Il

I
I
I
I
I

|hna de creste papilare, a cdror imprimare

Ihneaze amprentele.
in dermse afldvasede sdnge
i ffiatice, glandesebacee,foliculipilogi,canalele
fndelor sudoripare,fibre nervoase libere,
corpusculiiMeissner,
Krause9i Ruffini(fig
.2.35).
Hipodermuleste
compusdinfesutconjunctiv
lax
gi adiposin care se afli glomeruliiglandelorsudoripare, receptoriitactili reprezentalide terminalii
nervoaselibere, precumgi receptoriitermici,corpusculiiRuffinigitactiliPacini(fig.
2.35).in pielese
pentrurecep{ioafli receptorisenzorialispecializati
nareastimulilorspecifici:atingeri,presiuni,vibra{ii,
varialiitermice9i leziuni.Acegtiasunt prezen{iin
densitatemarela nivelulfe{ei,palmelorgi degetelor,
tdlpilorgi in densitatemici la nivelultrunchiului
gi membrelor.
De asemenea,pieleaprezinti anexe
cornoasegi glandulare.Anexele cornoase sunt
firelede pdrgi unghiile,
iar anexeleglandularesunt

glandelesebacee,glandelesudoripare
gi glandele
mamare.
Sensibilitateatactild, presionaldgi vibratorie
estedeservitide receptorii
reprezenta[i
de terminalii
nervoaselibere9i de corpusculi.Acegtiasuntstimulalide deformirilesuperficiale
ale tegumentului,
profunde,repetatesau nu. Caracteristicile
acestor
receptori
suntsintetizate
in tabelul2.19.

corpusculi
Pacini

Fig. 2.35.Receptorii
tactiligi termici

Tabelul2.19.

Gorpuscul
Terminatii
nervoaselibere
Corpusculi
Meissner
DiscuriMerkel
Corpusculi
Ruffini
Corpusculi
Pacini
Corpusculi
Krause

Localizare
epiderm
dermin tegumentulfdrd pdr
epiderm
giderm
hipoderm

- hipoderm

- derm

Segmentulde conducereeste reprezentat,

de
ciile sensibilitilii exteroceptivetactile(epicriticiSi
protopatici)9i de fibrele senzitive ale nervilor
trigemeni(de la nivelultegumentului
felei). Segmentulcentraleste
situatin girusulpostcentraldin
lobiiparietaliai emisferelor
cerebrale.
Sensibilitateatermicd este deservitdde receptorii reprezentafide terminafii nervoase libere,
corpusculiiRuffinigiKrause.Acegtiasuntstimulali
devariafiile
termicealemediuluiextern,
falddetemperaturacorpului.
maimici
Seconsiderici temperaturile
dec6t temperaturacorpului stimuleazdreceptorii
Krause,iartemperaturile
maimaridec6ttemperatura
corpuluistimuleazdcorpusculiiRuffini.Stimularea
receptorilor
termicidepindede suprafalade tegument
expusd,de conductivitatea
termicda obiectului
aflatin
temperatura
contactcu tegumentul
bineinleles,
de
9i,
corpului(o persoani cu febrd mareva aveasenzafia
de frig intr-ocameri incdlziti normal).Corpuluman
suporti mai binevarialiiletermicereci,fafi de cele
normalea corpului
calde,astfel:fatd de temperatura
de aproximativ
37"C,ne simlimbineintr-ocameri la
18 - 20"C ai suportim foarte greu temperaturide
40- 45"C(crescute
cudoar3 - 8"Cfali de37"C).
Segmentulde conducereeste reprezentat
de
ciile sensibilitiliitermicegide fibrelesenzitiveale
nervilortrigemeni(delategumentulfefei).
Delaciile
gi
princonexiuni
talamo-hipotalamice
de conducere,
cortico-hipotalamice,
informa{iile
ajung la centrii
termoregliriidin hipotalamuscare,in func{iede

Capitolul 2

hctile, presionaleSi vibratorie

Funcfii
gi presiunile
detecteazd
atingerile
detecteazdatingerifine gi vibraliicu frecvenli micd
detecteazd
atingeriputernice
presiunimarigi vibra{iicu frecven!5mare
detecteazd
presiuni
gi intinderi
detecteazd
presiunislabegi vibrafiicu frecvenldmicd
detecteazd

situafie,vor determinaadaptareaprin piloereclie,

gitranspiratie.
frisoanesauprinvasodilatafie
Segmentulcentralestesituatin girusul postcentraldinlobiiparietali
aiemisferelor
cerebrale.
Sensibi I itateadureroa sd,deservitide receptorii
tegumentari,
are segmentulperifericreprezentat
de
terminaliunile
nervoaselibere.Acesteasuntstimulate de leziunicelulareprodusede divergistimuli
pentrudurere
mecanici,
chimici,termicietc.Receptorii
se afli giin organeleinterne,exceptieficdnd lesutul
nervosal encefalulu
i. Dealtfel,oricereceptori
stimulafi
excesivde stimululspecific,genereazd
impulsuri
care
vor determinasenzaliide durere,cum ar fi vederea
uneiluminifoarteputernice
indelungat
al
saucontactul
pieliicu un corp foarte rece, cum este un cub de
gheali.
Segmentul de conducere este reprezentatde
cii le sensibilitiliidureroase(spinotalamice
laterale)
9i de fibrelesenzitiveale nervilortrigemeni(de la
tegumentulfe[ei). Segmentul central este situat in
girusulpostcentraldin lobii parietaliai emisferelor
cerebrale.
pentrudurere,
Valoareaprotectivda receptorilor
numi{i9i nocireceptori,
esteevidenti,eisemnalizAnd
pericolele.Acegtireceptoriau o foarteredusdadaptare la stimuli,astfelci declangeaziimpulsuricontinue citre centriicorticali,atdt timp cAt acfioneazd
visceralisuntstimula{i
stimulii.Nocireceptorii
9i de
spasmemusculare,
diversesubstanlechimicegichiar
descidereaaportuluide
sdngedintr-unanumitorgan.

5'l

gr enroLocrE
NoTruNr
ELEMENTARE
DErcrENA
Tabelul2. 20.
Afectiune

Simptome

Cauze

- ciuperci microscopice(Ilnea
pedis, Tinea facies, Candida
albicans)favorizatede cSldurd,
- cojirea pielii, iritalii, u mi di tate, i ncdl !dmi nte prea
m6ncdrimigi crdpdturi, str6mtd
mai alesintredegete
- se transmitede la animalelede
companie 9i de la persoane
bolnave sau obiecte ale acestora

Micozd
(fis.2.36)

ale

Tratament

- antimicoticerecomandatede medic
dupd investigaliide specialitate
- tratamentulpoate dura intre 9- 12
l uni

Acnee

- secrelia crescutd de sebum

blocheazdcanalul de excrelie al - indicat de medicul dermatolog,
glandelorsebaceegi apar punc- dureazd6 - 8 luni,iar dupdvindecare,
tele negre,iar instalarea9i multi- trebuiecontinuatemdsurilede evitare
- leziuniale pieliifetei, p l i c area bacteri ei P ropi oni a recidivei
trunchiului,
maialespe bacteriumacnes in folicululpilos - acneeapoatefi prevenitdprin curSspate,dar gi la nivelul produceinflamaliagi apariliaco- lareazilnicda tenuluicu o lo[iuneantigurilor purulente9i a nodulilor bacteriandcareinldturi sebumul,bacpieliicapului
rogii
teriile 9i celulele moarte care deter- factoriicare agraveazdacneea mindapari!iacogurilor
s u n t i gi ena precard, stresul ,
consumulde cafea,tutunul

Herpes

- leziunipurulente
ale - infeclie virald cu virusurile - auto-medicalie cu unguent local
buzelor sau leziuni Herpessimplex1 9i 2, transmis6 (Acyclovir)pentruherpesulbuzelor
purulenteale orga- de la persoanecontaminate,prin - tratament recomandatde medicul
nelorgenitale
anexe n e respectarea regul i l or de specialist
genital
in cazulherpesului
igiend

Piodermite

- inflama[ii localizate infeclii provocate de bacterii

strictsuperficial,
la su. piogene, dintre care, cel mai
prafafategumentului,
ir
sunt implicati stafilojurul unui orificiufoli. frecvent,
cociigi streptocociipatogeni
cular

- indicatin formeleinsofitede febrd 9i

constdin antibioticecu spectrularg de
acliune,iar local, aplicareade compreseumedeantiinflamatorii

Regiunei 7cm
5cm 2,Scm1,5cmlOmm1mm 0,5mm
coroului
vanul
l i mbi i

Buza
Buza
inferioari

Palmd
Fig.2.36.Micoze
a) a piciorului;b) a fetei

Aplicalii practice
1. Determinarea
sensibilitilii tactile a diverselor
zonereceptoare
Materiale
necesare:
unvoluntar,
rigld,compas.
Modde lucru:
1. Voluntarulva
timpulinvestigaliei.
lineochiiinchigiin
pediverse
2.Yortiaplicate
(conform
zonealecorpului,
tabeluluiurmdtor),
celedoudbrateale compasului,
variind
depdrtarea
acestora
dela0,5mmpanela7 cm.
3, Se va marca,in cdsu[acorespunzdtoare
dintabel,
depirtareacea mai micda bralelorcompasului,
la
carevoluntarula
simlitdoudatingeri.

52

Antebra!
Coapsi
Spate

Rezultate:voluntarula simtitdoud atingeriatunci

cAndbralelecompasului
eraudepdrtatela distan(e
miciinzonelelimbd,buze9ipalme,in timpcelanivelul
bra[elor,coapselor9i spatelui,numaiatingerilecu
bralelecompasuluimai depirtate au determinat
perceperea
a douacontacte.
Concluzie:corpusculii
tactilisuntdistribuili
inegalin
tegument,
fiindmainumerosi
in zonafeleigi palmelor
gimairariintegumentul
gitrunchiului.
membrelor
Biologie

Pe mdsurdce timpultrece,senzaliade recese tran2. Determinareasensibilitiliitermice gi dureroase

sformi in senzaliede durere,demonstrdndcd, dacd
Materialenecesare:voluntar,cuburimaride gheali,
intensitateastimululuispecificeste mare, senza{ia
vase,apdcaldd,recegifoarterece,termometru.
produsi de acesta este de durere,deci receptorul
Mod de lucru: punefiin vase diferite:ghea{d,api
termicdevineginocireceptor.
cald5,rece gi foarterece.Verifica[itemperaturaapei
cu ajutorultermometrului.
3. Evidentiereaspecificitilii amprentelordigitale
a) Voluntarulva line mdinile in apa din vase, in
Materialenecesare:hArtiealb5,tug,voluntari.
urmdtoareaordine:rece,caldd,foarterecegi,in final,
gi
Mod de lucru: aplicalitugpe degetelevoluntarilor
rece.Vafiintrebatce senzalieare.
imprimaliurmele degetelorpe foi albe, respectdnd
va {inein mdnd
b) Timpde 5 - 10 minute,voluntarul
aceeagiordinea degetelor,incepdndcu cele de la o
cuburide gheald gi va fi rugat sd descriesenzaliile
percepute.
mAni gi continu6nd
cu celealeceleilalte.
Compara[iimprimirileoblinutede la voluntari.
Rezultate:veliconstatacdlatrecereadelaapdfoarte
^Incercalisd identificafi
recela rece,senza{iaperceputiva fi de cald,demonasemdniri gi deosebiri.Puteli
incercaacest experimentcu membriifamiliei.Comstrdnd cd senzalia termicd este subiectivS,deterpara{igiidentificaliasemdndrigideosebiri.
minatdde temperatura
segmentului
expusla stimul.

