DREPTUL LA MOSTENIRE AL DESCENDENTILOR

Notiunea de "descendenti" in acceptiunea legii

Drepturile succesorale ale descendentilor sunt prevazute de art. 975 NCC.In
categoria descendentilor se includ copiii defunctului si urmasii acestora, la
nesfarsit, intrucat vocatia succesorala a acestora este astfel reglementata atat prin
prevederile articolului cadru 975 NCC cat si prin cele ale art. 963 alin 2 NCC. Prin
urmare, descendentii vor avea dreptul sa-l mosteneasca pe defunct indiferent de gradul
de rudenie, pana la ultimul din aceasta clasa ca indeplineste conditiile generale pentru a
mosteni.
In aplicarea prevederilor art 448 NCC, nu exista nici o diferenta dupa
cumdescendentii sunt din casatorie sau din afara casatoriei, legea stabilind o
egalitate totala a acestora fata de autorul mostenirii. Acelasi raport de egalitate va exista
si intredescendentii proveniti din rudenia fireasca cat si din cea civila,
respectiv din adoptie . In categoria descendentilor se vor include asadar, fara nici o
deosebire, copiii , nepotii sau stranepotii firesti ai defunctului cat si copiii adoptati de
defunct impreuna cu descendentii lor. Odata incheiata adoptia, adoptatul va pierde
orice legatura cu parintii sai firesti si va deveni ruda numai cu adoptatorul. Ca urmare,
adoptatul il va mosteni pe adoptator intocmai ca si copilul firesc, descendentii sai avand
acelasi statut ca orice alti descendenti provenind din copiii defunctului. Asadar, vocatia
concreta la mostenire a descendentilor o vom aprecia prin prisma tuturor aspectelor
legate de aceasta, pe care le-am discutat anterior, in capitolele privind conditiile cerute
pentru a mosteni.
Acelasi statut legal il au si copiii rezultati in urma reproducerii umane
asistate medical cu tert donator, acestia dobandind acelasi statut legal ca si copiii
firesti ai defunctului. Art. 441 NCC prevede expres ca prin efectuarea acestui procedeu
medical nu se determina nici o legatura de filiatie intre copil si donator, prin urmare
descendentul va avea fata de tatal care a consimtit la reproducerea asistata medical cu
tert donator aceleasi drepturi si obligatii ca si cum ar rezulta din filiatia fireasca.
Modul in care opereaza chemarea la mostenire a descendentilor
1.Clasa descendentilor reprezinta prima clasa de mostenitori legali si, in
virtutea principiului stabilit de art 964 NCC, vin la mostenire cu prioritate, inaintea
tuturor celorlalte clase de mostenitori.
Numai in cazul in care nu exista descendenti, indiferent de grad,
sau in cazul in care acestia nu pot veni sau nu doresc sa vina la mostenire,
vor fi chemate sa culeaga patrimoniul defunctului rudele apartinand
celorlalte clase.Atragem atentia asupra faptului ca, pentru a considera ca inexistenta
clasa descendentilor, este necesar sa analizam toti descendentii, in ordinea gradului de
rudenie, nu numai pe cei de gradul 1. Astfel, daca acestia - respectiv copiii defunctului -

