U. sistem multiaxial implicd o evaluare pe mai multe axe, fiecare axa refe- rindurse la un domeniu diferit de informasii care pot ajutaclinicianul in elaborarea planului de tratament si pot prezice deznodémantul. Existi cinci axe incluse in casificarea multiaviald a DSM-IV: Axa] Tulburirile clinice Alte condi care se pot afla in central atenfiei clinice Axa TT Tulburirile de personalitate Retardarea mental Axa ll Conditile medicale generale AxalV Probleme psihosociale side mediu Axa Evaluarea globalé a functioniri Utilizarea sisterului multiaial factliteazé o evaluare cuprinzdtoare si siste- snaticd, cu acordaren de atentie divetselor tulburari mentale si condi medicale ‘generale, problemelor psiho-sociale gi de mediu si nivelului de funeyionare, care Pot fi trecute cu vederea dact atentia este concentratd pe evaluanea nei singure probleie prezentate. Un sistem multiasial prevede un format convenabil de organizare si comunicare a informatillor clinice, de captare @ complexit&tii situatillor cliniee si de descriere a hetetogenitafii indivizilor care’ prezinti acelagi diagnostic. In afard de aceasta, sistemul multiaxial promoveazi aplicarea modelului biopsihosocial in condi clinice, educationale si de cercetare Restul acestei sectiuni prevede o descriere a fiecrela din axele DSM-IV. In unele conditii sau situafi, clinicianl poate prefera sd nu utilizeze sistemul multiaxial. Pentu acest motiv, la finele acested sectiuni sunt prevazute ntodele pentru Yaportarea rezultatelor unei evaludri DSM-IV far apliearea sistemului maltaxial oficial. Axa |: Tulburérile clinice Alte conditii care se pot afla in centrul atentiei clinice ‘Axa [este destinaté reportiriituturor tulburirlor si conditilor din elasiticare, ck exceptia tulburirilor de personalitate sia retandarii mentale (care sunt raportate pe axa Il). Gropele majore de tulburlii de raportat pe ava I sunt mentionste caseta de mai jos, De asemenea, de raportat pe axa I sunt si alte conditi care se pot afla in centrul atentei clinice. Cand un individ are mai mult deed o singur tulburare de pe axa I, trebuie raportate toate (pentra exemplificare vezi pag, 35), Dacd este prezents mai mult decit o singuré tulburare pe axa I, diagnosticul prineipal sau motivul consuliatiei (veri pag, 3) trebuie si fe indicat prin menfionatea st, primul, Cand un individ are, a83t pe axa I, edt spe axa Il ete o tulburare, diagnosticul principal sau motivulconsultajiel va 11 consiaerat ujourarea ae pe axe 1, exepeaat baci tt nosticul de pe axa Il este urmat de expresia calificativa , (diagnostic principal)" sau _imotivul consultatie)”, Daci pe axa I nu este prezent& nici o tulburare, acest fapt tnebuie codlificat ca V71.09, Dae& un diagnostic pe axa T este amanat pani a strangerea de informatii suplimentare, acest fapt trebute st fie cosificat ca 799.9. sag" ———— Aal Tulburarile clinice Alte conditii care se pot afla in centrul atentiei clinice Tulburérile diagnosticate de reguld pentru prima data in perioada de sugar in copilarie sau adolescentd. (excluzind retardarea mentala, care este diagnosticaté pe axe i) Deliriumul, dementa, tulburdrile amnestice si alte tulburdri cognitive Tulburdrile mentale datorate unei conditli medicale generale Tulburarile in lagaturd cu o substanta Schizofrenia si alte tulburari psihotice Tulburatile atective Tulburérile anxioase Tulburdrile somatoforme Tulburarile fact Tulburirlle disociative Tulburdcile senuate si de identitate sexvala Tulburiile de comportament alimentar ‘Tulburarile controlulul impulsului neclasificate in alt porte Tulburarile de adaptare ‘Alte conditii care se pot afla in centrul atentiel clinice caennne nena A ‘Axa Il; Tulburarile de Personalitate Retardarea Mental ‘Axa IL este destinatt raportinii tulburirilor de personalitate pi retardari men- tale, Ea poate fi utiizata, de asemenea, pens a nota elementele clezadaptative de ‘personalitate remarcabile si macanismele de apirave, Menfionarea tulbarkrlor de ‘personulitate gia retardarii mentale pe o