SUMAR
gi conducinfluxuri
Anafizatorii
stimulispecificidin mediu,genereazd
suntsistemecomplexecarerecep{ioneazd
gi formeazdsenzaliispecificegi percepliicongtiente.
Fiecareanalizator
nervoase
estealcituitdin treisegmente:
periferic,de conducere9i central.Analizatorul
cutanatdeservegte
sensibilitdlile
tactild,termici, dureroasS,
de
presiune
givibratorie.
suntlocalizati
in piele,inveligprotector
Receptorii
acestorsensibilitdli
alcdtuit
al organismului
pielii,cele
regulilor
dintreistraturi:epiderm,dermgi hipoderm.
Nerespectarea
de igiendcregterisculimbolndvirilor
givirusuri*herpesul.
bacterii-acneea,piodermitele
maifrecvente
bolifiindceleprodusedeciuperci-micozele,
EVALUARE
1. Explicali
lui receptor
alanalizatorilor.
rolulsegmentu
2.Careesteimportanla
tipuluide
adaptare
a nocireceptorilor?
3.Caresuntcelemaifrecvente
a pielii?
cauzedeimbolndvire

ANALIZATORULVIZUAL
Simlul vdzuluieste sim(ulnostrudominant,70%
dintrereceptoriicorpuluiumanse afldin globiioculari
gi aproximativ50% din suprafa{acortexuluicerebral
este implicatdin diverse procese de prelucrarea
Receptoriivizuali se afl6in ochi.
informaliilorvizuale.
Ochii sunt alcdtuilidin doi globi oculari gi organe
anexe,in perechi.Anexele oculare sunt pleoapele,
genele,sprAncenele
giglandelelacrimale,
careau rol
de proteclie,precum9i mugchiiextrinseciai globului
ocular,careau rol de migcare.Globul ocular este un
organaproximativ
sferic,cu diametrulde 2,5 cm, localizatin orbite,acoperitpa(ial pe fala anterioardde o
mucoasdnumiti conjunctivi,care se continui sub
pleoape,cdptugindu-le.
Stru ctu r a g Io b uI ui o c uIar. Av dndforma aproape
sfericd,globulocularprezintddoi poli:punctulsituatin
centrulfelei anterioarese numegtepol anterior, iar
punctulsituatin centrulfelei posterioarese numegte
pol posterior.Liniaimaginardcareunegteceidoi poli
se numegteax optic. Perelii globului ocular sunt
constituilidin trei tunici (fig. 2.37), dispuse, de la
exteriorspre interior,astfel:externi, mediegi internd.
Tunica externd este compusddin doud regiuni:
anterioreste corneea transparentd,avascular6,dar
cu numeroase fibre nervoase gi posterior este
sclerotica,opaci, alb-sidefie,perforati posteriorde
fibrelenervuluioptic.

Capitolul 2

corp vrtros

coroide
retine
fovea centrale

iris
pupile
camer
anterioara

i;+--nerv

optrc

postenoard

Fig. 2.37.Structuraglobuluiocular

Tunica medie - coroida, numitdgi vasculard,

datoritd numeroaselorvase de sdnge pe care le
conline,aldturide pigmen{iiprovenilidin retind.Anterior,
coroidaconlinecorpul ciliar, compus din mugchii
ciliari gi proceseleciliare gi irisul - mugchicompus
din fibre netederadiaregi circulare,per"forat
de orificiul
numit pupild, care regleazdcantitateade lumini ce
pdtrundein globulocular.Cavitateadin globulocular
situatd intre fafa anterioarda irisuluigi fala internd
a corneeise numegtecameri anterioari, iar cea
situati intre fala anterioarda cristalinului
9i fala posterioari a irisului se numegte camerd posterioard.

53

prinde,
prinligamentsuspensor,
Demugchiiciliarise
cristalinul- lentili biconvexdcompusidintr-ungel
dens,conlinutintr-ocapsuli membranoasitransparentd.Mugchiiciliariau rolulde a modificagradulde
iarprocesele
curburial cristalinului,
ciliareauroluldea
secretaumoareaapoasd,lichid
careumplecamerele
gi posterioarialeglobuluioculargi asiguri
anterioard
nutriliaprindifuziune
a tuturormediilor
transparente.
Tunicainterni - retina estemembrana
fotosensibili,deoarece
con[inereceptoriivizualigio parte
dintreneuroniicare constituiecalea de conducere
a analizatorului
vizual.Retinaprezintddoudregiuni:
posteriorretinavizuali (fig.2.38)9i anteriorretina
oarb5.

apoase,cristalin9i corpulvitros. La trecereaprinr

acestemedii, razelede lumini suferddevierisau
refraclii,datoritddiferenlelor
de densitatedintreaer,i
cornee,umoareaapoasS,cristalingi corpulvitros-r
Putereade refracliea corneeigi a umorilorestel
in timpce cristalinul,
elastic, igi modifici
constant5,
activ convexitatea,asigu16ndastfel fbcalizarea
r
razelorperetindTnfoveacentrale(fig.2.40).

Fig.2.40.Focalizarea
razelorpe retind
a) vederedistant6;b) vederede aproape
Focalizarea pentru vederea la distan,td. Ochiul

Fig. 2.38. Retinavizuali

Retinavizuali prezintd,in dreptulaxuluioptic,

macula lutea (patagalbend)cu mare densitatede
celulecu conurigicareprezinticentralo depresiune
numitdfovea centrald,unde se gisesc exclusiv
celulecu conuri.Medialgi inferiorde patagalbend,
retinavizuali confinepata oarbd,regiunelipsitdde
fotoreceptori,
care reprezintilocul prin care nervul
optic pirisegte globul ocular,iar artereleoculare
pitrundin globulocular.Retinaestecompusddin 10
straturide celule (fig. 2.39), dintrecare, cele mai
importante,din punct de vedere funcfional,sunt
celulele fotoreceptoare,celulele bipolare 9i
celulele multipolare.CamerasituatdTn spatele
gi de
cristalinului
conlinecorpul vitros, transparent
gelatinoas6.
consistentd
celulepigmentare

celule
gangnonare

Fig.2.39.Tunicainterni- retina

Focalizareaimaginilor pe retind este datorati

aparatuluioptic al globuluiocular, compus din
totalitateamediilortransparentecornee,umoarea

54

umannormal- emetropesteadaptatpentruvederea
la distanld.Pentrua vedeaclar un obiectsituatla o
distanfimaimarede 6 m, trebuiedoarsd indreptim
ambiiochi c6treacel obiect(act reflex,declangatde
stimulide la nivelulretineigi efectuatde mugchi
extrinseci
ai globuluiocular,inervalide nerviicranien
lll, lVgiVl),sistemul
mediilortransparente
aleochiulu
av6ndo puterede convergenldcaredetermindfocalizareala aproximativ
17 mm in spatelecristalinulu
esteo lentildbiconadicdexactpe retini. Cristalinul
formatide aceastaestereal6,mai
vexd,iarimaginea
mici gi rdsturnatd.La trecerea printr-o lentild
biconvexd,
aleunuifasciculde
lumind
nzeleparalele
sunt refractateintr-unpunctnumit focar principal,
aflatpe axulcaretreceprincentrullentileigiinapoia
acesteia.Distanladintrelentildgifocarulprincipalse
numegtedistanli focali, carela ochiulemetropeste
de 17mm,fiindin perfecticoncordanlicu putereade
convergenlia aparatului
optic.Pentruochiulemetrop
6 m reprezintl punctum remotum,distanti dincolo
de care,fdrd niciomodificare
a curburiicristalinulu
imaginile
suntfocalizatepe retind.ln timpulvederiila
distanfd,mugchiiciliari sunt eompletrelaxati,iar
cristalinulare
ceamaimicdgrosimegi,ca urmare,are
giceamaimicdputerede refraclie.
Focalizareapentru vedereala aproape.Razele
de luminide la un obiectsituatla o distantemaimici
de 6 m,suntdeviatepemdsurdce obiectulrespectivse
apropiede ochi 9i sunt focalizateintr-un punct mai
indepirtatfalddecristalin.
Dinacestmotiv,vedereade
aproapenec'esitiajustdriactiverealizatede ochi.in
acest caz, pentrufocalizarearazelorpe retini sunt
declangatetrei procese: acomodareacristialinulu
constricliapupilei gi convergenfaaxelor globilo
oculari.Acesteprocesesuntactereflexe.
Acomodareacristalinuluidetennindcregtere
puteriide refractiea cristalinului.
Prin contracfiamug
chilorciliari,mrpulciliareste trasanteriorgispreinterior
ligac6treirisgi,ca urmare,elibereazide subtensiune
mentulsuspensoral cristalinului.
Astfel,nefiindlntins,
Biologie

elasticse retragegi se bombeazS,

asigur6nd
distanleifocalegi focalizareaimaginiiobiecperetini.Punctul
apropiat
celmaiapropiat
de ochi,
carecristalinulatingegradulmaximde bombaregi
sunt focalizateclar pe retini, se numegte
proximum. Acest punct se modificd,fiind
t la aproximativ
10 cm la tinerigi depdrtdndu-se
odatdcuinaintarea
in vdrstS.Elasticitatea
cristai se diminueazd
cu vArsta,multepersoanecu
de peste50 de ani pierdcapacitatea
cristalinului
a se acomoda,afecliunenumiti presbitism.

