Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TUTUNUL
Familia Solanaceae
Nicotiana rustica
Nicotiana tabacum
ANTICHITATE -1492
1493 1600
Tutunul s-a impus iniial ca plant ornamental
i medicinal
Jean Nicot , ambasadorul Franei la Lisabona a trimis Catherinei de
Mdicis tutun pentru tratamentul migrenelor
1552-1618 Sir Walter Raleigh: aduce tutunul n Anglia , popularizndu-l
la curtea reginei Elisabeta I.
Sursa : Lemaire JF. Que sais-je n 1859, 1986. Encyclopdie du tabac et des fumeurs, 1970.
1601-1700
http://www.jti.com/english/tobacco_corner/tobacco_history/1601.aspx
http://www.gallaher-group.com/products/history.asp
http://www.lib.ncsu.edu/archives/exhibits/tobacco/tculture.html
1801-1900
1901- PRESENT
1914 n timpul Primului Rzboi
Mondial se introduce raia de igarete
pentru soldai.
Dreptul de a fuma este cerut de tot
mai multe femei .
http://www.jti.com/english/tobacco_corner/tobacco_history/1601.aspx
http://www.gallaher-group.com/products/history.asp
Source : The tobacco Atlas; 30-31.
http://www.lib.ncsu.edu/archives/exhibits/tobacco/tculture.html
DESCHIZATORII DE DRUMURI
Sir Richard Doll; Austin Bradford Hill; Richard Peto;
Sir John Crofton
Momente importante
1. Fumatul este un factor cauzal in cancerul pulmonar (1951)
2. Studiul prospectiv pe 40.000 medici britanici (1955)
3. 1962 - Primul studiu bazat pe dovezi stiintifice asupra
efectelor nocive ale fumatului asupra sanatatii (Royal
College of Physicians)
4. 1982 - Fumatul pasiv risc pentru cancerul bronhopulmonar
PREVALENA FUMATULUI
In Statele Unite
In 2003, 21.6% dintre aduli fumau regulat 24.1% dintre brbai i 19.2%
dintre femei.
22% din liceeni fumeaza (high-school studenti)
Aprox 20% din populatie = fosti fumatori (45 mil)
In Romania
Prevalenta a crscut: 25,9% n 1989 => 36,1% n 2000.(48% brbai i 25%
femei).
20,8% dintre adolesceni fumeaz ( peste 15 ani )- 2000
Prevalena fumatului n licee = 18% - 1999
In Franta
33% fumatori : 42 % barbati, 31% femei
25 % din femeile insarcinate, 50% din tinerii de 15-20 ans au fumat
DE CE NE PREOCUPA FUMATORII ?
Tabagismul - Problema majora de sanatate publica
Speranta de viata scade:
cu 5-8 ani la cei care nu se imbolnavescsi
18-22 ani la cei care se imbolnavesc!
Tabagismul - morbiditate
Cancerul bronhopulmonar:
Tabagismul - morbiditate
Tabagismul pasiv:
Copii 60% riscul de infectii respiratorii
Riscul de cancer bronhopulmonar 26%
Riscul de accidente cardiovasculare cerebrale 30%
La femeia insarcinata:
Creste riscul de retard de crestere intrauterina
X2 riscul de moarte subita a sugarului (SIDS)
Astm
DAR: doar 40% se opresc din fumat la inceputul sarcinii (doar 5 %
dupa aceea);
DOAR 20% raman in sevraj complet, 40% fumeaza la 6 luni, restul
mai tardiv
Fumatul i sntatea
Aparatul respirator
Bronhopneumopatia cronic obstructiv
Cancerul bronhopulmonar
Astmul bronic
Infecii respiratorii frecvente
E.L.Wynder,E.A.Graham,JAMA1950;
143:329346
R.Doll,A.B.Hill,BrMedJ1952;
2:12711286
1-10
11-19
20
21-30
> 30
21-30
2.9
6.7
13.6
18.4
18.9
31-40
7.9
19.2
19.2
26.5
25.3
41-70
10.0
17.0
25.1
34.3
38.8
L.Garfinkel,CancerRes1988;48:69516955
Cancerul pulmonar
Cancerul laringian
Cancerul de colon
Cancerul de pancreas
Cancerul de esofag
Cancerul gastric
Cancerul renal
Cancerul cavitii bucale
Cancere din sfera genital (prostat, penis, col uterin,
sn
Pneumonii
Bronite cronice
Boli cardio-vasculare
Fumatul i osteoporoza
Fumatul pasiv
Creterea riscului de boli respiratorii att la
copil ct i la adult.
Creterea riscului de afeciuni cardiovasculare
la adult.
Creterea riscului de cancer pulmonar.
DUPA
sevraj.....
scadthat
la jumatate:
Health
Benefits
Smokers Who Quit
La 5Anticipate
ani riscul de deces prin boala ischemica
Can
Dupa 5-10 ani riscul de cancer bronhopulmonar
Tabagismul si medicii :
o poveste de dragoste tragica
Bulgaria
Estonia
Ungaria
Letonia
Rusia
DEPENDENTA
DE CE FUMEAZA OAMENII?
