bin Publicatiile Societatii

Firta Romaneasca"
V.

0 VIZITA
LA CATEVA

BISERICI

DIN

SERBIA
4

DE

G. BADS

BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S-sor I. ST. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNEI, 16.
1911.

www.dacoromanica.ro
Zs.

30.597.

P^

0 VIZITA
LA CATEVA

BISERICI DIN SERBIA

G. 13a k.

0 VIZIM la ale! a Iltsf. rirt elm Se rho,

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIILE SOCIETATII

ARTA ROMANEASC A"

V.

0 V I ZIT A
LA CATEVA

BISERICI DIN SERBIA

DE

GEORGE BALS

BUCURESTI
Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-r I. St. Rasidescu
16, Strada Doamnei, 16.
1911.

www.dacoromanica.ro

30697.

PLANURILE .,SI FOTOGRAFIILE FARA INDICATIE SPECIALA SUNT ALE AUTORULUI.

PLANURILE LUATE DINTR'ALTE PUBLICATII DAR COMPLECTATE, MODIFICATE SAU CORECTATE SUNT INSEMNATE
CU LITERA C.

SOCIETATEA ,ARTA ROMANEASCA" tst REZERVA ORICE DREPT DE REPRODUCTIUNE.

www.dacoromanica.ro

0.

..ti,1151-

ii;a

N
...'

...`i . .

.a..

=!Pr 4.41144

-.: -

i)

_a .

off_
rR

'-.

1-.

h-._,L

-a,.

thja
t

,-

t"

--v. -v.. r

Fig. 1. Man5stirea Studenita.

Fot. Cirici.

0 VIZITA
.1

LA CATEVA

BISERICI DIN SERBIA

Cercetand, cu ocazia unei

cu una sau doua publicatii de autori

calatorii In Serbia, cateva

din bisericile ei cele mai
de seama, mi s'a parut ca

sarbi In limba nemteasca.

Acum in urma G. Millet si C. Diehl,

ar putea fi interesanta o
scurta descriptie a lor. N'am pretentia,
bine inteles, sa fac, In aceasta notita,

neral, rezultatele celor din urma cercetari, intr'un chip, de nevoe, foarte prescurtat.

istoria artei bisericesti sarbesti; cred to-

In necunostinta limbilor sarbesti si

tusi ca va putea fi de un oarecare fo-

rusesti, n'am putut utiliza izvoarele cele

mai recente, Incat paginele ce vor urma

C/

los. Studiile cele mai amanuntite asupra

acestei arte au fost inteadevar publicate fie pe sarbeste, fie pe ruseste ; aceste limbi nefiind cunoscute decat de
putini straini, trebue sa ne multumim cu
cartile deja Invechite ale lui Kanitz si

au ara tat In lucrari de un cuprins mai ge-

nu pot avea alta pretentie decat de a

fi impresiile unui calator.
Sfarsesc notita mea prin cateva considera tii despre inraurirea artei sarbesti
asupra acelei romanesti si legaturile din-

www.dacoromanica.ro

tre ele, ceiace, de altmintrelea, a fost

directorul muzeului national din Belgrad

si dr. Petkovici, multumirile mele pentru
indrumarile ce au binevoit sa mi le dea.

punctul de plecare al acestui mic studiu.

Cu acest prilej aduc d-lor Dr. Vasici,

era firesc ca Sarbii, fiind ortodoxi sa

storia arhitecturei bisericesti a

Sarbilor se Imparte In mai multe

pastreze, mai cu seama In planuri, oarecare particularitati cari ii impiedicau de

a-si copia monumentele pe modele occidentale.
Constructiile acesteiepoce sunt stranse, afara. de Deceani 2) in valea de sus

perioade cu caractere destul de

lamurite.
Inaintea unificarei si constituirii
statului sarbesc, adeca pana in vremea
lui Stefan Nemania, arhitectura for este
absolut bizantina si nu infatiseaza nici o
particularitate.

a Moravei Sarbesti si in aceea a afluentului sau, Ibarul.

Dupa aceasta perioada romanizanta

Sub domnia intemeetorului acestei

tali, se ridica monumente care, cu toate
ca pastreaza mai mult sau mai putin dispozitiunile cele mai de seama ale planurilor bizantine sunt totusi cladiri ro-

sau mai bine zis, dalmatizanta, a urmat,

incepand cu domnia cralului Milutin, o

mane 1).

bia Veche, In Macedonia si in Valea Iba-

In acest restimp, care dela 1191 tine

pana la 1280, a fost cladita mai intaiu

rului sunt ca plan si constructie bizan-

reintoarcere catre bizantinism. Bisericile din aceasta vreme asezate In Sertine fie ca sunt numai simple cupole sustinute de patru arcuri late, fie ca se trag

manastirea Stud enita, ctitoria lui Stefan,

care dupa o lunga si stralucita domnie

s'a retras la Sfantul Munte unde a intemeiat manastirea Chilandar si unde calugarindu-se, sub numele de Simeon, a
si murit, pomenit ca Sf. Simeon in istoria bisericeasca.
De acelas grup tin si bisericile din
Jicea, Arilie, Gradati, Deceani si alte
cateva de mica insemnatate.
In aceste monumente, Inraurirea Occidentului, si a Occidentului imediat
vecin, adica a Dalmatiei si a Italiei de
nord
se arata neindoios. Statul sarbesc ajungea pana la mare ale carei maluri erau atuncea italienprin civilizatie.