Constricfiapupilei, prin contracliamugchilor

ai irisului,intensificd
efectulacomodirii,prin
pitrunderiiin globuloculara celormai
raze. Razelefoarte divergentevor trece
marginea
extremia cristalinuluigi
nuvorputeafi
adecvat,putdndproduceunefectdeincefopupileiesteun actreflex,cu
a vederii.Constriclia
I in nucleulaccesoral oculomotorului,
situatin
t.
Convergenfa axelor oculare este cu at6t mai

cu cAt obiectulpriviteste mai apropiat.

efectestecontrolatprintr-unarcreflexsomatic,
determind
mugchilor
drepliinterniinercontraclia
de perechea
a treiadenervicranienioculomotori.
tul este o activitatecare necesiti permanenta
pupileigi conare a cristalinului,
constricfia
axeforocufarecare,realizatepe perioade
prelungite,
obosescmugchiiochilorgi pot determina
afectiunialeochilor.Esterecomandat
ca,atuncicdnd
citilimai multtimp,si facelipauzescurte,in caresi
privili in depdrtare,pentru a permite relaxarea
musculard.
de focaliDefectelevederii (frg.2.a1),provocate
zareaincorecti,pot fi determinate
de hipo-sau de
hiperconvergenla
cristalinului
sau de anomaliistructuralealeglobuluiocular.
Celemaifrecvente
astfelde
gi astigmatismul.
defectesunt miopia,hipermetropia
prinvedereaneclaria obiectelor
Miopiase manifestd
privite,datoritifocalizdrii
fasciculelor
de razeinaintea
retinei.Acestfapt estedeterminat
fie de exagerarea
curburii
cristalinului,
fiede un ax opticmaimaredec6t
normal.Miopiase corecteazdcu lentile biconcave
divergente,careimpingfocarulprincipalpe retind.
prinvedereaneclarda
Hipermetropiase maniferstd
privitedatoritifocalizdrii
fasciculelor
obiectelor
de raze
inapoiaretinei.Acestfapt este datoratfie diminuirii
mnvexit5liicristalinului,
fie unui ax optic mai scurt
decAtnormal.Hipermetropia
se corecteazd
cu lentile
bieonvexeconvergente,careaducfocarulprincipal
pe retind.Astigmatismulse manifestd
tot prinvedere
neclar6,cauzatdde formareamai multorfocarepe
retinigisuprapunerii
imaginilor,
cuaparilia
uneiimagini
cu conturneclar.
Acestfaptesteprovocatde existenla
alecorneeigise corecteazi
unordefectede sfericitate
culentilecilindrice.
Perceperealuminii gi a culorilor. Ochiuluman
receplioneazi
radialiile
electromagnetice
cu lungimide
undi intre4009i700nm,adicdluminavizibild.
Dacdnu
Capitolul2

corectareahipermetropiei

Fig. 2.41. Defectelevederii

a) ochi normal;b) miopie;c) hipermetropie

int6lnescniciunobstacol,
acesteradiatiistribatmediul
in linie dreaptd,iar la intdlnireacu diversecorpuri,
suferdfenomenelede refracfiesau reflexie,in funclie
de calitililecorpurilor:
transparente
sauopace.Astfel,
razelede lumindpotfi refractate,
dacdtrecprinm6dii
transparente,
cu altedensitdlifald de ceaa aeruluigi
sunt reflectatesau absorbite,dacd intAlnescmedii
netransparente.
CAndobiectul
absoarbe
toateradialiile
ne aparenegrugi c6ndle reflectipe
spectruluivizibil
toate,fl vedemalb.Cdndun obiectesteperceput
de o
anumitdculoare,de exemplu,verde,inseamndcd
acestaabsoarbetoatecelelalteradia{iigi le reflecti
numaipecelevezi.
Fotoreceptorii
detecteazdfotonii de lumindcu
pe care ii conlin.Pigmenliidin
ajutorulpigmenlilor
provindin carotenul
celulelecu conurigi bastonage
sintetizatde plantegi introdusTnorganismodati cu
hrana. Pigmentulvizual din fotoreceptorii
ochiului
umanestecompusdintr-unfragmentde carotennumit
cis-retinal,atagatde o proteind
numitdopsini. Sunt
mai multetipuride opsine,fiecaretip absoarbediferenliatanumiteradia[ii
alespectrului
vizibil.La receplionareafotonilorde lumind,pigmentulfotosensibil
gicis-retinalul
suportdo modificare
a formei(izomerie)
trecein formatrans-retinal,caredetermini,consecutiv,gi modificarea
formei proteineide care este
faptcaredeclangeazd
atagat,
unlan!deevenimente
ce
potenlialului
vorconducela modificarea
de membrand
gilagenerarea
unuiimpulsnervos.
Segmentulpeiiferic al analizatorului
vizualeste
localizat
in retini gi compusdincelulelefotoreceptoarecu bastonage
caresunt
9i cu conuri(fi1.2.42),
celulenervoase
modificate.
Celulelecu bastonag,in numir de circa125de
milioane,
conlin,in po(iuneaperifericd,
in formdde
pigmentul
bastonag,
rodopsini.Acestecelulesunt
adaptatepentruvedereanocturndacromatici,avind
un pragde excitabilitate
scizut gi,astfel,suntexcitate
de un singurfotonde lumind.Rodopsinaeste compusi din cis-retinalgi un tip de opsini. Rodopsina
radialiile
absoarbe
culungimea
deunddde500nm.
Celulelecu conuri sunt in numdrde 6 - 7
milioane,
fiindmai numeroase
in patagalbend;sunt
singurelecelule receptoaredin fovea centrali. in
prelungirea
lor,de formdconici, se afld un pigment
fotosensibil
numitfotopsini,compusd
dincis-retinal
gi diversetipuride opsini. Celulelecu conurisunt

55

la luminadiurni,avdndun pragde excitasensibile

a
bilitateridicat.Vedereacolorestedatoratdexistentei
diferite
treitipuride celulecu conuri,fiecareposeddnd
opsine
varianteale proteinei
opsind.Formadiferitelor
i atagat,schimbAnd
atedeazdflexibilitateapigmentulu
pe carele absorb.Cele
de undda radia[iilor
lungimea
treitipuri
decelulecuconuriabsorbradialiile
culungimi
luminii
albastre,
deunddde455nm- corespunzdtoare
530 nm - corespunzdtoare
luminiivezigi625nm- corespunzitoareluminiirogii.Prin
comparareaintensitdliisemE
nalelorprovenite
de la celetrei
tipuri de celule cu conuri,
scoa(a cerebraldpoate ,,calcelule
cula" inlensitatea radiatiei
celule
luminoase
a spectrului
vizibil cu bastonag
Fig,2.42. Celulele
pentru percepereatuturor
fotoreceptoare
culorilor.
Adaptareala lumini gi intuneric.Rodopsina
esteextremde sensibild;
chiargi luminastelelordetermind,in intunericul
noplii,descompunerea
unormolemicd,un
cule.AtAtatimpcAndluminaare intensitate
numdrrelativscdzutde celulecu conuridin retind
continudsd recepfioneze
stimuliiluminogi.
La lumind
in bastonage,
rodopsina
intensS,
sedescompune
rapid
devinnefunc{ionali,
incepAnd
sd
9iacegtifotoreceptori
rdspundilastimulii
luminogicelulele
cuconuri.
Adaptareala lumini se realizeaziatuncicAnd
trecemde la intunericla lumind,ca la iegireadintr-o
sald de cinematograf.
In primelemomentesuntem
orbiligi nu vedemdecAto lumindputernicd,
albi,
deoarecesensibilitatea
retineieste adaptatdincd
pentruluminaslabdgi,atdtconurile,
cAtgibastonagele,
puternic
stimulate,
fapt
determind
sunt
ce
descompunerea instantaneea pigmenfilor,producAndo
bombardare
cu semnale9i senzaliade lumini strSlucitoare.
in acestecondifii,
sensibilitatea
retineiscade
fotoreceptorii
dramatic,
seadapteazd,
trecindrapidde
la celal celulelor
lasistemulcelulelor
cu bastonage,
cu
conuri.in aproximativ
60 de secunde,conurilesunt
suficientde excitatede luminaputernicd
9i vor prelua
funcliareceptoare.
in urmdtoarele10 - 15 minute,
vedereacolorgi acuitateavizuali se imbunitd{esc,
sensibilitatea
bastonagelor
estepierduti,daracuitatea
vizualdestedobdnditd.
Adaptarealaintunericse instaleazd
atuncicAnd
trecemdintr-ozond puternicluminati,intr-unaintunecatS.
lnilial,nu vedemnimic,deoarece
celulelecu
conuriinceteazdsd mai func{ioneze,
datoritdlipsei
excitantuluispecific,9i bastonagelesunt inactive,
deoarecepigmenliilor sunt descompugiin urma
expunerii
la lumindpUternicd.
In timp,la intuneric
se
reacumuleazd
rodopsinagi sensibilitatea
bastonagelorcregte.in circa20 - 30 minute,se refacesuficientdrodopsini,pentrua puteaasiguraadaptarea
vederiiinintuneric.
In modreflex,in diferite
condiliide
iluminare,se modifici 9i diametrulpupilar,care

56

regleazdastfelcantitateade lumindcareestelSsati
sdpdtrundiin globulocular.
Segmentulde conducere sau calea vizuali
(fig. 2.a3,)este constituitdin trei neuroni.Primul
neuronesteneuronulbipolar,al doileaneuroneste
ambiifiind
situaliin retind.
neuronulganglionar,

lateral
vizual
Fig. 2.43, Segementulde conducereal analizatorului

Mai multecelulecu bastonagfac sinapsdcu o

cefuli bipolard,iar mai multe celulebipolarefac
fenomennumit
sinapsdcu o celuld multipolard,
convergenfi. Fiecare celuld cu con din fovea
centraldface sinapsdcu o singuri celuldbipolard,
care,la rAndulei, facesinapsdcu o singurdceluld
ganglionari
converggi
Axoniineuronilor
multipolard.
pdrisegte
globul
formeazdnervul optic, care
ocular
la nivelulpeteioarbe.Dupdun scurttraseu,fibrele
nerviloroptici, provenitedin jumdtateamedialda
fiecdrui glob ocular, se incrucigeazdla nivelul
chiasmei optice. Dincolode aceasta,influxurile
nervoasesuntconduseprintracturileoptice,fiecare
tract optic conlinAndfibre provenitedin jumdtatea
laterald(temporalS)
a globuluiocularde pe aceeagi
parte 9i fibre provenite din jumitatea mediald
fiumitatea nazald)a globuluiocularde pe partea
opusd.Perechea
detracturiopticeseintindeposterior
gitrimitmajoritatea
axonilorlor
in jurulhipotalamusului
in corpii geniculafilaterali ai metatalamusului
undeseafldaltreileaneuronalciii optice.Unelefibre
aletractuluioptictrimitramuriin trunchiulcerebral,la
de
coliculiicvadrigemeni
superiori,centriireflexelor
Altecolaterale
aletractului
orientare
a globilor
oculari.
optic ajung la mezencefal,la centriicare regleazd
diametrulpupilargi altelela hipotalamus,la centrii
(alternanfa
implica(iin reglarearitmuluinictemeral
somn-veghe).
Segmentulcentral.Axoniimetatalamusului
se
proiecteaziTnaria vizuali primari, situatdpe fafa
mediali a lobuluioccipital,de-opartegi se altaa
ganlului
numitscizuracalcarini.Aici,influxurile
nersunttransvoasepornitede la nivelulfotoreceptorilor
formatein senzatiide lumind,culoare,formd,adici se
vizualdcongtienti.
Lanivelulariei
realizeazdperceplia
proiectate
vizualeprimareare loc reunirea
imaginilor
pe celedoudretinegi,totodatd,indreptarea
lor.Fuziunea corticalda imaginilorproiectatepe cele doud
retineasigurd
vederea
tridimensionald,
carefaceposibili aprecierealocalizdriiobiectelorin spaliu gi a
Aria vizuali primardeste conectati cu
distanfelor.
Biologie

a'rilevizualesecundaredin al[i lobi ai emisferelor,

informaliile
vizualesuntprocesate.
Astfel,ariile
"rde
vizualesecundaredin lobul temporalsuntspecializatein identificareaobiectelorpercepute,iar ariile
vizuale secundare din lobul parietal sunt specializate in perceperealocaliei spa{iale a obiectelor
percepute.Rezultateleprocesdrii informa[iilordin
aceste arii vizuale secundare sunt apoi trecute
cortexului frontal, care va coordona activitd[ica
apucareaunuiobiectsau deplasareain spaliuprintre
obiecteleinconjurdtoareetc., activitdlicare reclami
migcarea permanentda ochilor pentru constanta
precumgi participareaa 113
stimularea receptorilor,
din cortexpentruprelucrareainforma(iilor
furnizatede
fotoreceotorii
retinieni.
Aplicalii practice
1.*Disecfiaglobuluiocular
Materialenecesare:ochide vacd,trusdde diseclie,
tavdde diseclie,fragmentde hdftiecu texttipirit.
Mod de lucru: cu instrumenteledin trusa de
diseclie se curdld globul ocular de grdsime, lesut
mnjunctivgi mugchiiextrinseci.Pe liniaecuatorialdse

