EFECTUL PLACEBO

Articol publicat de Steven Novella din cadrul Studiilor clinice - medicina si stiinta

Recent, Comisia Federal pentru Comer a urmarit inventatorii bratarii Q-Ray ionizata
si faptul ca ei pretind ca dispozitivul lor a fost un leac pentru durerea cronica. Sptmna
trecut judector Frank Easterbrook al tribunalului Seventh Circuit a pronuntat n recursul
companiei decizia sa, scriind c societatea este vinovat de fraud i cerindu-le s plteasc o
amenda de 16 milioane de dolari. Unul dintre punctele cheie pentru aprarea societ ii a fost
c brar Q-Ray ionizata este o afecere legala, deoarece se bazeaza pe efectul

placebo.

Judectorul Easterbrook nu a fost impresionat de acest argument, scriind:

"Ca si o pastila de zahar care amelioreaza simptomele, chiar dac aparent nu exist
nici un motiv medical. Din moment ce efectul placebo poate fi ob inut de la pastile de zahr, sa
obtii 200 dolari pentru un dispozitiv care este prezentat ca un leac miraculos, dar nu face
nimic mai mult decat o pastila obisnuita este o form de fraud. "

Aceast decizie creeaz un precedent interesant, deoarece exist un numr mare de

tratamente moderne, care nu au nici un mecanism apparent medical i despre care
inventatorii lor pretind ca aceste tratamente functioneaza printr-un efect placebo. n
experiena mea efectul placebo, pe scurt definit ca o reac ie msurabil la un tratament inert,
este aproape complet greit neleas de ctre public - lucru care este exploatat de ctre
furnizori de tratamente moderne, cum ar fi Q-ray. Deja n comentariile din acest blog au
existat discuii cu privire la natura efectului placebo.

n scopul de a demistifia efectul placebo, voi incerca sa descriu mai intai exact ce
inseamna. Definiia operaional a unui efect placebo, este orice efect asupra snt ii
msurat dup o intervenie care este diferit de un rspuns fiziologic la un tratament biologic
activ. n studiile clinice, efectul placebo este orice rspuns msurat n grupul de subiecte de
studiu care au primit un tratament inert, cum ar fi o pastila de zahar. Cu toate acestea,

"efectul placebo" este un termen impropriu i contribuie la confuzie, deoarece nu este un efect
unic, ci rezultatul net al mai multor factori posibili.

Diveri factori care contribuie la efecte placebo msurate sau percepute variaz n
funcie de situaie - simptomele sau rezultatele sunt observate. Rezultatele subiective, cum ar
fi durerea, oboseala, si un sentiment general de bunstare, sunt supuse la o serie de factori
psihologici. De exemplu, subiecii din studiile clinice doresc sa se faca bine, vor s creada c
sunt pe un tratament experimental activ i c func ioneaz, vor s simt c timpul i efortul pe
care le-au investit sunt utile, i doresc s ii fac pe cercettori fericiti. La rndul lor,
cercetatorii doresc ca tratamentul lor sa functioneze i doresc ca pacientii lor sa isi revina.
Deci, exist adesea o prejudecat de raportare mare. Cu alte cuvinte, subiec ii trebuie sa se
convinga pe ei insisi ca se simt mai bine, i s declare c se simt mai bine, chiar dac nu se
simt mai bine. De asemenea, cei care conduc acest proces vor tinde s fac observa ii
prtinitoare n favoarea unui efect pozitiv.

De asemenea, a mai fost clar demonstrate, ca subiectii care sunt studianti intr-un
studiu clinic obiectiv, se descurca mai bine. Acest lucru se datoreaz faptului c ei sunt ntr-un
studiu clinic - acorda o atenie mai mare starii lor generale de sntate, se presupune au mai
multa grij de ei nii, datorit reamintirii lor constante despre starea lor de sntatea i
obisnuinta furnizata de vizitele cercetatorilor i atenia pe care o primesc, ei sunt examinati n
mod regulat de ctre un medic, i complianta lor general dcu tratament poate fi mai mare.
Deci, practic, subieci ntr-un studiu mai mult grij de ei n ii i de a lua o mai mare aten ie
medical dect persoanele care nu sunt n studiile. Dac cei care nu sunt intr-un studiu clinic,
n cazul n care decid s fac ceva cu privire la sanatatea lor incepand un nou tratament, vor
fi, mai probabil, tentati sa adopte comportamente sanatoase in alte moduri.

O convingerea comun este faptul c efectul placebo este n mare msur

"minte-

peste-materie efect", dar aceasta este o concepie gre it. Nu exist dovezi clare c mintea
poate creea vindecare pur i simplu prin vointa sau convingeri. Cu toate acestea, starea de
spirit si credinta poate avea un efect semnificativ asupra percep ia subiectiv a durerii. Nu

exist nicio metod de a msura n mod direct durerea ca un fenomen, i studiile de durere
sunt dependente de raportul subiectiv a subiec ilor. Exist, prin urmare, un poten ial mare
pentru deviatie de perceptie si de raportare n studiile de durere. Dar exist mecanisme
biologice prin care procesele mentale pot afecta durere. Exist multi non-factori specifici care
pot suprima durerea biochimic. De exemplu, cresterea activitatii fizice poate elibera endorfine
care inhiba in mod natural durerea. Din aceste motive efectul placebo pentru durere este de
obicei mare, n jurul valorii de 30%.