din tipul clasic al secolului al X-lea,

Mai mult, In aceasta vreme, imperiul de

si intr'alte parti, a lasat atatea monu-

rasarit era sa treaca In mainele Latinilor. Aceste Imprejurari deslusesc in

mente de seama si a aruncat asupra sfarsitul imperiului o ultima si vie lumina.

destul scaderea mraurirei bizantine. Dar

Acestui grup (1280 1360) apartin

1) E bine inteles ca acest cuvant are sensul de

roman medieval; pe frantuzeste roman".

2) Vom arata mai la vale ca Deceani, in realilitate, este un tip exceptional.

Agios Teodoros (Teotocos), primit prin

mijlocirea mai directa a Salonicului.
Imprejurarile politice lamuresc In destul aceasta schimbare de orientare. Imperiul latin al Bizantului cazuse si impa-

ratii greci se urcasera iar pe tron. Cu

toata starea lui subreda, marele oral
atragea ca si Inainte privirile lumei ortodoxe. Milutin insusi luase In casatorie
o principesa bizantina, fata imparatului
Andronic II Paleolog. Pe dealta parte
Muntele Atos era la apogeul inflorirei

sale. E momentul cand se pregatete

acea renastere bizantina care, la Mistra

www.dacoromanica.ro

bisericile din Graceanita, biserica cea

prapunerea arcurilor cari sustin turlele,

mica a Studenitei (Cralevska Crkva), bi-

suprapunere care Malta cladirea dar

serica cea veche din Pavlita, si altele

pe care le vom cita mai In urma.

produce o oarecare impresie de nelamurire si impiedica libera intelegere a rostului cladirei.

Aceste cladiri sunt bizantine In toate

Fig. 2. Studenita. 1.4a principals.

amanuntele lor; ele arata insa oarecare trasaturi particulare. Piatra de

Fol. Ciraci

In fine apare, in urma acestei epoce

de transitie un ultim grup, care ne Infatiseaza un stil Intr'adevar national cu
caractere bine lamurite.
Acest grup corespunde fazei din urma a istoriei Sarbilor pana la caderea

talie face loc caramizei sau constructiei

mixte cu asize alternante. Sculptura e
putina.
Caracteristica la Graceanita este su3

www.dacoromanica.ro

for definitiva sub stapanirea turceasca.

pola centrala si planul cu o singura nava,

(1370-1450).
Planul si amanuntele sunt tot bizan-

fara stalpi sau cologne interioare.

Particularitate noua, aceste biserici
saau abside laterale semicirculare

tine. Mai totdeauna zidaria se compune

din randuri alternate de caramida si de
piatra. Biserica Manasiei, prin exceptie
e In intreg de piatra de talie ; alte cateva
sunt de zidarie bruta, acoperita de o ten-

nuri, ca Sf. Ilie din Salonic si ca numeroase biserici dela Atos. Aceste abside se urea pana la cornisa principala.
Mai departe vom descrie mai amanuntit

t_

OA:

sr,

:1311
61141111111--A,

1.1;MItiliPlailliV
1.111L2'.1.112111111.111111111

71.P.9174.11r:

Fig. 3. Graceanita (dup5 o cromolitografie).

cuiala pe care zugraveala a Insemnat

randurile obisnuite de caramida.

caracteristicele acestor cladiri.

Cea mai mare parte dintre ele au fost
ridicate sub domnia Kneazului Lazar
cel care a fost invins si omorit la Kosovo si a fiului sau Stefan cel Inalt.
Aceasta perioada tine cam pana la
1450. E vremea celor din urma lupte In
contra cotropirii Turcilor. De atuncea,
dela caderea definitiva a vechiului stat
sarbesc, arhitectura intra intr'o adanca
decadenta. Vechile cladiri se prefac In

Chenarele usilor si ale ferestrelor, precum si arcurile sunt acoperite cu sapaturi decorative. Bazele turlelor ne arata

cateodata arcaturile duble suprapuse

despre care a fost vorba mai sus; sunt
insa mai putin lamurite.
Doua planuri au slujit ridicarii acestor biserici ; planul In forma de cruce
cunoscut, cu patru stalpi sustinand cu4

