]EN 1993-3-2, Eurocode 2 - Design of stee! structures — Part 3-2: Towers, masts and chimneys - Chimneys: HBJEN 1999-4-1, Eurocode 3 - Design of ste! structures — Part 4-1: Silos IITJEN 1993-4-2, Eurocode 3- Design of steet structures — Part 4-2: Tanks [B}EN 1993-4-3, Eurocode 3- Design of stee! structures — Part 4-3: Pipelines H9}EN 1993-5, Eurocode 3 - Design of stee! structures — Part 5: Piling R2OJEN 1993-6, Eurocode 3 - Design of steel structures — Part 6: Crane supporting structures [21]EN 1994 (all parts), Euracode 4: Design of composite stee! and concrete structures [22]EN 1998-1, Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistanse — Part 1: General rules, sefamic actions and rules for buildings 199Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 23}EN 10020, Definition and classification of grades of steel [24)EN 1027-1, Designation systems for steels — Part 1: Steel names [25)EN 1027-2, Designation systems for stee! — Part 2: Numerical system [28]EN 10079, Definition of ste! products [27IEN 10162, Cold rolled stee! sections — Technical delivery conditions — Dimensional and cross- sectional tolerances [28]EN 1301-1, Crane — General design — Part 1: General principles and requirements [29]CEN ISO/TR 3824-6, Quality requirements for fusion welding of metallic materials — Part 6: Guidelines on implementing ISO 3834 (ISO/TR 3834-6:2007) [B0}EN ISO 2320, Prevailing torque type steel hexagon nuts — Mechanical and performance ‘properties (ISO 2320:1997) [B1JEN ISO 7040, Prevailing torque type hexagon nuts (with non-metallic insert), style 1— Property classes 5, 8 and 10 (ISO 7040:1997) [S2]EN ISO 7042, Prevailing torque type all-metal hexagon nuts — Properly classes 5, 8, 10 and 12 (ISO 7042:1997) [83]EN ISO 7719, Prevailing torque type all-metal hexagon nuts, style 1 — Property classes 5, 8 and 10 (ISO 7718:1997} [BS]EN ISO 10511, Prevailing torque type hexagon thin nuts (with non-metallic insert) (ISO 10511:1997) [BSJEN ISO 10512, Prevailing torque type hexagon nuts (with non-metallic insert), style 1, with metric fine pitch thread ~ Property classes 6, 8 and 10 (ISO 10512:1997) [36]EN ISO 10518, Prevailing torque type all-metal hexagon nuts, style 2, with metric fine pitch thread — Property classes 8, 10 and 12 (ISO 10513:1997) ISTIEN ISO 9000, Quality management systems — Fundamental and vocabulary (SO 9000:2005) [S8}EN 1SO 21670, Hexagon weld nuts with flange (ISO 21670:2003) [9] EN ISO 17652-2, Welding — Test for shop primers in relation to welding and allied processes — Part 2: Welding properties of shop primers (ISO 17652-2:2003) [40}1SO 1803, Building construction — Tolerances — Expression of dimensional accuracy — Principles and terminology [41}180 3443-1, Tolerances for building — Part 1: Basie principles for evaluation and specification [42}1SO 3443-2, Tolerances for building — Part 2: Statistical basis for predicting fit between components having & normal distribution of sizes [43]1S0 3443-3, Tolerances for building — Part 3: Procadures for selecting target size and predicting fit [44] 80 10005, Quatity management systems — Guidelines for quality plans [AS}ISO/TR 15608, Welding — Guidelines for a metalic material grouping system 200‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 SR EN 1090-2:2008 {46 ISOPTR 17663, Welding — Guidelines for quality requirements for heat treatment in connection with welding and allied processes [AT}ISO/TR 20172, Welding — Grouping systems for materials — European materials [MS]ASTM~A325-06, Standard Specification for Structural Bolts, Steel, Heat Treated, 120/105 kst Minimum Tensile Strength [49] FORCE Technology Report No. 94.34, Reference colour charts for purity of purging gas in stainless steel tubes. J. Vagn Hansen. revised May 2006 {50} ECCS No 79, European recommendations for bolted connections with injection bolts; August 1994 151]8CSA and Gatvanizers Association Publication No. 40/05 — Galvanizing structural steelwork — An approach to the management of liquid metal assisted cracking; 2005 {62]DASt-Ri 022 Guidance for hot dip zinc coating (in preparation) 201RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani ‘SR EN 1090-2:2008 Anexa national NA (informativa) Corespondenta standardelor europene si internationale cu standardele 2.24 Ofeluri EN 10017:2004 EN 10021:2006 EN 10024:1995 EN 10025-1:2004 EN 10025-2:2004 EN 10025-3:2004 EN 10025-4:2004 EN 10025-5.2004 EN 10025-6:2004 EN 19029:1991 ‘oT ‘oT 1OT 1oT wT ‘oT (oT 1DT (oT iT nationale SR EN 10017-2005 Sarme laminate din otel nealiat destinate treflari si'sau faminari fa rece. Dimensiuni si tolerante SR EN 10021:2007 Conditii tehnico generale de livrare pentru produse de ofel SR EN 10024:1998 Profile | cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma gi la dimensiuni SR EN 10025-1:2005 Produse laminate ta cald din ofeluri pentru construct Partea 1: Condit tehnice generale de tivrare SR EN 10025-2:2004 fa cald din ojeturi de constructi. jehnice de livrare pentru oleluri de Produse laminal