incizeazdsclerotica,
folosindbisturiulsauo lamdde ras,
p6ni la coroidd.Se introduce
vArfulfoarfeciiin
inciziegi
se seclioneazdpe liniaecuatoriald,oblinAndu-se
doud
emisfere,una anterioardcu corneeagialta posterioard
cu nervuloptic.Pentruobservareacoroidei,care aderi
ugor la scleroticd,se pot efectuasec{iuniin jumdtatea
posterioarda scleroticii,de la linia ecuatorialSspre
nervul optic. IndepdrtAndsclerotica posterioard,se
observd coroida brund, deoarece pe fala ei dinspre
retindare intimaderentstratulde celulepigmentareale
retinei.Printr-osec{iunepAndla cornee,prinjumdtatea
anterioard a scleroticii,este indepdrtatd sclerotica
anterioard,impreundcu corneea.Prinaceastdopera(ie
se scurgeumoareaapoasd,datoritddeschideriicamerelor pe care le ocupd aceasta.Se identifici irisul gi
pupila cu contur in formd de pigcot; apoi se indepdrteazdirisulgi se plaseazi pe o lami. Se desprinde
cristalinul gi se plaseazd pe textul de pe hdrtie,
observAndcd literelesunt mdrite;se identificdumoarea
sticloasi9i se indepddeazdgi aceasta;apoise observd
patagalbeni, ce aparecu irizalii
retina,identificAndu-se
metalicegi pata oarbd, unde se concentreazifibrele
nervuluioptic.

2.Determinarea
cimpuluivizual
Materialenecesare
: cretd,tabldneagrd,voluntar.
Modde lucru:se traseazipe tabldrozav6ntului,
cu
centrulla nivelulpupilelor
voluntarului.
Acestaareun
ochiacoperit
9i esteagezatla 15cm de tabl6,privind
cuunsingurochiexactin
centrul
rozeivAnturilor.
Dela
periferiesprecentru,deplasalipe fiecareaxda rozei
v6nturilor
o bucatdde cretd9i marcafipunctul
in care
voluntarul
anunldcd a vdzutculoareaalbi a cretei.

Dupdmarcareapunctelorpe
fiecareaxd, se unesc,gi se
obline o arie care reprezinti
proieclia cAmpul vizual
monocularal voluntarului,
care depinde de suprafa{a
de rispdndirea receptorilor
in retind.

SUMAR
Ochiisuntalcdtuifi
dindoiglobiocularigi organeanexein perechi.
Pereliiglobului
ocularsuntconstituti
dintrei
'tunici,dispusede la exteriorspreinterior,
astfel:sclerotica,
coroidagi retina.Mediiletransparente,
corneea,
:.umoareaapoasS,cristalinul
9i corpulvitros,au rolulde a focalizarazelede lumindpe retinS,undese aflS
periferical analizatorului
fotoreceptorii
- segmentul
vizual.Fotoreceptorii
suntcelulelecu conuri9i bastonage
in
carese afldpigmenli
sensibili
careabsorbluminagi,ca urmare,se descompun,
declangAnd
un lan!de reac{ii,
in
urmacdroraeste generatun influxneryos.Segmentulde conducereeste compusdin trei neuroni:primulganglionari
neuroniibipolari,
al doilea- neuronii
din retini,nervuloptic,tractulopticai al treileaneuron- din
metatalamus,
laterali.
corpiigeniculali
Segmentulcentral
estecompusdinariavizualdprimaridinlobiioccipitali
9i
ariilevizuale
secundare
lobiaiemisferelor
aflatein ceilalti
cerebrale.
EVALUARE
procesul
1. Descrieli
deacomodare.
princonsumulde
2.Dacito persoand
nupercepe
rogugiverde,
culorile
s-arvindeca
morcovi?
Explica{i.
3.lndicali
situa{iile
in carese utilizeazd
celetreitipuri
delentilepentrucorectarea
vederii.
C,a*iiaiul2

57

gr enroLocrEA ocHrLoR
NonuNrELEMENTARE
DErcrENA
Ochii pot fi afectali de diferili factori nocivi sau
deregldriale componentelor
sale.Cele mai frecvente
afecliuni ale ochilor sunt cataracta, glaucomul,
conjuctivita. Dintre factorii nocivi, expunerea la
razelesoareluipoate duce la ddunareaatAta ochilor,
c6t 9i a pielii.Radia{iile
ultraviolete
de tip B (UVB)pun
in pericol po(iunile exterioareale ochiului,precum
cornea,membranaconjunctivdgi cristalinul,
cauz6nd

iritdri,inflamdri9iim bdtrAnire precoce.Radia[iileultravioletede tipA(UVA)suntcelemaiddunitoarepentru

ochi,datoritilungimiideundi mici, ce le permitesd
penetrezemultmai ugordiferitelepd(i ale ochiului;de
aceea, aceste raze pot produce mari problemela
nivelulretinei.Folosireaochelarilorde soare 9i proincd
este recomandatd
teclieimpotrivaultravioletelor
dincooilSrie.
oculare

Tabelul 2,21.
Afec!iune oculari

Simptome

Cauze

Tratament

Cataracti
- scdderea vederii, expunerearmpropne
,,vederea in ceald", indelungatdla razele
vedereadubl5,modi- ;i
soarelui,pierdereatran- - chirurgical
ficarea culorii pupilei ;oarenteicristalinului
(g ri ,g d l b u i ea, l bd)

FEEtr
normal

cataractd

- reducerea oresiunii intraocu- pierdereacdmpului- atrofierea nervulu lare,nu gi redareac6mpuluivizual

vizualperiferic,sensi- opti c ai i ngustarea pierdut
medicului,se
bilitatela lumind.defi- cAmpuluivizual, creg- - la recomandarea
picdturi,pastile,se
cienle de vedere in terea tensiunii intrao-administreazd
lumind slabi, vedere culare,deficitde irigareaplicdun tratamentcu lasersau
in ceatd
a nervuluioptic
se poate efectua o intervenlie
chiruroicald

G lauc om

- picituri locale
- inflamareaconjunc- in formelegrave,mediciiprescriu
tivei, membrand ce
- bacterii,
virusuri
sau giantibiotice
c d p tu g e g te pl eoa- se transmitefoarteugor,prin sesubstan!e
alergice
pele; usturimi, sencrefiile ochilor, care ajung pe
in ochi",
zaliade,,nisip
m6ini,prosoape,batiste,perne9i
m An c d ri mi
poate fi evitati prin respectarea
reoul i l or
de i oi end
Retinopatiediabetici
- pete plutitoarein
cdmpulvizual
- vedereincelogatd
- vedereslabd
noaptea

- diabet zaharal care

determi nd ruperea - intervenliecu laserul pentru
vaselordin coroiddgi stoparea
sdngerdrii
chiardezlipirea
retinei

retinooatie

SUMAR
gidegenerdrile
glaucomul,
Celemaifrecvente
afec{iuni
aleochilorsunt:cataracta,
tulburdrile
retiniene
conjuctivita,
poate
giindelungatd
maculare.
Dintrefactoriinocivicarepotafectaochii,expunerea
la razelesoarelui
improprie
glaucomulse
ducela afectareaatdta ochilor,cdt gi a pielii.Cataractaestepierdereatransparen[ei
cristalinului;
prindeficitde
giscdderea
caracterizeazdprin
cregterea
tensiunii
intraoculare
irigare
a nervuluioptic
acuite$ivizuale
conjunctivita
constdin inflamarea
conjunctivei
datoritduneisubstanlealergicesau unei infecliibacteriene
sau
pentru
virale.Acesteafec{iuni
necesitd
reguli
igiend
vindecare.
tratament
medicaldespecialitate
stricte
de
9i
EVALUARE
1. Caresuntsimptomele
conjunctivitei?
gicumsetrateazd?
2. Ceestecataracta
3.Cefactordemediuestecelmaiincriminat
in apari{ia
bolilor
ochilor?

58

Biologie

*ANALIZATO RUL GUSTATIV

gustativasiguridetectarea
Analizatorul
diferitelor
in alimente,
substanfe
chimiceprezente
Simlulgusului esteunuldintrecelemaivechisimfuri,din punct
de vederefilogenetic,
9i cel careasiguri detectarea
substanlelor
diundtoare,toxicecare nu trebuiesd
odtrundiTncorp.
perifericestereprezentat
Segmentul
decelulele
senzorialeciliatede la nivelulmugurilorgustativi,
dengiin mucoasalinguali(fig.2.44) 9i mai rariin
mucoasa
faringianS,
epigloticigilabiali.
amigdaliani,
Un muguregustativare formabulbuluide ceapd9i
este compusdin 50 - 100 de celule receptoare
ciliate,aldturide celulede susfinere
ciliategi celule
bazale.
Gelulelede susfinereseparicelulele
senzoriale
intre ele gi, totodat5,le separi de celuleleepiteliale
inconjuritoare,aflate in structuramucoasei.Polul
gi al celulelorde
apicalciliatal ielulelorsenzoriale
proemind
suslinere
la suprafafa
mucoasei,
venindin
contactdirectcu saliva,iar polul bazalal celulelor
senzorialeeste inconjuratde dendriteleprimului
neuronalcdiigustative.
Celulelebazaledinstructura
gustativ
mugurelui
suntcelulecaresedividpermanent

gi se diferenliazdin celule de susfineregi celule

senzoriale.
Celulelesenzoriale
trdiesc1 - 2 siptdm6ni,dupi caresuntTnlocuite
de celulereceptoare
tinere.
Dintrecei 10000de mugurigustativi,majoritatea
se afli in mucoasalinguali,undesunt grupalila
nivelulpapilelorgustative.Acesteasunt de mai
multetipuri:foliate- dispuseposterolateral,
avAnd
formddefilede carte,fungiforme- dispuselateral9i
gicircumvalate
lavdrfullimbii,cuformddeciupercd
situatelabaza limbii,undedescriuformalitereiV,cu
deschiderea
sprevdrfullimbiigiau formddecupd.
Fiziologia receptorilorgustativi. Pentrustimugustativi,substanlachimicdsapidd
lareareceptorilor
trebuiesi fiedizolvatiin salivd,sd difuzezeprinporul
gustatival mugurelui
gustativ
gisi intrein contactcu
membranacelulelorsenzoriale.
Legarea diferitelormolecule care compun
substanlele
sapidese realizeazd
in locurispecializate
de pe suprafafa
celulelor
receptoare.ln
urmaacestui
contact,membranareceptoaregenereazdun influx
primului
nervoscareva fi preluat
dedendritele
neuron
alciii gustative.
papilS

papile
muguregustativ

celule

porgustativ
cili
celule s6nzoriald

muguregustativ
(imaginemicroscopici)
Fig. 2.44. Localizarea9i structura receptorilorgustativi

gustativiconlinesuprafele
Membrana
receptorilor
de legare speciflceanumitorstructurichimice.In
conformitate
cu cerceterile
recente,
omulpoatedetecta
cincicalitdlide bazdale gustului:sdrat,acru,dulce,
amargigustulumami.Investigaliile
asuprareceptorilor
pentruprimelepatru gusturiau demonstrat
cd,la contactulcu moleculaspecificd,
se producedeschiderea
unor canaleionicecare permitintrareaunor ioni 9i
generarea
potenlialuluide
Gustulumamiafost
acliune.
lkeda,9i
descoperitin
anul1907,dejaponezul
Kikunae
confirmatde cercetdtori
in anul2000,termenulsemnificdndsavoare delicioasd,iar gustul unic este
declangat
de alimentecumestecarneasaude acidul
Capitolul2

glutamicsaude glutamatul
de sodiu,prezente
Tnunele
condimente
artificiale.
gustativeposedi praDiferitele
celulereceptoare
guri de excitabilitate
diferite,de exemplu,receptorii
pentrugustulamarsuntstimulali
de o cantitate
mici
de substanfi,in timp ce alli receptorisunt mai pulin
sensibili.Receptoriigustativise adapteazl rapid,
trecAndprintr-ofazd de adaptareparlialdin primele
3 - 5 secunde,pentruca in 1 - 5 minuteadaptarea
sd
fie completd9i si incetezedescdrcarea
de poten{iale
de ac{iune.Din aceasti cauzd,pentrucontinuitatea
prin
senzalieide gust, alimentelesunt ,,plimbate",
migcirilelimbii,petoatdsuprafa{a
receptoare.