www.dacoromanica.ro

libertate de mers si de miscare si des o

vioiciune surprinzatoare; In loc de chipuri slabite niste obraji rotunzi si plini
si opuneri de culori vii care le dau o fragezime neasteptata.
Aceste zugraveli ne sunt o marturie
a renasterei picturei bizantine din vremea Paleologilor.
Privindu-le, iti vine Italia in gand, si
iti zici ca pictura bizantina intr'adevar
mainta cu acelas pas ca sora ei din apus
si cu acelas spirit de desvoltare. Ar fi
mers poate inainte aceasta evolutie, de
n'ar fi fost vremurile asa de pacatoase
incat domnitorii, impinsi la o lupta desnadajduita si siliti a se gandi. Inainte de
toate la apararea tari lor, nu mai puteau
face cheltueli mari pentru monumente
mai insemnate. Singura, pictura, mai eftina, mai lesne de manuit, a putut, catva
timp, sa urmeze spiritul cel nou.
Nu s'a vazut oa re, mdata dupa luarea
Constantinopolului, ca nu erau artele
In decadenta ? Caci, cu mesteri locali,
(Turcii nefiind constructori) s'au ridicat
dupa pilda Sfintei Sofie, cladiri, cari, ca
indrasneala si stiinta, de abia stau mai
prejos de modelul lor.
Arta bizantina a evoluat ca oricare
alta. Ce distanta intre bazilicele bizantine, bisericile lui Justinian, acele ale
epocei macedonene, ale Paleologilor,
cele din Georgia, din Serbia, din Romania, din Rusia. Aceasta facultate de adaptare diverselor tari unde a pribegit,

ruine si cele noui sunt din cele mai mo-

deste, strictul necesar pentru nevoile

cultului si nu mai au nici o pretentie sa
fie opere arhitecturale.

Afara de monumentele pomenite si

printre numeroasele biserici mai simple

care acoper pamantul Serbiei, trebue

Inca notat o interesanta grupare de vreo

zece manastiri, asezate In valea superioara a Moravei, la poalele muntilor

Ovcear si Kablar; a fost supranumita
Atosul sarbesc.

Zugravelile sau resturile de zugraveala care le Imp odobesc dau bisericilor

sarbesti un interes deosebit.

Din pricina circumstantelor politice,
multe din aceste cladiri au ramas pana
in vremea reconstituirei moderna a statului In starea In care se gaseau In momentul cucerirei de catre Turci ; din
acest punct de vedere, ele sunt pretioase
ramasite.
Lung restimp au mai ramas multe din

ele In paraginire, des fara acoperisuri

si fara bolti, dar zugraveala a suferit mai
putin decat aceea a un or biserici din tarile unde dese reparari sau premnoiri au

dat unor generatiuni succesive de pictori prilejul de a o nimici sub cuvant de

a o pastra.
Dar lasand la o parte acest punct de
vedere mai molt istoric, aceste zugraveli sunt din cele mai interesante din
pricina calitatiilor. Departe de a fi, cum
prea des se vad picturile bizantine, Intepenite si uscative, mai cu seama cele
ale epocilor tarzii, aceste frescuri au o

G. Bal.

0 I add In cilleva Biserici din Serbin.

contrazice Inca odata reputatia ei de imo-

bilitate. Este o legenda de lepadat cu

desavarsire.

www.dacoromanica.ro

BISERICELE PRIMULUI GRUP

tudenita. m

ca vechiul fronton se gaseste acuma ascuns. Turla de asemenea a fost refa-

Studenitei este asezata In mijlocul

muntilor In valea unui afluent
al Ibarului care curge si el prin

cuta in prima jumatate a secolului al

XIX-lea.
Cum am mai spus, si precum se vede
din reproducerile alaturate constructia
si amanuntele sunt tratate In stil roman.

locurile cele mai salbatice si

cele mai romantice.
A zidit'o In '191 marele jupan Stefan

Fig. 4. Studenita.

Nemania, si Sf. -Sava a fost unul dintre

cei dintaiu igumeni cari au ocarmuit'o.
Biserica principals este in Intreg de mar-

Sculpturile sunt In parte stricate si de

mora ; inteo vreme mai recenta Insa,

tele portaliului. Asemen ea intrari gasim

la numeroase biserici din Italia.

abia se mai ghicesc cei doi lei culcati pe

spinarea carora sunt rezemate colone-

i s'a adaogat In fata o cladire noun, asa

6

www.dacoromanica.ro

Arcurile care sutin turla centrala

sunt in arc frant si nu In plin cintru.

Un amanunt care ne isbeste indata,

este faptul ca arcurile portaliurilor nu

'ht-I'r

Fig. 5. Studenita. Planul bisericii mare (dupg Kanitz).

sunt concentrice, cele exterioare avand

centrele for din ce In ce mai sus. Acea

Nu e vorba de o simply intamplare, caci

aceste arcuri frante se regasesc la toate

Fig. 6. Studenita.

bisericile acestui grup.

Este de insemnat, ca friza orizontala

std, dispozitie se vede insa des In toata

Italia si Dalmatia.
7

www.dacoromanica.ro

garete si Inguste, duc deadreptul in

de deasupra usei principale are frunze

de acanta lucrate dupa modul bizantin,
pe cand tot restul sculpturei este de o
mana romana.
Daca lasam la o parte ceeace a fost

in parte In veacul al XIX-lea. Printre

cele vechi, unele ar fi dela Intemeerea

adaogat ulterior, planul se compune

dintr'un naos cu turla centrals si un

bisericei, altele din veacurile al X VI-lea

si al XVII-lea 1).

naos.

Zugravelile peretilor au fost refacute

Fig. 7. Studenita. Usa despre miazazi.

Fig. 8. Studenita. Fereastra absidei.