axi separati asiguri acordarea de considerate prezente! posibile a tulburirilor de persanalitate si retardisi mentale, care altfel pot fi trecate cu vederea ind atenfia este concentrata asupra unor tulburdri de regull mai floride de pe axa . Codificarea twlburirilor de personalitate pe axa Il mu trebuie si fie consideratd a implicind faptal cl patogenera lor sa eh alegerea sratamentului adecvat sunt fundamental diferite de cole pentrutulburarile codifcate pe axa 1. Tulburbrile de endifieat pe axa Ti sunt mensionate in caseta de ai jos {in situatia comunf, tn care un individ are mai mult dectt un singur diagnostic pe axa II, vor trebui raportate toate (pentmu exemplificare, vezi pag. 35. Cand un individ are, atét pe axa l cit si pe axa Il cite un diagnostic, iar diagnosticul de pe axa Il este diagnosticul principal sau motivul consultafiei, acest vera trebuie indicat prin adSugarea expresici calificative de (diagnostic principal)” sau de _lmotiv al consultafiei)" dupa diagnostieul de pe axa IL Dack nu este preenti niciotulburare pe axa I, aceasté eventuolitatetrebuie fie codifieatd ca V7L09. Daca tun diagnostic de pe axa II este amanat pani la stringerea de informatii ssuplimentare, acest fapt va fi codificat ca 798.8. “Aoct I poate fi, de aserenes, utlizati pentru a indica elementele dezadaplative de personalitate remarcabile care nu satisfac pragul pentru o tulburare de petsonalitate (in asemenea cazuri, ny trebuie utilizat nici un numa de cod ~ veri exemplul 3 de 1a pag. 37). Utilizarea habituali a mecanismelor de apirare dezadaptative poate fi, de asemenea, indicath pe axa Tl (vezi anexa 8, pag. 811, pentra definiti si exemplul 1 de la pag. 37). Axa ll Tulburarile de personalitate Retardarea mentala Tulburares de personalitate paranold’ Tulburarea de personalitate narcisisticg Tulburarea de personalitate schizoid’ Tulburarea de personalitate evitanta Tulburarea de personalitate Tulburarea de personalitate dependent schizotipala Tulburarea de personalitate antisocial’ Tulburares de personalitate bsesivo-compubsiva Tulburarea de personalitate borderline Tulburare de personalitate FAS Tulburarea de personalitate histrionicd Retardarea mental& Axa lil: Conditile Medicale Generale Ava I este destinatd raportini conditilor medicale generale care sunt potenial relevante pentru injelegerea sau tratamentul tulburdrii mentale a individutal, Aceste conditii sunt clasificate in afara capitolului de ,,Tulburiri mentale” al ICD- 9-CM (gi im afara capitolulnt V al ICD-10). © Histé a principalelor categorii de -conditii medicale generale este dati in casela cle mai jos. (Pentru 0 listi mai sdetaliata incluzand codurile specifice 1CD--CM, a se consulta anexa G) Dupi cum s-a menfionat in ,Intioducere”, distinefia snultiasiali. dintre tulburdrile de pe axa J 511 nu implic gi faptul cl exist diferenfe fuadamentale Sn conceptuatizarea lor, cb tufburdirile mentale nu au nici o legSturl cu factors saw rocese somatice sau biologice, sau ci conditile medicale generale mau nici o Teg&turé cu factori sau procese comportamentale sau psihosociale. Scopul dlistingerii conditilor medicale generale este acela de @ ineuraja apriundarea in evaluare gi de a creple comunicerea dintre cei care se ocupS de ingriires sinititii, Conditile medicale generale pot fi in leghturd cu wlburbrile mentale inimo varietate de moduri. In unele cazuri este evident cd conditia medicala generald se afl in relatie etiologick direct cu apatitia sav agravarea simptomelor si i mecanismul pentra acest efect este fiziologic. Cind o tulburare mentala este considerati a fi consecinfa fiziologic’ direct a conditiei medical: generale, tulburarea mentalé datorati unei conditti medicale generale wa trebui si fie ‘GlagnosticatS pe axa 1, iar condljia medicald generalé va trebui si fle inrepistrat, atit pe axa |, cit si pe axa Ill. De exemplu, cind hipotiroidismul este cauza direct a simptomelor depresive, diagnosticul de pe axa | este 293.83, Tulburare afcetiv’datoraté hipotiroidismulul, cu