MAREA BRITANIE

I.

Localizare

Marea Britanie este situata in vestul Europei. Fiind o insul, este nconjurat de ape . La vest se
afl Oceanul Atlantic, la nord-est Marea Nordului, la sud, sud-est Marea Mnecii. Intre Irlanda i
Marea Britanie se afl Marea Irlandei. Este cea mai mare dintre Insulele Britanice, care mai
cuprind Irlanda, insula Man, Jersey, Guernsey, arhipelagurile Shetland si Orkney. Ca asezare
geografica, se afta intre 49 grade 10 minute si 60 grade 51 minute latitudine nordica si 1 grad 45
minute, 8 grade 10 minute longitudine estica.
Regatul Unit este format din rile constituente Anglia, Scoia, ara Galilor i Irlanda de Nord.
Fiecare ar constituent are propriile subdiviziuni, dup cum urmeaz:
Anglia este mprit n nou regiuni: East of England, East Midlands, Greater London, North
East, North West, South East, South West, West Midlands i Yorkshire and the Humber. La rndul
lor, aceste regiuni snt mprite n comitate administrative i autoriti unitare, cu excep ia
Londrei Mari, care este mprit n "burguri".
Scoia este mprit n 32 de zone de consiliu;
ara Galilor const din 22 de autoriti unitare: 10 "burguri-comitat", 9 comitate i 3 orae;
Irlanda de Nord este divizat n 26 de districte.
II. Relief
Relieful Angliei const n majoritate din coline joase, desprite, de la nord la sud, de un lan de
dealuri i muni (Cumbria, Munii Pennini). Altitudinile vrfurilor muntoase nu depesc 1000 m.
ara Galilor este n majoritate muntoas, cel mai nalt punct fiind vrful Snowdon, cu 1085 m.
Geografia Scoiei este variat, cu poriuni joase n sud i est, i poriuni muntoase (highlands) n
nord i vest, unde se afl i Ben Nevis (1343 m), cel mai nalt vrf din Regat. n largul coastelor
scoiene se gsesc numeroase insule, cele mai importante fiind arhipelagurile Hebride, Shetland
i Orkney. Relieful este diferit, de la teritoriile joase dintre gurile rurilor Exe i Tees roci
sedimentare moi, cret, argil, gresie-, trecnd apoi la dealuri de cret sau calcar ca Costwolds,
Chiltenrs, North Downs i South Downs, i muni : Cambrieni, (Snowdon 1085 m), Penini,
Grampiani cu vrful cel mai nalt, Ben Nevis 1344 m. Zona de sud-est este o zon de cmpie, cu
sol preponderent argilos. Irlanda de Nord are un relief predominant colinar.

