Dreptul Afacerilor

Dreptul Afacerilor
Pun Ciprian
Lector univ. dr. Pun Ciprian
2/12/2011
Dreptul afacerilor
Dreptul afacerilor =un ansamblu de reglementari legale care
vizeaza o problematica vasta si se refera la activitatile comerciale in
diversitatea lor de manifestare: obligatiile comerciale adica acele indatoriri
care revin comerciantilor ca obligatii profesionale specifice- precum si
obligatiile contractate de acestia, mai exact, contractele si documentele
comerciale, dar si alte aspecte in care se concretizeaza sau care conditioneaza
activitatea din domeniul afacerilor, cum sunt: raporturile de munca, institutiile
publice cu atributii in acest domeniu, concurenta comerciala, publicitatea,
raporturile fiscale
2/12/2011
Presedintele
Consiliului Judetean
ales direct
Consiliul
Judetean
format din
consilieri
judeteni alesi
pe liste
electorale
Consiliul Local
ales din consilieri
locali alesi pe liste
electorale
PRIMARUL ales
direct de
cetateni
CETATEANUL VOTEAZA
2/12/2011
GUVERNUL COMPUS DIN MINISTRII SI DIN PRIM MINISTRU
CAMERA DEPUTATILOR
SENATUL
CETATEANUL VOTEAZA
2/12/2011
JUSTITIA- PUTEREA JUDECATOREASCA
PRESEDINTE
GUVERN PUTEREA EXECUTIVA
PARLAMENT PUTEREA LEGISLATIVA
2/12/2011
LEGI
CONSTITUTIOANLE
LEGI ORGANICE
LEGI ORDINARE
2/12/2011
Guvernul
Hotarari de guvern
Ordonante
Ordonante de
urgenta
Ministrii
Ordine ale minsitrilor

Decizii
PRESEDINTELE
PREFECTII
DECRETE
ORDINE ALE
PREFECTILOR
2/12/2011
Definirea dreptului afacerilor/dreptului comercial

Dreptul afacerilor
Dreptul comercial
-denumire relativ noua (in

Romania) pt disciplina de drept
care studiaza raporturile si
operatiunile comerciale,
comerciale,
comerciantii,, obligatiile comerciale
comerciantii
si celelalte obiecte de studiu proprii
dreptului comercial,
comercial, dar si unor
ramuri de drept public cum sunt:
sunt:
dreptul muncii,
muncii, dreptul fiscal,
dreptul administrativ
-denumirea traditionala a ramurii si

disciplinei de drept
-nu este o ramura distincta de

dreptul comercial
-este o ramura traditionala a

sistemului de drept national
-este un ansamblu de norme

juridice de drept privat si de drept
public care legifereaza aceleasi
categorii de raporturi juridice (cele
comerciale)
-este un ansamblu de norme

juridice de drept privat care
reglementeaza 2 categorii de
raporturi juridice
raporturi juridice care decurg din
fapte de comert(
comert(acte juridice,
juridice, fapte
juridice,, operatiuni comerciale)
juridice
comerciale)
raporturi juridice la care participa
comerciantii(( persoane fizice si
comerciantii
juridice comerciante)
comerciante)
2/12/2011
Notiunea de comert
SENSUL ETIMOLOGIC
-termenul comert
comert are origine latina,
latina,
provenind din cuvantul commercium
commercium format
din alaturarea cuvintelor cum=cu si merxmerx-cis
cis
=marfa
-desemneaza operatiunile cu marfuri
SENSUL ECONOMIC
-comertul este caracterizat ca o activitate
care are ca scop schimbul si circulatia
marfurilor de la producatori la
consumatori
SENSUL JURIDIC
-comertul desemneaza o sfera mai larga a activitatilor care include:
Operatiuni de producere a bunurilor
Operatiuni de schimb si de punere in circulatie a marfurilor
Operatiuni de executare de lucrari
Operatiuni constand in prestari de servicii
-operatiunile care intra in sfera de reglementare a dreptului comercial(au
comercial(au o natura comerciala
comerciala))
sunt realizate de:
Producatorul de bunuri(fabricant)
bunuri(fabricant)
Intermediarul
Intermediarul(( angrosist,
angrosist, distribuitorul in reteaua de distributie comerciala)
comerciala)
Executantul de lucrari(
lucrari(constructorul)
constructorul)
Prestatorul de servicii(
servicii(transportatorul)
transportatorul)
- temeiul legal: art3(faptele
art3(faptele de comert),
comert), art7(comerciantii
art7(comerciantii)) Codul Comercial roman
2/12/2011
Izvoare de drept
Izvoare materiale = realitatile exterioare care determina actiunea
legiuitorului de a adopta acte normative ( ex.- factorul

uman/demografic, cadrul social/politic, conditiile
marteriale,structurile organizatorice ale societatii)
Izvoare formale = modalitatile exterioare de manifestare a
fenomenului juridic prin care se exprima si se conretizeaza
normele juridice (forma de exprimare a normelor juridice)
2/12/2011
Izvoare normative
CONSTITUTIA ROMANIEI- legea fundamentala a statului,
principalul izvor normativ care prevede : structura de stat, forma

de guvernamant, competenta autoritatilor publice,drepturile si
obligatiile cetatenilor
CODUL COMERCIAL ROMAN (1887)
LEGILE COMERCIALE SPECIALE
CODUL CIVIL ROMAN (1865)
LEGILE CIVILE SPECIALE
LEGILE FINANCIAR FISCALE
LEGISLATIA MUNCII
2/12/2011
Legi importante
Legea nr.31/1990 republicata a doua oara cu modificarile si
completarile ulterioare
2/12/2011
Principii de drept
DEFINITIE : sunt reguli fundamentale care se desprind pe cale de interpretare
din ansamblul normelor de drept sau din anumite categorii de norme juridice
ce reglementeaza un anumit domeniu sau materie juridica;
PRINCIPIILE DREPTULUI AFACERILOR sunt reguli care decurg din
normele legii comerciale;
ENUNTARE :
1. In comert, banii sunt fructiferi (produc dobanzi)- temei legal art.43 C.com.;
2. In comert, actele juridice sunt prezumate a fi cu titlu oneros (scopul activ.com.
este obtinerea profitului /`finis mercatorum`);
3. In obligatiile comerciale, in caz de dubiu se aplica regula care favorizeaza
circulatia (art.978 C.civil);
2/12/2011
UZANTA/ OBICEIUL JURIDIC/

CUTUMA
-definitie : este o regula de conduita care decurge din practica

sociala, fiind folosita timp indelungat si respectata ca o norma
obligatorie
- aplicabilitatea acestora este dedusa din unele prevederi legale :
Codul civil roman (art.970, art.980, art.981), Legea
nr.298/2001(modifica
nr.298/2001
(modifica si completeaza Legea nr.11/1991privind
combaterea concurentei neloiale), Legea nr.509/2002 privind
agentii comerciali permanenti (art.10).
DOCTRINA JURIDICA
-definitie : este un instrument de interpretare si aplicare a legilor

si cuprinde un ansamblu de analize,
analize, teorii
teorii,, opinii si interpretari
stiintifice ale materialului normativ ;
-nu constituie un izvor de drept in sensul traditional al conceptului
de izvor de drept ;
-solutiile doctrinei sunt transpuse uneori in legislatie
JURISPRUDENTA (PRACTICA
JUDICIARA)
-definitie : este formata din totalitatea solutiilor pronuntate de

catre instantele judecatoresti intrintr-o anumita materie sau domeniu
juridic;;
juridic
-nu constituie izvor de drept in sensul traditional;
-instantele de judecata nu sunt competente sa creeze legi ci numai
sa le aplice
2/12/2011
Definitii institutii juridice
2/12/2011
Persoana fizica este

persoana juridica este
Persoana fizica
Persoana juridica
- comerciantii persoane
Comerciantii: societati
fizice
Studentii
Profesorii
Etc.
comerciale, grup de interes

economic, grup european
de interes economic,
Necomerciantii: asociatii si
fundatii, sindicatele,
partidele politice, etc.
2/12/2011
Contract.acte juridice.
Clasificare.
Conditiile actului juridic
civil.
Nulitatea actului juridic.
2/12/2011
FAPTELE DE COMERT MODALITATEA

DE OBIECTIVARE A AFACERILOR
Definirea comercialitatii unor activitati in
functie de doua criterii fundamentale :
-criteriul obiectiv
-criteriul subiectiv
2/12/2011
Faptele de comert sunt

definite in Codul Comercial
De citit art. 3, 4, 56 Cod
Comercial
2/12/2011
Utilitatea identificarii
caracterului comercial a unui act

juridic
Diferenta intre contracte
comerciale si contracte civile
2/12/2011
OPERATIUNILE DE VANZAREVANZARE-CUMPARARE COMERCIALA sunt

prevazute in Codul Comercial:
Cumpararea de produse sau marfuri pentru a fi revandute sau
inchiriate, fie in natura, fie dupa prelucrare, precum si
cumpararea in scop de revanzare a obligatiunilor de stat sau a
altor titluri de credit care circula in comert;
Vanzarea de produse sau marfuri si inchirierea de bunuri si
marfuri, in natura sau prelucrate, precum si vanzarea titilurilor
de credit aflate in circuitul comercial,
daca au fost cumparate in scop de revanzare sau de
inchiriere
2/12/2011
OPERATIUNILE DE VANZARE-CUMPARARE COMERCIALA (2)

Caracaterizare (continuare)
OPERATIUNEA
DE VANZARECUMPARARE
COMERCIALA
ASEMANARI
DEOSEBIRI
-prin ambele
operatiuni de
vanzare-cumparare
se transmite dreptul
de proprietate
asupra unui bun
-realizeaza o interpunere in
schimbul si circulatia
marfurilor de la producator
la distribuitor
-este prezent elementul
subiectiv intentia de
revanzare sau de
inchiriere
OPERATIUNEA
DE VANZARECUMPARARE
CIVILA
2/12/2011
-realizeaza satisfacerea
unei necesitati personale
a cumparatorului ;
- vanzarea bunului, ulterior,
catre o alta persoana nu
prezinta relevanta : la data
operatiunii a lipsit intentia
de revanzare
INTENTIA DE REVANZARE
Intentia de revanzare trebuie sa existe la data cumpararii bunului
- in absenta intentiei de revanzare/inchiriere, operatiunea (actul
juridic) este civila ;
Intentia de revanzare trebuie sa fie exprimata de cumparator (sa fie
cunoscuta de catre cocontractant) si poate fi :
- explicita rezulta din declaratia cumparatorului sau din
continutul actului
- implicita rezulta din imprejurari relevante (ex., cantitatea
mare de marfa cumparata)
bunurilor imobile sunt operatiuni comerciale daca imobilul face
parte din fondul de comert sau este destuinat unei activitati
comerciale (ex,OG. 51/97)
-Concluzie : obiectul poate consta intr-un bun mobil sau imobil
2/12/2011
Speta
SC X SRL este o societate comercial care comercializeaza
materiale de constructii. SC X SRL achizitioneaza de la SC

HBC Coca Cola SRL 10 baxuri de Cola. Suntem in fata unei
operatiuni de vanzare-cumparare comerciala in sensul art 3
din C.Comercial?
2/12/2011
Speta 2
X este un pictor clujean celebru. Acesta
detine o galerie de arta care ii vinde operele

de arta. Cum calificam acest tip de vanzare
din perspectiva definirii faptelor de comert?
A se analiza prevederea din Art. 3 Cod
Comercial
2/12/2011
FAPTELE DE COMERT SUBIECTIVE
DEFINITIE
TEMEI LEGAL
PREZUMTIA DE COMERCIALITATE. LIMITELE
PREZUMTIEI DE COMERCIALITATE
2/12/2011
III. FAPTELE DE COMERT UNILATERALE (MIXTE)
DEFINITIE
TEMEI LEGAL
LIMITELE REGULII EXPRIMATE DE ART.56 C.COM.
2/12/2011
OPERATIUNILE AGRICOLE
CARACTERIZARE
FORME DE EXPLOATARE A TERENURILOR AGRICOLE
CONFORM LEGII NR.36/1991 PRIVIND SOCIETATILE

AGRICOLE SI ALTE FORME DE ASOCIERE IN
AGRICULTURA
2/12/2011
OPERATIUNILE AGRICOLE (2)

FORME DE EXPLOATARE A TERENURILOR AGRICOLE
CONFORM LEGII NR.36/1991
1.ASOCIATIA SIMPLA
-realizeaza o operatiune civila

- nu are personalitate juridica
2. SOCIETATEA CIVILA
-se infiinteaza in conditiile art.1536 si urm. C.civil

-nu are personalitate juridica
3. SOCIETATEA
AGRICOLA
-se infiinteaza in conditiile art.5 si urm. din Legea

nr.36/1991
- are personalitate juridica
4. SOCIETATEA
COMERCIALA
-se infiinteaza in conditiile Legii societatilor comerciale

nr.31/1990 rep.
-realizeaza o operatiune comerciala
- are personalitate juridica
2/12/2011
Comercianii
Potrivit Codului Comercial Roman, subiecte ale
raporturilor comerciale pot fi att comercianii, ct i

necomercianii. Reglementarea sa se aplic oricrei
persoane care svrete fapte de comer obiective (art.
3 C.com), indiferent dac persoana care le svrete
are sau nu calitatea de comerciant.
Dac svrirea faptelor de comer are un caracter
profesional, persoana n cauz devine comerciant (art. 7
C.com). Odat dobndit calitatea de comerciant, toate
actele i faptele juridice ale acestei persoane sunt
prezumate a fi comerciale (art. 4. C.com).
2/12/2011
Calitatea de comerciant implic un statut juridic diferit de cel al necomercianilor, cu

consecine deosebite asupra raporturilor juridice la care particip:
legea instituie anumite obligaii pentru comerciani,
considerate obligaii comerciale, astfel, nainte de

nceperea comerului, comerciantul este obligat s
cear nmatricularea n registrul comerului, iar n
cursul exercitrii i la ncetarea comerului s cear
nscrierea n registru a meniunilor
privind actele i
faptele a cror nregistrare este prevzut de lege;

orice comerciant are obligaia s in anumite
registre de contabilitate (art. 22 C. com) i de
asemenea s desfoare activitate comerciala n
condiiile unei concurente loiale;
2/12/2011
Comercialitate
b.

legea instituie o prezumie de comercialitate; toate actele i

operaiunile svrite de comerciant sunt prezumate a fi
fapte de comer i deci supuse legilor comerciale (art.4
C.com);
c.
actele comerciale ncheiate de comerciant sunt supuse
unor reguli speciale, derogatorii de la regimul actelor juridice
civile;
d. n cazul ncetrii plailor pentru datoriile sale
comerciale, comerciantul poate fi declarat n faliment;
procedura falimentului este aplicabil numai comercianilor ea
nu se aplic necomercianilor, chiar dac s-au obligat prin
acte comerciale;
e.
comercianii pot participa la constituirea unor camere de
comer i industrie, ca organizaii autonome, destinate s
promoveze i s apere interesele lor;
f.
comercianii sunt supui impozitului pe profitul realizat
prin activitatea comercial;
2/12/2011
Excepii
Art. 34 C. com. prevede ca dispoziiile
codului comercial privind registrele

comerciale nu se aplic colportorilor
comercianilor care fac micul trafic
ambulant, cruilor sau acelor al cror
comer nu iese din cercul unei profesiuni
manuale.
2/12/2011
Dobndirea calitii de comerciant:

PERSOANE FIZICE
Dobndirea calitii de comerciant de ctre o
persoan fizic: sunt comerciani aceia care fac fapte

de comer avnd comerul ca profesiune obinuita,
potrivit art. 7 C. com.
Pentru dobndirea calitii de comerciant sunt
necesare trei condiii:
1.
s svreasc anumite fapte de comer
obiective;
2.
s svreasc fapte de comer ca profesiune;
3.
s svreasc fapte de comer n nume
propriu;
2/12/2011
Delimitarea de alte profesii

Calitatea de comerciant a unei persoane fizice se cere a fi
delimitat de alte profesiuni pe care le exercit

persoanele fizice. Avem n vedere pe meseriai, pe cei
care exercit profesii liberale i pe agricultori.
Meseriaul este considerat comerciant n cazurile n care
cumpr mrfuri n vederea prelucrrii i revnzrii lor
(art. 3. pct.1. C.com) sau, folosind fora de munc
strin, i organizeaz o ntreprindere (art. 3 pct. 9
C.com.). Persoanele care exercit profesii liberale nu au
calitatea de comerciant (exemplu medicii, avocaii,
notarii publici).
2/12/2011
Societati comerciale-dob.calitate
Dobndirea calitii de comerciant de ctre societile
comerciale: potrivit art. 7 C. com. pe lng persoanele

fizice, au calitatea de comerciant i societile
comerciale. Sunt avute n vedere societile comerciale
reglementate de Legea Nr. 31/1990:. Societatea
comerciala are o unica finalitate; ea se constituie n
scopul de a desfura o activitate comercial; societatea
este comercial numai dac obiectul ei, prevzut
obligatoriu n actul constitutiv consta n svrirea uneia
sau mai multor fapte de comer obiective. Exercitarea
activitii comerciale este raiunea de a fi a societii
comerciale.
2/12/2011
Alti comercianti?
1. Statul i unitile sale administrativ teritoriale: art. 8 C. com. prevede c:
Statul, judeul i comuna nu pot avea calitatea de comerciant. Aceasta

concepie a codului comercial era justificata la data adoptrii sale, cnd
activitatea statului i a unitilor sale administrativ teritoriale privea numai
serviciile publice. Pornind de la faptul ca statul svrete pe lng actele de
autoritate necesare funcionarii serviciilor publice i acte cu caracter privat, n
doctrina s-a considerat ca el este subiect al raporturilor comerciale. Deci, cu
toate ca nu are calitatea de comerciant, statul poate svri anumite fapte de
comer.
2. Regiile autonome: potrivit art.135 din Constituie, proprietatea public
aparine statutului sau unitilor sale administrativ teritoriale. Bunurile
proprietate public sunt inalienabile. n condiiile legii ele pot fi date n
administrare regiilor autonome ori instituiilor publice sau pot fi concesionate
sau nchiriate. Potrivit Legii Nr.15 / 1990, regiile autonome se organizeaz i
funcioneaz n ramurile strategice ale economiei naionale. Calitatea de
comerciant a regiei autonome se dobndete din momentul nfiinrii sale,
dup caz, prin hotrre a guvernului sau prin decizia organului administraiei
publice locale.
2/12/2011
Alti comercianti?
Societatile cooperative: ntruct prin desfurarea
unor activiti de producere i desfacere de
mrfuri, de prestri de servicii, se urmrete
obinerea de profit, aceast activitate are caracter
comercial. n consecin
consecin organiza
organizaiile
iile
cooperatiste au calitatea de comerciant.
4. Asociaiile i fundaiile: potrivit legii, scopul
nfiinrii asociaiilor i fundaiilor este
desfurarea unei activiti dezinteresate, iar nu
obinerea unui profit. Deci asociaiile i fundaiile
nu au calitatea de comerciant.
3.
2/12/2011
Dovada calitii de comerciant:

In cazul unei persoane fizice, ntruct calitatea de comerciant se
dobndete prin svrirea faptelor de comer obiective cu

caracter profesional, nseamn c aceast calitate se poate proba
numai prin prezentarea unor dovezi din care s rezulte c
persoana n cauz a svrit efectiv una sau mai multe fapte de
comer prevzute de art. 3 C.com. ca o profesiune obinuit i n
nume propriu.
In cazul societii comerciale, calitatea de comerciant se
dobndete prin nsi constituirea societii. Deci, calitatea de
comerciant a societii comerciale se poate proba prin dovedirea
constituirii societii n condiiile prevzute de lege. Un mijloc de
dovada care ar putea fi folosit este copia certificat de pe
nmatriculare n registrul comerului a societii comerciale.
2/12/2011
ncetarea calitii de comerciant

In cazul persoanei fizice, aceasta nceteaz s mai aib calitatea de
comerciant n momentul n care nu mai svrete fapte de

comer ca profesiune. ncetarea trebuie s fie efectiv i din ea s
rezulte intenia de a renuna la calitatea de comerciant.
In cazul societii comerciale, calitatea de comerciant se pierde n
momentul n care societatea nceteaz s mai existe ca persoana
juridica. Societatea comerciala i nceteaz existena prin
dizolvare i lichidare. Potrivit legii, dizolvarea poate avea loc prin
trecerea termenului stabilit pentru durata societii,
imposibilitatea realizrii obiectului societii sau realizarea
acestuia, hotrrea adunrii generale, faliment. Dizolvarea
societii nu atrage dup sine pierderea automat a personalitii
juridice a societii. n aceasta situaie, societatea nu mai poate face
operaiuni comerciale, dar poate face operaiunile necesare
lichidrii.
2/12/2011
A. Comercianii persoane fizice

Baza legal- O.U.G. nr. 44/2008 privind desfurarea
activitilor economice de ctre persoanele fizice autorizate,

ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale
2/12/2011
A. Comercianii persoane fizice

Formele de desfurare a activitilor economice n mod independent
prevzute de ordonan sunt: persoana fizic autorizat (PFA), ntreprinderea

individual i ntreprinderea familial.
nregistrarea n registrul comerului i autorizarea funcionrii se fac n baza
rezoluiilor directorilor oficiilor registrului comerului de pe lng tribunale.
Certificatul de nregistrare, coninnd codul unic de nregistrare, devine
documentul care atest nregistrarea n registrul comerului, autorizarea
funcionrii, precum i luarea n eviden de ctre autoritatea fiscal
competent. Termenul de emitere al acestui document este de 3 zile lucrtoare
de la primirea documentaiei complete.
2/12/2011
?
Se face distrinctie intre:
1. intreprinderea individuala - intreprinderea economica,

fara personalitate juridica, organizata de un
intreprinzator persoana fizica;
2. intreprindere familiala - intreprinderea economica,
fara personalitate juridica, organizata de un
intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa;
3. persoana fizica autorizata - persoana fizica autorizata
sa desfasoare orice forma de activitate economica
permisa de lege, folosind in principal forta sa de munca;
2/12/2011
Aspecte particulare
Persoana fizica autorizata si persoana fizica titulara a intreprinderii
individuale raspund pentru obligatiile lor cu patrimoniul de

afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu
intreg patrimoniul lor, iar in caz de insolventa, sunt supuse
procedurii simplificate prevazute le Legea nr. 85/2006.
Intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale

poate angaja terte persoane cu contract individual de munca,
inregistrat la InspectoratulTeritorial al Muncii.
Intreprinderea familiala nu poate angaja terte persoane cu contract
de munca.
Persoana fizica autorizata nu poate angaja cu contract de munca
terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care a fost
autorizata.
2/12/2011
Documentatie I.I.
Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea functionarii intreprinzatorilor
persoane fizice titulari ai intreprinderilor individuale sunt urmatoarele:
1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180);
2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original);
3. Carte de identitate sau pasaport titulari intreprindere individuala (fotocopie certificata olograf de catre titular privind
conformitatea cu originalul);
4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata);
5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007
(completat pe formular-tip, original);
6. Specimenul de semnatura al intreprinzatorului persoana fizica titulara a intreprinderii individuale (original);
7. Declaratia-tip pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din
domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz).
8. Daca este cazul:
- precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului
profesional al intreprinderii individuale (declaratie, etc.);
- documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (declaratie pe proprie raspundere);
- documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf);
- documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf);
9. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al
Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba
romana certificata olograf).
10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.
2/12/2011
Documentatie I.F.
1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180);

2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original);
3. Carte de identitate sau pasaport al fiecarui membru (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu
originalul);
4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata);
5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007
6. Specimenul de semnatura al reprezentantului intreprinderii familiale (original);
7. Declaratia-tip pe propria raspundere a reprezentantului care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de
legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2,
dupa caz);
8. Acordul de constituire incheiat de membrii familiei (original);
9. Procura speciala pentru reprezentantul intreprinderii familiale desemnat prin acordul de constituire (inscris sub semnatura
privata);
10. Daca este cazul:
- precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului
profesional al intreprinderii familiale (declaratie, etc.);
- documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (acordul de constituire sau actul aditional la acesta);
- documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf);
- documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf);
11. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al
Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba
romana certificata olograf).
12. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.
2/12/2011
Societati cooperative
CLASIFICAREA LEGALA
2 FORME :
S.coop. de gradul 1 = persoane juridice constituite de persoane fizice si inregistrate
la registrul comertului (ORC) in registrul pentru inregistrarea societatilor
cooperative;
- au personalitate juridica
S. coop.de gradul 2 = persoane juridice constituite din S.coop. de gradul 1, in
majoritate, si alte persoane fizice sau juridice, in vederea integrarii pe orizontala sau pe
verticala a activ. economice si inregistrarii conform legii.
FORMELE SOCIETATII COOP. DE GRADUL 1:
- S.coop. mestesugaresti - S.coop. agricole
S.coop. de consum
- S.coop. de locuinte
S.coop. pescaresti
- S.coop. de transport
S.coop. forestiere
- S.coop.de valorificare
OBIECT DE ACTIVITATE
- pot desfasura orice activitati permise de lege si sunt
supuse regimului de autorizare prev. de lege
2/12/2011
Societi cooperative
APORTURILE LA CAPITALUL SOCIAL
IN NUMERAR = obligatoriu
IN NATURA
creantele nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului
social
OBLIGATIILE SOCIALE
sunt garantate cu patrimoniul social
- raspunderea membrilor cooperatori in limita aportului subscris
(limitata)
ORGANELE S.COOP.
adunarea generala
consiliul de administratie / administratorul unic
cenzorii (3 cenzori si 3 supleanti sau in numarul stabilit de A.G. : 1 cenzor
si 1 supleant daca S.coop. are pana la 50 membri cooperatori)
REORGANIZARE / TRANSFORMARE - Nu este posibila in forma juridica de
societate comerciala in conditiile Legii nr.31/1990 rep. si nici in asociatii
familiale cf Legii nr.300/2004
2/12/2011
Alte categorii de comerciani persoane

juridice
Companii naionale Ex. Compania Nationala Loteria
Nationala
Societi naionale Ex. Societatea naional a Petrolului SNP
PETROM SA
Regii autonome de interes naional i local
2/12/2011
Societati comerciale
SNC.SCS.SRL.SCA.SA
2/12/2011
Criterii
Nr. Persoanelor fizice sau juridice

asociate
SNC
SCS
minim 2
Capital social minim
Structura capitalului social

numerar (N)
n natur (IN)
creane (C)
obligatoriu (N),
opional (IN),
admise (C)
SA
SCA
SRL
minim 2
Minim 2, maxim 50.

Excepie face SRL cu asociat unic. O
persoan fizic sau juridic nu
poate fi asociat unic dect ntr-o
singur societate comercial.
Capitalul social al societii pe

aciuni sau al societii n
comandit pe aciuni nu poate fi
mai mic de 90.000 lei. Guvernul va
putea modifica, cel mult o dat la 2
ani, valoarea minim a capitalului
social, innd seama de rata de
schimb, astfel nct acest cuantum
s reprezinte echivalentul n lei al
sumei de 25.000 euro
2 milioane lei
Obligatoriu (N)
opional (IN)
numai la SA prin constituire
simultan (C)
Obligatoriu (N)
opional (IN)
Nu e permis (C)
2/12/2011
Rspunderea asociaiilor
SNC- SCS
nelimitat i solidar,
cu excepia asociailor
comanditari
Restricii pentru asociai
Asociaii nu pot lua parte

ca asociai cu rspundere
nelimitat n alte societi
concurente, fr
consimmntul celorlali
asociati
asociatul unic nu poate avea calitatea

de unic asociat dect ntr-o singur
societate
Rezervare firm/ emblema
Redactare act constitutiv
Dovada sediu
Depunere capital social (limitele

de mai sus)
SA-SCA
numai cu capitalul subscris,
cu excepia asociailor
comanditari la SCA
SRL
numai cu capitalul subscris
2/12/2011
Cazier fiscal
Declaraii pe proprie
rspundere asociai,
administratori, cenzori
Copii acte de identitate asociai
Instituii Abilitate
Oficiul Judeean al
Registrului
Comerului
Oficiul Judeean al
Registrului Comerului
Oficiul Judeean al
Registrului Comerului
Administrarea si controlul
un administrator sau
mai muli
administratori
numii prin actul
constitutiv sau alei,
ulterior, de adunarea
asociailor
- unic administrator sau

consiliu de administraie ori
Consiliu de Supraveghere
- un administrator sau mai

muli administratori, numii
prin actul constitutiv sau alei
ulterior, de adunarea
asociailor
- controlul este asigurat de cel putin

trei cenzori, care au tot ati
supleani
Se pot numi i auditori financiari
- controlul este exercitat de asociai

sau, facultativ de un cenzor (dac
numarul asociailor trece de
cincisprezece, numirea cenzorilor
este obligatorie)
2/12/2011
Grupul de Interes Economic

DEFINITIE
= asociere intre 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice,

juridice, constituita
pe o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii
economice a membrilor sai a caror numar nu poate fi mai mare de 20
membri.
membri.
TEMEI LEGAL
Titlul V. art.118art.118-238 LEGEA nr.161/2003 privind unele masuri pentru

asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor
publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
CLASIFICARE
G.I.E. cu caracter comercial

G.I.E. (cu caracter national)
G.E.I.E. (Grupul
(Grupul European de Interes Economic)
G.I.E. cu caracter necomercial
2/12/2011
Grupul de Interes Economic

CARACTERIZARE
este persoana juridica cu scop patrimonial
poate avea calitatea de comerciant sau de necomerciant
Activitatea GIE trebuie sa se
raporteze la activ. economica a membrilor grupului si are un caracter accesoriu fata de
aceasta
se constituie prin Act constitutiv (contract de asociere) incheiat in forma autentica
se inmatriculeaza in Registrul comertului
CAPITALUL SOCIAL
- se poate constitui cu sau fara capital social
- este impartit in parti de interes care nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile
APORTURILE MEMBRILOR GIE
- in numerar
- in natura (inclusiv creante)
- in munca
-nu au o limita valorica minima
2/12/2011
Grupul de interes economic

CONDUCEREA
Adunarea generala
- decide, de regula, cu unanumitate de voturi
ADMINISTRAREA
se realizeaza de catre membri
grupului
CONTROLUL DE GESTIUNE Cenzori

RASPUNDEREA MEMBRILOR GIE este solidara si
nelimitata , cu exceptia cazului in ca s-a prevazut altfel in
actul constitutiv
2/12/2011
Dreptul Afacerilor
Pun Ciprian
2/12/2011
Ce sunt societatile comerciale?