59

Segmentul de conducere (fig. 2.45) este format

din trei neuroni.Protoneuronuleste reprezentatde
neuronii senzorialidin ganglioniiextranevraxiali
de pe traiectul nervilorcranieniVll, lX, X; al doilea
neuronse afli in nucleiisolitaridin bulbulrahidian,
iaraltreileaneuronse afldin talamus.

ganglioni
extranevraxiali
ai nervilor
VII,X, X.
nt

trunchiulcerebral

n3
hipocamp

diminealdar fi doar amard.Totodatd,.in

mucoasa
bucali se afld gi receptoritactili,termicigi nocirepot
ceptori9i temperatura
sau texturaalimentelor
intdrisaudiminua
senza{ia
degust.

Aplicalie practicd
*Hartagusturilor
Materialenecesare:solu{iiapoasede sare,
zahdr,suc de l5m6ie,apd tonicd,beligoare
sterile
pentruurechi,
vase.
Mod de lucru: fiecareelevprimegtecite patru
vase,cu celepatrusolufii,9i be[igoare
sterilepentru
urechicu tampoanele
scufundate
in soluliileenumerateanterior.Eleviivoratingeugor,cu cAteun beligor,
diversezoneale limbii:virful, baza,laturile,partea
centralS.
Dupdtestarea
fiecireisolufii,eleviivor bea
api pentruclitireamucoasei.
Elevii vor rdspundela urmdtoarea
intrebare
Existd anumitep5(i ale mucoaseilingualemai
sensibilela o anumitdsoluliesau toate regiunile
testate
suntlafeldesensibile
laceletreisolulii?
Pe baza propriilorobservalii,fiecareelev va
alcituiohartda gusturilor.
Hd(ileelevilorvorfi
comparate
?ntre
elegiapoicu
hartadinimaginea
urmdtoare.

Fig. 2.45.Segmenteleanalizatorului
gustativ

Segmentul central (fig.2. 5) este situatin cortexul gustativ aflat in lobii parietali.O partedintre
fibreleciii gustativeajungla hipotalamusgi la structuri din sistemullimbic,regiunicaresuntimplicate
in
apreciereagustuluialimentelor
consumate.
Un rol importantal gustului este acela de a
declanga reflexe care cresc secrelia salivard gi
declangeazdsecrelia gastricd.Aceste secrelii sunt
declangatede stimuliadugi de fibre ce pornescdin
nucleulsolitar,la nucleiiparasimpaticidin trunchiul
cerebral. Uneori, stimulii reprezenta{ide diferite
substanledin alimente,declangeazireflexede vom5.
Gustul este influenlatde miros. C6nd receptorii
olfactividin cavitatea nazaldsunt blocafi de secrelii,
hrana este lipsiti de gust. Fdri miros, cafeaua de

Hartagusturilor

SUMAR
gustativasiguridetectarea
Analizatorul
gustativi
diferitelor
substanle
chimiceprezente
in alimente.
Receptorii
sunt
gustativi,
celulelesenzoriale
ciliatede la nivelulmugurilor
compugidin50 -100 de celulereceptoare
ciliate,alitur,i
de celulede sus[inereciliategi celulebazale.Receptorii
gustativisuntstimulalide substanlele
chimicesapide
dizolvate
in salivS,careajungin contactcu membrana
gideterminigenerarea
celulelor
unuiinfluxnervoscarevafi
preluatde dendritele
primuluineuronal cdiigustative.
gustativipotdetectacincigusturide bazd:sdrat,
Receptorii
acru, dulce,amar gi gustulumami.Putereade adaptarea receptorilor
gustativieste foarte mare. Rolurile
gustativi:permitaprecierea
receptorilor
precumgi declangarea
calitilii alimentelor,
reflexelor
secretoriiale glandelorsalivaregigastrice.

EVALUARE
gustativ?
1. Ceroluriareanalizatorul
2,Careestemecanismul
destimulare
a receptorilorgustativi?
modulincarestimularea
3. Explicali
receptorilorgustatividetermind
declangarea
reflexelorsecretoriidigestive

60

Biologie

*ANALIZATORUL OLFACTIV
primordial,
at6tla om,cAtgi
Simlulmirosuluieste
dinpunct
fiindcelmaivechisim!,
lacelelalte
animale,
hrade vedereevolutiv.Olfac{iapermiteidentificarea
hraneialteratesau a prezenlei
nei, recunoagterea
periculoase
in mediu.
unorsubstanle
Segmentulperiferic al analizatorului
olfactiv
estelocalizat
lanivelulcornetelornazalesuperioare
gi
(fig.2.aq, in epiteliulolfactivcarele cdptugegte
5 cm'.
totalddeaproximativ
areo suprafald
ln epiteliulolfactivse afli celulelereceptoare
reprezentatede celulele olfactive, incadratede
celulede suslinereepiteliale,printrecarese aflS
glande mucoase (tig. 2.aQ. La baza epiteliului
olfactivse afli unstratfinde celulebazaledispusepe

membrana bazald. Celulele olfactive receptoare

(fig. 2.aO)sunt neuroni bipolari modificafi. Acegtia
prezinti la polulapical8 - 20 de cili olfactivicare au
rolul de a cregte suprafala receptoare. Cilii sunt
acoperilide un stratfin de mucus,produsde glandele
din epiteliulolfactiv.Spredeosebirede ciliialtorcelule,
cilii olfactivisunt imobili.De la baza celulelorreceptoare, pornescaxoni ce se reunescin filamente ale
nervufui olfactiv (fig.2.46)carestrdbatorificiileosului
etmoid de la baza craniului.Spre deosebirede alli
neuroni,neuroniiolfactivise reinoiesc,durata lor de
via[d fiind de 40 - 60 de zile. inlocuireaneuronilor
olfactivieste realizati prin diviziuneagi diferen{ierea
celulelorbazale.

epiteliu
olfactiv
celuldmitralS
glomeruli
etmoid
fibrele nervuluiolfactiv
axon
celuldbazald
celuli olfactivd receptoare
celulede suslinere
dendritd
cili olfactivi
'i F6
direcliaaeruluiinhalat
Fig. 2.46. Localizarea 9i structura receptorilor olfactivi

Fiziologia receptorilor olfactivi. Stimululspecific pentru receptoriiolfactivieste reprezentatde

substanfeodorantevolatile,aflatein staregazoasd
gicarese dizolvdin p'elicula
de mucusde pesuprafala
epiteliului
olfactiv.Excesulde mucuscarepoateintervirozelor
sauasociate
veniincazulunorrinitealergice
determini diminuarea
sau altor infecliirespiratorii,
in mucusulpersoasau, uneori,pierdereamirosului.
astfelci boala
nelorbolnavese afli agenliipatogeni,
poatefi transmisdprintuse,strdnutsau contactulcu
regulilor
folositede bolnavgi nerespectarea
obiectele
Dupe
saude igiendcorporale.
de igieni a alimentaliei
gise
odorantd
difuzeazd
dizolvareain
salivd,substanta
cililor
de o proteini receptordinmembrana
atageazd
olfactivi,determininddeschidereacanalelorionice
generarea
unui
(pentruNa*,Ca'*),faptceva determina
potenlial de acfiune. Acesta va fi transmisprin
l),
filamentelenervilorcranieniolfactivi(perechea
Cercetdrile
asupra
neuronalcdiiolfactive.
urmdtorului
fiziologieiolfaclieisunt dificile,deoareceun anumit
chimice
de maimultesubstanle
mirosestedeterminat
cd omulpoate
s-a demonstrat
diferite.Experimental,

Capitolul 2

diferenliain jur de 10000de mirosuridiferite,dar

oameniide gtiinldsusfinci numdrulde substanle
este
nogtriolfactivi
odorante
carepotstimulareceptorii
intre2000gi 4000.Numdrul
marede mirosuri
cuprins
rezulti din receplionarea
diferenliati,la
discriminate
nivelul receptorilor,a combinaliilorde substanle
odorante.
Cercetdrideclangate
din anii 1990,au dus la
400de gene
descoperirea
unuinumirde aproximativ
active numaiin receptoriiolfactivigi care codificd
sintezaunorproteinespecificenumitegi receptoare.
AcesteproteinerecunoscAileagi anumitesubstanle
odorante,iar fiecare receptor olfactiv posedi
numaiun tip de proteinireceptoare.
gi termiAnumitesubstanlechimicestimuleazd
naliunilenervoase
senzitive
ale altornervicranieni,
stimulatde pipergi care va
cum ar fi trigemenul,
reflexda strdnutului.
Substandeclangarea
determina
iar
lScrimarea,
lele volatiledin ceapi declangeazd
amoniaculeste utilizat pentru iniliereareflexelor
respiratorii
9i la trezireauneipersoaneaflatein stare
deincongtienld.