elemente depresive, iar hipotiroidismul este menfionat din nowsi codificat pe axa II] ca 244.9 (vezi exemplul 3, pag. 37), Pentru cexplicatii suplimentare vezi pag 161. In acele cazuri, in care relajia ctiologick dintre condifia medicall generalA gi simptomele mentale este insuficient de clari pentru a justifiea wh diagnostic de tulburare mentalé datoratt unei conditii medicale generale pe axa 1, tulburarea mentala respectiva (de ex, tulburarea depresivl majori) trebuie si fie mentionatl gl codificati pe axa I; condifie medical generalé va fi codificatS mumai pe axa II. Existé unele situatii in care condifiile medicale generale sunt inregistrate pe axa 1 din cauza importantei lor pentru intelegerea globalé sau tratamentul indivicului cu tulburares mentald. O tulburare de pe axa T poate &i 0 teactie poihologica lao conditie medical de pe axa II (de ex, 309.0 Tulburare de adaptate 1 dispezitie depresivi, ca reactie la diagnosticul de carcinom al sénului), Uncle conditi medicale generale pot sf nu fi in relate direct cu tulburarea mentala, dar cu toate acestea si aibi importante implicatii prognostice sau de tratament (ce ex, clind diagnosticul de pe axa | este 296.2 Tulburare depresiv’ snajori, iar cel de axa [IT este 427.9 Aritmie, alegerea farmacoterapici este influenfati de conditia medicali generald; la fel, cand © persoan’ cu diabet zaharat este internat in spital pentru 0 exacerbare a schizofreniei, iar tratamentul cu insulind trebuie monitorizat), Cand un individ ate mai mult decat un singur diagnostic relevant pe axa IL, trebuie raportate toate. Pentru exemplificare, vezi pag. 35. Dack nu este prezenti nici o tulburare pe axa Ill, acest fapt trebule indicat prin notafia ,/Axa I: Nici un diagnostic”. Dacd un diagnostic de pe axa UI este amanat pana la stringerea de informatii suplimentare, acest fapt trebuie indicat prin anentiunee ,Axa lil: Diagnostic amanat”, ——— Axa fil Conditii Medicale Generale (cu codurile ICD-9-CM) Maladilinfectioase si parazitare (001-239) Neoplasme (140-239) Maladii endocrine, de nutrifie si metabolice si tulburéri imunologie (240-279) Maladil ale sistemului nervos $i ale arganelor de simt (320-389) Naladii ale sistemului citeulator (390-458) Maladii ale sistemului respirator (460-519) Maladii ale sistemului digestiv (520-579) Maladii ale sistemului genito-urinar (580-628) Complicatii ale sarcinii, nasterit 51 puerperiumului (630-676) Maladii ale pielii si tesutului subcutanat (680-709) Maladii ale sistemului osteo-muscular si tesutului conjunctiv (710-733) Anomalii congenitale (740-758) Anumite conditii survenind in perioada perinatal ( Simptome, semne si maladii rou definite (780-798) Traumatisme si otriviri (intoxicati) (800-999) aAxa IV: Probleme Psihosociale si de Mediu ‘Axa IV’ este destinaté raportarii problemelor psihosociale si de mediu care pot afecta diagnosticu, tratamentul g! prognosticul tulburarilor mentale ¢axele I si I), Problema psihosocialé sau de mediu poate fi un eveniment de wiath aegativ, 0 dificultate sau deficient ambiental, un stres familial sau un alt stres interpersonal, o inadecvate & suportulut social sau a resurselor personale ori alte probleme in legitur’ cu comtextul in care au aplrut dificulkaile persoanei. Aganumii stresori pozitivi, cum at fi promiovares in functie, trebule si fie mengionati numal dact constituie sau duc la o probletta, ca atuncl cind o persoatti are dificultiti in ase adapta la.o situatie noua. Pe lang’ faptul de a juca um rol in initierea seu exacer= bbatea nel talburiri mentale, problemele psihosociale pot apare gi ca @ consecint a psthopatologiei persoanel sau pot constitui probleme care trebuie s4 fie Iuate fn consideratic in planul global de tratament. Cand un individ are multiple probleme psihosociale sau de mediu, dinicianul poate nota atatea cate considerd a fi relevante. In general, clinician webuie si noteze numai acele probleme psihosociale sau de medit care au fost prezente in ‘anul precedent evaluirii