Partea 2: Condi constructii nealiate SREN 10025-3:2004 Produse laminate ta cald din oteluri de constructi Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de construct sudabile cu granulatie find tn stare normalizata/taminare normalizaté ‘SREN 10025-4:2004 Produse laminate ta cald din oteluri de constructi. Partea 4: Conditii tehnice de tivrare pentru ofeluri de construct sudabile cu granulatie fing objinute prin laminare termomecanica SREN 10025-5:2005 Produse laminate la cald din oleturi pentru construct Partea 5: Conditii tehnice de tivrare pentru oteluri de constructii cu rezistentaé imbunatatité la coroziunea atmosferica ‘SREN 10025-6:2005 Produse faminate Ia cald din oteluri pentru constructi: Partea 6: Condit tehnice de livrare pentru. produse plate din otel cu fimité de curgere ridicata in starea clita si revenit SR EN 10029:1995 Table de ojel laminate fa calé, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm, Tolerante la dimensiuni, de forma si la masa 202Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/04/2010 EN 10034:1993 EN 10048-1996 EN 10051:1991+A1:1997 EN 10055:1995 EN 10056-1:1995 EN 10056-2:1993 EN 10058:2003 EN 10059:2003 EN 10060:2002 EN 10061:2003, EN 10080:2005 EN 19088-1:2005 EN 10082-2:2005 \DT 1oT ‘oT oT iT ‘oT ‘oT ‘DT oT ioT 1OT SR EN 1090-2:2008 SR EN 10034:1995 Profile | si H de otel pentru constructii. Tolerante de forma sita-dimen: SR EN 10048:1998 Banda ingusté de ofel laminaté la cald. Toleranta la dimensiuni gi fa forma SREN 10051+A1:2000 Table, benzi late gi benzi late fagiate laminate continuu la cald, din ofeluri aliate si nealiate. Tolerante ta dimensiuni gi de forma SR EN 10055:2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate ta cald din ofel. Dimensiuni gi tolerante la forma si la dimensiuni SR EN 10056-1:2000 Corniere cu aripi egale si inegale din ofel pentru constructi. Partea 1: Dimensiuni SR EN 10056-2:1996 Comitere ou aripi egale gi cu aripi neegale de ote! pentru constructii. Partea 2: Tolerante de forma si la dimensiuni SR EN 10058:2004 fe lat laminat la cald pentru _utllizari_ generale. Dimensiuni si tolerane la dimensiuni gi la forma SR EN 10059:2004 Otel patrat laminat fa cald pentru utilizar generale. Dimensiuni i tolerante la dimensiuni gi fa forma ‘SR EN 10060:2004 Ofel rotund laminat ta cald pentru utlizari_ generale. Dimensiuni si toleranje la dimensiuni sila forma SR EN-10061:2004 fe! hexagonal laminat la cald pentru utilizari generale, Bimensiuni si tolerante la dimensiuni gi la forma SR EN 10080:2005 Cteluri pentru armarea betonulul. Ofeluri sudabile pentru beton armat. Generalitagi SR EN 40088-1:2005 Ojeluri inoxidabite. Partea 1: Lista ojeluriior inoxidabile SREN 10088-2:2005 Ofeluri inoxidabile. Partea 2: Condit tehnice de tivrare pentru table/table groase si benzi din oeluri rezistente ta coroziune pentru utiizdri generale 203RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romat EN 10088-3:2005 EN 40131:2006 EN 10139:1997 EN 10140:2006 EN 10143:2006 EN 10149-1:1995, EN 10149-2:1995, EN 10149-3:1995, EN 10160:1999 EN 10163-2:2004 EN 10162-3:2004 wT ‘oT wT ‘oT ‘oT ‘OT ‘oT ‘oT oT SR EN 1090-2:2008 SR EN 10088-3:2005 Ofeluri inoxidabile. Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru semifabricate,.bare, sérme. laminate, -sarme frase, profile gi produse formate la rece din ojeluri rezistente la coroziune pentru utilizari generale ‘SR EN 10131:2007 Produse plate laminate la rece, neacoperite, din ofel cu continut scazut de carbon sau din ofel cu limit de curgere ridicatd, pentru ambutisare la rece. Tolerante la dimensiuni gi de forma SR EN 10139:1999 Benzi inguste, laminate la rece din ofeluri cu continut scézut de carbon pentru deformare la rece. Condit tehnice de livrare SR EN 10140:2007 Banda ingusta laminata le rece. Tolerante ta dimensiuni sila forma SR EN 10143:2006 Table si benzi de ofel acoperite termic continuu, Tolerante ta dimensiuni gi de forma SR EN 10149-1:1998 Produse plate faminate la cald din oteturi cu limita de curgere ridicaté pentru deformare la rece. Partea 1 Condit generale de livrare SREN 10149-2:1998 Produse plate laminate la cald din ofeluri cu limita de curgere ridicaté pentru deformare la rece. Partea 2 Conditii de fivrare a ofelurilor obtinute prin laminare termomecanic SREN 10149.3:1998 Produse plate laminate Ia cald din oteluri cu timita de curgere ridicaté pentru deformare 'a rece. Partea 3: Condit de livrare @ ofeluriior in stare normalizaté sau taminat normalizat SR EN 10160:2004 Examinarea ultrasonic’ a produselor plate de ole! cu grosime egala sau mai mare de 6 mm (Metoda prin reflexie) SR EN 10163-2:2005 Condit de fivrare eu-privire ta starea suprafetei tablelor, platbenzilor si profietor de otel laminate la cald. Partea 2: Table si platbenzi SR EN 10163-3:2005 Condit de livrare cu privire la starea suprafetel tablelor, platbenailor si profilelor de ole! laminate la cali. Partea 3: Profite 204de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociat EN 10164:2004 EN 10769-4:2003 EN 10169-2:2006 