UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE S ADMINISTRATIVE

,SPECIALIZARE DREPT,ANUL I ,F.R.

REFERAT
INSTITUTII POLITICE SI DREPT CONSTITUTIONAL
SEMESTRUL II

STUDENT
GOGIU IOANA

PROFESOR
LECT.DR.LUMINITA DRAGNE

Elemente constitutive ale statului:teritoriul,populatia si

puterea politica suverana.
Nevoia de cunoastere a acestor elemente este de a sti cu precizie daca o
anumita societate poate fi considerata ca stat.
Doctrina constitutionala occidentala a formulat trei elemente constitutive ale
statului aflate intr-o unitate organica:teritoriu,populatie,putere politica suverana.

A.Teritoriul
Teritoriul de stat este spatiul geografic alcatuit din sol,subsol,ape,precum si
din spatiul aerian de deasupra solulului si apelor ,asupra caruia un stat isi exercita
suveranitatea exclusiva si deplina.
Suveranitatea statului asupra teritoriului national are caracterul unei puteri
publice continuu exercitate,care este suprapusa dreptului de proprietate.
Fiind un element constitutiv al statului,teritoriul capata unele trasaturi ale
acestuia.De aceea ,puterea statului asupra teritriului national este mai presus decat
dreptul de proprietate,care presupune posibilitatea juridica a schimbarii titularilor
sai.Desi teritoriul unui stata apartine acestuia in exclusivitate,nu inseamna ca nu pot
fi admise modificari.Astfel potrivit principiului autodeterminarii,o natiune aflata in
componenta unui stat in pofida vointei sale suverane,poate iesi de sub jurisdictia
acestuia,constituindu-se pe teritoriul pe care il ocupa intr-un stat suveran sau intrand
in componenta altui stat pentru realizarea unitatii sale nationale.
Deci orice modificari ale unui teritoriu sunt admisibile potrivit dreptului
international contemporan,numai daca are la baza vointa suverana a natiunii sau
poporului care locuieste pe acel teritoriu.
Asupra intregului teritoriu statul exercita o autoritate exclusiva,manifestata
sub trei aspecte generale:
a)plenitudine
b)exclusivitate
c)opozabilitate fata de orice alt stat
Stabilirea teritoriului unui stat implica o delimitare precisa a frontierelor
sale.Frontiera apare ca o institutie juridica foarte importanta,iar dreptul international
care o defineste ca o linie si eventual ca o zona care separa teritoriul unui stat de altul
sau la care limiteaza atributele suveranitatii statale prevede diverse tehnici si
proceduri de delimitare a acestora.Recunoastrea unei frontiere are o consecinta
juridica de drept international:respectarea integritatii teritoriale a statului respectiv.
Din punct vedere juridic,intinderea sau configuratia teritoriului unui stat nu
are importanta ,intins sau mai putin intins,continental sau insular,teritoriul exista ca
atare.Configuratia georgrafica poate influenta forma statului:unitar sau compus.
Teritoriul are o importanta vitala pentru stabilirea unei populatii si pentru
accelerarea procesului de formare a natiunii si a sentimentului national.Stabilirea
legitima a frontierei contribuie la intarirea sentimentului national si la aparitia si
afirmarea ideii de patrie.
In afara de caracteristicile sale politice ,economice sau nationale,teritoriul
prezinta doua mari caracteristici juridice.Astfel,teritoriul unui stat este idivizibil si
inalienabil.

1
Indivizibilitatea teritoriului exprima unitatea acestuia.Fiind un element
constitutiv al statului,teritoriul nu poate fi divizat si instrainat altor entitati statale.
Statul isi exercita suveranitatea si prerogativele de putere pe intreg teritoriul
sau,fara amestecul altui stat sau al organizatiilor internationale.
Inalienabilitatea teritoriului intareste indivizibilitatea acestuia.Fiind
inalienabil,teritoriul nu poate fi instarinat altui stat.Asa cum am aratat deja ,in
practica internationala este acceptata ideea modificarii frontierelor dar numai ca
expresie a acordului intre statele suverane interesate.