In partea de apus a naosului se ga-

pronaos. Un perete cu o usa de comunicatie si doua ferestre bigeminate le

desparte. In altar regasim vechea dispozitie a bancei semicirculara cu scaunul maltat al episcopului, la mijloc.

seste mormantul lui Sf. Simeon. Sicriul

fiului sau Stefan, cel dintai Incoronat,
este asezat langa tampla.

In fine doua intrari laterale, lun-

1) Vezi Pokriskin, op. cit.

www.dacoromanica.ro

icea. Biserica Jicei, Tanga ora-

si deveni in 1219 arhiepiscop al Serbiei,

sul Kralievo este asezata la con-

alegandu-si demnitarii bisericei dintre

calugarii Chilandarului.

fluenta Ibarului si a Moravei.

A fost ridicata (1222 1228)
de catre Sf. Sava.
Sava era al treilea fiu al lui Stefan
Nemania. S'a retras tanar inca de tot
intr'o manastire a Sfantului Munte 1).
Dupa parasirea scaunului domnesc, tatal lui it urma si calugarit sub numele

Ctitoria lui, Jicea, i-a fost resedinta ar-

hiepiscopala si de-atuncea locul de incoronare al regilor Serbiei.

Precum ni se infatiseaza azi, este in
parte ruinata. Zidul inconjurator in care,
pentru fiecare noua incoronare se deschided o poarta noua care se si zidea
in urma, a disparut aproape de tot.

de Simion, ridica acolo manastirea Chi-

!\

:r
4

.1

1'

.
L.

".

fr

"I.

.1 4

i11:11111111,111i..11,1,`t
A

,,.

Fig. 9. Jicea.

Fol. Ciricr.

Planul bisericei are multa asemanare

cu al Studenitei. Ca si acolo, s'a adaogat in urma, inaintea fatadei, o anexa,
azi in ruina, la intrarea careia, deasupra
portei, se ridica un turn cu ferestre bi-

landar (1198). La 1207 Sava se intoarse

in tara lui si ajunse igumen al manastirei Studenita unde s'au adus si ramasitele tatalui sau, Inca de atuncea canonisat.

geminate care amintesc unele clopot-

Sava este intemeetorul bisericei nationale sarbesti careia dete el disciplina

si regulele ei. Obtinu independenta ei
fata de patriarhatul Constantinopolului

nite italiane.
Cupola principala este refacuta ca si
acoperisul intreg, caci la inceputul vea-

cului al XIX-lea biserica era cu totul

derapanata.

') B. Nicolajevitsch. Die kirchliche Architektur

der Serben.

www.dacoromanica.ro

In dreapta si in stanga ei, vedem

odata cu proanosul cel nou. Ca la Stu-

UPI)

ig-Lt

_Argrimmi
1 e
~raw,
-

11

77

s,

11111111

ifirmogree./-

nix

tia

. dZWAIIIIIIMMINIENJ

===

SO.

_1

Fig. 10 Jicea. Planul bisericii (dupa Pokriqkin si Kanitz).

Fig. 11. Arilie (dup5 Pokriskin).

azi doua mici capele, zidite

denita arcurile cele mari sunt usor ogi-

poate
10

www.dacoromanica.ro

Baca ne luam dupa coloritul si expresia lor.

vale si regasim in absida banca semicirculars.

ifese4

'"
Xre

le -

.. 13.11

J5 45

...-.1l.'"

Fig. 12. Arilie (dupa PolcriOin).

Interesante resturi de zugraveli impodobesc si astazi biserica pe dinaun-

De acelas grup mai sin: biserica din

Arilie (1272-75) langa Pojega in valea

Fig. 13. Gradati (dupa PokriAin).

tru. Ele dateaza in parte din seco-

de sus a Moravei, zidita de catre cralul Stefan Dragutin, aceea din Gradat,

lul al XIII-lea ; altele par mai recente

II
www.dacoromanica.ro

lui Stefan Uros I si fata imparatului la-

langa Rasca, in valea Ibarului, ridicata

za. Ito

Fig. 14. Gradafi (dupg PokriAin).

in a doua jumatate a veacului XIV-lea

(inainte de 1280?) de catre Elena, sotia

tin Balduin al II-lea, si alte cladiri mai

putin insemnate.

GRUPUL AL DOILEA
A Am arA tat principalele caractere ale

biserica Sf. Apostoli din Salonic (inceputul veacului al XIV-lea) care la ran-

bisericilor sari apartin acestui

dul ei, seamana cu o biserica de tipul

grup.

Kazandjilarei (Sf. Paraschiva din 1902)

Graceanita,

din acelas oras, la care exonarthexul

s'ar intinde pe trei laturi.
Rezulta un indoit rand de bolti cari

cea mai

de seama, a fost ridicata

la inceputul veacului al

se vad din exterior (cele dinauntru fiind

XIV-lea de catre craiul

Milutin, langa Pristina,
in Serbia veche. Alcatuirea ei este cu

mai inaltate) ca o incalicare de arcade

cam stranie la vedere si cam incurcata.

desavarsire bizantina. Aminteste in plan

moase ale bisericilor sarbesti.

Picturile trec drept din cele mai fru12

www.dacoromanica.ro

_Poo-

WBel

mara/F

dri

Br

V if.

,r;Amiz

.071"

'so il31.5G7 13310 .44

I

/pi

MINNO

/1*, ify7r

"...2.