actwale, Inst, clinicianul poate 88 noteze si problemele psihosociale sau de mediu care au survenit inaintea anului precedent, dacé acestea contribuie la tulburarea mentals sau au devenit tina tratantentului, de exempiu, eexperienfele de luptt anterioare care au dus fa stresul posttraumatic. ‘in practicd, cele mai multe probleme psihosociale gi de medi wor fi irdicate pe axa IV. fnsi, cand o problemi psthosocialé saw de medi se afl in central atenfiei clinice, aceasta trebule, cle asemenea, si fie inregistrat8 pe axa J, cw un cod provenit din sectiunea ,Alte conditii care se pot afla in centrul atentiel clinice” Wedi pag. 731, Pentru comoditate, problemele sunt grupate impreund in urmétoarele categari + Probleme cu gruptl de suport primar — de ex, moartea unui membru al familiel; probleme de sindtate in familie; destrimarea familiel prin separare, divort sau instrdinare; pleearea de acasi; recisitorirea unui plirints; abuzul sexual sau fizic hiperprotectia parentala; neglijarea copilultti; disciplin& inadecvata; discordie intre frat; nasterea unui frate + Probleme in legituri cu mediul social -— de ex, moartea sau pienderea unui amie; suport social inadecvat; a tri singur; dificultati de aculturat discriminate; adaptarea La tranzitia la alti etap’ de vit (cum ar & persionarea) + Probleme educationale — de ex, analfabetism, probleme pcolare, neinjelegere cx profesorii sau cu colegil; mediu geolar inadecvat + Probleme profesionale —de ex, soma), amenintarea cu pierderea serviciului, rar de lucru stresant, conditii de kucra dificle, insatisiactie profesional’, schimbarea profesiei, neintelegere cu: patronul sau cu colegii de servicu « Probleme cu locuinfa — de ex, lipsa locuintel, locuing& necorespunzitoare, ‘vecindtate periculoast, neinjeleyeri cu vecinit sau cu proprietarul + Probleme economice — de ex., paupertate extrem, finante insuficiente, autor social insuficient * Probleme cu accesul la serviciile de asisten}i medicali — de ex, servicii de sistent medieald inadecvate, transport inaccesibil la unitittle de asistent& medical, asigurare de stnitate inadecvati + Probleme in legitura cu interactiuea eu sistermul legal/penal — de ex, arest, inchisoare, litigiu, vietima a unui infractiuntAlte probleme psihosocisle gi de mediu — de ex, expunered Jt un dezastra, ib ale ost, einfegere ca tutor care na fac pate din fate, cum arf un avocat, sistent socal sau mest, Snaccesibiltate ln agentile de servici sociale nd se ullizenz8formularl de raportare a evalufni maliaxiale (vee pag. 26), linicianl trebue i identifce categorie relevante de probleme psthosociale si de ‘medi ssi indice factol specif implica Dacf mu se wllizeazA un formular de Anvogisrare cu o lists a calegorilor de probleme, clincisnul poate nota pur simtpl problemelespecifice pe axa IV (Ver exemplele del pap 35), Axa lV Profaleme psihosociale Probleme cv grupul de suport primar Probleme In legStur8 cu mediul social Probleme educationale Probleme profesionale Probleme domestce Probleme economice Probleme cu accesul la serviclle de asistent8 medicals Probleme In legStur8 cu interactiunea cu sistemul legalpenal Ate probleme psihasocale si de medi ‘Axa V: Evaluarea Globala a Functionarii Ava V este destinat§ raportdril opiniei clinicianului asupra nivelului global de funcfionare al individulul, Aceasté informatie este wtila pentru planificares trata ‘mentului i isuatet impactulul stu si predicta dernodémantul Raportares funcfionitil globale pe axa V ponte fi Meat folosind Global Assessinent of Functioning (GAF) [Scala de Evaluare Global « Functionérii (EGF)), Scala GAF poate fi extrem de utilé in urmaritea progresului clinical indivizlor In fermen! global, ulizAnd o singuré masurare. Scala GAF este destinat® numai aptecietlor referitoare la functionarea psthologici, sccialb st profesionala. Instrucfunile specfich ,a mi se include deteriorarea fn functionare datorati restrltilor somatice (sau de meetin)" Scala GAF este divizati in 10 catego de funcionare. A caleula un scot GAF implicit