Societatea comercial poate fi definit ca fiind o
grupare de persoane constituit pe baza unui contract de

societate i beneficiind de personalitate juridic, n care
asociaii se neleg s pun n comun anumite bunuri
pentru exercitarea unor fapte de comer, n scopul
realizrii i mpririi beneficiilor realizate.
2/12/2011
Art. 2 din legea nr. 31/1990 stipuleaz c societile

comerciale se vor constitui n una din urmtoarele
forme:
societate n nume colectiv
societate n comandit simpl
societate pe aciuni
societate n comandit pe aciuni
societate cu rspundere limitat.
Avnd n vedere caracterul limitativ al textului art. 2,
putem concluziona c orice societate comercial
care dorete s funcioneze n Romnia trebuie s
se organizeze n una din cele cinci forme. Se
interzice preluarea caracteristicilor de la mai multe
societi i formarea uneia noi sui-generis.
2/12/2011
Clasificari
n funcie de prevalena factorului subiectiv fa de cel
obiectiv societile comerciale se clasific n societi de

persoane (societatea n nume colectiv), societi de
capitaluri (societatea pe aciuni) i intermediare
(celelalte forme). Consecinele practice ale unei
asemenea distincii sunt urmtoarele:
n timp ce societile de persoane cuprind un numr
redus de asociai, societile de capitaluri au un numr
de acionari nelimitat de lege. Aportul la capitalul unei
societi de persoane poate consta i n creane, dar un
asemenea aport nu poate fi adus la o societate pe aciuni
prin subscripie public, nici la o societate n comandit
pe aciuni sau cu rspundere limitat (art. 16 alin 3).
2/12/2011
Clasificari
n funcie de structura capitalului social care reflect
aporturile asociaiilor societile comerciale pot fi :

societi pe aciuni (societatea pe aciuni, societatea n
comandit pe aciuni), societi cu pri de interes
(societatea n nume colectiv, societatea n comandit
simpl) sau cu pri sociale (societatea cu rspundere
limitat).
Deosebirea fundamental ntre aciuni i prile de
interes sau prile sociale const n regimul juridic al
nstrinrii lor. De regul, prile de interes se transmit
n condiii mai restrictive dect aciunile care dac sunt
nominative au un regim de transfer specific.
2/12/2011
Clasificari
Criteriul ntinderii rspunderii asociaiilor pentru
datoriile sociale este criteriul cu ajutorul cruia se

deosebesc societile n care asociaii au o rspundere
limitat pentru obligaiile sociale (societatea pe aciuni i
societatea cu rspundere limitat) de societile n care
asociaii au o rspundere nelimitat pentru obligaiile
sociale (societatea n nume colectiv). O categorie
intermediar este reprezentat de societatea n
comandit simpl i societatea n comandit pe aciuni.
Comanditaii rspund nemrginit (i solidar, dac sunt
doi sau mai muli) pentru obligaiile societii, la fel ca
asociaii societii n nume colectiv iar comanditarii au o
rspundere limitat pentru bligaiile sociale (acetia
rspund la fel ca i acionarii).
2/12/2011
CONSTITUIREA SOC.COM.
Societatea comercial este rezultatul voinei liber exprimate a
asociaiilor de a nfiina o persoan juridic de drept privat cu scop

lucrativ.
n conformitate cu art. 5 din Legea nr. 31/1990 societatea n
nume colectiv sau n comandit simpl se constituie prin contract
de societate, iar societatea pe aciuni, n comandit pe aciuni sau
societatea cu rspundere limitat se constituie prin contract de
societate i statut. Reglementrile legale permit ns n cazul
ultimelor tipuri de societi comerciale ca cele dou acte
contractul de societate i statutul s se ncheie sub forma unui
nscris unic, denumit act constitutiv.
Societatea cu rspundere limitat, constituit prin actul de voin
a unui singur asociat, are nevoie doar de un statut.
Cnd se ncheie doar contractul de societate sau numai statut
acestea pot fi denumite, de asemenea act constitutiv.
2/12/2011
ETAPELE CONSTITUIRII UNEI SOCIETI

COMERCIALE
Dovada verificrii disponibilitii i rezervrii firmei
(original) obtinuta de la Oficiul Registrului Comertului

din judetul unde se inregistreaza societatea
Firma poate contine cuvintele ROMN, ROMNIA si
derivate precum si INSTITUT exclusiv cu acordul
Secretariatului General al Guvernului i a Prefecturii
Judeului .
2/12/2011
FIRMA
Valabilitatea rezervarii este de 3 luni de la
momentul eliberarii de la ORC

Pe langa firma mai poate fi rezervata
EMBLEMA societatii care trebuie
OBLIGATORIU sa cuprinda firma societatii
incorporata.
2/12/2011
ACTUL CONSTITUTIV
Actul constitutiv va avea forma autentic pentru
SNC i SCS. n cazul SRL, forma autentic este

obligatorie dac printre bunurile subscrise ca aport
n natur la capitalul social se afl un teren; n
celelalte cazuri fiind suficient darea de dat cert,
acordat, n condiiile legii, de ctre notarul public
sau de ctre serviciul de asisten din cadrul ORC,
atestarea de ctre avocat n condiiile Legii nr.
51/1995, modificat, sau ncheierea actului sub
semntur privat; Actul constitutiv trebuie s
conin clauzele prevzute de art. 7 din Legea nr.
31/1990, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare, inclusiv precizarea domeniului i a
activitii principale. Toate activitile nscrise n
actul constitutiv vor fi codificate conform
Nomenclatorului CAEN 2
2/12/2011
Clauzele actului constitutiv

Actul constitutiv trebuie sa contina prevederi referitoare la:
Identificarea viitoarei societi comerciale: denumirea sau firma,

forma juridic, sediul i emblema societii;

Identificarea prilor contractante;
Caracteristicile societii: obiectul de activitate cu precizarea
domeniului i a activitii principale, durata societii, capitalul
social;
Conducerea gestiunea i auditul sau controlul societii;
Drepturile si obligatiile asociailor;
Sediile secundare ale societii (punct de lucru, sucursal, filial,
reprezentan, agenie);
Dizolvarea sau lichidarea societii.
2/12/2011
Dovezile privind sediul social

contract de vnzare-cumprare, intabulat*;
- contract de schimb, intabulat*;
- contract de nchiriere: - nregistrat la Administraia Finanelor Publice, pentru cel ncheiat ntre
persoane fizice i persoane juridice;
- nenregistrat la Administraia Finanelor Publice, pentru cel ncheiat ntre persoane juridice.

- contract de subnchiriere;
- contract de concesiune, intabulat*;
- contract de leasing imobiliar;
- contract de comodat, n original, n form autentic sau sub semntur privat, nsoit de actul
doveditor al proprietarului, intabulat*;
- contract de donaie, n form autentic, intabulat*;
- contract de uz;
- contract de uzufruct;
- extras de carte funciar, n termen de valabilitate la depunere - pentru oricare din actele
prevzute ca dovad de sediu (inclusiv n cazul aportului la capitalul social la constituirea societii,
pe numele asociatului care aporteaz);
2/12/2011
...
- certificat de rol fiscal/rol agricol, n termen de valabilitate;
- certificat de motenitor;
- act notarial de ieire din indiviziune sau de delimitare a proprietii, intabulat*;
- hotrre judectoreasc definitiv privind proprietatea (intabulat*) sau

folosina/uzufructul;
- hotrre judectoreasc definitiv de ieire din indiviziune, intabulat*
- proces verbal de recepie a construciei, intabulat*;
- act de adjudecare a imobilului vndut n cadrul executrii silite;
- contract de asisten juridic privind stabilirea sediului social la sediul profesional al
avocatului conform art. 3 alin. (1) lit. h) i i) din Legea nr. 51/1995, cu modificrile i
completrile ulterioare.
2/12/2011
.........
n conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr.
31/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,

la acelai sediu pot funciona mai multe societi, dac este
ndeplinit cel puin una din urmtoarele condiii:imobilul prin
structura lui, permite funcionarea mai multor societi n
ncperi diferite;cel puin o persoan este, n condiiile legii,
asociat n fiecare dintre societi; cel puin unul dintre asociai este
proprietar al imobilului ce urmeaz a fi sediul societii.
2/12/2011
In cazul in care sediul social este ales

intr-o locuinta...
avizul privind schimbarea destinaiei imobilelor colective cu
regim de locuin, prevzut de Legea nr. 230/2007

2/12/2011
Alte documente
Dovezile privind efectuarea vrsmintelor aporturilor subscrise de asociai la
capitalul social
Actele privind proprietatea pentru aporturile n natur subscrise i vrsate la
constituire; n cazul n care printre acestea se afla i imobile, certificatul
constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
Declaraiile date pe propria rspundere, dup caz, de ctre
fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale
persoanei juridice numit administrator sau cenzor, din care s rezulte c
ndeplinesc condiiile legale pentru deinerea acestor caliti (original);
Specimenele de semntur ale reprezentanilor societii (original);
2/12/2011
....
Certificatele de cazier fiscal pentru asociaii sau reprezentanii legali ai
societii comerciale, care au domiciliul/ reedina/sediul n Romnia

sau pentru persoanele fizice sau juridice strine, care au aceast calitate
i sunt nregistrate fiscal n Romnia sau, dup caz, declaraia autentic
pe propria rspundere a persoanei fizice cetean strin n nume
propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice strine care nu este
nregistrat fiscal n Romnia din care s rezulte c nu are datorii fiscale
(original sau copie certificat i, dup caz, traducerea realizat de un
traductor autorizat a crui semntur s fie legalizat de un notar
public);
Declaraia-tip pe propria rspundere semnat de asociai sau de
administratori din care s rezulte, dup caz, c: - persoana juridic nu
desfoar, la sediul social sau la sediile secundare, activitile declarate,
o perioad de maximum 3 ani (model 1 - original); - persoana juridic
ndeplinete condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n
domeniul sanitar, sanitar-veterinar, proteciei mediului i proteciei
muncii pentru activitile precizate n declaraia-tip (model 2 - original).
2/12/2011
Pentru asociati persoane juridice

- actele de nregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane
juridice (original sau copie certificat i, dup caz, traducerea realizat de un

traductor autorizat a crui semntur s fie legalizat de un notar public); hotrrea organului statutar al fondatorilor persoane juridice privind
participarea la constituirea societii (original sau copie certificat i, dup caz,
traducerea realizat de un traductor autorizat a crui semntur s fie
legalizat de un notar public); - mandatul pentru persoana abilitat s semneze
actul constitutiv n numele i pe seama fondatorului persoan juridic (original
sau copie certificat i, dup caz, traducerea realizat de un traductor
autorizat a crui semntur s fie legalizat de un notar public);
2/12/2011
...Alte documente
avizele prealabile prevzute de legile speciale (copie); -
mputernicire special sau avocaial pentru persoanele

desemnate s ndeplineasc formalitile legale
(original). Dovezile privind plata taxelor/tarifelor
legale: - taxa judiciar de timbru, n original; - timbre
judiciare; - taxele de registru; - tariful de publicare n
Monitorul Oficial, Partea a IV-a.
Cererea de inregistrare
2/12/2011
Alte chestiuni procedurale

Verificarea calitii de asociat unic n cazul societilor
comerciale constituite cu asociat unic conform

prevederilor art. 14 alin. 1-2 din Legea nr. 31/1990
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, i
H.G. nr. 913/2004 astfel cum a fost completat i
modificat prin H.G. nr. 1422/2006.
2/12/2011
....
Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate pentru
conformitate cu originalele, sub semntur, cu

menionarea n clar a numelui, de ctre persoanele care,
potrivit legii, pot ntocmi i semna cererea; n cazul
persoanelor fizice sau juridice nerezidente, se depun n
original sau copii certificate i traducerea realizat de un
traductor autorizat a crui semntur s fie legalizat
de un notar public.
2/12/2011
Dovezile privind efectuarea vrsmintelor aporturilor la capitalul social
se pot face, dup caz:
- pentru aporturile n numerar, foaie de vrsmnt, ordin de plat sau
chitan CEC;
- pentru aporturile n natur subscrise la capitalul social: titlul de proprietate
(facturi, titluri de proprietate asupra bunurilor imobile, inclusiv certificatul
de sarcini al acestor bunuri); dac este cazul, i raportul de evaluare a
bunurilor ntocmit de persoanele autorizate n condiiile legii. Raportul de
evaluare este obligatoriu n cazul SRL cu asociat unic.
Declaraiile date pe propria rspundere de ctre persoanele care, potrivit
legii, au aceast obligaie, pot fi fcute n form autentic de notarul public,
n form atestat de avocat n condiiile Legii nr. 51/1995, modificat, sau cu
darea de dat cert prin serviciile de asisten din cadrul ORC.
Specimenele de semntur ale reprezentanilor societii se depun la oficiul
registrului comerului odat cu cererea de nregistrare, dac au fost numii
prin actul constitutiv i pot fi date n form autentic la notarul public, n
faa judectorului delegat, a directorului ORC sau a nlocuitorului acestuia
care va certifica semntura;
2/12/2011
Procedura de
Soluionarea cererii revine n competena
directorului ORC sau o persoana desemnata

care poate dispune administrarea i a altor acte
doveditoare dect cele enumerate.
De la inregistrarea dosarului la ghiseul ORC,
termenul de eliberare al actelor este de 5 zile
lucratoare daca toata documentatia e conforma
cu prevederile legale
2/12/2011
Dreptul Afacerilor
Pun Ciprian
2/12/2011
Definitie SA
Societatea pe Actiuni este societatea constituita prin
asocierea mai multor persoane,care contribuie la

formarea capitalului social prin anumite cote de
participare reprezentate prin titluri numite
actiuni,pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in
scopul impartirii beneficiilor,si care raspund pentru
obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor.
2/12/2011
caracteristici
societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati,denumit
actionari
capitalul social este divizat in actiuni,care sunt negociabile si
transmisibile
raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este
limitata;asociatii raspund numai pana la concurenta capitalului
social subscris.
capitlalul social minim este echiivalentul a 25 000 euro
2/12/2011
Societatea pe actiuni se constituie prin

contract de societate si statut.
Sunt 2 modalitati de constituire a societatii pe actiuni: prin
subscriere integral i simultan a capitalului social de ctre