12
I

41
I

1.4
I

is1:4
I

Fig. 15 Qraceanita (dup5 Kondakoff).

La

Studenita o mica bise-

La

rica cladita in 1311 de acelas cral Milutin (Kralievska

Trkva = biserica regala) arata planul central. Cladirea
este aproape patrata, cele patru arcuri

Pavlita, langa Rasca,

tot in valea Ibarului, mai vedem o mica biserica ruinata,

de acelas tip ; e zidita de piatra bruta, iar arcurile sunt de
caramida fara nici o intentie decorativa;
aceasta zidarie trebue sa fi fost tencu-

marl cari se arata In exterior sustin turla

octogonala In afara, circulara inauntru.

ita. Cateva ramasite de zugraveli se

Dupa pictura votiva, acoperisul se

mai vad ici si colea.

Celelalte biserici ale grupului, ridicate de Milutin si Stefan Dusan in Macedonia de astazi se apropie toate mai

vede a fi fost mai inainte curb, si potrivit dupa extradosul boltilor. Ferestrele
laterale si acele ale absidei sunt bige-

minate cti cate un mic stalp sapat la

mijloc.

mult sau mai putin de planurile obisnuite ale vremei, cu acest caracter al

Niste zugraveli din cele mai insemnate, cari sunt Inca cele dela inceput,
impodobesc peretii dinauntru.

lungirei bisericei cari 11 mai regasim in

cladirile dela Mistra. Aici mai insiram
Nagori ta, Trescavet, Sf tii Arhangheli

G. gals. - -0 vizaa la raleva Biseriei din Serbia

13

www.dacoromanica.ro

dela Prizrend, Mateilta, Liubotin, Mar-

Dar acest monument este cu totul ro-

man si ca atare face parte din primul

ko 1).

Fig. 15. Studenita. Biserica Regala.

Fol. Cirki,

grup descris. Este deci o anomalie. Biserica are cinci nave si cinci abside cu
un fel de pronaos cu 3 nave. Asize de

Cronologiceste, biserica din Deceani

si-ar gasi aici locul; a fost ridicata la

133o de catre cralul Stefan Uros III,
langa Ipek 2).

struita sau numai preinoita la 1312 1316 ar fi Si

ea romans si semanand ca plan cu Studenita. Nu
mi'am putut procura nici planuri nici fotografie
dupa acest monument.

3) Vezi Kondakoff cartea citata si C. Diehl.

2) Biserica din Banjska, langa Mitrovita, con-

14

www.dacoromanica.ro

Fig. 17. Deceani (dup5 B. Nicolajevitsch).

este de asemenea romana cu cateva amanunte gotice.

marmora cle diferite culori o imbraca in

intreg. Decoratia usilor si a ferestrelor

k
i

5
11

10

/5

j20 m.

Fig. 18. Deceani (dupa Gopcevici).

15

www.dacoromanica.ro

AL TREILEA GRUP
Dupa moartea celui din urma
tar, imperiul lui s'a tmpartit In mai multe state si cen-

cu fiul ei Stefan. Acest din urma a facut

bisericile din Manasia, Kalenici, Rudenita, Naupara.
In fine mai gasim Sisoievat, Semendria, Veluce, Pavlovat de data mai incerta.
Geograficeste, aceste cladiri sunt grupate in valea Moravei, dela Trstenik in

trul de greutate a puterii

sarbesti a fost mutat mai
la nord. Kneazul Lazar isi avea capitala

la Krusevat in Serbia de azi, aproape

de confluentul celor doua Morave. Dupa

sfarsitul lui tragic pe campul de lupta

dela Kosovo unde a apes independenta

jos si pana la gura ei In Dunare.

Vom vedea Insa ca. si-au !lupins via-

tarii sale, despotii, succesorii lui, vasali l: starele si mai departe, In afara de hoturcilor, dar tot luptand pentru a scapa tarele Serbiei cele vechi si a celei de azi.
ramasitele neatarnarii lor, au dat inapoi
spre Dunare si ultimul, Gheorghe Brancovici, Isi avea capitala pe malul ei, la
nainte de a pasi mai departe, e negura Moravei, la Semen dria pe care o
voe sa spunem cateva cuvinte desintarise strasnic dar de geaba. Si astazi
pre biserica a doua dela Pavlita.
se vede, Intreaga, aceasta cetate in
Aceasta cladire, a carei data nu
tr'adevar minunata.
ne este cunoscuta, (este atribuita
Manastirile din aceasta vreme sunt si
veacului al XIV-lea) pare a fi, prin parele in mare parte inconjurate de ziduri ticularitatile ei, prototipul monumentesi ramasitele cari le mai au cateva dintre
lor celui de al treilea grup. E planul bi-

ele, ne arata ca erau si ele cetati adevarate, in stare sa sustie asediuri inde-

zantin In forma de cruce cu patru coloane, In care patratele unghiurilor crucei s'au prefacut in dreptunghiuri lungite ; abside laterale semicirculare largesc naosul. Acest plan seamana mult
cu al bisericii dela Chilandar si cu cel

lungate. Manasia e pilda cea mai buna.