61

Segmentul intermediar. Axonii neuronilorolfactivi constituienervii olfactivi care fac sinapsd cu

deutoneuroniidin bulbii olfactivi reprezentalide
celulele mitrale.Acesteasunt organizatein structuri
numite glomeruli. Axonii neuronilor care poarti
acelagitip de receptoriolfactivi,convergintr-unanumit
gi
tipde glomerul.Celulelemitralerafineazdsemnalele
le intdresc.
in bulbiiolfactivi,se afldcelulele granulare,care
inhibdcelulelemitrale,astfelincAt numai impulsurile
excitatoriiputernicevor fi transmisede deutoneuroni.
Aceasti inhibiliecontribuiela adaptareaolfacliei,care
explicdobignuin{a
cu un miros,dupdun anumittimpde
contactcu stimululcare l-a declangat.
Axoniicelulelor
tractuI olfactiv.
mitraleconstituie
Segmentul central. Tractul olfactiv conduce
impulsulneryosin doud direclii:primaprin tuberculul
olfactivspre lobul piriform al sistemului limbic cortexul olfactiv primar (paleocortex)9i spre lobii
temporali, chiardeasupraorbitelor,unde aparesenzalia congtientide miros.A doua direclietrece prin
hipotalamus, spre alte componenteale sistemului
limbic,implicatein declangareareacfiiloremolionale
legatede un anumit miros, precumgi spre structuri
subcorticale.
Ca gi in cazulgustului,mirosulpldcutal

alimentelorstimuleazdsecre[iaglandelordigestive,
iar mirosurilenepldcutepotdeclangastrdnut,sughi!9i
chiarvomd.
Aplica.tie practicd
*Determinareaacuitili i simf u lu i olfactiv
Materialenecesare:mai multepaharede plastic,
apd,pipetd,parfum,marker-e.
Mod de lucru: numerotalipaharele,dar in mod
codificat, astfel incdt sd nu poatd fi descoperitd
ordinea.Turnalipufini apd, dar in cantitdliegale in
fiecare pahar. Picurali parfum in fiecare pahar,
numdrul de picdturi crescdnd gradat. Amestecali
paharelegi prezenta{i-le
(elevilor).
experimentatorilor
Faceli mai multe seturi, astfel incit activitateasd se
pe maimultegrupe.
desfdgoare
Fiecaregrupdva trebuisd ordonezepaharelein
folosindu-sede sensibilitatea
ordineaconcentraliilor,
olfactivi.
Dupd finalizareaactivitdlii,verifica{idacd ierarhizareaa fost corectrealizati.
Rispu nde!i la u rmitoarele intrebiri:
o Au fost gregelicomune grupelorde elevi privind
ordonareaconcentraliilor?
. Prima probd a fost mai ugor de catalogatfatd de
ultima?
o S-ainstalatadaptareamirosului?

gr enrOLOGrE
NOTTUNT
ELEMENTARE
DE TGTENA
Afectiune

Simptome

Tabel 2.22. Afectiuni ale analizatoruluiolfactiv

Cauze
Tratament

Rinitaalergicd - rinoree (secre[ie nazald abundentd),strdnut,nas infundat,prurit - alergeniisunt reprezenta{ide

sezonierd
(mAncdrimi)
(polinozasau
nazal,ceapareinanu- diferitetipuride polen
- determinareaalergenilorgi
miteanotimpuri
evitarea factorilor declangatori,
febra de fdn)
spSldturd nazald, imunoterapie
- strdnut,prurit gi rinoree,ob- - diferi{i alergeni, dintre care, sub controlmedical
Rinitaalergicd struclienazald,conjunctivitd,
pre- frecvenli,sunt acarieniidin praful
de casd, mucegaiuri,peri de aniperend
zentetottimpul
anului
male,gAndacide bucdtdrie
- picdturi 'nazale decongestio- congestie nazald 9i secrefie
Rinita
nante gi tratament medi ca nazald purulentd (de culoare - infectievirald
infectioas6
mentos la indica[ia medicului
galbenS-verzuie)
soecialist

SUMAR
Analizatorul
olfactivpermiteidentificarea
hranei,recunoagterea
hraneialteratesau a prezen$ei
unorsubstante
periculoase
in mediu.Stimululspecificpentrureceptorii
olfactiviestereprezentat
de substan{e
odorantevolatile
pind la receptori.
in mucusulcareacoperiepiteliulolfactiv9i princaredituzeazd
dizofvate
Receptorii
suntneuroni
bipolarimodificali,
numiticeluleleolfactive,careprezintila polulapical8 - 20 de ciliolfactivicu rolulde a cregte
suprafalareceptoare.
S^timularea
receptorilor
esteconsecinlaatagdriistimululuispecificde o proteindaflati pe
membranareceptoare.
genereazdinfluxnervoscareestetransmis,prinnervul
In urmaacesteilegdri,receptorii
olfactiVcelulelor
mitrale,iardeaici,printractusul
olfactiv,
lacortexgistructuri
subcorticale.
EVALUARE
1. Explicaliin
geneticd?
cemod,simlulmirosuluieste
dependent
deinformalia
pierderii
gicumpotfiinlSturate?
2. Carepotfi cauzele
temporare
a mirosului
3.Ceroluriareanalizatorul
olfactiv?

62

Birt!ogie

*ANALIZATORUL KINESTEZIC
Analizatorulkinestezic(fig. 2.47)sau motor
intervine,aldturi de analizatoriivestibular,vizual
migcdrilor9i menfinerea
9i cutanat,in coordonarea
in spaliu.
reflexd
corpului
a echilibrului
Segmentulperiferic este reprezentatde proprioceptoriisitualiin mugchi,
tendoane
9i articulalii.
de terminatiinerProprioceptorii
sunt reprezentali
voase libere, corpusculii Vater-Pacini,fusurile
neuromusculare
9i organeletendinoaseGolgi.
Fusurileneuromusculare(fig. 2.47) sunt situate
printrefibrelemuscularestriate,fixate de acestea.
sunt compusedintr-o
Fusurileneuromusculare
in carese afli 5 - 10fibrestriatemodificate,
capsulS
numiteintrafusale,care au o po(iune centrald,
necontractilS,
bogatdin nucleigi po(iuni periferice,
contractile.Fusurile neuromusculareau dubld
gi motorie.Inervaliasenzitivieste
inervalie:
senzitivd
asiguratide doudtipuride fibre senzitiveprimare
sau anulospiralegi secundaresau in buchet,
provenitedin neuronicu corpiiaflaliin ganglionii
se dispunin
spinali.Fibrelesenzitiveanulo-spirale
jurulpo(iuniicentrale
iarfibrele
a fibrelorintrafusale,
ale fibrelor
in buchetse dispunin zonelecontractile
intrafusale.

Inervalia
motoriea fusurilor
neuromusculare
este
realizatd
de motoneuroniiy careau corpulneuronal
gi butoniiterminali
in coarnele
anterioare
medulare
ai
axonilorlor dispugiTntr-oplaci motoriela nivelul
po(iunilor
contractile
alefibrelor
intrafusale.
Fiziologi a fusuri lor neuromu sculare.'deoarece
fibreleintrafusale
suntdispuseparalelcu celeextrafusale9iatagatelacapetedeacestea,
oriceintinderea
mugchiului
striatva determina
intinderea
fibrelorintrafusalegi, in consecintS,
stimulareafibrelorsenzitive
primare9i secundare
alefusuluineuromuscular,
Axoy sfdrgesc
nii motoneuronilor
in po(iunilecontractile
ale fibrelorintrafusale
contracfia
aces9i determind
tora, producAndstimulareafibrelorsenzitivedin
fusurileneuromusculare,
care este apoi transmisd
mdduvei,la motoneuronii
c, ce vor determina
contracliafibrelorextrafusale
ale mugchiului
striat.Fusul
neuromuscular
detecteazd
oricemodificare
de lungime a mugchiului
striat,iar frecven{aimpulsurilor
descircatede fibrelesenzitivela nivelulmotoneua
ronilor
estedirectproporlionald
cugraduldealungire
mugchiului.
In acest fel, fusurileneuromusculare
stdridetensiune
asigurdmenlinerea
uneipermanente
in mugchi.
motoriia

corpusculiPacini

Fig. 2.47.Analizatorulkinestezic
a) fus neuromuscular
- structuri; b) organultendinosGolgi9i conexiunileacestuia;c) distribuliareceptoriloranalizatoruluikinestezic

CorpusculiiGolgii(fig.2.a!)suntsitualilajoncliuneadintretendongi mugchi.In structuralor intri o

cu butoni,caresunttermire(eade dendriteprevdzute
ganglionii
spinali.
naliisenzitive
aleneuronilordin
Fiziologiacorpusculilor Golgi. In urmacontracla nivelultendoatensiunea
scheletici,
$ei mugchilor
nelormuscularecregtegi constituiestimululspecific
pentruterminaliunile
nervoasesenzitiveale corpusdetecculilorGolgi.Acegtireceptorinu se adapteazd
de cdtre
t6ndfo(a totali exercitatiin timpulcontracliei
tendoanelor.
mugchiasupraoaselorprin intermediul
mugcontracliei
Golgideterminiinhibarea
Corpusculii
prinsinapse
motoria.
inhibitoare
cuneuronii
chilorstria{i

Capitolul 2

Segmentulde conducere.AvAndca primneuron

nervoase
un neurondin ganglionulspinal,influxurile
generate
de proprioceptori
vorajungela miduvd,de
unde,pecaleaspinobulbard,
ajunglatalamussaupe
ajunglacerebel.
caleaspinocerebeloasd,
in lobii frontal
Segmentulcentralestelocalizat
in ariilesenzitivo-motorii.
9iparietal,
Prin influxurile
nervoasegeneratede proprioceptori,encefaluleste permanentinformatasupra
stdriide contracliea mugchilorscheletici9i, astfel,
tonusului
devineposibili,pe de o parte,Tntre[inerea
iar pe de alti parte,reglareacu preciziegi
muscular,
finelea motilitifii.

63

SUMAR

Anafizatorul
kinestezic
sau motorintervine,
vizualgi cutanat,in coordonare
alituri de analizatorii
vestibular,
migcdrilor
reflexda echilibrului
corpuluiin spaliu.Receptorii
suntproprioceptorii
reprezenta{i
de
9i menlinerea
terminafii
nervoase
libere,corpusculiiVater-Pacini,
fusurileneuromusculare
Golgicaresuntsitualiin
9icorpusculii
giarticulalii.
mugchi,
tendoane
Fusurile
neuromusculare
asigurimenlinerea
uneipermanente
in
stdride tensiune
mugchi.Corpusculii
Golgideterminiinhibarea
mugchilor
contracfiei
strialiprinsinapseinhibitoare
cu neuron
generate
motorio. Prininfluxurile
nervoase
encefalul
informat
de proprioceptori,
estepermanent
asuprastdriide
gi,astfel,devineposibild,
pede o parte,intrelinerea
contraclie
a mugchilor
scheletici
tonusului
muscular,
iarpe de
gifinelea motilitdlii.
alti parte,reglarea
cuprecizie
EVALUARE
1. Descrieli
structura
fusurilor
neuromusculare.
2.Explicali
modulin
carefusurile
neuromusculare
intervin
in mentinerea
lungimii
mugchilor.
rolulcorpusculilor
3.Explicali
Golgi.