sunt renuntatori sau nedemni, vor fi chemati la mostenire descendentii din gradele
urmatoare, respectiv nepotii, stranepotii, pana la epuizarea tuturor celor care intrunesc
conditiile legale pentru a putea mosteni. Numai dupa ce s-a procedat in acest mod,
verificand posibilitatea de a mosteni a tuturor descendentilor, din toate gradele, se va
putea trece la chemarea la mostenire a celorlalte clase stabilite prin lege .
2.Descendentii vin la mostenire in ordinea gradului de rudenie, astfel
cum se stabileste expres de art 975 alin 2 NCC . Prin urmare, daca exista descendenti de
gradul 1 care vin efectiv la mostenire, existenta unor descendenti de grade subsecvente
nu are nici o relevanta. Mostenirea se va atribui catre gradele urmatoare - nepoti,
stranepoti - numai in cazul in care nu exista mostenitori apartinand gradului 1. Mai
trebuie sa precizam ca , in cazul cand descendentii de gradul 1 ( copiii defunctului ) nu
vin la mostenire datorita faptului ca au renuntat la aceasta sau au fost dezmosteniti de
catre defunct, descendentii apartinand gradului 2 ( nepotii defunctului ) vor fi chemati
la mostenire in nume propriu, iar nu prin reprezentare, rezultatul practic al acestei
consacrari juridice fiind impartirea mostenirii in mod egal, pe capete, iar nu pe tulpini.
Singura exceptie a regulii proximitatii gradului de rudenie este reprezentarea, despre
care vom vorbi mai jos si pe care o vom analiza amanuntit intr-un capitol separat.
3.Intre descendenti de acelasi grad, mostenirea se imparte in mod
egal . Asadar, numarul descendentilor egali in grad va determina practic numarul de
parti in care se va diviza mostenirea, acestea fiind obligatoriu egale intre ele. Deci, cand
vin la mostenire in nume propriu, descendentii impart mostenirea in parti egale . Asa
cum am mai spus, se va considera ca sunt chemati la mostenire in nume propiu si acei
nepoti de fiu/fiica, veniti la mostenire ca urmare a renuntatii parintilor lor sau ca
urmare a dezmostenirii acestora de catre defunct . Intrucat nu indeplinesc conditiile
esentiale ale reprezentatii, respectiv de a fi decedati sau nedemni, succesibilii
renuntatori si cei dezmosteniti nu pot avea calitatea de reprezentati si nu pot determina,
in persoana descendentilor lor proprii, impartirea mostenirii pe tulpini .
Exceptia de la regulile pe care le-am mentionat la punctele
anterioare, 2 si 3, respectiv reprezentarea, este reglementata de art 965969 NCC. Ea este un beneficiu al legii, in temeiul caruia un descendent mai
indepartat in grad (numit reprezentant) urca in drepturile ascendentului sau
( reprezentat ) pentru a culege partea de mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca nu
ar fi fost decedat sau nedemn fata de defunct la data deschiderii mostenirii . Ca
urmare a acestei prevederi, este posibil ca la mostenirea unui defunct sa vina atat
copiii acestuia cat si nepotii de fiu/fiica, prin reprezentarea parintilor lor, predecedati
sau nedemni de a mosteni. Suntem astfel in prezenta unei exceptii de la regula
proximitatii gradului de rudenie, intrucat vom avea ca mostenitori atat descendenti de
gradul 1 ( copii ) cat si descendenti de gradul 2 ( nepoti ). Art. 975 alin 4 stabileste
regula impartirii patrimoniului defunctului pe tulpina, atunci cand la mostenire se
vine prin reprezentare. Numarul tulpinilor este dat de numarul descendentilor de
gradul 1 care vin la mostenire, in nume propriu sau fiind reprezentati . Astfel, daca
exista doi descendenti in viata, acceptanti ai mostenirii , si doi descendenti
predecedati, care au la randul lor copii, mostenirea se va imparti in patru tulpini,
descendentii in viata avand dreptul sa culeaga fiecare o parte intreaga, iar