EN 10169-3:2003 EN 40204:2003 EN 10210-1:2006 EN 10210-2:2006 EN 10219-1-2006 EN 10219-2:2006 EN 10268-2008 EN 10219-1:2006 oT ior 107 ‘oT ‘oT ‘oT iT tor oT ‘oT wor SR EN 1090-2:2008 ‘SR EN 10164:2005 Ofeluri_de constructii cu caracteristici de deformare imbunatatite pe directie perpendicular pe suprafata rodusulul. Condit tehnice de livrare ‘SREN 10169-1:2008 Produse plate de ote! acoperite continuy cu materiale organice (acoperire in band’ continua). Partea 1: Generalititi (definifi, meteriale, tolerante, metode de incercare) SR EN 10169-2:2006 Produse plate de oe! acoperite organic continuy {acoperire in banda continua). Partea 2: Produse pentru aplicatii exterioare in constructii SR EN 10169-3:2004 Produse plate de otel acoperite continuu cu materiale organice (acoperire in banda continua). Partea 3: Produse pentru aplicatiiinterioare in construct SR EN 10204:2005 Produse metaiice. Tipuri de documente de inspectie ‘SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru construct, din ofeluri de constructie nealiate gi cu granulatie find. Partea 1 Condit tehnice de fivrare SR EN 10210-2:2006 Profile cave fnisate la cald pentru construct, din ofeluri de constructie nealiate si cu granulatie find. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale profilutui SR EN 10219-1:2006 Profile cave deformate ta rece peniru construct, din oteluri de constructie neaiiate si cu granulatie find. Partea 1: Condi tehnice de fivrare SR EN 10219-2:2006 Profile cave deformate la rece pentru construct, din ofeluri de constructie nealiate si cu granulatie find Partea 2: Dimensiumi, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale profilulu: ‘SR EN 10268:2007 Produse plate laminate la rece din oteluri cu limit de ‘curgere ridicaté pentru formare fa rece. Condit generale de livare ‘SR EN 10219-4:2006. Profile cave deformate ta rece pentru constructit, din oteluri de constructie nealiate si cu granulate find, Partea 1: Condifi tehnice de livrare 205.‘Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 EN 10219-2:2006 ior EN 10268:2006 1DT EN 10279-2000 DT EN 10296-2:2005 1OT EN 10297-2:2005 iT EN 10946:2009 ior EN ISO 1127:1996 ‘or EN ISO 9445:2006 ‘oT 1so 49972007 _ 2.2.2 Ofeluri turnate EN 10340:2007 iT SR EN 1090-2:2008 SR EN 10219-2:2006 Profile cave deformate la rece pentru construct, din -oleluri_de_constructie nealiate si cu. granulatie fin’, Partea 2: Dimensiuni, toleranfe la dimensiuni si caracteristici ale profilului SR EN 10268:2007 Produse plate laminate la rece din ofeluri cu limita de ‘curgere ridicaté pentru formare ta rece. Condifi generale de livrare SR EN 10279:2002 Profile U de ofel laminat ta cakd. Tolerante la forma, dimensiuni sila mas& SR EN 10296-2:2006 Jevi de otel circulare sudate pentru utilizare in construct mecanice generale si in constructia de masini. Condifi tehnice de livrare. Partea 2: Tevi de otel inoxidabil SR EN 10297-2:2008 evi de otel fard suduré pentru utilizare in constructii metalice generale si in constructia de masini. Conditit tehnice de livare. Partea 2: Tevi de otel inoxidabil SR EN 10346:2009 Produse plate de ote! acoperite continuy prin imersie la ald. Conditii tehnice de livrare SR EN ISO 1127:2002 Jevi de oel inoxidabil. Dimensiuni, toierante si mase finiare conventionale SR EN ISO 9445:2006 Benai inguste, benzi late, table gi benzi fasiate tdiate fa tungime din ofe! inoxidabil laminate ta rece continuu. Tolerante la dimensiuni si ta forma SR EN 10340:2008 Ofeluriturnate pentru constructi 2.2.3 Materiale consumabite pentru sudare EN 756.2004 wT SR EN 756.2004 Materiale consumabite pentru sudare. Srme pline, cupluri sarma plind - flux si sérmai tubulard - flux pentru sudarea cu arc electric sub strat de flux @ ofelurior ealiate si cu granulate find. Clesificare 206{UUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani EN 757:1997 EN 760:1996 EN 1600:1997 EN 13479-2004 EN 14295:2003 EN ISO 636:2008 ENISO 2560:2005 EN ISO 13918:2008 EN ISO 14175:2008 ENISO 14341:2008 EN ISO 14343:2007 oT ‘oT (oT DT oT ‘oT wT oF oT SR EN 1090-2:2008 SR EN 757:1998 Materiale pentru sudare. Electrozi tnveliti_ pentru sudarea-manualé: cu-are electric a ofelurilor cu fimits de curgere ridicata. Clasificare SR EN 760:1997 Materiale pentru sudare. Fluxuri pentru sudarea cu arc electric sub strat de fux. Clasificare SR EN 1600:2000 Materiale pentru. sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuaia cu arc electric a ofelurilor inoxidabile sitefractare. Clasificare SREN 13479:2005 Materiale pentru sudare. Standard general de produs Pentru metale de adaos si fluxuri pentru sudarea prin {opire a materialelor metalice ‘SR EN 14295:2004 Materiale pentru sudare. Sarme electrod, sarme tubulare si cupturi sarma-flux pentru sudare sub strat de flux @ ofpluritor de inaitd rezistenta. Clasificare SR EN ISO 636:2008 ‘Materiale consumabile pentru sudare. Vergele, sarme si depuneri prin sudare pentru sudarea WIG a olelurilor nealiate sia otelurilor cu granulate fina. Clasificare SR EN ISO 2560:2006 