semnatarii actului constitutiv sau prin subscripie public.
Subscriptia instantanee reprezinta o procedura obisnuita de
inregistrare a societatilor comerciale
Subscriptia publica reprezinta procedura de inmatriculare cand
fondatorii unei societai comerciale pe actiuni, neavnd capitalul
necesar pentru infiintarea unei societati, apeleaza, prin oferta
publica, la persoanele interesate sa investeasca capital.
2/12/2011
Subscriptia publica
Implica urmatoarele operatiuni:
-Intocmirea si lansarea prospectului de emisiune a actiunilor
-Subscrierea actiunilor
-Validarea subscriptiei
-Aprobarea actelor constituitive ale societatii de catre
adunarea constitutiva a subscriitorilor
2/12/2011
Actiunile
Actiunile vor cuprinde
denumirea si durata societatii; data actului constitutiv, numarul din registrul comertului
sub care este inmatriculata societatea, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea;capitalul social, numarul
actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele
efectuate;avantajele acordate fondatorilor.
Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala.
Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.
Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana cand nu
vor fi fost comple platite cele din emisiunea precedenta.
Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hotararea
adunarii generale extraordinare a actionarilor.
2/12/2011
Actiunile II
Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, cand acestea sunt emise in forma materiala.
Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0.1lei.
Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul
actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare ale
actionarului persoana juridica, dupa caz.
Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, cand sunt mai multi, sau a unicului administrator.
Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.
Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:
dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei
alte prelevari;
drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, in temeiul
acestor actiuni, in adunarile generale ale actionarilor.
Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi
valoare nominala ca si actiunile ordinare.
2/12/2011
Actiunile III
Reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii nu pot fi
titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi
convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotararea
adunarii generale extraordinare a actionarilor
2/12/2011
Obligatiunile
Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei.
Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda

posesorilor lor drepturi egale.
Obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma
dematerializata, prin inscriere in cont.
Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.
Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.
Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele prevazute in legislatia pietei
de capital.
Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu
cea a actiunilor.
2/12/2011
Obligatiuni II
Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor
lor.Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar
de detinatori acre sa reprezinte a 4-a parte din titlurile emise si nerambursate sau,dupa numirea
reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni,la cererea acestora.
Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor de
obligatiuni,in ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea.
Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, in baza
obligatiunilor pe care le poseda.
Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii,
cenzorii sau functionarii societatii.
Actiunea in justitie a detinatorului de obligatiuni impotriva societatii nu este admisibila daca are
acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este contrara
unei hotarari a adunarii detinatorilor de obligatiuni.
2/12/2011
Adunarile generale
Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.
Cand actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la
sediul societatii si in localul ce se va indica in convocare.

Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an,
in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.
2/12/2011
AGA
In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea

generala este obligata:

sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza
rapoartelor prezentate de consiliul de administratie,respectiv de directorat si de
consiliul de supraveghere,de cenzori sau dupa caz de auditorul financiar,si sa
fixeze dividendul
sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie,respectiv ai
consiliului de supraveghere si cenzorii;
in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate sa numeasca sau sa
demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit
financiar
sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului
de administratie,respectiv membrilor consiliului de supraveghere,si cenzorilor,
daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;
sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;
2/12/2011
Adunarea extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o

hotarare pentru:

schimbarea formei juridice a societatii;

mutarea sediului societatii;
schimbarea obiectului de activitate al societatii;
infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii,
reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin
actul constitutiv nu se prevede altfel;
prelungirea duratei societatii;
majorarea capitalului social;
reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;
fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
dizolvarea anticipata a societatii;
conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;
conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;
emisiunea de obligatiuni;
oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care
este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.
2/12/2011
Administrarea SA
Crearea a dou sisteme de administrare a
societilor pe aciuni : sistemul unitar

i sistemul dualist (ultimul, opional):
2/12/2011
sistemul unitar (administrarea societii este realizat de consiliul de

administraie).
Notm o serie de caracteristici ale acestuia:
- separaie ntre funcia neexecutiv, de control (administrator neexecutiv) i

cea
executiv (directori) separaie obligatorie, n cazul societilor pe aciuni ale
cror
situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de audit;
- consiliul de administraie are o serie de competene de baz care,
pe de o parte, nu
i pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotrre a adunrii generale a
acionarilor1 i pe care, pe de alt parte, consiliul nu le poate delega
directorilor
societii art. 142 alin (2);
- n cazul delegrii funciei executive ctre directori, administratorii
neexecutivi
constituie majoritatea n Consiliul de administraie (art. 1381);
2/12/2011
Sistemul unitar II
noiunea de director (un concept nou) reprezint administratorul sau persoana

din
afara Consiliului de administraie creia i-au fost delegate din partea Consiliului
de
administraie atribuii de conducere a societii (noua lege nlocuiete
comitetul de
direcie
direc
ie - organ colegial, cu reguli stricte, rigide de ntrunire ii luare a deciziei - cu
directorii - activitate i rspundere individual, nu colegial art. 143 alin. (5);
- numr minim de administratori (n cazul societilor pe aciuni ale cror
situaii
financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare) art. 137 alin. (2);
- prin actul constitutiv sau prin hotrre a adunrii generale a acionarilor se poate
prevedea c unul sau mai muli membri ai consiliului de administraie trebuie s fie
independeni (legea prevede, cu titlu exemplificativ, criterii de evaluare a
independenei administratorilor) art. 1382
2/12/2011
Sistemul unitar II
crearea de comitete consultative n cadrul consiliului de

administraie (ex. comitet

de audit, comitet de remuneraie) comitetul de audit2 este obligatoriu pentru
societile supuse auditrii; comitetul de audit include un administrator
independent,
aadar societile supuse obligaiei de auditare, aadar consiliul de
administraie
administra
ie al
societilor pe aciuni obligate la auditare trebuie s aib i un
administrator
independent art. 1402
- raporturile dintre societate i administratori (directori sau administratori
neexecutivi)
sunt guvernate de regulile mandatului, neputndu-se ncheia pentru
ndeplinirea
acestui mandat un contract de munc.3
2/12/2011
Sistemul dualist
administrarea societii este realizat de
Directorat i Consiliul de
Supraveghere)
2/12/2011
A. Directoratul
n cadrul acestui tip de sistem, conducerea societii pe aciuni revine n
exclusivitate directoratului, care ndeplinete actele necesare i utile

pentru realizarea obiectului de activitate al societii, cu excepia celor
rezervate de lege n sarcina consiliului de supraveghere i a adunrii
generale a acionarilor.
Directoratul i exercit atribuiile sub controlul consiliului de
supraveghere, fiind format din unul sau mai muli membri, numrul
acestora fiind totdeauna impar. Atunci cnd este un singur membru,
acesta poart denumirea de director general unic.
n cazul societilor pe aciuni ale cror situaii financiare anuale fac
obiectul unei obligaii legale de auditare, directoratul este format din cel
puin 3 membri.
Membrii directoratului sunt desemnai de ctre consiliul de
supraveghere, care atribuie totodat unuia dintre ei funcia de
preedinte al directoratului. Membrii directoratului nu pot fi
concomitent membri ai consiliului de supraveghere i pot fi revocai
oricnd de ctre consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate
prevedea c ei pot fi revocai i de ctre adunarea general ordinar a
acionarilor.
2/12/2011
Atributii
Directoratul reprezint societatea n raport cu
terii i n justiie. n lipsa unei stipulaii contrare

n actul constitutiv, membrii directoratului
reprezint societatea doar ac
reprezint
acionnd
ionnd mpreun
mpreun..
2/12/2011
Consiliul de Supraveghere
Membrii consiliului de supraveghere sunt numii de ctre
adunarea general a acionarilor, cu excepia primilor membri,

care sunt numii prin actul constitutiv. Numrul membrilor
consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv,
acesta neputnd fi mai mic de 3 i nici mai mare de 11.
Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocai oricnd de
adunarea general a acionarilor, cu o majoritate de cel puin dou
treimi din numrul voturilor acionarilor prezeni.
2/12/2011
Cons. De Supraveghere
Prin actul constitutiv se pot stabili condiii specifice de
profesionalism i independen pentru membrii consiliului

de supraveghere, n aprecierea independenei unui membru
al consiliului de supraveghere urmnd a fi respectate cel puin
criteriile reglementate n cazul administratorilor.
2/12/2011
Atributii Consiliul de Supraveghere

a) exercit controlul permanent asupra conducerii
societii de ctre directorat; b) numete i revoc

membrii directoratului; c) verific conformitatea cu
legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii
generale a operaiunilor de conducere a societii; d)
raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a
acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere
desfurat.
2/12/2011
Consiliul de Supraveghere
Consiliului de supraveghere nu i pot fi transferate atribuii de
conducere a societii. Cu toate acestea, n actul constitutiv se

poate prevedea c anumite tipuri de operaiuni nu pot fi efectuate
dect cu acordul consiliului. n cazul n care consiliul nu i d
acordul pentru o astfel de operaiune, directoratul poate cere
acordul adunrii generale ordinare, hotrrile adunrii generale cu
privire la un asemenea acord fiind luate cu o majoritate de 3
ptrimi din numrul voturilor acionarilor prezeni, prin actul
constitutiv neputnd fi stabilit o alt majoritate i nici stipulate
alte condiii.
2/12/2011
Crearea de comitete
Consiliul de supraveghere poate crea comitete
consultative, formate din cel puin 2 membri ai

consiliului i nsrcinate cu desfurarea de
investigaii i cu elaborarea de recomandri pentru
consiliu, n domenii precum auditul, remunerarea
membrilor directoratului i ai consiliului de
supraveghere i a personalului, sau nominalizarea de
candidai pentru diferitele posturi de conducere. n
cazul societilor pe aciuni ale cror situaii
financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de
auditare financiar, crearea unui comitet de audit n
cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.
2/12/2011
Intruniri
Consiliul de supraveghere se ntrunete cel
puin o dat la 3 luni. De asemenea,

consiliul de supraveghere este convocat n
orice moment la cererea motivat a cel
puin
2 dintre membrii consiliului sau ai
directoratului. Consiliul se va ntruni n cel
mult 15 zile de la convocare.
2/12/2011
Interdictii
Membrii consiliului de supraveghere nu au voie s
divulge informaiile confideniale i secretele de afaceri

ale societii, la care au acces n calitatea lor de membri
ai consiliului de administraie, aceast obligaie
revenindu-le i dup ncetarea mandatului.
Membrul consiliului de supraveghere care are ntr-o
anumit operaiune, direct sau indirect, interese contrare
intereselor societii trebuie s i ntiineze despre
aceasta pe ceilali membrii i s nu ia parte la nicio
deliberare privitoare la aceast operaiune. Aceeai
obligaie o are cel care, ntr-o anumit operaiune, tie
c sunt interesate soul sau soia sa, rudele ori afinii si
pn la gradul al IV-lea inclusiv.
2/12/2011
Dispoziii comune pentru directorat i
consiliul de supraveghere
Durata mandatului membrilor directoratului i ai
consiliului de supraveghere este stabilit prin actul
constitutiv, ea neputnd depi 4 ani. Ei sunt
reeligibili, cnd prin actul constitutiv nu se dispune
altfel. Durata mandatului primilor membri ai
consiliului de administraie, respectiv al primilor
membri ai consiliului de supraveghere, nu poate
depi 2 ani.
2/12/2011
Dispozitii comune
Membrii directoratului, n sistemul dualist, nu vor putea fi, fr autorizarea
consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului

ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, dup caz, auditori interni ori
asociai cu rspundere nelimitat, n alte societi concurente sau avnd acelai
obiect de activitate, nici nu pot exercita acelai comer sau altul concurent, pe
cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocrii i rspunderii pentru
daune. O persoan fizic poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de
membru al consiliului de supraveghere n societi pe aciuni al cror sediu se
afl pe teritoriul Romniei.
2/12/2011
Alte prevederi
Aceast interdicie nu se refer la cazurile cnd cel ales n consiliul de
supraveghere este proprietar a cel puin o ptrime din totalul aciunilor

societii sau este membru n consiliul de supraveghere al unei societi pe
aciuni ce deine ptrimea artat. Persoana care ncalc aceste prevederi este
obligat s demisioneze din funciile de membru al consiliului de supraveghere
care depesc numrul maxim de mandate, n termen de o lun de la data
apariiei situaiei de incompatibilitate, n caz contrar, la expirarea acestei
perioade, el va pierde mandatul obinut prin depirea numrului legal de
mandate, n ordinea cronologic a numirilor, i va fi obligat la restituirea
remuneraiei i a altor beneficii primite de ctre societatea n care a exercitat
acest mandat.
2/12/2011
Deliberrile i deciziile la care el a luat parte n
mandatului respectiv rmn ns valabile.

.exercitarea
Pentru validitatea deciziilor directoratului sau ale
consiliului de supraveghere este necesar prezena a

cel puin jumtate din numrul membrilor fiecruia
dintre aceste organe, dac prin actul constitutiv nu se
prevede un numr mai mare. Deciziile n cadrul
directoratului sau al consiliului de supraveghere se
iau cu votul majoritii membrilor prezeni.
Deciziile cu privire la numirea sau revocarea
preedinilor acestor organe se iau cu votul
majoritii membrilor consiliului. Membrii
directoratului sau ai consiliului de supraveghere pot
fi reprezentai la ntrunirile organului respectiv doar
de ctre ali membri ai si. Un membru prezent
poate reprezenta un singur membru absent.
2/12/2011
Raporturile dintre societate i membrii directoratului/consiliului de

supraveghere
Raporturile dintre societate i membrii directoratului/consiliului
de supraveghere sunt guvernate de regulile mandatului,

neputndu-se ncheia contract de munc ci numai un contract de
administrare sau de management, sau un contract de administrare
i management. n situaia n care membru al
directoratului/consiliului de supraveghere este ales un salariat al
societii, pe perioada mandatului contractul de munc este
suspendat. De asemenea, membrii directoratului/consiliului de
supraveghere au obligaia de a ncheia o asigurare pentru
rspundere profesional.
2/12/2011
Administrarea societatilor comerciale

pe actiuni
Lector univ.dr. Paun Ciprian
2/12/2011
2 sisteme de administrare
sistemul unitar si
sistemul dualist.
2/12/2011
Sistemul unitar
Sistemul unitar presupune ca administrarea societatii
comerciale sa se realizeze de catre un consiliu de

administratie ale carui competente, in cazul entitatilor ale
caror situatii financiare fac obiectul auditului statutar, nu pot
fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii
generale a actionarilor. In acelasi timp ele ne pot fi delegate
directorilor entitatii.
Totodata, art. 137 alin. (2) din Legea societatilor comerciale
precizeaza ca numarul administratorilor societatilor ale caror
situatii financiare anuale fac obiectul auditului statutar nu
poate fi mai mic de 3, din care unul trebuie sa fie
independent (art. 1402).
2/12/2011
Sistemul dualist
In cadrul sistemului dualist administrarea societatii se
realizeaza de catre directorat si consiliul de supraveghere.