ANALIZATORU
L ACUSTICO.VESTIBU
LAR
Analizatorulacustico-vestibular
este soecializat
pentrupercepereaa doud sim{uri- simtulauzuluigi
simfulechilibrului.
Stimuliispecificipentrucele doud
simfurisunt
undelesonoreqi migcirilerectiliniiqide
rotalie ale capului. Receptoriiacusticigi vestibulari
sunt situaliin ureche.Aceastaeste compusddin trei
regiuni(tig.2.aBa): urecheaexternd,mediegi internd.
Urechea externd (fig. 2.48 b) este alcdtuitddin
pavilionulurechii gi canalul auditiv extern, limitat
spreinteriorde timpan. Pieleacarecdptugegte
canalul

auditivexternconlinefire de pdr, glandesebaceegi

glandeceruminoase.
Cerumenulsecretatde glandele
ceruminoaseasigurd impermeabi
Iitateagi flexibiIitatea
timpanului.Timpanuleste circular,cu diametrulde
aproximativ1cm gi este compus dintr-un epiteliu
bistratificat,convex spre exterior gi concav spre
interior,intre care se afld un strat conjunctivcu rol
nutritiv.Timpanuleste extrem de sensibilla durere,
fiind inervat de fibre ale ramurii mandibularea
gi nervului
trigemenului
vag.
tl i

scdri te

canalsemi ci rcu l ar
fereastra
ovald

utricula
sacula
fereastra
rotunde

Fig. 2.48.Analizatorul
acustico-vestibular
a) componenetele
urechii;b) urecheaexternd;c) urecheamedie

Urecheamedie (fig.2.aBc), numitd9i camera

timpanici, este o cavitate plind cu aer sipatd in
stAncaosuluitemporal.
Spreexterior,
urecheamedie
este delimitat6de timpan, iar spre interior de
fereastra ovald 9i fereastra rotundi. Prin canalul
numit trompa lui Eustachio, camera timpanicd
comunicd cu faringele, cale pe care se asigurd
menlinereaegalitdliipresiuniiaerului pe o fald 9i
cealaltda timpanului.Intre timpan 9i membrana
ferestreirotundese dispuneun sistem de oscioare:
ciocanul - aplicat pe fa{a internd a timpanului,
nicovala gi scirila - aplicatdpe membranaferestrei
ovale. Atagarea oscioarelorde perelii cavitdlii
timpaniceeste asiguratdde ligamente.Vibra!iite
timpanului
determina
migcarea
sistemului
de oscioare
undelorsonorela membranaferestrei
si transmiterea

64

ovale,careva producemigcarea
lichidului
dinurechea
interndgi stimularea
mecanicda receptorilor
auditivi.
Sistemulde oscioarecare transmitvibraliilede la
timpan, aclioneazd ca un amplificatoral undelor
sonore.Amplificareaeste intensificatdgi de transmitereade la suprafatamarea membraneitimpanic
la suprafafamult mai micd a membraneiferestrei
ovale. De nicovald9i scdri!6sunt atagaligi mugchii
care se contractdreflex,reducdndforla vibraliilorgi
protejAnd,
in acest fel, receptoriidin urecheainternd
de sunetelepreaputernice.
Urecheainterni (fig.2.a9)constdintr-ocarcasd
osoasd numitd labirint osos care inconjurd 9i
protejeazd labirintul membranos. Spaliul dintre
labirintulosos 9i cel membranoseste umplutcu un
lichid numit perilimfS, secretat de celulele care
tt it..trr.r,Eii

ceptugesc
camereleosoase.Labirintul
membranos
con[inegi el un lichidnumitendolimfi. Celedoud
lichideconstituieun mediude conducerea vibratiilor
implicate
in auz gi in declangarea
mecanismelor
de
menlinere
a echilibrului.
Labirintul
ososestedivizat,
gifunclional,
structural
in treiregiuni:
vestibul,
canale
gicohlee.
semicirculare
Vestibululeste po(iuneacentralda labirintului
osos,delimitatspre cameratimpanicide ferestrele
ovali gi rotundd.Labirintul
membranos
din interiorul
vestibulului
constddin doui formatiunisaciforme,
conectate
intreele (tig.2.aq,numiteutriculi - mai
maregisuperioari9i saculd- maimicdgi inferioard.
ln utriculd9i saculi se afli receptoriivestibulari
stimulali
defo(a gravitalionald
rectilinii
9ide migcdrile
alecapului.
Ganalelesemicirculare(fig. 2.49 a), agezate
posterior
faldde vestibul,
suntdispusela unghiuri
de
90"unelefa!6dealtele,peceletreidirecliialespaliului.
In interiorul
lorse afldceletreicanalesemicirculare
carese deschid
in utriculd.
membranoase
Lacdteun
capdtde comunicare
cu utricula,fiecarecanalsemicanale
semicirculare

circular
prezintd
membranos
o dilatalie,
ampula,care
conlinecrestele ampularecu receptoriivestibulari
stimulalide accelerdrigi decelerdriunghiulareale
produse
capului
in timpulmigcdrilorde
rotatie.
Cohleaareformauneicochilii
demelc(fig.2.49b),
rezultat
al rotiriidedoudorigijumdtate
a unuitubosos
injurulunuiaxososnumitcolumeli.
In interiorultubuluiosos se afld trei camere
alungitedispusepe toatdlungimeamelcului:
rampa
vestibulard,
rampatimpanicigicanalul
cohlear.
Rampavestibulari Si rampa timpanici sunt
umplute
cu perilimfi,iarintreeleseafldo comunicare
numitihelicotremi,situatdlavArfulmelcului.
Canalul
cohlearestedelimitat
de rampatimpaniciprinlama
spiralSosoasdcontinuatd
de membranabazilarS,
iarderampavestibulard
prinmembrana
estedelimitat
Reissner.Canalulcohlearconfinelichidul
endolimfi
secretatdeepiteliul
pereteleosos.
cecdptugegte
In canalu
I cohlear,
agezatintremembrana
bazilard
gimembrana
tectoria(fixatila unsingurcapdtde lama
osoasdspiralS),
se afld organulCorti in caresunt
dispugi
receptorii
acustici.

ampula
canaluluisemicircularorizontal
canalcohlear
helicolremd
ramp6timpanicd

rampavestibulare
fereastra rotundd

Fig. 2.49. Urecheainternd

a) labirintulosos 9i membranos;b) cohleea

Segmentulperiferic. Receptoriiacusticisunt
situa{ilanivelulorganuluiCorti(fig.2. 50).Acestaeste
compusdin celulede sustineregi celulesenzoriale
auditive.
Celulele
desuslinere
suntdepdrtate
labazdgi
apropiatela vdrf, astfelincAtdelimiteazS
un tunel.
Celulelesenzoriale
auditive,agezatede-opartegi de
altaa tunelului,
suntdispusepe un gir spreinterior
(sprecolumeln)
gipetrei-patru
girurispreexterior(spre
peretelecanaluluiosos).Celulelereceptoare
auditive
suntceluleciliate,cele din girurileexterneavAndde
patruorimaimullicili,caresuntinclavaliin
membrana
tectoria.La bazafiecirei celulesenzoriale
ciliatese
afldfibrelenervoasesenzitiveale primuluineuronal
ciiiauditive,

celule
receptoare
aferente
senzitive

Capitolul2

Fiziologiareceptoriloracustici.Vibraliileaerului
preluate
giconduse
depavilionul
princonductul
urechii,
auditivextern,sunt preluatede timpan9i transmise,
prinsistemulde oscioare,membranei
ferestreiovale.
De aici,vibraliilesunttransmiseperilimfei
din rampa
vestibulard
rampeitimpanice,
9i apoi,prinhelicotremd,
p6ndla fereastrarotundi.Undapreluatdde perilimfd
estetransmisdendolimfei
din canalulcohlear,determindnddeformareamembraneibazilare,atingerea
cililorcelulelor
receptoare
de membrana
tectoria,
indoirea lor gi excitarea.in urma excitdriimecanicea
celulelesenzoriale
auditive,
acesteagenereazd
impulsuri neryoase.Diferite frecven{eale sunetelor
determinddeformdricu diferiteamplitudini
ale membraneibazilare9i, cu cdt amplitudinea
estemaimare,
cuatAtnumdrul
cililorcelulelor
senzoriale
stimulate
vafi
maimare,determindnd
cregterea
intensitdlii
stimulSrii.
Vibrafiilesonoresau undelesonoresunt comprimdri-decomprimdri
aleaeruluicarese deplaseazi
de
la nivelulsursei care le produce,in toate directiile,
intocmaica
cercurile
descrise
la suprafala
apeidupdce
este aruncati o piatri. Acesteunde de energiesunt
caracterizatede frecvenli gi intensitate(fig. 2.51).

65

Frecven{aeste mdsuratdin he(i (Hz) gi de ea depinde

directpropo(ionalinillimea sunetului.Frecvenlasunetelor pe care le receplioneazdreceptoriiacusticii din
urecheaumand este cuprinsdintre 20 - 2O.0OO
Hzls.
Intensitateasau tdria sunetuluieste determinatdde
amplitudineavibra{ieisonoregi se mdsoardin decibeli
(dB).

f.:
.

a)

fig. f.'sf . lnregistrarea,nd"lor. so,lSre

a) amplitudineconstantd,frecventediferite;
b) frecvenlelereceplionatein diverseregiuni'alecanaluluicohlear

Fiecarepartea canalului
cohlearreceplioneazd
vibraliisonorecu o anumitd
frecvenld
sauintensitate,
caredetermindstimularea
anumiteiregiunia organuluiCorti9i astfel,labazdsuntreceptionate
sunete
cu frecven(e
mari,iar la v6rfulcanalului
cohlearsunt
recepfionate
sunetecu frecvenlejoase. Frecvenfa
sunetului
influenleazd
amplitudinea
deplasdrii
in sus
bazilarein timpulvibrafieigi
9i in jos a membranei
aceastadeterminicregteri
sausciderialenumirului
decelulereceptoare
stimulate.
Receptoriivestibularisuntlocalizati
in macula
din utriculdgi saculdgi in cresteleampularedin
ampulele
canalelor
semicirculare.
Maculele(fi1.2.52)suntregiunicu rolreceptor
din
utriculi gi saculi. Din punct de vederestructural,
maculaestecompusidin celulede suslinereprevdzutecu microviliscu(i la polulapical9i doudtipuride
cili,unullung(kinocil)9inumerogiciliscu(i
(stereocili)
dispugi,
in jurulceluilung,ca sistemul
de tuburial unei
orgi. Cilii celulelorsenzorialeproeminiintr-o membrandgelatinoasd
numitdmembrani otolitici, produsdde celulele
de suslinere.
Lasuprafala
membranei
otoliticese afldmicicristalecompusedin carbonatde
calciugiproteine
numite
otolili.
ototili

ce l u ld

b)
Fi g. 2. 52. M ac uleleot olit ic e
a) localizare;
b) structuri

66

Pe peretele
opusmaculeiseafldceluleepiteliale
specializate
care au rolul de a men{ineconstantd
compozifia
endolimfei.
Fiziologia receptorilor din macule. Datoritd
precumgi variafieiacceleratiei
atracfieigravitalionale,
migcdrilor
rectilinii
alecorpului,
otolitele
atingciliicelulelorsenzoriale,
stimulAndu-le
mecanic.
ln urmastimu15rii,
genereazd
celulelesenzoriale
influxuri
neryoase
carevorfipreluate
primului
dedendritele
neuronalciii
vestibulare,
caresuntsituatelabazareceptorilor.
Cresteleampulare(fig.2.53)segdsescinampulefede la bazabrafelor
canalelor
semicirculare.
Crestele ampulareconfinaceleagitipuride celuleca gi
maculeledin saculd9i utriculd,respectivcelulede
suslinere9i celulesenzoriale
ciliate.Celulelesenzorialeau cilii conlinuliintr-omembranigelatinoasd
numitdcupuli careplutegte
in endolimfi.Spredeosebiredemacule,
cupulanuconlineotolite,
canatsemrctrcutar

fl\
\SEF-

amputare
"reast5

celulesenzoriale
ciliate
celulede suslinere

Fig. 2.53. Localizareagi structuracelulelorampulare

Fiziologia receptorilor din crestele ampulare.