Partea continentala a Marii Britanii gazduieste un relief foarte variat, de la muntii stancosi din
nord, de aproape 3 miliarde de ani, la campiile plate din regiunea East Anglia, de unde apele
marii s-au retras de numai un secol.
Acum circa 400 de milioane de ani, miscarile de inaltare a placilor tectonice au scos la suprafata
zone stancoase in regiunile central si sudice, precum si muntii din Tara Galilor. Acestea au
format lanturi muntoase gigantic care au fost erodate incet de varfuri si intemperii, de venind o
aglomerare de sisturi argiloase, placi de ardezie, prundisuri si sisturi care astazi stau la baza
unora dinttre cele mai frumoase culmi montane si zone de turbarie din Marea Britanie.
Ardeziile care sustin turbariile din sudul regiunilor Yorkshire si Lancashire sunt un amalgam de
particule de nisip si piatra depuse de ape in estuarele preistorice. Calcarele carbonifere din
Penini, unde cresc pasuni bogate in flori, s-au format din cochiliile a nenumarate creature
marine.
Calcarele oolitice formeaza un cordon gros de 556 km care traverseaza tara de pe coasta North
Yorkshire prin Lincolnshire Wolds, estul zonelor montane din Midland si Cotswold Hills,
coborand prin Bath si Somerset pana la Dorset si apoi mai departe pana la coasta regiunii Devon.
Formate acum 200 de milioane de ani din nisipul acoperit de carbonat de calciu, sunt numite
uneori si roestone sau eggstone datorita aspectului lor care aminteste de ciorchinele de icre
ale unor pesti.
III. Clima
Clima Marii Britanii este temperat, cu veri clduroase, ierni reci i foarte multe precipitaii pe
tot parcursul anului. Principalii factori de influen asupra climei constau n latitudinea nordic a
rii (ntre 50 i 60 N), vecintatea imediat a Oceanului Atlantic i, n special, nclzirea
apelor din jurul Insulelor Britanice de ctre Golf Stream. Variaiile de temperatur pe parcursul
anului sunt relativ reduse. Clima Marii Britanii este influenat puternic de masele de aer
tropical-maritime, polar-maritime, polar-continentale i tropical-continentale. Marea Britanie
este situat la confluena maselor de aer tropical, n sud, cu masele de aer polar, n nord. n
aceasta zon, variaiile de temperatur creeaz instabilitate, ceea ce determin caracterul celebru
al vremii schimbtoare din Marea Britanie, unde, pe parcursul unei singure zile, se pot nregistra
toate tipurile de vreme.
Temperatura medie in Marea Britanie pentru luna iulie este de 23 de grade Celsius. Precipitaiile
medii anuale n cmpiile din sud-estul rii sunt de 650mm, iar n vest sunt de 1000mm,
temperatura media anuala este de 8 grade Celsius.

Cea mai buna perioada de vizitare este mai septembrie. Iulie si august sunt cele mai calduroase
luni dar si cele mai umede, iar ianuarie si februarie sunt cele mai racoroase iar in zonele inalte
apare zapada, in special in Scotia. Temperturile nu scad sub 0 grade C iarna si nu depasesc 25
grade C vara. De obicei temperaturile variaza intre 10 si 20 grade C.
IV. Vegetaia si fauna
Vegetaia Marii Britanii este caracteristic zonelor oceanice europene, Europa de Vest aparinand
zonei pdurilor de foioase: stejar, frasin, arar, dar i specii asociate: carpen, fag, anin negru, ulm,
tei. Reprezentativ este i vegetaia ierboas: fanee i puni naturale. In sectoarele nalte, reci i
umede, dominante sunt landele i turbriile. Climatul pe care il are Regatul Unit, ploile ample,
dau posibilitataea dezvoltarii unei game variate de palnte. Uneori plantele crescute in aceste zone
sunt comparate cu vegetatia luxurianta care se gaseste in zonele cu o umiditate ridicata.
Majoritatea suprafetei Regatului Unit a fost acoperit de copaci, care isi pierdeau frunzele in
fiecare an. Impactul avut de popularea zonelor a fost daunator florei, astazi putant vedea doar
ramasite din acele paduri. Datorita deselor defriri care au avut loc de-a lungul secolelor pentru
practicarea agriculturii doar 9% din suprafaa rii mai este acoperit de pduri, majoritatea
acestor zone fiind plantate in scop comercial. Pduri destul de ntinse mai gsim doar n estul i
nordul Scoiei precum i n sud-estul Angliei. Arborii cei mai des ntalnii n Anglia sunt stejarul,
ulmul, frasinul i fagul. Pinul i mesteacnul sunt arbori des ntalnii n Scoia.
Fauna este asemntoare celei a Europei continentale nord-vestice . Se estimeaza ca in Regatul
Unit traiesc peste 30.000 de specii de animale, desi multe dintre ele se afla in pericol. Sunt foarte
intalnite mamiferele mici, iar dintre mamiferele mari singurul supravietuitor este caprioara rosie,
care ste intalnita in zonele muntoase din Scotia si in Exmmor, in sudul Angliei. Dintre
mamiferele mici mai putem enumera bursucul, vulpi, vidre, veverita rosie si pisica salbatica.
Animale importante precum lupul, ursul, porcul slbatic i renul au disprut. Cprioara i ciuta
sunt specii protejate pentru vntoare. Vidrele triesc n multe rauri, iar focile apar n zonele de
coast.
Pasarile intalnite in aceste teritorii sunt: mierla, pitigoiul, cintezoi, vrabie, graur, cioara, pescarel
si multe altele. Numrul psrilor mari este n scdere, cu excepia psrilor vanate precum
fazanul, potarnichea i cocoul rou.
Pestii de apa sarata sunt foarte importani pentru economia Regatului Unit. Gasim urmatoarele
specii: cod, batog, hering, calcan, macrou. Dintre speciile de apa dulce amintim: somon si crap.