Bisericile acestui al treilea grupgrupul kneazului Lazar si a fiului sau Stefan

sunt cladiri de o unitate de stil bine

lamurita. Planul, amanuntele constructiei, decoratia mai cu seama si zugraveala, ne arata ca acelas gust a carmuit
zidirea for si ca foarte probabil aceiasi
arhitecti, aceiasi mesteri au lucrat la ele.
Numeroase sunt acele cari au disparut ; cele mai de seama care au ramas
sunt urmatoarele :
Biserica manastirei Ravanita
Biserica din Krusevat

dela Vatopedi la Muntele Atos. Din-

Biserica micei manastiri Gorniak, ridi-

ciza mai departe: asizele al-

cate toate trele de catre Kneazul Lazar.

Liubostinia, ctitoria vaduvei sale Mi-

ternate de caramizi si piatra cioplita, (caracter bizantin mostenit

din grupul precedent), colonetele care

tr'alta parte, precum vom vedea, este si

planul bisericii din Liubostinia care si
in elevatie prezinta multa asemanare cu
Pavlita.

Trasaturile noun caracteristice ale grupului sunt, odata

cu planul care it vom pre-

lita care a domnit pana In 1405 impreuna

i6
www.dacoromanica.ro

gaseste la unele din bisericile grupului

nostru. 0 putem observa la turla principala la Krusevat, iar turnuletele dela

inseamna unghiurile absidelor si ale tur-

lelor, arcadele mari oarbe care Impart

fatadele In campuri deosebite, ale caror

Fig. 19. Pavlita (dupa Kanitz).

arhivolte sunt impodobite cu sapaturi,

Ravanita si Manasia arata la soclu o

in fine ornamentatia foarte bogata a

chenarelor ferestrelor, ale usilor, ale

dispozitie a arcurilor vadit derivata din

aceea a Graceanitei.

rftCHT

Fig. 20. Pavlita (dup5 Kanitz).

arcadelor, ornamentatie asupra careia

vom revenl mai cu amanunte.
Suprapunerea arcurilor despre care
am vorbit, descriind Graceanita, se re-

Si Kalenici pare a fi dupa acelas tip;

tuna fiind insa refacuta ulterior este

greu sa fie lamurita chestia.
In privinta planului, bisericile despre
17

www.dacoromanica.ro

care ne ocupam se pot imparti dupa

De tipul al doilea, planul cu sanuri,

simplu fara stalpi nici coloane, tin Kru-

doua tipuri. Cel dintaiu este cel descris

la Pavlita, avand in loc de coloane pa-

sevat, Kalenici, Rudenita si celelalte

U
_ .......

...

tIm.1.

MY?
Is

II.

'I

Fig. 21. Ravanita (dupa Kanifz. c.)

tru stalpi care supoarta arcurile boltei

principale. Ravanita, Manasia, Liubostinia fac parte din aceasta categorie.

biserici mai putin insemnate.

In primul tip, in jurul cupolei Pantocratorului, sunt patru bolti semi-cilin18

www.dacoromanica.ro

cele patru turnulete laterale. Liubos-

drice (berceaux") asezate in forma de

cruce, bratele de rasarit si apus fiind
mai lungi decat celelalte. Cele despre
sud si despre nord, sunt terminate, ca

10 5

631111IITI

tinia insa face o exceptie, neavand cel

putin acum,
aceste patru turnulete.

Bisericile importante ale tipului at

1
I

Mu

Fig. 22. Krwevat (dupg Kanitz. c.)

doilea (Krusevat, Kalenici, Rudenita),

au un pronaos deosebit de naos printr'un perete cu o usa. Ravanita si Ma-

Si altarul, prin cate o absida semicirculara la interior, dar poligonala in afar..

Patru bolti mici semicilindrice inguste si lunguiete complecteaza dreptun-

nasia, care fac parte din cea dintaiu

ghiul si pe extremitatile for se ridica

grupare n'au avut la inceput acest pro-

'9
www.dacoromanica.ro

rei boltilor; si sunt prelungite mai sus

prin colonete de acelas diametru, dar

naos; li s'a adaogat insa unul Incapator

ale caror bolti sunt sprijinite prin patru
stalpi.
fara piPronaosul Liubostiniei

impodobite sau invartite, care sustin arhivolte ornamentate totdeauna cu ajutorul unor capitele mici.
Aceasta alcatuire nu se gaseste nicaeri in cladirile bizantine sau occidentale

cioare, a fost In fiinta neindoios dela

inceput.
Bisericile tipului cu stalpi precum si
cateva din categoria cealalta au abside

din care s'ar fi putut inspira arta Sarbilor. Din contra se gasesc in Armenia

laterale cu usi. S'ar putea presupune

ca aceste intrari erau rezervate calugarilor manastirei ceeace ar explica
faptul ca bisericile obisnuite
adica
cele care nu tin de o manastire nu

si in Georgia dispozitiuni similare cu a-

semanari care indreptatesc parerea ca

din tarile Caucazice provine aceasta
particularitate a constructiilor sarbesti.
Imbelsugata este decoratia acestor
biserici. Arcadele turnurilor, acele ale
peretilor, partite aparente in fatada ale

le au. (Krusevat, Rudenita, Semendria).

