Insuficienta Renala Cronica

Insuficienta renal cronic se definete ca incapacitatea

rinichilor de a-i
satisface multiplele funcii datorit distrugerii lent progresive a
populaiei de nefroni.
Simptomologia clinic i modificrile biologice ntlnite n
Insuficienei Renale
Cronice sunt rezultatul insuficienei acestor funcii:
1. Functia excretorie
Alterarea capacitii maximale de concentrare a urinii
Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii
Modificri ale echilibrului hidro-electrolitici
Modificari acido-bazice
Alterarea capacittii de epurare a rinichilor privind toxinele
exogene i
endogene: retenia azotat, retenia toxinelor ureniceautointoxicarea
organismului cu rsunet asupra metabolismelor i sistemelor
2. Funciile de sintez:
Insuficiena sintezei de eritropoetin anemia renal
Insuficient de sintez a 1,25(OH) 2D3 modificri ale
metabolismului
fosfo-calcic
Totalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic.
Insuficiena Renal Cronic poate fi generat de orice boal
renal cronic care
distruge populaia de nefroni
Primele boli renale cronice generatoare de Insuficien Renal
Cronic sunt:
glomerunefritele, nefropatiile tubulointerstiiale, bolile chistice ale
rinichiului, nefropatia
diabetic.

Semne si simptome
Asemntor celui prezentat de Nefropatia tubular cronic
asociaz semnele

afeciunii cauzale cu cele ale intoxicaiei uremice pe fond oligoanuric. Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligoanuric (8-10 zile) i de faza de reluare a diurezei,nsoite la
nceput de poliurie. Semnele clinice n primele doua stadii sunt:
oboseal,anorexia, vrsturile, halena amoniacal, diaree,
respiraie Kussumaul sau Chezne-Stokes, diateza hemoragic,
somnolena, convulsii, agitaii sau com. Explorrile paraclinice
evideniaz acidoza, creterea produilor de putrefacie
intestinal (indol,scatol fenol), hiperpotasemia, hipercalcemia,
hiperglicemia, hiperzotemia.

Se pot distinge:
1) Insuficienta renala acuta functionala secundara unei scaderi importante a
volumului sagvin circulant, insotita de o scadere a presiunii arteriale si deci a
cantitatii de sange ce ajunge la rinichi. Prin urmare, o cantitate mai mica de sange
este filtrata.
Insuficienta renala acuta functionala se intalneste in:
- insuficienta cardiaca
- deshidratare intensa, consecutiva unei insolatii, arsuri, diarei, varsaturi frecvente
si insemnate, o reactie alergica ce duce la soc anafilactic (diminuare brusca a
calibrului vaselor sangvine mici)
- hemoragie puternica
- utilizarea diureticelor (medicamente ce cresc emisia de urina), in special la
varstnici, ceea ce determina o scadere a cantitatii de lichid circulant in organism
2) Insuficienta renala acuta organica secundara distrugerii unuia dintre
constituientii rinichiului ce asigura filtrarea sangelui (glomeruli, tubuli), datorita:
- medicamentelor - antibiotice, antiinflamatorii (aspirina, etc), paracetamol,
medicamente utilizate pentru anesteziere, produse pe baza de iod utilizate in
radiografie
- metalelor toxice: arsenic, plumb, mercur, bismut, uraniu
- unei infectii renale grave
- o boala autoimuna (organismul produce anticorpi impotriva propriilor tesuturi)
- o alergie
3) Insuficienta renala acuta de origine mecanica apare ca urmare a unui

obstacol ce impiedica eliminarea normala a urinei:

- litiaza urinara (calculi)
- tumori: adenom al prostatei, cancer de prostata, cancer de vezica urinara
- fibroza retroperineala, in urma unei inflamatii: abces, tuberculoza, cicatrizare
Factori de risc
Insuficienta renala acuta survine intotdeauna in legatura cu alta
afectiune, majoritatea cazurilor survenind la pacientii deja
spitalizati din alte motive.
Arsurile grave si interventiile chirurgicale complexe cresc riscul de
IRA, la fel ca si infectiile severe. In plus, expunerea la substante
toxice, abuzul de droguri, excesul de alcool si utilizarea de lunga
durata a analgezicelor (aspirina, acetaminofen, ibuprofen) cresc
vulnerabilitatea la insuficienta renala. Uneori, administrarea unui
antibiotic (streptomicina, etc) pentru tratarea unei infectii poate
cauza insuficienta renala acuta.
Radiografiile ce utilizeaza substante de contrast pentru
evidentierea vaselor de sange, cresc riscul de IRA in special la
persoanele cu afectiuni renale legate de diabet sau cu mielom
multiplu.
Alte boli si afectiuni ce cresc riscul de insuficienta renala acuta
sunt:
- infectiile croncie
- diabet
- hipertensiunea arteriala
- insuficienta cardiaca
- boli autoimune: lupus, nefropatie cu IgA (boala lui Berger),
sclerodermia
- afectiunile renale
- afectiunile hepatice
- hipertrofia prostatei