Dar cu cat mai concret i fiziologic rezultatul, cu atat mai mic efectul placebo.
Supravieuirea la forme grave de cancer, de exemplu, nu are nici un efect placebo
demonstrabil. Exist un "efect de studiu clinic", a a cum este descris mai sus - fiind subiect
ntr-un proces de acest fel, se tinde sa se imbunatateasca ingrijirea si conformitatea, dar nu
exista niciun efect placebo dincolo de asta. Nu exist dovezi convingtoare c starea de spirit
sau de gandire c este singura care poate ajuta la lupta impotriva cancerului sau orice alt
boal similar.

Alte condiii sunt mult mai obiectiv dect durere, dar de remarcat, deoarece acestea
au o influen puternic in ceea ce priveste sistemul neuro-endocrin. Acest sistem se traduce
stres psihologic n stres fizic, prin eliberarea hormonilor de stres si cresterea activitatii in
sistemul nervos simpatic. Astfel, de exemplu, in cazul bolnavilor de inima, starea de spirit
conteaza foarte mult. Cineva care are o personalitate de tip A-i este ntotdeauna furios i
suprat prezinta un risc mai mare de a suferi un atac de cord decat cineva care este moale i
neaccentuat. Dar este cunoscut faptul ca exist o legtur fiziologica intre starea de spirit i
un anumit organ - inima. Acest lucru nu poate fi extrapolate la alte boli, aceasta nu nseamn
c poi s zmbeti pentru vindecarea cancerului.

Muli oameni vorbesc despre efectul sistemului neuroendocrin asupra sistemului

imunitar. Din nou, aici exist o legtur fiziologic. Hormonii de stres nu suprima actiunea
sistemului imunitar, i este, probabil, adevrat c stresul extrem ne las fizic sensibili la boli
din acest motiv. Dar efectele unor niveluri moderate de stres nu sunt stabilite. De asemenea,

nu putem extrapola de la riscul de a avea o raceala la capacitatea de a lupta impotriva

cancerului. Trebuie sa te uiti la dovezi pentru fiecare boal n sine. Deci, n timp ce acesta este
un factor care contribuie potenial, este, probabil, un efect de ansamblu, cu excep ia mic n
situaii extreme.
Lipsa de orice efect real biologic placebo a condus pe unii s pun la ndoial
necesitatea de a avea un control placebo n studiile clinice. Cu toate acestea, simt c este nc
nevoie sa existe doua puncte de inclaritudine controlate de efectul placebo pentru majoritatea
studiilor clinice, deoarece aceasta este singura modalitate de a reduce la minimum efectele
prtinire pe rezultatele studiului. Factorii pe care i-am enumerat mai sus vor crea nc iluzia
unui efect i singura modalitate de a controla pentru aceasta este cu un grup placebo.

Prin urmare, efectul placebo este destul de complex i este n mare msur un
artefact de factori de observare i factorii de confuzie. Orice beneficii reale, care contribuie la
efectul placebo pot fi dobndite prin mai multe metode simple - cum ar fi obiceiuri sntoase,
respectarea tratamentului, i ngrijirea bun a snt ii. Efectul placebo nu este o dovad
pentru misteriosul efect, minte-peste-materie, dar din moment ce mintea este materia
(creierul), care realizeaza conexiuni cu restul corpului, admitem ca exist unele efecte
fiziologice cunoscute, care se joac un rol (de i de multe ori foarte exagerate).

n lumina tuturor acestor lucruri, eu nu simt c prescrierea unui tratament placebo, cu

bun tiin este eficient sau ca placebo ar fi un medicament etic. Medicina moderna tiin ific
ar trebui s depun eforturi pentru intervenii, care sunt fiziologic si tiin ific plauzibile i s
aib suficiente dovezi pentru sigurant si eficacitate. Dar cred c exist ceva de nv at de la
efectul placebo - exist aspecte ale tratamentului, care dep esc de interven ia fiziologic.
Medicina nu este numai o tiin aplicat, este arta oamenilor de a trata ali oameni. Pentru un
tratament eficient este util s ncerce s maximizeze toate acele sursele umane care contribuie
la un rezultat bun. Dar putem face acest lucru n contextul tratamentului tiin ific valabil, i
fr a trece linia dintre etica si inselciune.

Prin urmare, sunt de acord din toat inima cu judectorul Easterbrook c invocarea
efectul placebo nu este o scuz pentru a face cereri frauduloase de sntate, pentru Q-ray sau
orice alt tratament neplauzibil.