Insulele
Injurul Marii Britanii se afla mai multe insule si mai multe grupuri de insule,care sunt o parte
integranta a Regatului Unit,de exemplu insulele Orkney,Shetland si insulele Scily,iar insulele
Anglesey,Wight si Man(588 km ,64282 locuitori)cat si insulele din Stramtoarea de Nord (194 ,
138000)locuitori care au o administratie si o adunare legislativa proprie.
Orase
Din intreaga populatie 90% traieste in orase,iar 30% locuieste in orase mari,sau in
suburbiileacestora:Londra(6809000),Birmingham(2632000),Manchester(2600000),Leeds(20530
00),Glasgow(1700000),Liverpool(1467000),Sheffield(1297000)Newcastle(1135000).Capitala
Scotiei este Edinburgh(440000),a Tarii Galilor Cardiff(279000).
Mineritul si Industria energetica
Cu toate ca exploatarea miniera este in regres,totusi productia anuala de carbune depaseste
42milioane de tone.Din totalul de energie consumata numai 8,5% este acoperita de carbune,76%
se obtine din titei si din gaze naturale,15,5% din energia nucleara.Hidrocentralele au un rol
important in asigurarea necesarului de energie electrica a Scotiei si a Tarii Galilor.
Agricultura
In agricultura lucreaza mai putin de 2% din forta de munca existenta.Pamanturi arabile se gasesc
in East Midlands(partea de set a Angliei centrale)East Anglia (partea aflata la nord de Londra a
Angliei de sud)si pe campia Fen.In tinuturile joase si umede,in zonele cu clima blanda din vestul
tarii,se cultiva grau,orz,cartofi si sfecla de zahar.Cresterea oilor si a vitelor pentru productia de
carne se desfasoara in zonele deluroase.
Pescuitul si padurile
Din cauza pescuitului intensiv si a concurentei extreme,pescuitul inregistreaza un regres,dar inca
este de importanta vitala in activitatea unor porturi ca Aberdeen,Peterhead,Grimsby,Newlyn,si
Fleetwood.Jumatate din paduri,care acopera 10% din suprafata tarii,se afla in proprietatea
satului.
Industria
Marea Britanie este o tara puternic industrializata,industria prelucratoare cuprinzand 34% din
forta de munca.Jumate din aceasta lucreaza in industria metalurgica si productia de
vehicule:masini si utilaje.Din industria prelucratoare rezulta 24% din PIB.Sunt in plina
dezvoltare ramurile sau utilizatoare a thnicii de varf, dar regreaza ramuri industriale mai vechi,

traditionale, ca productia de oteluri si industria textila. Tot mai multi isi gasesc de lucru in
sectorul de servicii. Un loc important il ocupa si constructiile.
Transporturile
Din transporturile de persoane 90% se desfasoara pe drumurile publice, din transporturile de
marfuri 82% (luand in calcul si transportul de combustibil).Lungimea totala a drumurilor cu
invelis rigit este de 362.357km(din care 3147 km autostrazi).Lungimea cailor ferate este de
37740km.Tunelul de sub Canalul Manecii are o lungime de 49.94km, s-a inaugurat in mai 1994
si face legatura in Folkestone-Anglia si Calais- Franta.Se inregistreaza o crestere in transportul
aerian intern si international. In 1993 peste 89 milioane calatori au utilizat aeropor...
Marea Britanie Perioada interbelica in Regatul Marii Britanii