Diagnostic

Pentru diagnosticarea IRA, sunt efectuate teste de sange si urina

pentru depistarea unor anomalii in nivelul de uree, creatinina si
potasiu. Este de asemenea masurata cantitatea de urina emisa
zilnic:
- Scaderea cantitati de urina la 500 ml pe zi
- Crestere foarte rapida a ureei din sange (ajungand la 1 gr pe
litru, adica 17 mmoli pe litru pe zi)
- Urina este foarte concentrata in potasiu si saraca in sodiu in
cazul unei IRA functionale (secundara unei scaderi a cantitatii de
sange circulant, cu scaderea tensiunii arteriale).
- In cazul unei IRA organice (insotita de distrugerea elementelor
de filtrare din compozitia rinichiului), urina este foarte
concentrata in sodiu si saraca in potasiu.
- In toate cazurile, crestere importanta a creatininei din sange.
Creatinina este o substanta azotata ce provine din degradarea
creatinei (un constituient al tesuturilor musculare). In mod
normal, creatinina trebuie sa fie eliminata de catre rinichi prin
urina.
Cresterea nivelului de creatinina din sange indica o insuficienta a
functiei renale. In insuficienta renala acuta, nivelul de creatinina
depaseste 270 micromoli pe litru, adica 30 mg/ l.
- hiperuricemie crestere importanta a cantitatii de acid uric din
sange (peste 150 mg/l).
Examene complementare
Ecografia, tomografia computerizata (CT) si imageria prin
rezonanta magnetica (IRM) sunt examene ce permit punerea in
evidenta a unei eventuale obstructii a cailor urinare.

Complicaiile de

Insuficien Renal Cronic sunt frecvente

nct unii autori

le iau n discuie n cadrul manifestrilor clinice ale bolii, aa cum
le-am expus i noi.
Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate
deosebit i de cele mai

multe ori influeneaz negativ evoluia bolii. Le vom meniona pe

scurt n cele ce
urmeaz:
Edemul pulmonar uremic: cauze hiperhidratarea; insuficien
ventricular stng,
creterea permeabilitii capilarelor
Hipertensiunea arterial: frecvena HTA n IRC este crescut i
crete cu progresia
IRC dinspre uor spre sever.
Cardiopatia ischemic: incidena cardiopatiei ischemice la
bolnavii cu IRC este
mare datorit unui proces accelerat de ateroscleroz
Modificri gastro-intestinale: leziunile bucale i faringiene,
leziuni esofagiene,
leziuni gastro-intestinale
Modificri hematologice: anemia apare la toi bolnavii cu IRC
la care nivelul
creatininei serice depete 3,5 mg%
Complicaii hemoragice: digestiv, mediastinal spontan,
intracraniene, digestive
oculte. Incidena fenomenelor hemoragipare crete pe msura
creterii reteniei
azotate.
Complicaiile hemodializei pot fi induse de procedur de dializ i
sunt imediate,
sau pot fi generate n timp de tratamentul prin hemodializ.
Complicaii n timpul hemodializei:
Tulburri cardio-vasculare
Hipertensiune arterial. Colaps
Accident vascular cerebral.
Tulburri de ritm i de conducere
Insuficien cardiac
Tulburri vasculare periferice
Sngerri n timpul dializei
Coagularea sngelui n circuitul extracorporeal
Sindrom de dezechilibru dialitic
Cefalee
Convulsii

 Crampe musculare
Pierderi de contien
Tratament
Tratamentul depinde de cauza insuficientei renale acute:
- in cazul unei IRA de origine mecanica, este necesara practicarea
unei interventii chirurgicale pentru indepartarea obstacolului.
Totusi, la unii pacienti se practica temporar o dializa renala
(epurarea artificiala a sangelui) inaintea operatiei.
- dializa este indicata cand aciditatea din sangele circulant este
mai mica de 7,1 dar si in caz de:
- hipertensiune arteriala
- edem pulmonar acut
- tulburari neurologice
- insuficienta cardiaca
- in caz de greturi este necesara alimentarea cu ajutorul unei
sonde.