Obiceiul acestor intrari laterale este

de altmintrelea vechiu; le-am gasit la

Studenita si la Deciani
unde vineau

boltilor, chenarele ferestrelor si ale usilor, in afara si inauntru, colonetele unghiurilor absidelor, in fine discurile sau
rozasele care inseamna centrele suprafetelor semicirculare sunt impodobite cu
arabescurile cele mai bogate. Toate varietatile de impletituri ca si ornamente
derivate din flora le acoper. Multe din
aceste motive sunt cunoscute in orna-

din Occident.

Toate cupolele sunt pe pendentivi,

ca si in cladirile celor doua grupuri dela
inceput 1).

Paramentul celor mai multe dintre

aceste biserici este cel cunoscut, bizantin, cu randuri de piatra cioplita alternand cu caramizi (de obiceiu cate trei

randuri, cate odata mai mult) despartite prin straturi de mortar de o grosime egala cu a caramizei; caramizi
verticale Intrerup asizele de piatra.

mentica bizantina inca dela inceputul

alcatuirei acestui stil si sunt din cele care

au fost mai raspandite in toate tarile

crestine, din Egipt la Oceanul Atlantic
si pana in Georgia. In vremea insa despre care vorbim nu mai faceau parte
din ornamentatia sculpturala bizantina.
Nici nu mai puteau sa se reintoarca
din Occident,--in acest moment in plina
inflorire a goticul ui,n ici din Italia unde
rasareau vremurile Renasterii, nici din
coasta dalmata.
Aceste motive au fost intrebuintate

In unele cazuri, unde zidaria este

neregulata si tencuita, aceasta tencuiala
imiteaza dispozitia descrisa. (Rudenita,
Veluce).
Manasia, prin exceptie este in intreg
de piatra de talie bine lucrata.
Unghiurile absidelor sunt insemnate
prin colonete; dela soclu ele se urea pana
la cornisa care inseamna nivelul naste') Imi voiu permite, cu aceasta ocazie, sa semnalez o eroate a lui Choisy (Histoire de l'arclutecture). Sub titlul : les voUtes de l'ecole slave"
(Torn al II-lea pag 23) el descrie procedeul caracteristic din Moldova, de a ridica cupolele pe
un al doilea patrat diagonal in raport cu patratul
celor patru arcuri marl. In tabela materiilor : Procddes slaves", este indicat ca izvor Karntz (Ser.

biens Monumente"). Dar Karatz nu arata nimic

din acest fel in cartea lui, si cu drept cuvant,
eau acest procedeu nu este nicaeri Intrebuintat
ist Serbia

Procedeul moldovean nu e altceva decat suprapunerea, peste patru pendentivi, a patru trompe
marl, care ocupd fiecare un sfert de cerc si sunt
asezate la 45 fata de axele cele dintaiu.

20

www.dacoromanica.ro

G. Bala.

0 i min is caieva Biserici din Serbia.

EF-.

ig. 23. Kru5evaf. Abside.

www.dacoromanica.ro

acolo in zorii epocei romane inaintea zi-

Vasile al II-lea, Bulgaroctonul, sa Ina-

direi Studenitei si. a celorlalte biserici

ale grupului intaiu. In aceste imprejurani este evident ca ornamentatia sar-

bueasca rascoala lui Bardas Skleros.

Arhitectul este tot din neamul for 3).
Iviron (manastirea Iberilor) ramane

beasca dela sfarsitul secolului al XIV-lea

nu poate deriva din arta italieneasca din

timp de secoli un centru de cultura geor-

veacurile XI si XII.
Nu putea veni decat din Armenia si
din Georgia. In aceste tari, intr'adevar,

in capul miscarei religioase si culturale

a Sarbilor at carei focar era ca mai inainte Chilandarul.
Introducerea unor elemente arhitectonice sau ornamentale pe aceasta cale
este deci foarte plausibila. Nu va fi inutil de a nota ca se mai vad la Chilandar
niste arcade impodobite si o rozasa cu
totul la fel cu cele cari le vom vedea in
Serbia. Din nenorocire nu cunoastem
data facerii lor.
In ceeace priveste perfectia executa-

giana. Pe de alta parte tot Atosul era

aceasta ornamentatie luase un avant

extraordinar si se desvoltase ca nicaeri
aiurea. Sub inraurirea artei persane veeine, inflorise minunat, cat timp vietuise
statul armenesc si pe urma in tarile Caucazului. Armenii si Georgienii, s'au aratat mesteri neasamuiti in manuirea dal-

tii si totodata de o imaginatie din cele

mai fecunde in alcatuirea Impodobirilor.
Mostenitori ai mesterilor din Siria, la
hotarul civilizatiilor bizantine si orien-

rei (atat cat se poate judeca dupa reproducerile cunoscute dupa ornamentele georgiane) Serbia nu pare sa ajunga pe modelurile ei. Cioplitura este de
altmintrelea potrivita spiritului bizantin. Toate aceste sapaturi sunt lucrate,
cu foarte putine exceptii, cu planuri inclinate unele fata de altele.
Odata cu motivele geometrale si cu
cele florale cele animale joaca un rol
destul de important : Se vad zgriptori,
balauri, pasari fantastice, vulturi (cari
sunt pajura Serbiei) tratati inteun mod
cu totul oriental. Regasim pasarile cap
la cap care beau dintr'un vas (Kalenici)
razboinici (Sf. Gheorghe) doborand balaurii (Kalenici) si alte.

tale, ajunsera constructori de mana intaia.