Perioada interbelica in Anglia

Dupa primul razboi mondial s-au facut schimbari majore in privinta granitelor statelor
lumii, astfel state vechi au disparut si altele noi au aparut. Pe plan politic au aparut comunismul
si fascismul, doua sisteme dictatoriale. Cele doua sisteme s-au facut simtite in Rusia,
respectiv Germania si Italia. Ca toate celelalte state ale lumii si Anglia a avut parte de schimbari
economice si politice.
In politica interna cea mai importanta schimbare a fost legea electorala, care facea votul cu
adevarat universal. Aprobarea acesteia a avut ca urmare inmultirea numarului de alegatori cu 8
milioane, dintre care 6 erau femei. Al doilea eveniment important a fost disparitia de pe scena
politica a partidului liberal (whig) care in Anglia avea o vechime de aproape trei secole. Cauzele
principale ale acestui fapt au fost: scrutinul cu un singur tur, care nu permitea partidelor din
opozitie sa se divida; partidul laburist nu avea caracter revolutionar; problemele politice fiind cat
de cat rezolvate au fost inlocuite de cele economice.
In perioada interbelica, in Anglia, economia a fost determinata de politica. Economia
Angliei a avut tot mai mari probleme, cauzele fiind multiple: demobilizarea subita a unui numar
mare de oameni care nu-si mai gaseau locul intr-o economie transformata; dezvoltarea tehnicii,
datorata economiei de razboi; bugetul umflat de multimea datoriilor contractate in timpul
razboiului. Intre anii 1920 si 1931 a fost o adevarata perioada de criza. Comertul exterior suferea
din cauza saraciei si a disparitiei consumatorilor; flota comerciala a ramas parasita, nemaiavand
utilitate. Din cauza incercarii de a mentine valoarea lirei sterline au aparut tot mai multi someri.

In 1911 in Anglia munceau aproximativ 13 milioane de barbati si aproape 5,5 milioane de

femei, dar numarul total al celor in cautare de lucru era mult mai mare. De asemenea se
produsese o deplasare a mainii de lucru. Minele, caile ferate, industria textila foloseau tot mai
putini muncitori, in timp ce in comert si turism numarul acestora crestea. In timpul revolutiei
industriale centrul de greutate al Angliei se mutase de la sud la nord.
In 1926 se incearca o scadere a salariilor minerilor, dar acest lucru a provocat o greva
generala. O alta urmare a fost incetarea publicarii ziarelor, guvernul fiind obligat sa publice
British Gazette si sa-si anexeze BBC-ul. In cele din urma guvernul reuseste sa invinga greva.
Dupa un timp numarul somerilor a crescut peste 1,5 milioane si guvernul a fost obligat sa
introduca subventia dole in plus fata de asigurarea impotriva somajului. Acest lucru a afectat
puternic bugetul.

In 1929 a venit la putere partidul laburist condus de Ramsay Macdonald. Acesta nu a reusit
sa faca nimic mai mult ca partidul conservator impotriva crizei si a somajului. Tarile mai
importante ale lumii au inceput sa-si piarda orice incredere in Anglia. Astfel in iulie 1931, 35
milioane de lire au iesit din tara. In acest moment Macdonald se gandi ca un cabinet national ar
putea fi solutia, deci isi oferi demisia regelui. In 1935 Stanley Baldwin, conservator, ii urma la
putere.
Intre 1931 si 1935 economia britanica s-a redresat, fapt care i-a impresionat pana si pe cei
mai optimisti. Cel care a salvat Anglia de la declin a fost ministrul de finante Neville
Chamberlain prin urmatoarele masuri: renuntarea la pastrarea echilibrului aur - lira; abandonarea
liberului schimb si crearea de noi locuinte.
Ca urmare a acestor masuri cursul lirei a scazut in Franta de la 125 franci la 75; preturile au
scazut mai mult decat cele ale aurului, favorizand exportul; se formeaza o zona a lirei, in
interiorul careia piata Londrei putea sa-si continue rolul sau de centru bancar.
La conferinta de la Ottawa (1932) diplomatii britanici au vrut sa incheie un contract cu
dominioanele, dar acestea nu s-au aratat prea entuziasmate si englezii si-au dat seama ca trebuie
sa-si rezolve problemele interne. Astfel au fost practicate tarife protectioniste care au permis
industriasilor sa-si recucereasca piata. Walter Elliot s-a ocupat de inviorarea agriculturii.
Dominioanele au ajutat in timpul razboiului metropola si acum cerura in schimb diferite
drepturi: reprezentanti deosebiti de cei ai Angliei in Societatea Natiunilor, parlamentul nu mai