alegeree unei singute valor cave selects cel mai bine nivelul global de fmctionare al individului, Deserierea fiecielcategori de 10 puncte pe seala GAF are dow componente: prima parte trateazi severiatea simplommelo, iar cea de a dloua parte trateazdfunctionatea, Scoru] GAF se calculeaza in cacrul une anumite decile dacl, fe severitateasimptomelor, fie nivelul de funchonare cad in categorta respectivi, De exeinphu, prima parte a categoriei 41-30 descrie ,simptome severe de ox, ideafie suicidelé, ritualuri obsesive severe, furturi frecvente din magazine)" iat cea de a doua parte include ,orice deteriorare sever in. funcior narea soil, profesional sau gcolaré (de ex, nua are amici ele incapabil si se fink de serviciu)". Trebuie retinat cf fn situafile in care severitates simptomelor si severitates rivelului de functionare sunt discordante, scorul GAF final reflecti toldeauna pe cea mai rea dintre cele dows. De eeemplu, scontl GAF al unus individcare constituie un real pericol pentra sine, dar care functioneazi bine, va fi sub 20. La fel, sconal GAF pentru un individ cu simptomatologie psihologic’ minima, dar ca deteriorare semnificativl in funcjionare (de ex,, un individ a cirui preacupare excesivd pentru uzul de o substantia dus Ja pierderea sevictulwi gia amicilor, dar fir& allé psihopatologie} va fi sub 40 sau chiar mat jos. Tneele mai multe cazuri, scorul pe scala GAF trebuie calculat pentru perioada corenti (adic, nivelal functional din momentul evaluarit), deosrece scovul fnctiondirii actuale este cel care reflect necesitatea tratamentului sau ingriii, In scopul explicist variablittii de la o 2i Ia alta @ functiondri, seottl GAF pentru perigada curenti” este operationalizat drept cel mai scizut nivel de funchionare ddin shptlimana trecuti. In unele cazuri, poate fi util s& se consemneze scorul pe scala GAF atit la internare, cit si la externare. Bvaluarea pe scala GAF poate fi facutl gi pentru alte perioade de timp (de ex., cel mai inalt nivel de functionare pentru céteva luni ale amului trecut), ‘Scala GAF este inregistrata pe axa V dupa cum urmeazi: GAF =", urmat de seovul GAF de la 0 la 100 i de perioada de timp pentru care a fost calculat, in parantezi — de exemplu, ,(curent)", ,(cel mai tnalt nivel amut trecut)", (la externare)". (Vezi exemple la pag. 35) ‘Spe fi sigur cd nici un element al scalei GAF nu a fost omis cind se caleuleazi scorul GAR, poate fi aplicatd urmétoarea metod de stabilire a seorului GAF: PAS 1: Se incepe de la cel mai ridicat nivel si se evalueazii fiecare categorie puntndu-se intrebaren: , este fie sveritates simptomelor individu, fle nivelul stu de functionare mai riu decat cel eare este indicat in descrierea categoriei2” PAS 2:Se deplaseaz’ in jos pe scald pnd este atine scorul care exprimaicel mai bine severitatea simptomelor individulu: sau a nivelului de funcfionare, indiferent de care este mai rau, PAS 3; Se examineazd urmatoarea categorie inferioaré spre a verifica dach mu ‘cumva ne-am oprit prematur. Aceasté categorie trebuie si fie mai sever att Ia rnivel de simptome, cat gi la nivel de funcjionare, Dact esté aga, categoria corespunzitoare a fost atins’ (se continuh cu pasul 4). Dack nu este aga, se evine la ‘pasul 2 si se continu’ deplasarea in jos pe scalé PAS 4: Pentru a stabili scoral GAF specific in cadrul unei entegori selectate de 10 ‘puncte, trebuie si sea in consideratie faptul dact individul functioneaza fa cel mai ‘nalt sau la cel mal scat pol al scalei de 10 puncte. De exemplu, st ludim cazul ‘unui individ cire aude voei care novi influenteaz& comportamental (de ex., cineva cu schizofrenie durind de mullt timp, care-gi accept halucinatile ox parte a malaciei sale), Dacd voelle survin relativ rar (odath pe sAptimand sau chiar mai rar), un scor de 39 sau 40 pate a fi-cel mai corespunzstor. Din contra, dacé Sndividul aude voel aproape continu, un scor de 31 sau 32 pare a fi mai adeceat In unele carur, poate fi util si se evalueze incapacitatea socialé si profesional