mostenitorii celor decedati, care vin la succesiune prin reprezentare, vor imparti ,
functie de numarul lor, tulpina ce s-ar fi cuvenit autorului lor pe care-l reprezinta . In
urma reprezentarii, vom putea sa ne confruntam cu existenta unei exceptii si de la
regula conform careia intre rude de grad egal, mostenirea se imparte in mod egal.
Aceasta intrucat, daca un defunct a avut mai multi descendenti de gradul 1 ( copii )
care au decedat avand la randul lor un numar inegal de copii, fiecare tulpina cuvenita
unui descendent se va imparti intre copiii acestuia. Prin urmare, va fi posibil ca la
impartirea unei tulpini sa participe 2 reprezentanti ( respectiv nepoti ai defunctului),
iar la impartirea unei alte tulpini sa participe 3 reprezentanti ( avand acceasi calitate
de nepoti ai defunctului ). Astfel, descendenti de grad egal, respectiv gradul 2 ( nepoti
de fiu/fiica) vor culege parti diferite din mostenire, ca urmare a faptului ca
impartirea s-a facut pe tulpini.
4.Descendentii vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor. In
acest caz, ei culeg partea ramasa dupa atribuirea cotei cuvenite sotului supravietuitor,
conform regulilor stabilite de art 975 NCC , pe care le-am discutat mai sus.
5.In lipsa sotului supravietuitor, descendentii vin singuri la
mostenire, culegand-o integral si impartind-o intre ei dupa regulile pe care le-am
explicat anterior
6.Este posibil ca descendentii sa vina la mostenire in concurs cu una
dintre clasele de mostenitori subsecvente, in situatia in care defunctul a
dezmostenit intreaga clasa I de mostenitori, fara a lasa insa un legatar care sa culeaga
cotitatea disponibila . In acest caz, descendentii isi vor culege rezerva la care au dreptul,
iar pentru diferenta vor fi chemati la mostenire mostenitorii apartinand clasei
subsecvente cu vocatie la mostenire. Daca exista si concursul sotului supravietuitor,
acesta isi va lua partea sa de mostenire, descendentii vor primi rezerva, iar mostenitorii
apartinand clasei urmatoare vor culege restul mostenirii.
7.Este deasemenea posibil ca descendentii de gradul 1, dezmosteniti de
catre defunct ( in ipoteza in care acesta a lasat un testament prin care a dispus doar
dezmostenirea copiilor ) sa vina la mostenire in concurs cu descendenti de
gradul al doilea, care vor avea vocatie la mostenire in temeiul dreptului lor propriu,
iar nu in virtutea reprezentarii. Prin urmare, in aceasta situatie, descendentii de gradul
1, dezmosteniti , vor avea dreptul sa primeasca rezerva la care legea ii indreptateste, iar
descendentii lor, in calitate de nepoti de fiu/fiica, vor imparti in mod egal restul
mostenirii, fiind considerati a veni la mostenire in nume propriu, iar nu in virtutea
reprezentarii, care nu opereaza in cazul persoanelor aflate in viata, ci numai in privinta
predecedatilor si a nedemnilor de a mosteni .

Cota de mostenire a descendentilor

In cazul in care vin singuri la mostenire, descendentii vor culege intreaga

mostenire.
In cazul in care vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor,
descendentii vor culege 3/4 din mostenire, dupa atribuirea cotei cuvenite sotului
supravietuitor. Aceasta cota se va imparti intre acestia conform regulilor stabilite,
respectiv in mod egal, daca vin la mostenire in nume propriu, sau pe tulpini, daca vin la
mostenire prin reprezentare .
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor .
1. descendentii sunt mostenitori legali
Fac parte din categoria persoanelor care sunt chemate la mostenire in virtutea
legii, aceasta punand la baza vocatiei lor succesorale legatura de rudenie cu defunctul.
2. descendentii sunt mostenitori rezervatari
Descendentii reprezinta una dintre categoriile de mostenitori legali pentru care sunt
conferite o seama de avantaje, de natura sa-i privilegieze in raport de ceilalti
mostenitori. Noul cod civil reglementeaza rezerva succesorala a descendentilor in mod
egal si global, fara a mai face vreo distinctie functie de numarul descendentilor care vin
la mostenire. Prevederile art 1088 NCC defineste rezerva ca fiind "jumatate din cota
succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i s-ar fi cuvenit ca
mostenitor legal". Astfel stand lucrurile, cred ca toate discutiile anterioare legate de
rezerva descendentilor sunt desuete. Prin actuala reglementare se stabileste clar
notiunea de rezerva ce se cuvine descendentilor, adica 1/2 din cota pe care ar fi putut-o
primi in calitatea lor de mostenitori legali. Rezulta deci ca, indiferent de situatia
concreta pe care o avem de analizat, rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4 adica 3/8,
cota fixa ce se va imparti intre descendenti in mod egal.
Avem urmatoarele ipoteze :
a. Descendentii vin singuri la mostenire, fara a suporta concursul altor
mostenitori legali : in aceasta situatie, rezerva lor va fi de 1/2 din intreaga masa
succesorala, adica 1/2
b. Descendentii vin la mostenire in concurs cu sotul
supravietuitor : in aceasta situatie, rezerva lor va fi de 1/2 din 3/4, adica 3/8.
Aceasta varianta necesita anumite discutii. Astfel, este lucru sigur faptul ca atat cota cat
si rezerva sotului supravietuitor se va imputa asupra intregii mosteniri. Cum se va
calcula , insa, rezerva descendentilor ? Daca analizam dispozitia legala, constatam ca
textul are o redactare simpla si precisa: "jumatate din cota succesorala care ..i s-ar fi
cuvenit ca mostenitor legal ". Ori, in concursul cu sotul supravietuitor, dupa scaderea
cotei acestuia, cota ramasa se atribuie descendentilor. Ea este o cota clara, de 3/4 din
mostenire, calculata de legiuitor tot din intreaga masa succesorala ("culeg impreuna
treisferturi din mostenire"). Prin urmare, vom fi obligati sa calculam rezerva cuvenita
descendentilor din cota atribuita acestora ca mostenitori legali, adica din cele
treisferturi ale mostenirii si, aplicand asupra acesteia cuantumul de 1/2 al rezervei vom
determina o rezerva de 3/8 pentru descendenti, indiferent de numarul lor. Aceasta