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a ojeluriior nealiate si ‘cu granuiatie find. Clasificare SR EN ISO 13918:2008 Sudare. Bolturi gi inele ceramice pentru sudarea cu arc electric a bolturilor SR EN ISO 14175:2008 Materiale consumabite pentru sudare. Gaze si amestecuri de gaze pentru sudarea prin topire i procedee conexe SR EN ISO. 14341:2008 Materiale consumabile pentru sudare. Sarme electrod si depuneri prin sudare pentru sudare cu arc electric in mediv de gaz protector cu electrod fuzibil a otelurilor ealiate $i cu granuiatie find, Clasificare SR EN ISO 14343-2007 Materiale pentrs sudate. Sarme electrod, sérme si vergele pentru sudarea cu arc electric a ofelurilor inoxidabile gi a otelurilor refractare, Clasificare 2078 5 Z & i 5 ci z 3 3 = 5 é ¢ g 5 é Asociat EN ISO 16834:2007 EN ISO 17632:2008 EN ISO 17633:2006 EN ISO 18276:2006 2.2.4 Asamblari mecanice EN 14399-1:2005 EN 14399-2:2005 EN 14399-3:2005 EN 14399-4:2005 EN 14399-5:2005 EN 14389-6:2005 EN 14399-7:2007 (oT oT oT .oT lor ior 1OT ‘or ior SR EN 1090-2:2008 SR EN ISO 16834:2007 Materiale pentru sudare. Sérme electrod, sarme vergele sidepuneri prin sudare pentru sudarea cu arc electric-in. mediu de gaz protector a ofelurilor cu limita de curgere ridicata. Clasificare SR EN ISO 17632:2008 Materiale pentru sudare, Same tubulare pentru sudarea cu arc electric cu sau far gaz protector oteluritor neaiiate si cu granulatje find. Clasificare SR EN ISO 17633:2006 Materiale consumabile pentru sudare. Sérme gi vergele tubulare pentru sudarea cu arc electric cu sau fara gaz protector a otelurilor inoxidabile si a ofelurilor refractare. Clasificare SR EN ISO 18276:2006 Materiale consumabile pentru sudere. Sarma tubulara pentru sudarea cu are electric in mediu de gaz protector si f4r& protectie 2 ofelurilor de inalta rezistenta. Clasificare SR EN 14399-1:2005 Asamblésri de inaita rezistenté cu. suuburi pretensionate pentru structuri metatice. Partea 1: Cerinte generale SR EN 14399-2:2005 Asamblarea constructilor metalice cu guruburi cu sezisten{4 mare pentru pretensionare. Partea 2: Incercare de performanta pentru pretensionare SR EN 14399-3:2005 Asambiairi de inaltd rezistenta cu guruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 3: Sistem HR. Ansambluri gurub cu cap hexagonal si piulifS SR EN 14399-4:2005 Asamblarea constructilor metalice cu suruburi cu rezisten{ mare pentru pretensionare. Partea 4: Sistem HV. Asambiari cu surub cu cap hexagonal si piulit SREN 14399-5:2005 Asamblairi de inalté rezistenta cu suruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 5: Saibe plate SR EN. 14399-6:2005 ‘Asambtari de inalté rezistentS cu guruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea 6: Seibe plate tesite SREN 14399-7:2008 Asamblairi de inaltd rezistenta cu surubuti pretensionate penta structuri metalice. Partea 7: Sistem HR. Ansambluri surub cu cap inecat crestat si piulits 208RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 E é 5 3 a 3 3 2 EN 14399-6:2007 EN 14399-9:2009 EN 14399-10:2009 EN 15048-1:2007 EN 20898-2:1993, EN ISO 898-1:1999 EN ISO 1479:1993 EN ISO 1481:1994 EN ISO 3506-1:1997 EN ISO 3506-21997 EN ISO 6789:2003 EN ISO 7049-1994 EN ISO 10684:2004 oT ‘oT wT iT ‘oT oT wT ‘oT oT ‘oT oT oT oT SR EN 1090-2:2008 SR EN 14399-8:2008 ‘Asamblari de inalté rezistentai cu guruburi pretensionate pentru. structuri metalice. Partea 8: Sistem HV. ‘Ansambluri surub de pasuire cu cap hexagonal si piulilé ‘SR EN 14399-9:2009 Asamblari de inaltd rezistenta cu guruburi pretensionate pentru structuri metalice. Partea S: Sistem HR sau HV. Saibe indicatoare de pretensionare pentru ansambluri suru gi piulita ‘SR EN 14399-10:2009 Asamblatri de inalta rezistenta cur guruburi pretensionate pentru structui metalice. Partea 10: Sistem HRC. ‘Ansambluri surub si piulita cu pretensionare calibrat SR EN 15048-1:2007 ‘Asamblri_cu suruburi nepretensionate pentru structuri metalice. Partea 1: Cerinte generale ‘SR EN 20898-2:1997 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 2: Piulle cu sarcini de proba indicate. Filete cu pas normat SR EN ISO 898-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asambiare executate din ofet carbon si ofel aliat. Partea 1: Suruburi Parfial gi complet filetate si prezoane (Anuiat) SR EN ISO 1479:2003 ‘Suruburi pentru tabla cu cap hexagonal SR EN ISO 1481:2001 ‘Sunuburi pentru tablé cu cap cilindric, crestat SR EN ISO 3506-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare de ofel inoxidabil rezistent la coroziune. Partea 1 ‘Suruburi partial si complet filetate gi stifturifletate SR EN ISO 3606-2:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare de ofe! inoxidabit rezistent la cosoziune. Partea 2: Piulite SR EN ISO 6789:2004 Soule de asamblare pentru surubuti gi piulite. Scule dinamometrice manuale. Condiji si metode de incetcare pentru _verificarea conformitatii proiectari, conformitati calitaqi si procedura de reetatonare ‘SR EN ISO 7049:2003 ‘Suruburi pentru tabla cu cap citindric bombat si locas cruciform SR