si 8 se wrmitenscd progresul In recuperare independent de severitatea simpto- elor psihopatologice. In acest scop este inclusd in anexa B (vezi pag, 817) 0 scald propusd pentra evaluaren functiondri: sociale s! ocupationale (Social and Occupational Functioning Assessment Scale-SOFASI. fn anexa 8 mai sunt incluse dou seale propuse gi care pot fi utile in arumite situafii -the Global Assessment of Relational. Functioning Scale (GARFS} (vezi pag. 814) si Defensive FunctioningScala de Evaluare Globala a Functiondrii (EGF) [Global Assessment of Functioning Scale (GAF)] Functionarea psihologieS,socialA si profesional se considerd pe un continuum ipotetic de sinitate-maladie mentala. Nu se include deteriorarea in functionare datorata restrictillor somatice (sau de mediu). Cod (Moti: A se utiliza coduriintermediare cand sunt corespunzitoare, de ex.,45,68,72) 100 Functionare superioard int-un larg domenisi de activitati, problomele de viaté nu | para fiscepat vreodati din mind, este Gutat de alii pentru multele sale calita 91 Niel un simptom. ‘90 ‘Simptome absente sau minime (de ex,, ansietate usoard inaintea unui examen), | functionare bund in toate domeniie, interesat si implicat intr-o gama larg de 21 activitati, eficient social, satisfacut in general de viata, nu mai mult decdt probleme ‘sau preacupari cotidiene (de ex, a cearté ocazionals cu membril familie). 80 Dacd sunt prezente simptome, acestea sunt reactil expectabile si tranzitoril la |. stresori psthovecial (de ex, aificultSi tn concentrare dup o cearts in familie); nu 71 mal mult decét © usoard deteriorare in functionarea social, profesionals s8u scolard (de ex, ramBnere In ur temporara in activitatea scolar). 70. CAteva simptome usoare (de ex. dispozitie deprésiva si insornie usoaré) SAU unele | dificltit in functionatea soclalé, profesionalé sau seolaré (de ex, chiul ocszional 61 ori furt din cas8) dar, in general, funetionare destul de bund, are <éteva relat interpersonale semnificative. 50 Simptome moderate (de ex. afect plats! limba) circumstantial, atacuri de panied | ocazionale) SAU sifiultit) moderate in functionares sotlnla, profesional sau ‘51 scolara (de ex, putini amici, conflicte qu egalli sau cu colaboratorii), 50. Simptome severe (de ex, ideatie sucidara, ritualuri obsesionale severe, furturi din | magazine), SAU deteriorate severs in functionarea socal, profesionelé sau gcolard 41 (de-ex, nici un fel de amici, incapabil si mentind un servic. 40 © oarecare deteriorare a simului critic (reality testing) sau In eomunicare (de ex, | limbajul este uneor ilagie, obseur sau irelevant) SAU deteriorare majora in multe 31 domenii, cum ar fi serviciul sau scoala, relatiile de familie, judecata, g&ndirea sau dispozitia {de ex. omul depresiv evit& amici, Ii neglijeaz# familia, este incapabil sa ‘muncessc§; copilul bate coplil mai mici ca el, este sfidator acasa, lipseste de la scoala) 30 Comportamentul este considerabilinfluentat de idel delirante sau de helucinati | SAU existd o deteriorare severa in comunicare sau in judecata (de ex., uneori este 21, incoerent, actioneazd in mod flagrant inadecvat, are preocupar sutidare) SAU este incapabil s8 functioneze In aproape toate domeniile (de ex, st in pat toata ziua, nu are serviciu, locuinga sau amici). 20. Un oarecare perical de a se vatama pe sine sau pe ail (cle ex, tentative de suicid | fara unmarirea claré a mortii; frecvent violent; excitatie maniacal) SAU oeazional 11 incapabil 4 mentind un miniraum de igiend personal (de ex. miroase a fecale) SAU deteriorare flagrants in comunicare (de ex,, extrem de incoerent sau mut). 10. Pericol persistent de wotimare severd a sa sau a altara (de ex., violent’ recurenta) | SAU incapacitatea de a mentine © igiend personalé minima SAU act suicidar sever 1 au dorinta claré de a muri, (1 tformatie inadeevata Eslimarea functlondsi pshologice globale pe scala 0-100 a fost operationalizaté de Luborscy In Hoalth-irknece Rating Scale (Lubortky 1 liniriane'indnmante nf Manta basi