rezerva ramane neschimbata, ea nemaifiind influentata de alte aspecte cum ar fi cel al

numarului de descendenti.
In cazul in care defunctul a facut liberalitati de natura sa oblige
notarul la stabilirea rezervei atat a sotului supravietuitor cat si a
descendentilor, calculul se va face dupa cum urmeaza : in primul rand se va calcula
rezerva sotului supravietuitor, raportandu-ne la intreaga masa succesorala (1/2 x
1/4=1/8 ). In al doilea rand se va calcula rezerva descendentilor, dar raportandu-ne tot
la intreaga masa succesorala ( 1/2 x 3/4 = 3/8 ). In al treilea rand vom aduna cele doua
rezerve ( 1/8 + 3/8 = 4/8). Diferenta, adica 4/8 va reprezenta cotitatea disponibila de
care defunctul a putut dispune prin liberalitati .
3. descendentii sunt mostenitori sezinari
Sezina este un alt beneficiu pe care legea il acorda descendentilor. In temeiul
sau, acestia au posibilitatea de a primi stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral
anterior emiterii certificatului de msotenitor. In acelasi timp, ei vor putea administra
acest patrimoniu si vor putea exercita depturile si actiunile defunctului. Dreptul la
sezina al descendentilor precum si continutul acestuia sunt stabilite prin dispozitiile art.
1125-1126 NCC
4. descendentii vin la mostenire atat in nume propriu cat si prin
reprezentare
Este acesta un beneficiu pe care il au numai anumite categorii de mostenitori
legali, descendentii aflandu-se printre ele. Astfel, pentru a acoperi nevoia de echitate
intre descendentii unui defunct, in cazurile in care unul dintre acestia este impiedicat a
mosteni in nume propriu din cauza predecesului sau a nedemnitatii, legea acorda
beneficiul reprezentarii. Prin urmare, descendentii vor putea culege mostenirea
defunctului atat venind in nume propriu, caz in care mostenirea se va imparti egal intre
ei, cat si prin reprezentare, caz in care mostenirea se va imparti pe tulpini.
5. descendentii datoreaza raportul donatiilor pe care le-au primit
de la defunct, in timpul vietii acestuia, atunci cand vin la mostenire in
concurs cu sotul supravietuitor .
6. Reprezinta unul dintre subiectii prezumtiei instituita de art 1091
alin 4 NCC, conform careia, "instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un
ascendent provilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca
instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul
intretinerii pe viata ori a unei rente viagere". Este vorba de o prezumtie relativa, care
functioneaza "pana la dovada contrara" si care este deasemenea ineficienta in cazul in
care beneficiarii sai au consimtit la instrainare. In temeiul acestei prezumtii, categoriile
de acte precizate de lege vor fi analizate ca si donatii, aplicandu-li-se regimul acestora in
tot ceea ce priveste procedura notariala a dezbaterii mostenirii.
7. Sunt, in virtutea prevederilor art. 1090 alin 2 NCC, beneficiarii
diferentei dintre cotitatea disponibila ordinara si cotitatea disponibila
speciala a sotului supravietuitor, atunci cand defunctul nu a dispus prin
liberalitati de aceasta diferenta .
Aceasta caracteristica are o aplicabilitate limitata numai la situatia in care la
mostenire vin descendenti altii decat cei comuni intre sotul supravietuitor si defunct.

Din considerente de protectie a descendentilor, in asemenea cazuri cotitatea disponibila

de care poate beneficia sotul supravietuitor este de maxim un sfert, si nu de o jumatate
din masa succesorala ca de obicei. Diferenta dintre cele doua cotitati disponibile, cea
ordinara si cea speciala, respectiv minim un sfert din mostenire, se va distribui, in lipsa
de stipulatie contrara din partea defunctului, catre descendenti.