Directoratul exercita exclusiv functia de reprezentare legala
si este numit de catre consiliul de supraveghere, membrii
directoratului putand fi revocati oricand de catre consiliul de
supraveghere.
In ceeea ce priveste consiliul de supraveghere, acesta este ales
de catre adunarea generala a actionarilor, numarul membrilor
sai fiind cuprins intre 3 si 11, stabilit prin actul constitutiv al
societatii. Membrii pot fi revocati oricand de adunarea
generala a actionarilor.
2/12/2011
ATENTIE
Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca
membrii directoratului nu pot fi membri ai comitetului de

supraveghere si invers.
Art. 1371 alin. (3) din Legea societatilor comerciale stipuleaza ca
pe durata mandatului administratorii societatii nu pot incheia
cu aceasta contract de munca, membrii consiliului de
administratie exercitandu-si functia in baza unui contract de
mandat/management/administrare. Aceleasi prevederi le
sunt aplicabile si directorilor, asa cum sunt definiti de Legea
nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
2/12/2011
Cine poate avea calitatea de

administrator?
1. Persoane fizice romane sau straine care:
au capacitatea de exercitiu deplina;
sa nu figureze pe lista cuprinzand administratorii carora li s-a
revocat mandatul din motive imputabile acestora, prezentand

dovada de la Oficiul Registrului Comertului;
au experienta sau domeniul de pregatire corespunzatoare,
atestate prin acte oficiale;
sa nu fi avut condamnari penale definitive care determina
incompatibilitatea cu postul;
au referinte profesionale favorabile de la ultimul loc de
munca.
2/12/2011
Cine poate avea calitatea de

administrator?
2. Persoane juridice romane sau straine care:
au personalitatea juridica dovedita prin acte oficiale;
dovedesc bonitatea fianciara prin acte;
au obiect de activitate si experienta in domeniul
managementului/administrarii;
sa fi platit in termenele legale obligatiile la bugetul statului.
2/12/2011
Care ar fi deosebirea dintre contractul de mandat

si tipurile de contracte inrudite ale acestuia?
Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar
se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane,

numita mandant, in baza unei imputerniciri. Prin urmare
mandatul este un contract consensual ce ia nastepe prin simplul
acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale.
Cel mai adesea, in practica este intalnit sub forma unei procure
sau imputerniciri.
Aparent mandatul este un contract cu titlu gratuit, insa legea nu
interzice remunerarea, in cazul in care exista o clauza stipulata in
acest sens.
Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamana cu
contractul de munca si cu contractul de antrepriza.
2/12/2011

Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu
indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului, in timp ce

contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale, iar
salariatul, respectiv antreprenorul, nu are calitatea de reprezentant.
Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat, posibil si licit, ca la orice
contract. In toate cazurile, mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de
acte juridice de catre mandatar, actele materiale putand avea numai caracter
accesoriu. Iar actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin
mandatar.
Referitor la intinderea contractului de mandat, mandatul poate fi special sau
general. Potrivit art. 1536 din Codul civil, mandatul conceput in termeni generali
nu este valabil decat pentru actele de administrare. Inseamna ca puterile
conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive, ceea ce se
explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului, care ar putea fi
pagubit in cazul redactarii imprecise, echivoce a procurii.
2/12/2011

Din punct de vedere contabil, insa, chiar daca legea impune
administratorilor sau directorilor asa cum sunt definiti de

legea societatilor comerciale, neincheierea unui contract de
munca, cheltuielile inregistrate de societate cu plata acestora
nu pot fi incadrate in categoria cheltuielilor cu salariile si
sunt incluse in categoria cheltuielilor cu intermediarii sau
colaboratorii.
2/12/2011
De retinut!!! Sistemul unitar

sistemul unitar (administrarea societii este realizat de

consiliul de administraie).
Notm o serie de caracteristici ale acestuia:
- separaie ntre funcia neexecutiv, de control
(administrator neexecutiv) i cea executiv (directori)
separaie obligatorie, n cazul societilor pe aciuni ale cror
situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de audit;
- consiliul de administraie are o serie de competene de baz
care, pe de o parte, nu i pot fi retrase prin actul constitutiv sau
prin hotrre a adunrii generale a
acionarilor1 i pe care, pe de alt parte, consiliul nu le poate
delega directorilor societii art. 142 alin (2);
- n cazul delegrii funciei executive ctre directori,
administratorii neexecutivi constituie majoritatea n
Consiliul de administraie (art. 138p1);
2/12/2011

noiunea de director (un concept nou) reprezint
administratorul sau persoana din afara Consiliului de

administraie creia i-au fost delegate din partea Consiliului de
administraie atribuii de conducere a societii (noua lege
nlocuiete comitetul de direcie - organ colegial, cu reguli stricte,
rigide de ntrunire i luare a deciziei cu directorii - activitate i
rspundere individual, nu colegial art. 143 alin. (5);
- numr minim de administratori (n cazul societilor pe
aciuni ale cror situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii
legale de auditare) art. 137 alin. (2);
- prin actul constitutiv sau prin hotrre a adunrii generale a
acionarilor se poate prevedea c unul sau mai muli membri
ai consiliului de administraie trebuie s fie
independeni (legea prevede, cu titlu exemplificativ, criterii
de evaluare a independenei administratorilor) art. 1382
2/12/2011

crearea de comitete consultative n cadrul consiliului de
administraie (ex. Comitet de audit, comitet de remuneraie)
comitetul de audit2 este obligatoriu pentru
societile supuse auditrii; comitetul de audit include un
administrator independent,
aadar societile supuse obligaiei de auditare, aadar
consiliul de administraie al societilor pe aciuni obligate la
auditare trebuie s aib i un administrator independent
art. 1402
- raporturile dintre societate i administratori (directori sau
administratori neexecutivi) sunt guvernate de regulile mandatului,
neputndu-se ncheia pentru ndeplinirea acestui mandat
un contract de munc.
2/12/2011
De retinut!!! Sistemul dualist

Directoratul
- membrii directoratului sunt numii de consiliul de
supraveghere; ei nu pot fi concomitent membri ai consiliului de

supraveghere art. 1532;
- membrii directoratului pot fi revocai oricnd de ctre
consiliul de supraveghere, sau dac se prevede astfel n

actul constitutiv, de ctre adunarea general a acionarilor;
- asigur, n exclusivitate, conducerea societii pe aciuni
- art. 1532 alin. (1);

- exercit funcia de reprezentare legal art. 1533;
2/12/2011

Consiliul de supraveghere:
- membrii consiliului de supraveghere sunt numii de ctre adunarea

general a acionarilor - art. 1566 alin. (1);

- numrul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul
constitutiv, neputnd fi mai mic de 3 i nici mai mare de 11 - art. 1566 alin. (3);
- membrii consiliului de supraveghere pot fi revocai oricnd de adunarea
- membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai
directoratuluiart. 1538 alin. (1); n cadrul consiliului de supraveghere pot fi create
comitete
consultative (ex.: audit, remunerare, nominalizare); n cazul societilor pe aciuni
ale cror situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de
auditare financiar,
crearea unui comitet de audit n cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie
art. 15310
2/12/2011

Consiliul de supraveghere:
- membrii consiliului de supraveghere sunt numii de ctre adunarea


- numrul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul
constitutiv, neputnd fi mai mic de 3 i nici mai mare de 11 - art. 1566 alin. (3);
- membrii consiliului de supraveghere pot fi revocai oricnd de adunarea
- membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai
directoratuluiart. 1538 alin. (1); n cadrul consiliului de supraveghere pot fi create
comitete
consultative (ex.: audit, remunerare, nominalizare); n cazul societilor pe aciuni
ale cror situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de
auditare financiar,
crearea unui comitet de audit n cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie
art. 15310
2/12/2011
RAPORTURILE JURIDICE DE MUNC
2. Raportul dintre legislaia muncii naional i normele Uniunii Europene:

-
este guvernat de principiul armonizrii permanente a legislaiei muncii

naional cu normele Uniunii Europene, cu conveniile i recomandrile
Organizaiei Internaionale a Muncii, precum i cu normele dreptului
internaional al muncii; aceast direcie de aciune are ca fundament
obligaiile internaionale asumate de Romnia;
dezideratul transpunerii n legislaia naional a dispoziiilor

comunitare, pn la data aderrii Romniei la Uniunea European,
vizeaz, punctual, prevederile comunitare referitoare la comitetul
european de ntreprindere n ntreprinderile comerciale de dimensiune
comunitar, pe msura dezvoltrii unor asemenea ntreprinderi n
economie; de asemenea, sunt vizate prevederile referitoare la detaarea
salariailor n cadrul furnizrii de servicii.
2/12/2011

MUNC. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE RAPORTURILOR
DE MUNC
MUNC

CARACTERIZARE
TEMEI LEGAL
PRINCIPII FUNDAMENTALE
2/12/2011
I. RAPORTURILE JURIDICE DE MUNC

MUNC (1)
RAPORTUL JURIDIC DE MUNC

MUNC
CARACTERIZARE :
Relaiile de munc
Rela
munc se formeaz
formeaz, din punct de vedere juridic, n
cadrul unui raport juridic de munc
munc.
Angajarea n munc
munc are semnifica
semnificaia form
formrii i existen
existenei unui
raport juridic de munc
munc.
Raportul juridic de munc are structura oric
oric
rui raport juridic n
general adic
adic : subiectele, con
coninutul i obiectul.
Subiectele : angajatorul (persoana fizic
fizic sau juridic
juridic)
salariatul (persoana fizic
fizic)
Con
Coninutul : drepturile i obliga
obligaiile salariatului i ale
angajatorului
Obiectul : conduita la care se oblig
oblig salariatul i angajatorul.
Temeiul legal al raporturilor de munc
munc : Codul muncii adoptat
completrile ulterioare
prin Legea nr.53/2003 cu modificarile i complet
dintre care mai recent prin O.U.G. nr.65/2005.
2/12/2011
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE RAPORTURILOR DE MUNC

MUNC

MUNC (2)
TEMEI LEGAL : CAP.II art.3 - 9 din Codul muncii
Importana cunoa
Importan
cunoaterii principiilor : ajut
ajut la interpretarea adecvat
adecvat i aplicarea corect a normelor
legale din cod i din legisla
legislaia muncii.
ENUN
ENUN
ARE :
1.Libertatea
muncii i ne
nengr
ngrdirea dreptului la munc
munc (art.3)
Art.3 al.1: Libertatea muncii este garantat

garantat prin Constitu
Constituie. Dreptul la munc
munc nu
poate fi ngr
ngrdit.
dit. ; principiul presupune alegerea liber
liber
a locului de munc
munc i a
profesiei;
-sanc
sanciunea nclcrii principiului : contractele ncheiate contrar se sanc
sancioneaz
ioneaz cu
nulitatea absolut
absolut (contractul este nul de drept
drept);
2. Interzicerea muncii for

forate (art.4)
Art.4 : (1) Munca for
forat
at
este interzis
interzis. (2) Termenul munc
munc for
forat
at
desemneaz
desemneaz orice
munc
munc
sau serviciu impus unei persoane sub amenin
ameninare ori pentru care persoana nu
i-a exprimat consim
consimm
mntul n mod liber.
liber.
Excepii : munca impus
Excep
impus de autorit
autoritile
ile publice n baza legii privind serviciul militar
obligatoriu, pentru ndeplinirea obliga
obligaiilor civice prevzute
prevzute de lege, n baza unei
hot
hot
rri judec
judectoresti de condamnare r
rmas
mas definitiv
definitiv, n caz de for
for majo
major, rr
zboi,
catastrofe (incendii, inunda
inundaii, cutremure, epidemii, etc.)
etc.);;
2/12/2011
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNC

MUNC (3)
3. Principiul egalit
egalitii
ii de tratament fa
fa de to
toi sala
salaria
riaii i angajatorii (art.5)
Art.5 : (1) n cadrul rela
relaiilor de munc
munc func
funcioneaz
ioneaz principiul egalit
egalitii
ii de
tratament fa
fa de to
toi salaria
salariaii i angajatorii. (2) Orice discriminare direct
direct
sau indirect
indirect fa
fa
de un salariat, bazat
bazat pe criterii de sex, orientare sexual
sexual
,
caracteristici genetice, v
vrst
rst
, apartenen
apartenen na
naional
ional, ras
ras, culoare, etnie,
religie, op
opiune politic
politic, origine social
social, handicap, situa
situaie sau
responsabilitate familial
familial, apartenen
apartenen ori activitate sindical
sindical, este
interzis
interzis
.
4. Principiul garant
garantrii condi
condiiilor de munc
munc adecvate activit
activitii
ii desf
desfurate,
urate,
protecie social
protec
social, securitate i ss
ntate n munc
munc, demnit
demnitii
ii i con
contiin
tiinei
sale a negocierii colective i individuale a condi
condiiilor de munc
munc (art.6).
Art.6 : (1) Orice salariat care presteaz
presteaz o munc
munc beneficiaz
beneficiaz de condi
condiii de
munc
munc
adecvate activit
activitii
ii desf
desfurate,
urate, de protec
protecie social
social, de securitate i
sntate n munc
munc, precum i de respectarea demnit
demnitii
ii i a con
contiin
tiinei sale,
fr nici o discriminare. (2) Tuturor salaria
salariailor care presteaz
presteaz
o munc
munc le
sunt recunoscute dreptul la plata egal
egal pentru munc
munc egal
egal, dreptul la
negocieri colective, dreptul la protec
protecia datelor cu caracter personal, precum
i dreptul la protec
protecie mpotriva concedierilor nelegale.
nelegale.
2/12/2011
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNC

MUNC (4)
5.Principiul libert
libertii
ii asocierii (art.7)
Art.7 : Salaria
Salariaii i angajatorii se pot asocia liber pentru ap
ap
rarea drepturilor
i promovarea intereselor lor profesionale, economice i sociale.
sociale.
6. Principiul consensualit
consensualitii
ii i al buneibunei-credin
credine (art.8)
Art.8 : (1) Rela
Relaiile de munc
munc se bazeaz
bazeaz pe principiul consensualit
consensualitii
ii i al
bunei--credin
bunei
credine. (2) Pentru buna desf
desfurare
urare a rela
relaiilor de munc
munc,
participanii la raporturile de munc
participan
munc se vor informa i se vor consulta
reciproc, n condi
condiiile legii i ale contractelor colective de munc
munc.
- respectarea principiului implic
implic
: obliga
obligaia de informare i de consultare
reciproc
reciproc
care incumb
incumb at
at
t angajatorului c
ct i salariatului;
salariatului;
7. Principiul libert
libertii
ii muncii n statele membre ale Uniunii Europene (art.9)
Art.9 : Cet
Cetenii
enii rom
romni sunt liberi s
s se ncadreze n munc
munc n statele
membre ale Uniunii Europene, precum i n oricare alt stat, cu respectarea
normelor dreptului interna
internaional al muncii i a tratatelor bilaterale la care
Rom
Rom
nia este parte.
parte.
2/12/2011
II. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC

MUNC
DEFINIRE
TEMEI
LEGAL
TIPURI DE CONTRACTE DE MUNC
MUNC
CARACTERE JURIDICE
CARACTERIZARE. P
PRILE, PROCEDURA DE NCHEIERE I
NREGISTRARE, CON
CON
INUTUL, EXECUTAREA I NCETAREA
CONTRACTULUI DE MUNC
MUNC
2/12/2011
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC

MUNC
DEFINIIA
DEFINI
IA LEGAL
LEGAL
Contractul individual de munc

munc este contractul n temeiul cruia o
persoan
persoan
fizic
fizic, denumit
denumit salariat, se oblig
oblig s presteze munca pentru i
persoan fizic
fizic sau juridic
juridic, n schimbul
sub autoritatea unui angajator, persoan
unei remunera
remuneraii denumit
denumit salariu
salariu..
TEMEI LEGAL
ART.10 Codul muncii.
TIPURI DE
CONTRACTE DE
MUNC
MUNC
REGULA : CONTRACTUL DE MUNC

MUNC NCHEIAT PE DURAT
DURAT
NEDETERMINAT
NEDETERMINAT
1.
Contractul de munc
munc
ncheiat pe durat
durat nedeterminat
nedeterminat
:
Art.12 : (1) Contractul individual de munc

munc se ncheie pe durat
durat
nedeterminat
nedeterminat
.`
-regula are semnifica
semnificaia potrivit creia dac
dac prile nu au prev
prevzut
expres durata contractului ncheiat,
ncheiat, acesta se va
considera ncheiat pe durat
durat nedeterminat;
nedeterminat;
EXCEP
EXCEP
IA : CONTR
CONTRACTUL
ACTUL DE MUNC
MUNC
CU DURAT
DURAT DETERMINAT
DETERMINAT
2.
Contractul ncheiat pe durat

durat determinat
determinat :
Art.12 alin.2 : (2) Prin excep
excepie
ie,, contractul individual de munc
munc se
poate ncheia i pe durat
durat determinat
determinat, n condi
condiiile
2/12/2011
expres
prev
prevCiprian
zute de lege
lege..`
Lector univ.
dr. Pun
CONTRACTUL INDIVIDUAL
DE MUNC
MUNC
MUNC
CONTRACTUL
INDIVIDUAL
DE
MUNC
PE DURAT
DURAT DETERMINAT
DETERMINAT
TEMEI LEGAL : art.80 art.86 Codul muncii;

se poate ncheia numai n forma scris
durata contractului :
- n clauzele contractului se precizeaz n mod obligatoriu durata pentru
care se ncheie;
- nu poate fi ncheiat pentru o perioad mai mare de 24 de luni, dar poate fi
prelungit, prin acordul scris al prilor, de cel mult dou ori consecutiv (art.80
al.3 i art.82 C.m.);
- legea limiteaz numrul de contracte ncheiate succesiv ntre aceleai
pri la cel mult 3 contracte individuale pe durat determinat succesive
(art.80 al.4);
perioada de prob este permis dar nu va putea depi limitele stabilite n
art.83 din cod;
mprejurri prev
prevzute de lege :
se poate ncheia n anumite mprejur
n cazul
cazul nlocuirii unui salariat :
- n ipoteza suspend
suspendrii contractului s
su de munc
munc, cu excep
excepia situa
situaiei
n care salariatul participa la grev,
grev, sau
2/12/2011
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC PE DURAT DETERMINAT

- n ipoteza n care o salariat beneficiaz de concediu pentru creterea copilului n vrst

de pn la 2 ani
- noul salariat va prelua temporar atribuiile salariatului nlocuit;
n cazul creterii temporare a activitii angajatorului;
n cazul desfurrii unor activiti cu caracter sezonier;
n cazul n care este ncheiat n baza unor prevederi legale emise pentru a favoriza
temporar anumite categorii de persoane fr loc de munc (ex., n construciile civile,
angajarea unor persoane ce beneficiaz de facilitile prevzute de legea
nr.76/2002 privind sistemul asigurrilor de omaj i stimularea ocuprii forei de
munc);
n cazul angajrii unei persoane care n termen de 5 ani de la data angajrii
ndeplinete condiiile de pensionare pentru limit de vrst;
n cazul ocuprii unei funcii eligibile n cadrul organizaiilor sindicale,
patronale sau neguvernamentale, pe perioada mandatului;
n cazul angajrii pensionarilor care pot cumula pensia cu salariul, n condiiile
legii;
n alte cazuri prevzute expres de legi speciale;
2/12/2011
CONTRACTUL
DE MUNC
MUNC
ALTE
TIPURI INDIVIDUAL
3. Contractul
individual
de munc
munc cu timp par
parial :
DE
Art.101 : (1) Angajatorul poate ncadra salaria
salariai cu program
CONTRACTE de lucru corespunz
corespunztor unei frac
fraciuni de norm
norm de cel pu
puin
DE MUNC
MUNC
dou
dou
ore pe zi, prin contracte individuale de munc
munc pe
durat
durat
nedeterminat
nedeterminat sau pe durat
durat determinat
determinat, denumite
contracte individuale de munc
munc cu timp par
parial.
ial.
se ncheie numai n form
form scris
scris, pentru munca prestat
prestat
mai mult de 2 ore/zi i 10 ore/s
ore/spt
pt
mn;
con
conine pe l
lng
ng elementele de baz
baz i preciz
precizri privind :
durata muncii i repartizarea programului de lucru;
condi
condiiile n care se poate modifica programul de lucru;
interdic
interdicia de a efectua ore suplimentare, cu excep
excepia
cazurilor de fort
fort major
major (evenimente imprevizibile i de
ne
nenl
nl
turat, lucr
lucrri urgente de prevenire a producerii unor
accidente sau de nl
nl
turare a consecin
consecinelor acestora);
acestora);
Contractul cu timp par
parial care nu con
conine precizate aceste
elemente se consider
consider a fi ncheiat pentru norm
norm ntreag
ntreag;
Drepturile salariale se acord
acord propro
proproional cu timpul
efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru
programul normal de lucru.
2/12/2011
INDIVIDUAL DE MUNC
MUNCncheiat pentru munca la domiciliu :
ALTECONTRACTUL
TIPURI DE
4. Contractul
CONTRACTE DE
Art.105 : Sunt considera
considerai salaria
salariai cu munca la
MUNC
MUNC
domiciliu acei salaria

salariai care ndeplinesc, la domiciliul lor,
atribuiile specifice func
atribu
funciei pe care o de
dein.
in.
- n cadrul acestui
acestui contract salaria
salariaii
ii stabilesc singuri
programul de lucru, iar angajatorul are dreptul de
control n condi
condiiile stabilite n contractul individual de
munc
munc
;
-se ncheie numai n forma scris
scris;
-con
conine pe l
lng
ng elementele de baz
baz i aspecte privind :
precizarea expres
expres c salariatul lucreaz
lucreaz la domiciliu;
domiciliu;
modul de realizare a controlului din partea
angajatorului i programul de lucru;
obliga
obligaia angajatorului de a asigura transportul la i de
la domiciliul salariatului al materiilor prime i a
materialelor pe care le utilizeaz
utilizeaz i al produselor finite.
2/12/2011
CONTRACTUL DE UCENICIE
ALTE TIPURI
DE
CONTRACTE
DE MUNCA
2/12/2011
5. Contractul de ucenicie :
Art.205 : (1) Ucenicia la locul de munc
munc se organizeaz
organizeaz n
baza contractului de ucenicie.
ucenicie.
Contractul de ucenicie la locul de munc
munc este contractul
individual de munc
munc de tip particular, n
temeiul c
cruia :
a)
angajatorul, persoana juridic
juridic sau persoana
fizic
fizic
, se oblig
oblig ca, n afara pl
plii
ii unui sala
salariu,
s asigure formarea profesional
profesional a ucenicului
ntrntr-o meserie potrivit domeniului s
su de
activitate;
b)
ucenicul se oblig
oblig s se formeze profesional i
s munceasc
munceasc n subordinea angajatorului
respectiv (art.205 alin.2);
alin.2);
- contractul se ncheie pe durat
durat determinat
determinat (art.205
alin.3);;
alin.3)
- ucenicul beneficiaz
beneficiaz
de dispoziiile
dispoziiile aplicabile celorlal
celorlali
salariai dac
salaria
dac nu sunt contrare celor specifice
statutului de ucenic.
CONTRACTUL DE MUNC
MUNC TEMPORAR
ALTE TIPURI DE CONTRACTE DE

MUNCA
6. Contractul pentru munca

munca prin agent de munc
munc temporar
temporar :
TEMEI LEGAL - art.87: (1) Munca prin agent de munc
munc temporar
temporar,
prestat de
denumit
denumit
n continuare munc
munc temporar
temporar, este munca prestat
un salariat temporar care, din dispozi
dispoziia agentului de munc
munc
presteaz
munca n favoarea unui utilizator. (2)
temporar
temporar
, presteaz
Salariatul temporar este persoana ncadrat
ncadrat la un angajator agent
de munc
munc temporar
temporar
, pus la dispozi
dispoziie unui utilizator pe durata
nece
nec
esar
sar n vederea ndeplinirii unor anumite sarcini precise i cu
caracter temporar.
temporar.
-agentul de munc
munc temporar
temporar este societatea comercial
comercial
autorizat
autorizat
de Ministerul
Ministerul Muncii i Solidarit
Solidaritii
ii Sociale care pune
provizoriu la dispozi
dispoziia utilizatorului personal calificat i/sau
necalificat pe
pe care l angajeaz
angajeaz i salarizeaz
salarizeaz n acest scop;
-utilizatorul este angajatorul c
cruia agentul de munc
munc temporar
temporar
i pune la dispozi
dispoziie un salariat temporar pentru ndeplinirea unor
anumite sarcini precise i cu caracter temporar;
2/12/2011
CONTRACTUL DE MUNC TEMPORAR
Contractul de munc temporar este contractul de munc care se

ncheie n form scris ntre agentul de munc temporar i salariatul
temporar, de regul, pe durata unei misiuni;
-misiunea de munca temporar se stabileste pentru un termen care nu poate
fi mai mare de 12 luni; termenul poate fi prelungit o singur dat
pentru o perioad care impreun cu durata iniial nu poate
depasi 18 luni.

Contractul de punere la dispoziie este contractul ncheiat, n form
scris, ntre agentul de munc temporar i utilizator, pentru
punerea la dispoziie a unui salariat angajat prin contract de
munc temporar, n vederea exercitrii unei sarcini precise i cu
caracter temporar denumit misiune de munc temporar n
cazuri cum sunt :
a) pentru nlocuirea unui salariat al crui contract individual de munc
este suspendat, pe durata suspendrii;
b) pentru prestarea unor activiti cu caracter sezonier;
c) pentru prestarea unor activiti specializate ori ocazionale;
2/12/2011
CONTRACTUL DE MUNC
MUNC TEMPORAR
TEMPORAR
ntre dou misiuni, salariatul temporar este la dispozi

dispoziia
agentului de munc
munc temporar
temporar i beneficiaz
beneficiaz de salariu pl
pltit de
agent;
pentru fiecare nou
nou misiune se ncheie un act adi
adiional la
contractul de munc
munc temporar
temporar;
agentul de munc
munc temporar
temporar este cel care re
reine i vireaz
vireaz toate
contribuiile i impozitele datorate de salariatul temporar c
contribu
c
tre
bugetele statului i pl
plte
te
te pentru acesta toate contribu
contribuiile
datorate conform legii.
prin contractul de mun
munc
c temporar
temporar se poate stabili o perioad
perioad
de prob
prob (2 zile lucr
lucrtoare / contractul
contractul de munc temporar pen
enttru
o perioad
perioad de p
pn la o lun
lun , 3 zile lucrtoare/
lucrtoare/ contractul
contractul de
munc temporar pentru o perioad ntre 1 luna 2 luni sau, dup
dup
caz, 5 zile lucrtoare/c
lucrtoare/contractul
ontractul de munc temporar pen
enttru o
perioad
per
ioad mai mare de 2 luni);
luni); temei legal - art.95 alin.4 C.m.;
C.m.;
2/12/2011
CONTRACTUL
DE MUNC.
CARACTER
se
ncheieCARACTERE
ntre douJURIDICE.
pri :
E JURIDICE angajatorul persoan
persoan juridic
juridic sau fizic
fizic
salariatul
ntotdeauna o persoan
persoan fizic
fizic
este bilateral ambele p
pri au obliga
obligaii i drepturi;
- de exemplu,
angajatorul obliga
obligaia de plat
plat a salariului
salariatul obliga
obligaia de prestare a muncii
este consensual se ncheie valabil prin acordul de voin
voin al
prilor ( art.16 C.m. prevede posibilitatea p
prilor de a face
dovada clauzelor contractuale i a presta
prestaiilor efectuate prin
dac contractul nu a fost ncheiat
orice mijloc de prob
prob, chiar dac
probaiune
n scris); forma scris
scris este cerut
cerut de lege pentru proba
(ad probatio
probationem
nem);
niciodat gratuit;
are caracter patrimonial nu se ncheie niciodat
- dac
dac
angajatorul nu se oblig
oblig la plata unui salariu se
condiiile
consider
consider
ncheiat un contract de munc
munc voluntar
luntar n condi
Legii voluntariatului nr.195/2001cu modific
modificrile ulterioare
(O.G.nr.58/2002, Legea nr.629/2002)
nr.629/2002);;
2/12/2011
CONTRACTUL DE MUNC.
MUNC. CARACTERE JURIDICE.
CARACTERE JURIDICE
este un contract cu un caracter intuitu personae

personae - se ncheie pentru
considerentul calit
calitilor
ilor personale ale p
prilor :
angajatorul are n vedere aptitudinile profesionale, studiile salariatului,
etc.;
salariatul are n vedere salariul, condi
condiiile de munc
munc, domeniul de
activitate, etc.;
succesiv se desf
desfoar
oar
n timp pe o
este un contract cu executare succesiv
durat
durat
nedeterminat
nedeterminat sau, dup
dup caz, pe o durat
durat determinat
determinat;
- ncetarea contractului va produce efecte pentru viitor;
contractul de munc
munc dezvolt
dezvolt un raport juridic de subordonare iar nu de
egalitate juridic
juridic;
- pozi
poziia juridic
juridic de subordonare a salariatului fa
fa de angajator este
caracteristica principal
principal a raportului juridic de munc
munc;
aceast pozi
poziie decurge, de exemplu,
exemplu, dreptul angajatorului de a
- din aceast
aplica sanc
sanciuni disciplinare i obliga
obligaia salariatului de a executa ordinele
(legale!) primite de la angajator;
angajator;
2/12/2011
PRILE CONTRACTULUI
CONTRACTULUI DE MUNC
MUNC ANGAJATORUL
Definiie legal
Defini
legal art.14 C.m
C.m.. : este persoana fizic
fizic sau juridic
juridic ce
poate, potrivit legii,