EN ISO 10684:2004 Elemente de asamblare. Acoperiri de galvanizare fa cald 208Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 22/01/2010 EN ISO 15480:1999 EN ISO 15976:2002 EN ISO 15979:2002 EN ISO 15980:2002 EN ISO 15983;2002 EN ISO 15984:2002 ISO 10509:1992 107 1oT iDT 'OT \oT oT 1DT 2.2.5 Cabluri de inalta rezistenta prEN 10138-3 EN 10244-2:2001 EN 10264-3:2002 EN 10264-4:2002 EN 12385-1:2002+A1:2008 EN 12385-10:2002+A1:2008 EN 13411-4:2002+A1:2008 \oT (oT oT oT IDT ‘oT SR EN 1090-2:2008 SR EN ISO 15480:200 ‘Suruburi autofiletante cu cap hexagonal si guler plat cu filet pentru tabla SR EN ISO 18976:2003 Nituri tubulare cu cap bombat si tia de tragere SUSt ‘SR EN ISO 15979:2003 ‘Nituri tubulare cu cap bombat si tja de tragere, cu capat deschis. SUSt SR EN ISO 15980:2003 Nituri tubulare cu cap bombat gi tjé de tragere, cu capat deschis - SUSt SR EN ISO 15983:2003 Nituri tubulare cu cap bombat si tijd de tragere, cu capat deschis - A2/A2 SR EN ISO 15984:2003 Nituri tubulare cu cap bombat si tj de tragere, cu capat deschis - A2/A2 SR 1SO 10509:1997 Suruburi cu cap hexagonal si guler cilindro-tronconic, pentru tabla SREN 10244-2:2002 Sarme si produse trefilate din ofel. Acoperiri metalice neferoase pe sarme de ofel. Partea 2: Acoperiri de zinc ‘sau aliaj de zine SR EN 10264-3:2003 ‘Sarme si produse din sérme de olel. Sarme de otel pentry cabluri. Partea 3: Sarme rotunde si sarme profilate din ofel nealiat pentry aplicatii cu solicitari puternice SR EN 10264-4:2003 Sarme si produse trefilate din ofel. Sarme pentru cabluri. Partea 4: Sarme trefilate din ote! inoxidabil SR EN 12385-1+A1:2009 Cabluri de ofel. Securitate. Partea 1: Condifi generale SR EN 12385-10+A1:2008 Cabluri de ofel. Securitate. Partea 10: Cabluri elicoidale pentru aplicafi generale in constructii SR EN 13411-4+A1:2009 ‘Accesorii de capat pentru cabluri din sarma de otel. Secutitate. Partea 4: Mangoane cu adaos de metal sau de raging 210Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 2.2.6 Reazeme pentru structuri EN 1337-2:2004 EN 1337-3:2005 EN 1337-4:2004 EN 1337-5:2005 EN 1337-6:2004 EN 1337-7:2004 EN 1337-8:2007 2.3 Pregatire EN ISO 9013:2002 180 282-2:1988 CENITR 10347:2006 24 Sudare EN 287-4:2004 EN 1011-1:1998 EN 1011-2:2001 (oT \DT ior iT ‘OT ‘oT ‘oT ‘DT ‘oT wor SREN 1090-2:2008 SR EN 1337-2:2004 Reazeme pentru structuri, Partea 2: Elemente de alunecare SR EN 1337-3:2005 Reazeme pentru structuri. Partea 3: Aparate de reazem din elastomeri SR EN 1337-4:2004 Reazeme pentru structuri. Partea 4: Aparate de reazem ou rulouri SR EN 1337-5:2005 Reazeme pentru structuri. Partea 5: Aparate de reazem tip oala SR EN 1337-6:2004 Reazeme pentru structuri. Partea 6: Aparate de reazem cu balansiere SR EN 1337-7:2004 Reazeme pentru structuri, Partea 7: Aparate de reazem sferice si cilindrice din PTFE SR EN 1337-8:2008 Aparate de reazem pentu structuri. Partea 8: Aparate de reazem ghidate si aparate de reazem blocate SR EN ISO 9013:2003 ‘Taiere termic’. Clasificarea taierilor termice. Specificatii geometrice ale produselor gi tolerante referitor ta calitate SR EN 287-1:2004 Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea 1 Ofeluri SR EN 1011-1:2001 Sudare. Recomandari pentru sudarea _materialelor metalice. Partea 1: Ghid general pentru sudarea cu arc electric (Anutat) SR EN 1011-2:2002 Sudare. Recomandari. pentru sudarea_materialelor metalice. Partea 2: Sudarea cu arc electric a ofelurilor fesitice 24Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 EN 1011-3:2000 EN 1418:2000 EN ISO 3834-1:2005 EN ISO 3834-2:2005 EN ISO 3834-3:2005 EN ISO 3834-4:2005 EN ISO 3834-5:2005 ENISO 3834-62050 2008 CEN ISO/TR 3834-6:2007 EN 1SO 4063:2000 EN ISO 5817:2007 1oT ior OT ‘oT !oT ‘oT oT 1DT ‘oT (oT 1DT SR EN 1090-2:2008 SR EN 1011-3:2002 ‘Sudare. Recomandéri pentru sudarea_materialelor metalice. Partea 3: Sudarea cu arc electric a ofeluriior inoxidabite SREN-1418:2000 Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru sudarea electric prin presiune, pentru sudarea ‘mecanizata gi automata a materialelor metalice SR EN ISO 3834-1:2006 Cerine de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalic. Partea 1: Criteri pentru selectarea nivelului adecvat al cerintelor de calitate SR EN ISO 3834-2:2006 Cerinfe. de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 2: Cerinfe de calitate complete SR EN ISO 3834-3:2006 Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 3: Cerinfe de calitate normale SREN ISO 3834-4:2006 Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 4: Cerinte de calitate elementare SR EN ISO 3834-5:2006 Cerinje de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 5: Documente cu care este necesara conformarea pentru _declararea conformitatii cu cerintele de calitale ale ISO 3834-2, {SO 3834-3 sau ISO 3834-4 SR EN ISO 3834-5:2006/AC:2009 Cerinte de calitale pentru sudarea prin topire a materialelor metalic. Partea 5: Documente cu care este necesaré conformarea pentru _declararea conformitatii cu cerinjele de calitate ale SO 