Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comprimarea aerului in compresor permite introducerea unei cantitati mai mari de aer in
volumul V1 al cilindrului motorului, ceea ce are ca rezultat cresterea cantitatii de caldura primita
de fluid si deci marirea puterii motorului.
Daca aerul refulat din compresor nu este racit la intrarea in motor, atunci volumul aerului
la iesirea din compresor trebuie sa fie egal cu volumul V1 al cilindrului motorului.
Presiunea aerului aspirat in motor este presiunea p 2c de refulare din compresor.
Pentru a trata un caz general, se va considera ca ciclul realizeaza aport de caldura atat la volum
constant cat si la presiune constanta.
In figura 1 este reprezentat ciclul motorului supraalimentat fara racire intermediara, in diagrama
p-V.
p
p2' p3
p2
Q2' 3
2'
Q22'
2
Q45
1 2 c
p1 p2c
pa p5 p1c
1c
Q51c
V2 V2'
V1 V4 V5
V1 c
p
p2' p3
p2
Q2' 3
2'
Q22'
2
Q45
Q12c
2c
p1 p2c
pa p5 p1c
1c
Q51c
V2 V2'
V1 V4 V5
V1 c
Aplicatie:
Se considera un motor supraalimenat cu un compresor antrenat mecanic cu aport de
caldura atat la volum constant cat si la presiune constanta.
Se cunosc:
parametrii mediului ambiant p a 1bar , Ta 27 o C
comprimare
V1
8.5 , gradul de crestere a presiunii prin incalzirea izocora
V2
p3
V
3.5 , gradul de marire a volumului prin incalzirea izobara 3 1.7 .
p2
V2'
cu
proprietatile
aerului.
Se cer:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
Solutie:
a)
figura 2.
b)
1c
2c
1
2
2
3
4
5
p[Pa]
105
1.3 105
1.3 105
26105
91105
91105
9.56 105
105
V[m3]
0.6627 10 3
0.549 10 3
0.51 10 3
0.06 10 3
0.06 10 3
0.102 10 3
0.51 10 3
0.51 10 3
T[K]
300
323.35
300
706.136
2471.5
4201.6
2206.89
230.86
Sl. dr. ing. Catalina DOBRE
p1
1.3 , rezulta p1 p1c 1.3 10 5 Pa
p1c
p 2c p1 p1c 1.3 10 5 Pa
V1
VS
V1
VS 0.45 10 3 1.4
0.51 10 3 m 3
1
1.4 1
V1 V5 0.51 10 3 m 3
V1
8. 5
V2
V2
V1 0.51 10 3
0.06 10 3 m 3
8.5
k 1
k
ct
T1c
k 1
k
1c
T2 c
p
k 1
k
2c
p
T2c T1c 2c
p1c
k 1
k
T1c
k 1
k
300 1.3
1.4 1
1.4
323.35K
k
1 1
pV ct p V p 2V
TV
k 1
k 1
1 1
ct T V
p3
3. 5
p2
k
2
T2V
k 1
2
V
p 2 p1 1
V2
p1 k 1.3 10 5 8.51.4 26 10 5 Pa
V
T2 T1 1
V2
k 1
p3 p 2 3.5 26 10 5 91 10 5 Pa
p 2' p3 p 2 3.5 26 10 5 91 10 5 Pa
V3
1. 7
V2'
p 2'
p
2
T2'
T2
T2' T2
p
p 2'
T2 3 T2 706.136 3.5 2471.5K
p2
p2
V2' V3
T2' T3
T3 T2'
V3
T2' 2471.5 1.7 4201.6 K
V2'
k
3 3
k 1
k 1
3 3
pV ct p V p 4V
TV
ct T V
k
4
T4V
k 1
4
V
p 4 p3 3
V4
V
T4 T3 3
V4
0.102 10 3
91 10 5
3
0.51 10
k 1
1.4
9.56 10 5 Pa
1.4 1
0.102 10 3
4201.6
3
0
.
51
10
2206.89 K
p
p4
5
T4 T5
T5 T4
p5
p
10 5
T4 1c 2206.89
230.86 K
p4
p4
9.56 10 5
V1c V5
T1c T5
V1c V5
T1c
300
0.51 10 3
0.6627 10 3 m 3
5
T5
230.86
p1cV1kc p 2cV2kc
V2 c
1
1
p k
p k
V1c 1c V1c 1c V1c k 0.6627 10 3 1.3 1.4 0.549 10 3 m 3
p1
p 2c
c)
7.7 10 4 kg
8315
RT1
300
28.96
unde:
cv
R
287
J
717.5
k 1 1.4 1
kgK
cp
kR 1.4 287
J
1004.5
k 1 1.4 1
kgK
Agentul de lucru este evacuat la o presiune superioara celei atmosferice. Pana la atingerea
presiunii atmosferice, temperatura lui scade sub nivelul temperaturii mediului ambiant, motiv
pentru care pe transformarea 5-1c se introduce o cantitate de caldura Q51c necesara incalzirii
aerului (la presiune constanta pa) pana la Ta , temperatura aerului la inceputul procesului de
comprimare in compresor. Deci:
Q51c mc p T1c T5 7.7 10 4 1004.5 300 230.86 53.48 J
Rezulta:
Q p Q2 2' Q2' 3 Q51c 975.31 1338.17 53.48 2366.96 J
Cantitatea de caldura cedata de agentul de lucru unei surse reci, pe parcursul unui ciclu este:
Qc Q4 5 Q2 c 1
Unde:
Sl. dr. ing. Catalina DOBRE
procesului de evacuare.
Q4 5 mcv T4 T5 7.7 10 4 717.5 2206.89 230.86 1091.7 J
Q2 c 1 -cantitatea de caldura cedata de agentul de lucru intr-un schimbator de caldura pentru ca
temperatura gazului la iesirea din compresor sa scada pana la temperatura mediului ambiant,
(presiunea sa ramanand insa aceeasi).
Q2 c 1 mc p T2 c T1 7.7 10 4 1004.5 323.35 300 18.06 J
Rezulta, deci:
Qc Q4 5 Q2 c 1 1091.7 18.06 1073.65 J
e)
Lc Q p Qc 2366.96 1073.65 1293.31J
f)
Lc 1293.31
0.54
Q p 2366.96