poate,
legii, s
s
angajeze for
fora de munc
munc pe baz
baz de contract
individual de munc
munc;;
persoan
juridic
juridic
angajatorul persoan
regula : persoanele juridice pot avea calitatea de angajator din
momentul dob
dobndirii personalit
personalitii
ii juridice :
- ex., societ
societile
ile comerciale,
comerciale, regiile autonome,
autonome, societ
societile
ile bancare,
bancare,
societ
societ
ile
ile cooperative,
cooperative, societ
societile
ile de asigur
asigur
ri
ri,, institu
instituiile publice,
publice,
asociaiile i funda
asocia
fundaiile
iile,,etc.;
nu pot avea calitatea de angajator : grup
grup
rile de persoane fr
personalitate juridic
juridic
- ex., societ
societile
ile civile,
civile, punctele de lucru deschise ca sediu secundar
al unei societ
societii comerciale fr mandat pentru o asemenea opera
operaiune
;
societatea comercial
comercial fondatoare poate delega competen
competena
ncheierii contractelor de munc
munc
sucursalelor,
sucursalelor, agen
ageniilor,
iilor,
reprezentanelor sau altor asemenea unit
reprezentan
unitii fr personalitate juridic
juridic,
condiiile art.2 alin.3 din H.G. nr.247/2003 privind ntocmirea i
n condi
completarea registrului general de eviden
eviden a salaria
salariailor [9], cu
modific
modific
rile i complet
complet
rile
ulterioare
(H.G. nr.290/2004) :
2/12/2011
Lector
univ.
dr. Pun Ciprian
PRamintit,
ILE CONTRACTULUI
DE:
MUNC
MUNC: (3) Angajatorii care au nfiin
- n sensul
legea dispune
:art.2
art.2
nfiinate sucursale, agen
agenii,
reprezentane sau alte asemenea unit
reprezentan
unitii f
fr personalitate juridic
juridic
, c
c
rora lele-au delegat
competena ncadr
competen
ncadrrii personalului prin ncheierea de contracte individuale de munc
munc
, pot delega
acestora i competen
competena nfiin
nfiinrii
rii registrului.
registrului.(registrul de eviden
eviden a salaria
salariailor);
ilor); [10]
angajatorul persoan
persoan
fizic
fizic
condi
condiii : capacitate deplin
deplin de exerci
exerciiu (18 ani implini
implinii)
i);;
EXCEP
EXCEP
II LEGALE : sunt prevzute
prevzute de Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a
asociaiilor familiale care desf
asocia
desfoar
oar
activit
activitii economice n mod independent :
- persoanele fizice care desf

desf
oar
oar
activiti
activiti economice
economice n mod independent i asocia
asociaiile
familiale autorizate potrivit legii, nu pot angaja persoane cu contract individual de munc
munc
pentru
desf
desf
urarea
urarea activit
activitilor
ilor pentru care ss-a obtinut autoriza
autorizaia
ia;
;
asociaiile familiale nu pot ncheia contracte individuale de
- per a contrario, aceste persoane i asocia
munc
munc
n calitate de angajator pentru activit
activitile
ile n domeniul n care au primit autoriza
autorizaia, dar pot
ncheia asemenea contracte n orice alt domeniu;

domeniu;
2/12/2011
PRILE CONTRACTULUI DE MUNC SALARIATUL
Definirea conceptului de salariat :

salariatul este persoana fizic care se oblig n temeiul unui contract
de munc s presteze o munc, potrivit competenei i calificrii
profesionale, pentru i sub autoritatea angajatorului, n schimbul unei
remuneraii care poart denumrea de salariu;
condiii :
a) Capacitatea juridic de munc
- se dobndete de ctre persoana fizic la mplinirea vrstei de 16
ani;
EXCEPIE : n mod excepional, persoana fizic poate ncheia contract
de munc la mplinirea vrstei de 15 ani dar numai cu acordul
prealabil al prinilor sau al reprezentanilor legali, pentru activiti
potrivite cu dezvoltarea fizic i aptitudinile ori cunotinele minorului
dac nu i sunt periclitate sntatea, dezvoltarea i pregtirea
profesional (art.13 al.2 C.m.);
INTERDICII LEGALE
2/12/2011
- interdiciile privind angajarea n munc a persoanelor fizice sunt
prevzute de art.13 din Codul muncii;
PRILE CONTRACTULUI DE MUNC

SALARIATUL
INTERDICII LEGALE (art.13 C.m.) :
-ncadrarea n munc a persoanelor sub vrsta de 15 ani este interzis prin disp. art.13 al.3
din Codul muncii;
-ncadrarea n munc a persoanelor puse sub interdicie judectoreasc;
-ncadrarea n munc n locuri de munc grele, vtmtoare sau periculoase se poate face
numai dup mplinirea vrstei de 18 ani;
2/12/2011
CONDIII NCHEIEREA CONTRACTULUI DE MUNC

contractul de munc se ncheie pe baza consimmntului liber exprimat de ctre prile
contractante: angajatorul i salariatul;
se ncheie n form scris i n limba romn;
- obligaia ncheierii contractului de munc i incumb angajatorului (persoan juridic, persoan
fizic autorizat s desfoare activiti economice n mod independent, aociaia familial) anterior
nceperii raporturilor de munc;
- n cazul n care contractul individual de munc nu a fost ncheiat n forma scris se prezum c a
fost ncheiat pe o durat nedeterminat iar probaiunea acestuia poate fi realizat prin orice mijloc
de prob admis de lege;
ncheierea contractului individual de munc trebuie s fie precedat de ndeplinirea de ctre
angajator a obligaiei de informare cu privire la clauzele generale care vor fi nscrise n contract;
obligaia exist i n cazul modificrii ulterioare a contractului individual de munc n condiiile
legii;
- obligaia de informare este ndeplinit dac persoana selectat n vederea angajrii a fost
informat cu privire la elementele minime precizate de art.17 al.2 din Codul muncii;[11]

2/12/2011
NCHEIEREA
CONTRACTULUI
DE individual
MUNC
pentru
ncheierea
contractului
de munc n condiii legale este
necesar certificatul privind starea de sntate a persoanei care se angajeaz
:
(1) O persoan poate fi angajat n munc numai n baza unui certificat
medical, care constat faptul c cel n cauz este apt pentru prestarea acelei
munci.
- nerespectarea acestei obligaii atrage ca sanciune nulitatea
contractului de munc;
ncheierea contractului individual de munc se efectueaz dup verificarea
prealabil a aptitudinilor profesionale i personale ale persoanei care solicit
angajarea (art.29 C.m.);
- angajatorul poate solicita informaii n legtur cu persoana care solicit
angajarea de la fotii si angajatori dar acestea sunt limitate, potrivit legii,
numai cu privire la funciile ndeplinite i durata angajrii i numai cu
ncunotinarea prealabil a persoanei n cauz;
- ncadrarea salariailor la instituiile i autoritile publice i alte uniti
bugetare se face numai prin concurs sau examen, dup caz (art.30 C.m.);

2/12/2011
NCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC
nregistrarea contractelor individuale de munc n registrul general de

eviden a salariailor :
- obligaia fiecrui angajator de a nfiina i conduce un registru general de
eviden a salariailor este consacrat n art.34 din Codul muncii;
- registrul general de eviden a salariailor se nregistreaz n prealabil la
autoritatea public competent (inspectoratele teritoriale de munc din
cadrul Ministerului Muncii i Solidaritii Sociale);
- pe baza nscrierilor din acest registru angajatorul va elibera salariatului, la
cerere, documentul care s ateste activitatea desfurat, vechimea n
munc, n meserie i n specialitate.
- temei legal : H.G.nr.247/2003 privind ntocmirea i completarea registrului
general de eviden a salariailor, cu modificrile i completrile
ulterioare;
2/12/2011
NCHEIEREA
PERIOADA
DE PROB
temei
: art.31 din Codul muncii
CONTRACTULUI
INDIVIDUAL
DElegal
MUNC
La ncheierea contractului individual de munc se poate stabili, pentru verificarea

aptitudinilor salariatului, o perioad de prob a crei durat este de :
cel mult 30 de zile calendaristice pentru funciile de execuie i de
cel mult 90 de zile calendaristice pentru funciile de conducere;
Verificarea aptitudinilor profesionale la ncadrarea persoanelor cu handicap se
realizeaz exclusiv prin modalitatea perioadei de prob de maximum 30
de zile calendaristice.
n cazul muncitorilor necalificai, perioada de prob are caracter excepional i nu
poate depi 5 zile lucrtoare.
Absolvenii instituiilor de nvmnt se ncadreaz, la debutul lor n profesie, pe
baza unei perioade de prob de cel mult 6 luni.
Pe durata executrii unui contract individual de munc nu poate fi stabilit dect o
singur perioad de prob.
2/12/2011
2. Principiile negocierii n dreptului muncii

A) Principiul garantrii libertii muncii
n art. 41 pct. 1 din Constituie este reglementat principiul
garantrii libertii muncii astfel: Dreptul la munc nu poate
fi ngrdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaiei,
precum i a locului de munc este liber.
n spiritul Constituiei Romne, n art. 3 din Codul muncii se
dispune: (1) Libertatea muncii este garantat prin
Constituie. Dreptul al munc nu poate fi ngrdit.
2/12/2011
B) Principiul egalitii de tratament i interzicerea

discriminrii
Acest principiu se refer la egalitatea de tratament

fa de toi angajaii i angajatorii fiind prevzut n
art.5 din Codul muncii. De fapt acesta este primul
principiu specific Dreptului muncii n sens restrns.
Legiuitorul oblig ca diferenele de tratament s fie
ntemeiate pe considerente strict privitoare la munc.
2/12/2011
C) Principiul asigurrii condiiilor de munc adecvate activitii

desfurate de protecie social de sntate i securitate n munc,
precum i respectarea demnitii i a contiinei sale fr nici o
discriminare
Acest principiu potrivit dispoziiilor constituionale (41 pct.2) i ale
art. 6 pct. 1 din Codul muncii, presupune c orice salariat care
presteaz o munc trebuie s beneficieze de: condiii de munc
adecvate activitii desfurate, deci condiii corespunztoare
celorlalte dispoziii legale care le reglementeaz; condiii de
protecie social, de securitate i igiena muncii, prevzute de
regimul de munc al femeilor i al tinerilor; de regimul prestrii
muncii n condiii grele; condiii prin care s se asigure respectarea
demnitii i contiinei salariatului; negocierea condiiilor de munc
altele dect cele prevzute n contractul colectiv de munc.
2/12/2011
D) Principiul egalitii n drepturi

Principiul egalitii n drepturi este un alt principiu n art.41
pct. 4 din Constituie i n art. 6 pct. 2 din Codul muncii care
presupune:
- la munc egal femeile au salariu egal cu brbaii;
- toi salariaii fr discriminare cum ar fi pe motiv de
cetenie, etnie, etc., la munc egal au dreptul la plat egal.
- toi salariaii sunt egali n drepturi i, n mod deosebit, la
protecia datelor cu caracter personal, i la protecie mpotriva
concedierilor nelegale.
- la negocierea clauzelor i la ncheierea contractelor colective
de munc prile sunt egale i libere (art.236 pct.3)
2/12/2011
E)
Principiul negocierii condiiilor de munc

Acest principiu deriv din dispoziiile art.41alin.5 din
Constituie, art. 6 pct. 2 din Codul muncii i Legea nr.
130/1996. Constituia Romniei prevede c dreptul la
negocieri colective,n materie de munc i caracterul
obligatoriu al conveniilor colective sunt garantate. n art. 6
pct.2 din Codul muncii este recunoscut dreptul la negocieri
colective, iar n art. 236 pct. 2 i 3 se arat: Negocierea
colectiv este obligatorie, cu excepia cazului n care
angajatorul are ncadrai mai puin de 21 de
salariai(4)Contractele colective de munc ncheiate cu
respectarea dispoziiilor legale constituie legea prilor.
2/12/2011
F) Principiul liberei asocieri

Potrivit art.40 din Constituie, cetenii se pot asocia
liber n partide politice, n sindicate, n patronate i n
alte forme de asociere. n art. 7 din Codul muncii este
prezentat un alt principiu al Dreptului muncii
Salariaii i angajatorii se pot asocia liber pentru
aprarea drepturilor i promovarea intereselor lor
profesionale, economice i sociale.
2/12/2011
G) Principiul consensualitii i al bunei - credine

Ultimul principiu important se refer la faptul c
Relaiile de munc se bazeaz pe principiul
consensualitii i al bunei credine. Principiul
consensualitii stabilete faptul c pentru existena
unor raporturi juridice de munc este necesar i
suficient simpla manifestare de voin a prilor,
fr a fi nevoie de o form special (contract scris,
act autentificat la notar etc.).
2/12/2011
H) Principiul proteciei salariailor

Prin art. 22 Constituia garanteaz dreptul la
integritate fizic i psihic al persoanei. n art.41
alin.2 din Constituie se dispune: Salariaii au
dreptul la msuri de protecie social. Acestea
privesc securitatea i sntatea salariailor, regimul
de munc al femeilor i al tinerilor, instituirea unui
salariu minim brut pe ar, repausul sptmnal,
concediul de odihn pltit, prestarea muncii n
condiii deosebite sau speciale, formarea
profesional, precum i alte situaii specifice, stabilite
prin lege.
2/12/2011
4. Forma scris a contractului individual de munc

n conformitate cu dispoziiile art. 16 alin. 1 din Codul muncii,
contractul individual de munc se ncheie n baza
consimmntului prilor, n form scris, n limba romn.
Obligaia de ncheiere a contractului individual de munc n
forma scris revine angajatorului anterior nceperii raporturilor
de munc.
n situaia n care contractul individual de munc nu a fost
ncheiat n forma scris se prezum c a fost ncheiat pe o
durat nedeterminat, iar prile pot face dovada prestaiilor
efectuate prin orice alt mijloc de prob (art. 16 alin. 2).
2/12/2011
-IVConinutul contractului individual de munc