avea dreptul sa legifereze pentru dominioane (Westmister - 1931), prim-ministrii dominioanelor

depindeau direct de rege, el devenind singura legatura dintre metropola si Commonwealth.
Printr-un tratat din 1921 se hotaraste ca si Irlanda sa devina dominion. Se crease un stat
liber al Irlandei de Sud, Ulser-ul ramanand englez. Din 1922 pana in 1931 Cosgrave
(presedintele Irlandei din acel timp) fu de acord cu aceste masuri, dar inlocuitorul lui (La Valera)
incepand cu 1931 rupse orice legatura cu Anglia.
Tineretul englez a fost emancipat de catre savanti si scriitori. Romancieri ca Huxley sau
Lawrence erau pentru supravietuirea puritanismului si transformarea radicalismului religios intrunul politic, pacifist si sexual. Totusi operele acestor scriitori nu erau citite decat de o mica parte
din tineretul englezesc, care ramane, insa, credincios disciplinelor religioase si morale ale
secolului precedent.

Cultur
n Regatul Unit se afl dou dintre cele mai vechi i mai celebre universit i ale
lumii, Oxford i Cambridge. Regatul a dat lumii muli savani i ingineri strlucii, precum
Sir Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel;
invenii precum motor cu aburi, motorul cu combustie intern, locomotiva, costumul, vaccinul,
vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul, hovercraft-ul, i au originea n Regatul Unit.

William Shakespeare
Dramaturgul William Shakespeare este considerat cel mai cunoscut scriitor al lumii. Ali autori
prestigioi au fost surorile Bront (Charlotte, Emily i Anne), Jane Austen, J. K.
Rowling, Agatha Christie,Roald Dahl, J. R. R. Tolkien i Charles Dickens. Poei importani
sunt George Gordon Byron, Robert Burns, Lord Tennyson, Thomas Hardy, William
Blake sauDylan Thomas..

Din Regatul Unit au provenit compozitorii William Byrd, John Taverner, Thomas Tallis i Henry
Purcell, din secolele XVI-XVII, iar mai recent, Sir Edward Elgar, Sir Arthur Sullivan, Ralph
Vaughan Williams sau Benjamin Britten.
Alturi de SUA, Regatul Unit a fost un contribuitor important la dezvoltarea rock and roll-ului.
Dintre cele mai importante staruri pop i rock britanice amintim The Beatles, Cliff
Richard, Queen, The Rolling Stones, Led Zeppelin, Black Sabbath, Pink Floyd, Deep Purple.
Regatul Unit s-a aflat n avangarda muzicii punk a anilor 1970, prin Sex Pistols sauThe Clash,
precum i a renaterii heavy metal-ului, prin Iron Maiden sau Motrhead..
Regatul Unit a avut foarte muli filozofi remarcabili precum John Locke, George
Berkeley, David Hume, Jeremy Bentham, John Stuart Mill, Duns Scotus, Sir Francis
Bacon, Adam Smith, Thomas Hobbes, William de Ockham, Bertrand Russell i A.J. "Freddie"
Ayer. n aceast ar s-au stabilit n timpul vieii Isaiah Berlin, Karl Marx, Karl Popper i Ludwig
Wittgenstein.
Un
mare
numr
de sporturi i
au
originea
n
Regatul
Unit: fotbal, golf, cricket, tenis, squash, box, rugbi i biliard. Turneul de la Wimbledon este unul
din cele patru turnee de mare lem n tenis. "Sportul naional" al Regatului este fotbalul, ns
Regatul nu particip n competiiile inter-ri cu o echip naional unic; fiecare din rile
componente are propria federaie de fotbal i propria echip naional.