B.Populatia
Orice societate,orice stat presupun un minim de populatie stabila.In cadrul
populatiei unui stat se gasesc,in general doua categorii de locuitori:locuitori avand
aceeasi cetatenie ;locuitori care nu au calitatea de cetateni ai statului respectiv.
Cetateanul este individul legat de stat printr-o legatura juridica:
cetatenie.Aceasta legatura este determinata in mod suveran de catre stat pe
anumite criterii:jus sanguinis sau jus loci.
Strainul este cetatean al altui stat si ramane supus acestuia din punct de vedere
al indatoririlor cetatenesti.In acesta categorie intra si indivizii fara
cetatenie(apatrizii).O categorie suplimentara si nesemnificativa o formeaza indivizii
cu dubla cetatenie.
Prezenta unei comunitati de straini intr-un stat ridica multiple probleme de
ordin economic ,financiar,politic,social,cultural,religios,etnic.
Problema poate fi abordata din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Aspectul cantitativ al populatiei se pune in raport cu fenomenul demografic.
Aspectul calitativ are in vedere faptul ca fiecare stat regrupeaza intr-o
proportie mai mare sau mai mica populatii cu trasaturi etnice diferite.In functie de
aceasta regrupare,statele se pot impartii in state nationale si state multinationale.
Statele nationale sunt cele in care populatia majoritara formeaza o singura
natiune.
ELEMENTELE NATIUNII sunt:rasa;limba;religia;traditiile istorice;interesele
metriale si culturale comune;situatia geografica.
In ceea ce priveste raporturile intre natiune si stat,natiunea precede
statul.Natiunea romana s-a format inainte de unirea celor doua pricipate romanesti si
formarea statului national in 1859.La 1 dceembrie 1918 s-a desavarsit statul national
unitar roman.
STATUL MULTINATIONAL este statul a caruia populatie este formata din
diferite rase sau nationalitati,vorbind limbi diferite si avand culturi si un trecut istoric
diferit.In asemenea state,coeziunea nationala este dificil de asigurat,dar nu imposibil
de realizat.

C.Puterea politica suverana

Statul suveran este dator sa exercite pe teritoriul sau si fata de intreaga
populatie prerogativele sale de putere suverana,pentru a mentine ordinea ,a apara
comunitatea respectiva impotriva oricarei agresiuni etc.
O autoritate publica este suverarna atunci cand nu este supusa nici unei alte
autoritati,nici in cadrul intern al statului,nici pe plan extrem.Altfel spus,in interiorul
frontierelor sale,statul exercita o putere exclusiva;detine puterea de o
controla,comanda si de a sanctiona in mod suveran.

2
Unul din atributele esentiale ale suveranitatii statului il constituie dreptul
sau inalienabil de a reglementa,in mod liber si fara nicio interventie din partea
altui stat,organizarea si functinarea sistemului politic,reporturile societate-statcetean;raporturile personale si patrimoniale intre indivizi etc.,prin intermediul
normelor juridice.
Reglarea normativa si optimizarea relatiilor sociale prin intermediul normelor
de drept,instituirea unei ordini juridice stricte constituie,astfel,una dintre
caracteristicile definitorii ale suveranitatii puterii de stat,singura indrituita sa
imbrace in haina normativa vointa poporului si sa-i confere acesteia,la nevoie prin
forta de constrangere a statului,autoritatea si obligativitatea generala.
O putere devine ilegitima prin contestarea ei de catre intreaga natiune sau de
catre majoritatea populatiei.O conditie a legitimitatii este respectarea de catre putere
a Constitutiei.Astfel,un guvern desemnat legal poate deveni ilegitim datorita
activitatii sale.Lipsa de legitimitate intr-o asemenea situatie se exprima prin
pierderea de catre guvern a suportului popular sau prin retragerea sprijinului
partidelor parlamentare.
In primul caz,ilegimitatea guvernului are conotatii moral-politice si
evidentiaza ca poporul nu mai are incredere in echipa guvernamentala si in
programul acesteia de guvernare.In al doilea caz,ilegimitatea este pusa in discutie
chiar de catre Parlament.
Simpla contestare a unui guvern de catre partidele din opozitia parlamentara
sau de opinia publica nu inseamna insa si pierderea legitimitatii guvernului.Ratiuni
de ordin practic impun cerinta stabilitatii institutiilor constitutionale si, in cadrul
acesteia,a guvernului.De aceea,contestarea publica a unor autoritati statale nu are ca
rezultat automat revocarea acestora si inlocuirea lor cu altele.
Ilegimitatea trebuie constatata oficialpe cale parlamentara ,prin votarea unei
motiuni de cenzura sau ca rezultat al unei revolutii sau revolte populare.
Elementele legitimitatii puterii politice sunt:
-legalitatea instituirii puterii
-corecta folosire a acestei puteri
Este important de subliniat faptul ca ,in numele legitimitatii sale,institutia
politica exercita dominatia sociala.La randul sau ,populatia se supune ordinelor
primite de la guvernant in numele aceleasi legitimitati,pe care,de altfel,i-a conferit-o
prin sprijinul sau electoral.
Potrivit sociologului german Max Weber,exista trei tipuri de legitimare a
puterii in numele carora liderul exercita dominatia:
-calitatile personale ale liderului,
-traditia,
-legala.
Din punct de vedere sociologic,legitimitatea a fost definita ca fiind
caracteristica puterii.
Din punct de vedere politologic,legitimitatea este considerata un principiu de
intemeiere si justificare a unui sistem de guvernamant care presupune o anumita
recunoastere a acestui drept de catre guvernanti.