1. Consideraii generale
Obligatoriu, n coninutul contractului individual de munc trebuie, potrivit art. 17 alin. 2 i 3,
s se regseasc urmtoarele elemente:
a) identitatea prilor;
b) locul de munc sau, n lipsa unui loc de munc fix, posibilitatea ca salariatul s fie ncadrat
n diverse locuri;
c) sediul sau, dup caz, domiciliul angajatorului;
d) atribuiile postului;
e) riscurile specifice postului;
f) data de la care contractul urmeaz s-si produc efectele;
g) n cazul unui contract de munc pe durat determinat sau a unui contract de munc
temporar, durata acestora;
h) durata concediului de odihn la care salariatul are dreptul;
i) condiiile de acordare a preavizului de ctre prile contractante i durata acestuia;
j) salariul de baz, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum i periodicitatea
plii salariului la care salariatul are dreptul;
k) durata normal a muncii, exprimat n ore/zi i ore/sptmn;
l) indicarea contractului colectiv de munc ce reglementeaz condiiile de munc ale
salariatului;
m) durata
de prob.
Lectorperioadei
univ. dr. Pun
Ciprian
2/12/2011
Orice modificare a unuia dintre elementele anterior artate n

timpul executrii contractului individual de munc impune
ncheierea unui act adiional la contract, ntr-un termen de 15 zile
de la data ncunotinrii n scris a salariatului, cu excepia
situaiilor n care o asemenea modificare rezult ca posibil din
lege sau din contractul colectiv de munc aplicabil.
2. Durata contractului individual de munc
3. Felul muncii
4. Locul muncii
5. Condiiile de munc
6. Salariu
7. Timpul de munc i timpul de odihn
2/12/2011
-VClauze speciale n contractul individual de

munc
1. Clauza de neconcuren
2. Clauza de mobilitate
3. Clauza de confidenialitate
4. Clauza de contiin
2/12/2011
Ca o concluzie pot spune c, ncheierea contractului individual de munc

prezint o importan deosebit, att din punct de vedere teoretic, ct i
din punct de vedere practic. Dei tema n discuie a fost supus unor
analize, nu exist nc o lucrare care s abordeze ntr-un mod unitar
problemele pe care le ridic elucidarea i aplicarea normelor privind
ncetarea
contractului
individual
de
munc.
Mai mult dect att, punctele de vedere exprimate n literatura juridic de
specialitate deseori difer, iar practica judiciar din domeniul enunat nu
are un caracter uniform.
.
Totul se regsete n caracterul complex al problematicii ncheierii
contractului de munc, multitudinea aspectelor pe care aceasta le
nvedereaz, opiniile controversate ale doctrinei, neuniformitatea practicii
judiciare i reglementarea diferit dat de Codul muncii.
2/12/2011
Clauze speciale n contractul individual de

munc
1. Clauza de neconcuren
2. Clauza de confidenialitate
3. Clauzele de formare profesionala
2/12/2011
Clauza de neconcuren
(1) Clauza de neconcuren oblig salariatul de a nu presta, n interesul su propriu sau al unui ter, o activitate
care se afl n concuren cu cea prestat la angajatorul su, sau de a nu presta o activitate n favoarea unui ter
care se afla n relaii de concuren cu angajatorul su, i oblig angajatorul de a-i plti salariatului o indemnizaie
lunar.
(2) Clauza de neconcuren i produce efectele numai dac n cuprinsul contractului individual de munc sunt
prevzute n mod concret activitile ce i sunt interzise salariatului pe durata contractului.
(3) Indemnizaia datorat salariatului se negociaz i este de cel puin 25% din salariu. Indemnizaia trebuie
pltit ntocmai i la timp
(4) Clauza de neconcuren nu poate fi stabilit pe durata perioadei de prob.
(1) Clauza de neconcuren nu-i mai produce efectele la data ncetrii contractului individual de munc.
(2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), clauza de neconcuren i poate produce efectele i dupa ncetarea
contractului individual de munc, pentru o perioad de maximum 6 luni, n cazul funciilor de executie, i de
maximum 2 ani pentru cei care au ocupat funcii de conducere, dac o astfel de perioad a fost convenit expres
prin contractul individual de munc.
(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile n cazurile n care ncetarea contractului individual de munc s-a produs
de drept, ori a intervenit din iniiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului
2/12/2011
Clauza de neconcurenta
(1) Clauza de neconcuren nu-i mai produce efectele la data
ncetrii contractului individual de munc.
(2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), clauza de

neconcuren i poate produce efectele i dupa ncetarea
contractului individual de munc, pentru o perioad de maximum
6 luni, n cazul funciilor de executie, i de maximum 2 ani pentru
cei care au ocupat funcii de conducere, dac o astfel de perioad a
fost convenit expres prin contractul individual de munc.
(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile n cazurile n care
ncetarea contractului individual de munc s-a produs de drept,
ori a intervenit din iniiativa angajatorului pentru motive
neimputabile salariatului
2/12/2011
Clauza de confidenialitate
"(1) Prin clauza de confidenialitate prile convin ca, pe toat durata
contractului i dup ncetarea acestuia, s nu transmit date sau informaii de

care au luat cunotin n timpul executrii contractului individual de munc,
n condiiile stabilite n regulamentele interne, n contractele colective de
munc sau n contractele individuale de munc.
(2) Nerespectarea acestei clauze de ctre oricare dintre prti atrage obligarea
celui n culp la plata de daune-interese."
Clauza de mobilitate este menionat n art. 25: "prile contractului individual
de munc stabilesc c, n considerarea specificului muncii, executarea
obligaiilor de serviciu de ctre salariat nu se realizeaz ntr-un loc stabil de
munc. n acest caz, salariatul beneficiaz de prestaii suplimentare n bani sau
n natur".
2/12/2011
Clauza cu privire la formarea

profesional
Formarea profesional a salariailor se poate realiza prin urmtoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de ctre angajator sau de ctre furnizorii de servicii

de formare profesional din ar sau din strintate;
b) stagii de adaptare profesional la cerinele postului i al locului de munc;
c) stagii de practic i specializare n ar i n strintate;
d) ucenicie organizat la locul de munc;
e) formare individualizat;
f) alte forme de pregtire convenite ntre angajator i salariat".
De asemenea, actul normativ mai sus menionat prevede i condiiile n care se
realizeaz formarea profesional, pentru a apra interesele angajatorului, dar i
drepturile angajatului:
2/12/2011
Clauza de formare profesionala

(1) n cazul n care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesional este iniiat de angajator, toate
cheltuielile ocazionate de aceast participare sunt suportate de ctre acesta.
(2) n cazul n care, n condiiile prevzute la alin.(1), participarea la cursurile sau stagiile de formare profesional
presupune scoaterea parial din activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale, astfel:
a) dac participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioad ce nu depete 25% din
durata zilnic a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toat durata formrii profesionale, de salariul
integral corespunztor postului i funciei deinute, cu toate indemnizaiile, sporurile i adaosurile la acesta;
b) dac participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioad mai mare de 25% din
durata zilnic a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de baz i, dup caz, de sporul de
vechime
(3) Dac participarea la cursurile sau la stagiul de formare profesional presupune scoaterea integral din
activitate contractul individual de munc al salariatului respectiv se suspend, acesta beneficiind de o indemnizaie
pltit de angajator, prevzut n contractul colectiv de munc aplicabil sau n contractul individual de munc,
dup caz
(4) Pe perioada suspendrii contractului individual de munc n condiiile prevzute la alin. (3) salariatul
beneficiaz de vechime la acel loc de munc, aceast perioad fiind considerat stagiu de cotizare n sistemul
asigurrilor sociale de stat
2/12/2011
Clauza de formare profesionala

Salariaii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesional mai mare de 60 de zile
n condiiile art. 194 alin.(2) lit.b) i alin.(3) nu pot avea iniiativa ncetrii contractului individual
de munc o perioad de cel puin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare
profesional
(2) Durata obligaiei salariatului de a presta munc n favoarea angajatorului care a suportat
cheltuielile ocazionate de formarea profesional, precum i orice alte aspecte n legtur cu
obligaiile salariatului, ulterioare formrii profesionale, se stabilesc prin act adiional la contractul
individual de munc
(3) Nerespectarea de ctre salariat a dispoziiei prevzute la alin.(1) determin obligarea acestuia la
suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregtirea sa profesional, proporional cu perioada
nelucrat din perioada stabilit conform actului adiional la contractul individual de munc.
(4) Obligaia prevzut la alin.(3) revine i salariailor care au fost concediai n perioada stabilit
prin actul adiional, pentru motive disciplinare, sau al cror contract individual de munc a ncetat
ca urmare a arestrii preventive pentru o perioad mai mare de 60 de zile, a condamnrii printr-o
hotrre judectoreasc definitiv pentru o infraciune n legtur cu munca sa, precum i n cazul
n care instana penal a pronunat interdicia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
2/12/2011
Incetarea de drept
Incetarea de drept a contractului de munca intervine in
urmatoarele situatii:
a) la data decesului salariatului sau angajatorului, daca acesta
este o persoana fizica;
b) la data punerii sub interdictie a salariatului sau in cazul
lichidarii sau dizolvarii companiei angajatoare;
c) la data iesirii la pensie a angajatului;
d) la data expirarii contractului individual de munca pe
durata determinata, etc
2/12/2011
Concedierea
Concedierea se poate face pentru motive care tin de
persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de

persoana salariatului, insa in nici un caz nu se poate face o
concediere ca urmare a unei discriminari pe criterii de sex,
orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta
nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica,
origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate
familiala, apartenenta ori activitate sindicala.
2/12/2011
Concedierea
Toti angajatorii trebuie sa adopte regulamente
disciplinare care stabilesc cerintele standard de

comportament ale angajatilor. Forma si continutul
regulamentului disciplinar va varia, evident, in functie de numarul
de angajati si de natura activitatii angajatorului. In general, o
activitate economica mare va necesita o abordare mai explicita a
disciplinei. Regulamentul stabilit de angajator trebuie sa creeze
certitudine si consistenta in aplicarea disciplinei. Acest regulament
care stabileste cerintele standard de comportament trebuie sa fie
clar si sa fie adus la cunostinta angajatilor intr-o maniera usor de
inteles. Anumite reguli sau cerinte standard pot fi atit de bine
stabilite si cunoscute incat sa nu mai fie necesara comunicarea
acestora angajatilor.
2/12/2011
Concedierea salariatilor nu se poate face in urmatoarele situatii:

pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical;
pe durata concediului pentru carantina

pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat
cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
pe durata concediului de odihna;
pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in
cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani
sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea
varstei de 18 ani;
pe durata indeplinirii serviciului militar;
pe durata exercitarii unei functii intr-un sindicat, cu exceptia situatiei in care
concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri
disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat.
2/12/2011
Concedierea
In cazul in care concedierea se dispune pentru savarsirea unei
abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina

a muncii, in cazul in care salariatul nu corespunde profesional,
precum si ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia
ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru
motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti de reintegrare, angajatorul are obligatia de a-i
propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate,
compatibile cu pregatirea sa profesionala sau, dupa caz, cu
capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii.
2/12/2011
Alte cazuri
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana
salariatului reprezinta incetarea contractului individual de

munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de
salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor
tehnologice sau a reorganizarii activitatii.
Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o
cauza reala si serioasa. Salariatii concediati pentru motive care nu
tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a
somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de
lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.
2/12/2011
Dreptul de preaviz
Dreptul de preaviz, ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucratoare, se acorda
in cazul desfacerii unilaterale a contractului de catre angajator, in cazurile

concedierii pentru motive care nu tin de persoana salariatului si in cele doua
dintre cele patru cazuri in care se face concedierea pentru motive care tin de
persoana salariatului si anume in cazul in care, prin decizia organelor
competente se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, ceea ce
nu-i permite sa-si indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca
ocupat, precum si in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului
de munca in care este incadrat. Practic, el nu se acorda in cazul in care
contractul inceteaza de drept, si atunci cand salariatul este concediat pentru ca a
incalcat regulile de disciplina a muncii sau cand este arestat preventiv pentru
mai mult de 60 de zile. De asemenea, nu se acorda in cazul persoanelor
concediate pentru necorespundere profesionala, aflate in perioada de proba
2/12/2011
procedura
Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si
trebuie sa contina, in mod obligatoriu:

motivele care determina concedierea;
durata preavizului;
criteriile de stabilire a ordinii de prioritate;
lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si
termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru
ocuparea unui loc de munca vacant.
2/12/2011
DEMISIA
Prin demisie se nelege actul unilateral de voin a
salariatului care, printr-o

notificare scris, comunic angajatorului ncetarea
contractului individual de munc, dup mplinirea unui
termen de preaviz.
(2) Refuzul angajatorului de a nregistra demisia d dreptul
salariatului de a face dovada acesteia
prin orice mijloace de prob.
(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
2/12/2011
DEMISIA
4) Termenul de preaviz este cel convenit de pri n contractul individual de
munc sau, dup caz, cel prevzut n contractele colective de munc aplicabile
i nu poate fi mai mare de 15 zile
calendaristice pentru salariaii cu funcii de execuie, respectiv de 30 de zile
calendaristice pentru salariaii
care ocup funcii de conducere.
(5) Pe durata preavizului contractul individual de munc continu s i
produc toate efectele.
(6) n situaia n care n perioada de preaviz contractul individual de munc este
suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunztor.
(7) Contractul individual de munc nceteaz la data expirrii termenului de
preaviz sau la data renunrii totale ori pariale de ctre angajator la termenul
respectiv.
(8) Salariatul poate demisiona fr preaviz dac angajatorul nu i ndeplinete
obligaiile asumate prin contractul individual de munc.
2/12/2011

Dreptul Afacerilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptul Afacerilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptul Afacerilor

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Lector univ. dr. Pun Ciprian

GUVERNUL COMPUS DIN MINISTRII SI DIN PRIM MINISTRU

JUSTITIA- PUTEREA JUDECATOREASCA

GUVERN PUTEREA EXECUTIVA

PARLAMENT PUTEREA LEGISLATIVA

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Ordine ale minsitrilor

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Definirea dreptului afacerilor/dreptului comercial

-denumire relativ noua (in

-denumirea traditionala a ramurii si

-nu este o ramura distincta de

-este o ramura traditionala a

-este un ansamblu de norme

-este un ansamblu de norme

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Lector univ. dr. Pun Ciprian

legiuitorului de a adopta acte normative ( ex.- factorul

Lector univ. dr. Pun Ciprian

principalul izvor normativ care prevede : structura de stat, forma

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Lector univ. dr. Pun Ciprian

UZANTA/ OBICEIUL JURIDIC/

-definitie : este o regula de conduita care decurge din practica

-definitie : este un instrument de interpretare si aplicare a legilor

-definitie : este formata din totalitatea solutiilor pronuntate de

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Definitii institutii juridice

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Persoana fizica este

comerciale, grup de interes

Lector univ. dr. Pun Ciprian

FAPTELE DE COMERT MODALITATEA

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Faptele de comert sunt

Lector univ. dr. Pun Ciprian

caracterului comercial a unui act

OPERATIUNILE DE VANZAREVANZARE-CUMPARARE COMERCIALA sunt

Lector univ. dr. Pun Ciprian

OPERATIUNILE DE VANZARE-CUMPARARE COMERCIALA (2)

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Lector univ. dr. Pun Ciprian

materiale de constructii. SC X SRL achizitioneaza de la SC

Lector univ. dr. Pun Ciprian

detine o galerie de arta care ii vinde operele

FAPTELE DE COMERT SUBIECTIVE

Lector univ. dr. Pun Ciprian

III. FAPTELE DE COMERT UNILATERALE (MIXTE)

Lector univ. dr. Pun Ciprian

CONFORM LEGII NR.36/1991 PRIVIND SOCIETATILE

Lector univ. dr. Pun Ciprian

OPERATIUNILE AGRICOLE (2)

-realizeaza o operatiune civila

-se infiinteaza in conditiile art.1536 si urm. C.civil

-se infiinteaza in conditiile art.5 si urm. din Legea

-se infiinteaza in conditiile Legii societatilor comerciale

Lector univ. dr. Pun Ciprian

raporturilor comerciale pot fi att comercianii, ct i

Lector univ. dr. Pun Ciprian

Calitatea de comerciant implic un statut juridic diferit de cel al necomercianilor, cu