3834-2, ISO 3834-3 sau ISO 3834-4 SR CEN ISO/TR 3834-6:2008 Cerinje de calitate pentru sudarea prin topire a materiatelor metalice. Partea 6: Ghid de implementare a 1S0 3834 SR EN ISO 4063:2000 Sudare si procedee conexe. Nomenciatorul procedesior si numerete de referints SR EN ISO 5817:2008 ‘Sudare. Imbinari sudate prin topire din ofet, nichel, titan si aligjele acestora (cu exceptia sudérii cu fascicul de electroni). Niveluri de caltate pentru imperfectiuni 212Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 EN ISO 9692-1:2003 EN ISO 9692-2:1998 EN ISO 13916:1996 EN ISO 14373:2007 EN ISO 14554-1:2000 EN ISO 14554.2:2000 EN ISO 14555:2006 EN ISO 14731-2008 EN ISO 15609-1:2004 EN ISO 15609-4:2004 EN ISO 15609-5:2004 EN ISO 15610:2003 oT wT wT oT oT (oT ‘oT ior ‘oT oT ‘oT ‘oT SR EN 1090-2:2008 SR EN ISO 9692-1:2004 Sudare si procedee conexe. Recomandari_ pentru pregatirea imbinari. Partea 1: Sudare manualéi cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric cu -electrod fuzibil In_mediu de gaz protector, sudare cu gaze, sudare WIG gi sudare cu radiatiia ofeluriior SR EN ISO 9692-2:2000 Sudare si procedee conexe. Pregitirea Imbinarit Partea 2: Sudarea cu arc electric sub strat de flux a otelurilor SREN ISO 13916:1998 Sudare. Ghid pentru masurarea _temperaturii de Preincaizire, 2 temperaturiintre treceri gi a temperaturit de mentinere a preineatziri SR EN ISO 14373-2007 Sudare electric’ prin presiune. Proceduré pentru sudarea in puncte a ofelurilor cu continut scazut de carbon acoperite sau neacoperite SREN ISO 14554-1:2003 Condit de calitate pentru sudare, Sudare electrica prin Presiune a materialelor metalice. Partea 1: Condit de calitate complete SR EN ISO 14554-2:2003 Conditii de calitate pentru sudare. Sudare electrica prin presiune a materialelor metalice, Partea 2: Condit de calitate elementare SR EN ISO 14555:2007 Sudare, Sudarea bolturilor pe materiale metalice SR EN ISO 14731:2007 ‘Coordonarea sudéti. Sarcini si responsabiltati ‘SR EN ISO 15609-1:2005 ‘Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru ‘materiale metalice. Specificatia procedurii de sudare. Partea 1: Sudare cu are electric ‘SR EN ISO 15609-4:2004 ‘Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Specificatia procedurii de sudare. Partea 4: Sudare cu laser SR EN ISO 15609-5:2004 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentns materiale metalice. Speciicatia procedurii de sudare. Partea 5: Sudare electricd prin presiune SR EN ISO 15610:2004 ‘Speciticatia si calificarea proceduritor de sudare pentru materiale metalice. Calificarea bazatd pe materialele consumabite supuse Incercarii 213RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani EN ISO 18611:2003 EN1SO-15612:2004 EN ISO 19613:2004 EN ISO 45614-1:2004 EN ISO 15614-11:2002 EN ISO 18614-13:2005 EN ISO 15620:2000 EN ISO 16432:2007 EN ISO 16433:2007 2.5 incercari EN 473:2008 EN 574-4:1997 1oT 1DT 1oT 'oT ‘oT iT IT wT ‘oT oT ‘DT SR EN 1090-2:2008 SR EN ISO 15611:2004 Specificatia si califcarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Calificarea pe baza experientsi de sudare SR EN ISO 15612-2004 ‘Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Calificarea prin referire la 0 procedurd standard de sudare SREN ISO 15613:2004 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Calificarea bazata pe o incercare de sudare inainte de fabricatie SR EN ISO 15614-1:2004 ‘Specificatia si calficarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Verificarea procedurii de sudare, Partea 1: Sudarea cu arc si sudarea cu gaz a oteluriior si sudarea cu arc a nichelului i a aliajelor de nichet SR EN ISO 15614-11:2003 Specificatia $i calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Verificarea procedurii de sudare, Partea 11: Sudare cu fascicul de electroni si cu laser SR EN ISO 15614-13:2005 ‘Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Verificarea proceduri de sudare. Partea 13: Sudare cap la cap prin rezistenta si sudare prin scanteiere SR EN 1SO 15620:2002 ‘Sudare. Sudarea prin frecare a materialelor metalice SR EN ISO 16432:2007 Sudare electric’ prin presiune. Proceduré pentru sudarea in relief @ ofelurilor cu continut scazut de ‘carbon acoperite sau neacoperite SR EN ISO 16433:2007 Sudare lectricd prin presiune. Proceduré pentru sudarea in lnie a ofeluriior cu continut scézut de carbon acoperite sau neacoperite SR EN 473:2008 Examinari nedistructive. Calificarea si certiicaree Personalului pentru examindri nedistructive (END). Principii generale SREN 571-1:1999 Examinari _nedistructive. Examinari cu lichide penetrante. Partea 1: Principii generale 214Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKK! ROMANIA SRL, 28/01/2010 EN 970:1997 EN 4290:1998 EN 1290:1998/A1:2002 EN 1290:1998/A2:2003 EN 1435:1997 EN 1435:1997/A1:2002 EN 1435:1997/A2:2003 EN 1713:1998 EN 1713:1998/A1:2002 EN 1713:1998/A2:2003 EN 1714-1997 EN 1714:1997/A1:2002 EN 1774:4997/A2:2003 EN 10160:1999 ‘oT ‘oT ‘oT 1DT wT ‘oT ‘oT ‘oT ‘oT wT wT (oT SR EN 1090-2:2008 ‘SREN 970:1999 Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate prin topire. Examinare vizuala ‘SR EN 1290:2000 Examinari nedistructive ale imbindrilor_sudate. Examinarea cu pulberi magnetice a imbinéiilor sudate ‘SR EN 1290:2000/A1:2003 Examinari nedistructive ale imbindrilor _ sudate. Examinarea cu pulberi magnetice a imbindiilor sudate ‘SR EN 1290:2000/A2:2004 Examinari nedistructive ale imbinarilor _sudate. Examinarea cu pulberi magnetice a imbinaritor sudate SREN 1435:2001 Examinari_nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiograficd a imbinaritor sudate SR EN 1435:2001/A1:2003 Examinari_nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografica a imbinérilor sudate SR EN 1435:2001/A2:2004 Examinari_nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografica a imbinéritor sudate SR EN 1713:2000 Examinari nedistructive ale sudurilor, Examinarea cu ultrasunete. Caracterizarea indicalillor din suduri SR EN 1713:2000/A1:2003 Examinati nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ullrasunete. Caracterizarea indicatilor din suduri SR EN 1713:2000/A2:2004 Examinéri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete. Caracterizarea indicatilor din suduri SR EN 1714:2000 Examinari nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ullrasunete a imbinarilor sudate SR EN 1714:2000/A1:2003 Examindri nedistructive ale suduriior. Examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate SR EN 1714:2000/42:2004 Examindrinedistructive ale suduriior. Examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate SREN 10160:2001 Examinarea ultrasonicd a produselor plate de ofel cu grosime egala sau mai mare de 6 mm (Metodé prin reflexie) 216Asociatia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 EN 12062:1997 EN 12062:1997/A1:2002 EN 12062:1997/A2:2003 EN ISO 6507-1:2005 EN ISO 6507-2:2005 EN ISO 6507-3:2005 EN ISO 6507-4:2005 EN ISO 9018:2003 EN ISO 10447:2007 26 Montare EN 1337-11:1997 ISO 4463-1:1989 ISO 7976-1:1989 ISO 7976-2:1989. 1SO 17123-1:2002 ISO 47423-22001 ISO 17123-3:2001 ISO 17123-4:2001 180 17123-6:2005 180 17123-6:2003 ISO 17123-7:2005 ‘oT ‘OT \oT ‘oT (oT ‘oT ‘oT ‘oT ‘OT IT SR EN 1090-2:2008 SR EN 12062:2001 Examindiri nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale metalice SR EN 12062:2001/A1:2003 Examin&ri nedisiructive ale Imbindritor sudate. Regul generale pentru materiale metalice SR EN 12062:2001/A2:2004 Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate. Reguli generale pentru materiale metalice SR EN ISO 6507-1:2006 Materiale metatice. Incercarea de duritate Vickers. Partea 1: Metoda de tnoercare SR EN ISO 6507-2:2006 Materiale metalice. Incercarea de duritate Vickers. Partea 2: Verificarea gi etalonarea maginilor de incercare ‘SR EN ISO 6507-3:2006 Materiale metalic. Incercarea de duritate Vickers. Pertea 3: Etalonarea mostrelor etalon SR EN ISO 6507-4:2006 Materiale_metalice. incercarea de duritate Vickers. Partea 4: Tabele de valori de duritate SR EN ISO 9018:2004 Incercari distructive ale sudurilor din materiale metalice. Incercarea la tractiune a imbinarior in cruce $i suprepuse SREN ISO 10447:2007 ‘Sudare electric’ prin presiune. Incercari de desprindere prin jupuire si cu dalta aplicate sudurilor electrice prin presiune in puncte si in relief SR EN 1337-11:2002 Reazeme pentru structuri, Partea 11: Transport, depozitare si montare 216Asociatia de Standardizare din Romanis, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 'SO 17123-8:2007 2.7 Protectie impotriva coroziunii EN 14616:2004 EN 18311:2007 EN ISO 1461:1999, EN ISO 2063:2005 EN ISO 2808:2007 EN ISO 8501-1:2007 EN ISO 8501-2:2001 EN ISO 8501-3:2007 EN ISO 8501-4:2006 EN ISO 8503-1:1995 oT ‘oT ‘oT 1DT ‘oT ‘oT or oT DT SR EN 1090-2:2008 SREN 14616:2005 Pubverizare termica. Recomandari_pentau pulverizarea termica SR EN 15311:2007 Pulverizare termic’. Componente tratate prin pulverizare termica. Condifi tehnice de livrare SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si fel. Specificati si metode de incercare SR EN ISO 2063:2005 Pulverizare termi’. Acoperiri metalice $i alte acoperiti anorganice. Zinc, aluminiu si aliajele ior SR EN ISO 2808:2007 Vopsele si lacuri. Determinarea grosimii peliculei SR EN ISO 8501-1:2007 Pregaitiea suporturiior de ote! _inaintea aplicari vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizuala a gradului de curdtare a unei suprafete, Partea 1: Grade de ruginire si grade de pregatire a suporturilor de otel eacoperite si a suporturilor de otel dupa indepartarea acoperirilor anterioare ‘SR EN ISO 8501-2:2002 Pregatirea suporturiior de otel_jinaintea aplicari vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizualad a curétenici suprafelei. Partea 2: Grade de pregatire a suporturilor de ole! acoperite anterior, dupa indepartarea locald a acoperirlor SR EN ISO 8501-3:2007 Pregatirea suporturiior de ofel_inaintea _aplicari vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizuala a curateniei suprafetei. Partea 3: Grade de pregatire 3 sudurilor, marginilor