Se reduce stresul
Se reduce plictiseala
distractie/placere
socializare*
cresterea atentiei si a capacitatii de concentrare
controlul greutatii*
DEPENDENTA TABAGICA
O BOALA INREGISTRATA
Dependenta tabagica
(WhO ICD 10)
Dependenta nicotinica
(APA DSM IV)
ADDICTIA SI FUMATUL
Criteriile dependentei de drog
auto-administrare la animalele de
experienta
cresterea satisfactiei
continuarea utilizarii in ciuda efectelor
recadere secundar abstinentei
dezvoltarea tolerantei
dependenta fizica/psihica
Fumat
DEPENDENTA
1. Nicotina
2. Heroina
3. Cocaina
4. Alcool
5. Cafeina
RENUNTAREA LA FUMAT
SEVRAJ TABAGIC
* Predictie de recadere
Tipuri de intervenii
Aprecierea motivatiei
Sfatul minimal: 3-5 minute;
MF/nurse/dentisti/psihologi/farmacisti.
Consiliere de specialitate 10-15 minute;
Consiliere de grup
Prescriptie/terapie comportamentala
Materiale auto-ajutatoare.
Alte (acupunctura, hipnoza, talazoterapie)
Global putine evaluari precise a eficacitatii
Referinte:
USDHHS (1994). Tobacco and the Clinician: Interventions for Medical and Dental Practice: Monograph 5..
Hollis, J.F et al. (1991). . Preventive Medicine, 20:497-507.
Janz, et al. (1987).. American Journal of Public Health, 77:805-809.
Folsom, A.R. & Grimm, R.H. (1987). American Journal of Public Health, 77:849-850.
Kottke, T.E., et al. (1990).. Journal of the American Medical Association, 259:2882-2889.
Sarcina:
Boli cardiovasculare
In faza acuta analiza risk/beneficiu de evaluat
La pacientii stabili sigurantaOK
De evitat bupropionul:
Asocieri cu inhibitorii MAO, tulburari ale comportamentului
alimentar, Convulsii
Cauze medicale
Boli mentale
Sindrom depresif
Alcoolici
Alte toxicomanii
Socio-economice
Relatii cu anturajul
Prevalenta fumatului in mediu
Situatie sociala (risc f ridicat la cei cu situatie precara)
Clasificare
Traitements de substitution :
Indication : fumeurs dpendants (Fagerstrm > 6)
Contre-indications :
Enfants, hypersensibilit la nicotine, IDM en phase aigue,
Angor instable, Arythmies cardiaques svres et AVC
rcents.
Choix du dosage
Corrl la consommation tabagique
Initi sur 3- 4 semaines puis dcroissance progressive / 3
sem.
Choix de la prsentation :
Femmes enceintes, Pathologies cutanes, Tolrance
digestive, Gestuelle, Dure daction, Prix
Guma NRT
Patch NRT
NRT inhalator
Clonidina
reduce simptomele de sevraj nicotinic
agonist partial al receptorilor
2 centrali
antihipertensiv/antimigrenos
efecte secundare: gur uscat, somnolen
doze progresiv crescande: 25 mg x 1-2-3/zi, la
3 zile seara
eficienta buna vs placebo.
Nortriptilina
antidepresiv triciclic - solutie de rezerva,
Mecamylamina
antagonist al nicotinei
efecte secundare anticolinergice: constipatie
2 studii pe loturi mici*:
Acetat de argint
functioneaza aversiv: gust neplacut in
combinatie cu fumul de tigareta.
2 studii vs. placebo pe cazuistica
restransa*
Glucoza
Studiu* dublu-orb placebo controlat rata de succes la
4 sapt dupa sevraj:
NRT plasturi + dextroza tb (49%) vs
dextroza tb + plasturi placebo ( 44%) vs
tb placebo + plasturi NRT (36%) vs
plasturi + tb placebo (30%)
Adaosul de glucoza in alimentatie - creste rata de
succes a sevrajului tabagic
RIMONOBANT - antag. al receptorilor SNC pt. canabinoizi anuleaza apetitul crescut din perioada sevrajului si creeaza o
productie crescuta de dopamina - (efect in producerea
placerii/dependentei) + scade dorinta de a fuma.
medicamentul a fost comercializat mai mult n Frana, fiind
apreciat pentru efectele sale benefice n privina obezitii i a
rengrrii dup curele de slbire, bazat pe rolul canabisului
asupra apetitului.
administrarea lui n renunarea la fumat nu s-a nsoit de
cretere n greutate.
acest medicament nu l avem n Romnia.
BUPROPION (1997)
VARENICLINE
Noi abordari
medicatie imbunatatita
ex : VARENICLINE
mai buna utilizare a medicatiei existente
combinatii de diferite produse NRT
administrarea de NRT adjuvant pana la data renuntarii
utilizarea prelungita a NRT, daca e necesar
NRT pentru a ajuta la reducerea fumatului
acces mai bun la terapie/sprijin psihologic
linii telefonice de ajutor pro-active
sprijin psihologic in asistenta primara si secundara
ALTE TERAPII