Celulelesenzorialeciliatedin cresteleampularesunt
stimulatede variafiiale vitezeimigcdrilor
de rotatieale
capului.Datoritdine(iei,endolimfadin canalelesemicircularemembranoasese va deplasain sens invers
sensuluide rotalie,deformdndcrestelegi stimulAnd
mecaniccilii celulelorsenzoriale.ln urma stimuldrii,

celulele receptoarevor genera un influx nervos.

Acestavafitransmis
primului
dendritelor
neuronalciii
vestibulare
aflatela baza celulelorreceptoare
din
crestele ampulare.Datoriti dispozi[ieicanalelor
pe celetrei direcliiale spaliului,
semicirculare
orice
sensar avearotalia(injurulaxeiverticale
saua celei
orizontale
a corpului)
va determina
stimularea
receptorilordincrestele
ampulare.
Segmentulde conducere.Caleaauditivi este
constituitidin patru neuroni.Primul neuron este
situatin ganglionulspiral Corti situatin columeld.
Dendritele
acestuia
ajungla bazacelulelor
senzoriale
ciliateauditive
dinorganul
Corti,iaraxoniiluiconstituie
ramuraacusticda nervilorcranieniVlll. Al doilea
neuronse aflein puntein nuclei cohleari.Axonii
deutoneuronilor
se incrucigeazigi fac sinapsdin
coliculiicvadrigemeni
inferioricu cel de-altreilea
neuron.Al patruleaneuronal cdiiauditive
se afl6in
metatalamus,
corpulgeniculat
medial.
Biologie

Caleavestibulardesteconstituitd
dintreineuroni:
protoneuronulseafldin ganglionulScarpa;dendritelesaleajungla bazacelulelorsenzorialedin macule
9i crestele ampulare,iar axonii constituieramura
vestibularda nervilorcranieniVlll. Deutoneuronul
se aflSin cei patru nuclei vestibulari din punte 9i
bulb, de unde pleacdfasciculespre miduva spindrii,
cerebel,nucleiinervilorcranienilll, lV giVl.

Al treileaneuronestesituatin nucleiitalamici.
Segmentul central. Influxurilenervoaseadusede
calea auditivi se proiecteazd
in lobul temporal, pe
fala superioarda girului temporalsuperior,in aria
auditivi primari. Segmentul central al analizatorului vestibular este situatin parteaposterioarda
girusului temporal superior, unde este localizatd
ariavestibulari.

NOTTUNT
ELEMENTAREDE IGTENA9r PATOLOGTE
A URECHTI
Tabel2.23. A

Afec!iune

Simptome

Cauze

ale urechii

Tratament

- cregterea secreliei de - picdturi otice cu antibiotic,c6te cinci-zece

Otita externd

- durereaurechii,secrefiapuru- rerumen,curdlareaneco. picdturi de trei-patru ori pe zi 9i toaletarea

lentdgisenza{ia
demdncdrime 'espunzdtoarea urechii urechii

Otita medie
acuti
(fis.2.54)

- durereviolentda urechiifdrd
secrelie

a)

- instituitrapid, la recomandareamedicului;
- infeclia bacteriand r fdrd tratament,
este posibild spargerea
urechii medii, favorizattmembranei timpanice, cu instalarea unei
de o virozdrespiratorie secre!iipurulente

b)
Fig.2.s4.Afectiuniate urechii
perforatia
a) otita medieacutd;b)
timpanului

Pentru evitareaimbolndviriiurechilor,se recomandi toaletaurechiiprinspdlareaconductului

auditiv
extern cu degetul infdguratintr-o pAnzi de bumbac
umezitd,fird a pdtrundein partea profundda conductului.Pentru scdrpinatulurechii,nu folosi(ibe{e,
unghii asculite sau orice alt obiect care ar putea
proluce lezilni ale tegumentului.lnvestigaligi irata{i
din timp orice durere la nivelulurechiisau scidere2

auzului,pentru a preveniapari{iaunor afec{iuni

cronice,cu lezareaaparatului
auditiv.
Aplicalie practicd:
*Determinareaacuitilii auditive
Materiale necesare: bile de metal cu diferite
diametre,placi de metal,voluntari.

Mod de lucru: voluntarulstdcu spatelela experila o distanldde 1m.

mentator,
Experimentatorullasd sd cadd, de la diferite
indl$mi,bilelede metal.
Voluntarulanunldmomentulcdnd aude zgomotul
produsdebile.
Acelagi experimentva fi repetatcu alt grup de
,
Volu[Iarl.

Rezultate:cu c6t este mai micd bila al cdrei

zgomotde cddereesteperceput
de voluntar,
cu atAt
acuitateaauditivda voluntarului
respectiv
este mai
mare.
De asemenea,cu c6t estemai mici distanlade la
care bila este ldsatd si cadd, cu at6t acuitatea
auditivda voluntarului
respectivestemaimare.

SUMAR
Analizatorulacustico-vestibular
este specializatpentrupercepereaa doui simluri- simfulauzuluigi simful
plasaliin urecheainterni9i reprezentati
echilibrului,
ambeleavdndreceptorii
de celulesenzoriale
ciliate.rstimulii
specificipentrucele doudsimlurisunt undelesonore9i migcdrilerectilinii9i de rota{ieale capului.Frecvenla
sunetelorpe carele recep[ioneazd
receptorii
acusticidinurecheaumand,estecuprinsdintre20- 20.000H2.
Cele
maifrecvente
afectiuni
aleurechiisuntotitele,maiint6lnite
lacopii,gitulburdrile
deauz,laadulli.
EVALUARE
1. Descriefi
fiziologia
receptorilor
auditivi.
posturald.
2. Explicali
modulincareinformaliile
furnizate
vestibulari
ajunglamusculatura
dereceptorii
pentrutoaletaurechilor?
respectate
3.Caresuntregulile
deigiendcetrebuie

eapitolul 2

67

ANALIZATORII
Analizatoriisuntsistemecomplexe,
cu un mare
gradde integralitate
morfo-funclionala,
careau rolul
de a recepliona
stimulispecifici,
de a generagi congidea forma,pebazaanalizei
duceinfluxuri
nervoase
influxurilor
nervoase,senzaliispecificegi perceplii
Pe baza informaliilor
furnizatede analicongtiente.
zatori,organismul
se integreaziin mediu,adoptSnd
permanente
comportamentul
adecvatschimbdrilor
dinjurulsiu. Fiecareanalizator
estealcdtuitdin trei
periferic,
gicentral,
segmente:
deconducere
Segmentulperifericsaureceptorulesteo strucpentrureceplionarea
turi specializati
anumitorstimuli,
care sunt varialiiale diverselorforme de energie
(electromagneticd,
mecanici, termicS,chimicd).
Receptoriiconvertescenergiastimulilorspecificiin
potenfiale
gitransmise
deacfiunecarevorfipreluate
de
de conducere,
segmentul
Receptorii
se clasificidupi
potfi exteroceptori,
maimultecriterii.
Dupi localizare,
Dupd
proprioceptori
tipuldeenergie
9iinteroceptori.
pe care il recep{ioneazd,
receptoriise clasificdin
varialii ale energiei
fotoreceptori (receplioneazd
electromagnetice),
mecanoreceptori(receplioneazi
varialii ale energieimecanice),chemoreceptori
(recepfioneazd
anumitesubstanlechimice),termovarialiilede temperaturd).
receptori (recepfioneazd
potfi fazici
Dupdadaptabilitatea
lorlastimuli,receptorii
(de exemplu,termoreceptorii),care Se adapteazd
rapid(frecvenfa
descircdrilorpotenfialelor
de acliune

a stimulului)
scadecu cregterea
timpuluideac{ionare
receptoritonici (de exemplu,receptoriipentru
care se adapteazdgreu (descarcdpotenlialeqr
frecven!5constanti pe toatd durata de acliune
nu respectilegea,,tot
stimulului).
Receptorii
saunimic'
gi, la acliunea stimululuispecific cu va
subliminard,
subliminara,
se produceun potenfiallocal,
potenlial de receptor, La cregtereainte
stimulului
specific,poten{ialul
de receptorcregtepini
potenlialu[i
la atingereapraguluinecesardeclangdrii
de acfiune.Stimuliicu intensitilivariabile,determini
descircareapotenlialelorde acliune cu frecvenle
variabile.Intensitdlilemari ale stimulilorspecifici
gifrecvenle
determind
marialepotenlialelorde
ac{iune,
carevor servila codificarea
stimulilorla nivelul
corticale
specifice.
Segmentulde conducere sau intermediareste
format din cdile senzitivo-senzorialeprin care sunt

generate
impulsurile
nervoase
transmise
dereceptori,
cdtrescoa(a cerebrald.
Acestecdi pot fi directesau
indirecte.
Pe ciile de conducere
directe,
suntconduserapid,iar proieclialor esteintr-o
corticalSspecifici. Pe ciile de conducere

impulsurile
sunt conduselent gi proiectate
difuz
scoartacerebrali.
Segmentul central se afld in cortex,

informaliileprimitede la receptorisunt analizate

sintetizate
rezultdnd
senza[iile.
9idecodificate,

ANALIZATORULCUTANAT
sensibilitSlile terminafiuni nervoase libere 9i corpusculii
Analizatorulcutanat deservegte
gi vibratorie.
tactild,termici,dureroasd,
de presiune
Merkel.
Receptorii
acestorsensibilitili
suntlocalizali
in piele,
corpusculi
Ruffini
inveliguI protector
al organism
ului (frg.2 3q.
Pieleaestealcituiddintreistraturi,
dispuse,
de la
exteriorspreinterior,in urmdtoarea
ordine:epiderm,
*" Icorpusculi
[Meissnerdermgihipoderm.
I
Epidermuleste un epiteliupavimentospluristratificat,keratinizat,cu o grosimecuprinsdintre
terminalii
0,007- 0,12mm.Stratulbazalestecompusdincelule
ol nervoase
libere
vii:keratinocite(produckeratina- proteinice conferd impermeabilitatea),
melanocite (sintetizeazd
I
melanina- pigmentcarecoloreazdpielea9i o protejeazi de radialiileultraviolete
ale soarelui),
celule
.I
t
granularenepigmentate(fagociteazd
corpistrdini,
inclusivbacterii,av6ndrol de apirare),toateavAnd
capacitateade a se divideintens,regenerdndepiFig.2,34,Pieleagi receptorii
cutanati
dermul.Stratul bazal este agezat pe membrana
b) derm;c) hipoderm
a) epiderm;
substanle
bazali, prin care pitrund,prin difuziune,
hrdnitoare
de la vaselesangvine
ale dermului.
CeleDermul este mai gros decAtepidermul,
compusdin lesutconjunctiv
laltestraturiale epidermului
dispusin doudstratu
suntcompuse
din celule
moarte,ultimulstratdescuamdndu-se.
Epidermulnu
stratulpapilarspreepidermgistratulreticular
hipoderm.
estevascularizat,
Stratulpapilarconlineridicdturi
tronconice
este stribdtutde fire de pdr gi de
numitepapile dermice,vizibilela suprafalapielii
canaleleglandelorsudoriparegi con{inenumeroase

I
I

50