si altor suprafete cu imperfectiuni SR EN ISO 8501-4:2007 Pregatirea suporturilor de ofel_inaintea _aplicarii vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizuali a ourateniei suprafetei. Partea 4: Conditile initiale ale suprafetel, grade de progatire si grade de indepartare a ruginii dupa decaparea cu apa la presiune ridicata SR EN ISO 8503-1:2003 Pregatirea suporturior de ote! inaintea apticari vopsetelor si produselor similare. Caracteristicle rugozitatii suprafetelor de ote decapate. Partea 1 Precizar si defini referitoare la plicile de comparare ISO pentru profilul suprafetei in vederea evaluatii suprafetelor decapate abraziv 217ia de Standardizare din Romenia, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 EN ISO 8503-2:1995 EN ISO 12944-1:1998 EN ISO 12944-2:1998 EN ISO 12944-3:1998 EN ISO 12944.4:1998 EN 1SO 12944-6:2007 EN ISO 12944-6:1998 EN ISO 12944-7:1998 EN ISO 12944-8:1998 EN ISO 14713:1999 prEN ISO 19840 1oT tor ioT oT \oT 1oT iO WoT 'oT WoT SR EN 1090-2:2008 SR EN ISO 8503-2:2003 Pregatirea suporturilor de ote! inaintea _aplic&r vopselelor si produselor similare. Caracteristicile rugozitati' suprafetelor de ofe! decapate. Partea 2: Metod3 pentru clasificare a profilului unei suprafete de otel decapate abraziv. Procedeul prin comparare SREN ISO 12944-1:2002 Vopsele si lacuri, Protectia prin sisteme de vopsire a structurior de ofel impotriva coroziunii, Partea 1: Introducere general SREN ISO 12944-2:2002 Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a structurilor de otel impotriva coroziunii. Partea 2: Clasificare a mediutui ‘SR ENISO 12944-3:2002 Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a structurilor de ofel impotriva coroziunii. Partea 3: Proiectare si dispoziti constructive SR ENISO 12944-4:2002 Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a structuriior de ote! Impotriva coroziunii. Partea 4: Tipuri de suprafefe si de pregatire a suprafetelor SR EN ISO 12944-5:2008 Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a structurilor de ofel impotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de vopsire SR EN ISO 12944-6:2002 Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a structurior de ote! impotriva coroziunii, Partea 6: Metode de incercare de laborator pentru evaluarea performantei SREN ISO 12944-7:2002 Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a structurilor de ofel impotriva coroziunii. Partea 7: Executarea si supravegherea lucrarilor de vopsire SR EN ISO 12944-8:2002 Vopsole si facuri. Protectia prin sisteme de vopsire a structurior de ofel impotriva coroziunii. Partea 8: Specificatii pentru tucrari noi si pentru lucrari de intretinere SREN ISO 14713:2003 Protecjie impotriva coroziunii foniei gi “oteiuiul in ‘constructil. Acoperii de zinc si aluminiu. Linii directoare 218ia de Standardizare din Romania, RUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 & 28 Tolerante EN ISO 13920:1996 29 Diverse EN 508-1:2008 EN 508-3:2008 EN 1993-1-6:2007 ENV 13670-1:2000 480 2859-5:2005 ‘oT 1DT ioT WoT 1oT SR EN 1090-2:2008 SR EN ISO 13920:1998 ‘Sudare- Tolerante generale pentru construct: sudate, Dimensiuni pentru tungimi si unghiuri. Forme si poziti SR EN 508-1:2008 Produse pentru invelitori de acoperis din foi metalice. Specificalie pentru produse autoporiante de tabla de fel, aluminiu sau otel inoxidabil, Partea 1: Otel SR EN 508-3:2008 Produse pentru invelitori de acoperis din foi metalice. Specificalio pentru produse autoporiante de tabla de ‘sau ojel inoxidabil. Partea 3: Otel ‘SR EN 1993-1-6:2007 Eurocod 3. Proiectarea structurilor de ofel. Partea 1-6: Rezistenfa si stabilitatea placilor curbe subtiri SR ENV 13670-1:2002 Executia structuriior de beton. Partea 1: Conditi comuneRUUKKI ROMANIA SRL, 28/01/2010 Asociatia de Standardizare din Romani ‘Standardul european EN 1090-2:2008 a fost acceptat ca standard roman de cétre comitetul tehnic CT 326, Structuri de lemn si structuri metalice in construcfil Membrii Comitetului de Lecturé care au verificat versiunea romana a standardului european EN 1090-2:2008: : Pregedinte INCERC ~ Institutul National de Cercetare - dna _ Nina OCOLEANU Dezvoltare in Constructi $i Economia Constructillor Secretar INCERC — Institutul National de Cercetare - _dl_ Cristian GRIGORASENGO Dezvoltere in Construct, si Economia Constructilor ExpertASRO ASRO - Asociatia de Standardizare din dna Mariana CRACIUN Romania Versiunea romana a prezentului standard a fost elaborata de dt Mihail PACHITAC. Un standard roman nu confine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utifzatorii standardului sunt réspunzétori de aplicarea corecté 2 acestuia, Este important ca utilizatorit standardelor romane s& se asigure c& sunt in posesia ultimei edifii si a tuturor modificdrior. Informatile referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane si in Buletinul Standardizéri.

SR en 1090-2 2009 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SR en 1090-2 2009 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și