De altmintrelea au fost mai in toate

timpurile arhitectii orientului.
Cand la inceputul veacului al XI-lea
s'a rezidit la Constantinopol cupola Sfin-

tei Sofie, prabusita in urma unui cutre-

mur, a fost chemat Tiridat, arhitectul

catedralei din Ani 1). Aceasta ne arata
indestul, cat de sus era socotit mestesugul Arm enilor.

Pe de alta parte, legaturile Armeniei : si ale Georgiei cu Constantinopol au

fost neincetate. Aceste tari nu numai

ca au dat imperiului randuri intregi de

Dar ici si colea se intalnesc si elemente de alta obarsie. Asa la Kalenici

ferestrele randului inferior sunt in arc
frant si aceasta inraurire pare aici a fi

generali, de functionari inalti, de imparati si Imparatese, dar i-au dat si calugarii cari au fost dintre cei dintai ctitori
ai marelor manastiri dela Sfantul munte.
Lavra cea mare este ridicata in vea-

gotica. Intr'adevar Maica Domnului cu

copilul in brate care se vede in luneta
intrarei celei vechi are un caracter apusan neindoios. (Infatisarea sculptata a

cul al X-lea de catre Sf. Atanasie, un

Georgian 2). In 979 se cladeste Iviron
de catre Georgienii cari au ajutat pe
1) C. Diehl. Manuel d'art byzantin p 445.
-) Schlumberger l'Epopee byzatine I.

3) Id. pag 434..

21

www.dacoromanica.ro

Un procedeu curios este acel care

consists in formarea unor ornamente
de obiceiu o cruce pe un soclusi

chipului uman este prin el insusi un caracter apusan).

Partea superioara a ferestrelor este

um=

10880MW0

lam ININI111111 In Nairn

L.N00,
*mammy maw= name*

am,

ravir.-16

1.

L1.1

--

Vasa!

4;EttoaCr.7-.

gf.

e fry.

74X

ilmiamommi
WIRINNION=NE/N/FabraN4
_

111101:114A1.111

If

1.

7,11

Itt

Fig. 24. Kalenici.

des terminate in forma goticadar degenerata a trifoiului.

Printre frumoasele rozase resbatute
In piatra si pentru cari s'ar regasi, dace
nu chiar prototipul, cel putin

a insemna extradosul arcurilor cu niste

cruciulite de pamant ars (fig. 26) ase-

zate In zidarie. (Ravanita, Krusevat,

Semendria).

Este de observat ca. regasim aceste cruciulite in Bulgaria la Tarnova (Sf. Dumitru) si la mai multe biserici
din Messembria.
Nicaeri, In grupul despre care ne o-

forme foarte vecine in monusunt

mentele Caucazului
unele cari, cu toate ca. motiFig. 25.
vul for ornamental este oriental, sunt tratate intr'un mod care aduce
aminte a unor roze romane sau gotice cupam nu gasim caramizi smaltuite nici
ornamente de terra -cote smaltuita 1).
(la Krusevat de pilda).
de gura de trompete ; asemenea discuri se vad si
In Bulgaria.

') Alte biserici ca Kamenita, Koroglas, (vezi Kanitz) au niste discuri de pamant smaltuit in forma
22

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
Fig. 26. Liubostinia.

Ravanita. Aceasta

ma-

gust incat aceste tune nu mai par sa aibe

nastire, zidita in 1381 de

valea stancoasa si impadu-

ratiune de a fi. Cupolele ce se gasesc

in acest loc In planul clasic bizantin au
de scop boltirea spatiurilor care corn-

rita a Resavei, cam la 15

pleteaza dreptunghiul ; daca se alege un

kl m. de gura ei in Morava, era fortificata;

semicilindru (berceau) pentru aceasta

functie, cupola devine constructiv inu-

catre Kneazul Lazar, In

au ramas Inca unele ruine ale cetatii.

Biserica cladita cu randuri alternate
de piatra si caramida este astazi spoita
dar paramentul tot se ghiceste ; ornamentele insa sunt umplute cu var si destul de vatamate.

tila si modul cum e asezata aicida o oare-

care impresie de stangacie.

La Liubostinia, pe acelas plan, arhitectul a lasat, foarte rational, la o parte

acest procedeu si s'a multumit cu un

Fig. 27. Ravanita.

berceau" complect.
Cele doua spatiuri dreptunghiulare
dela rasarit servesc drept proscomidie

Precum s'a mai spus, un pronaos mai

recent si stangaciu construit ascunde

in mare parte fatada si Ii strica infatisarea ei frumoasa.
Am mai vorbit de planul acestei biserici ; este de insemnat faptul ca stal-

si diaconicon; sunt terminate prin doua

mici abside.
Stalpii cei patru sunt circulari cu cate
patru colonete angajate alipite de ele.
Boltile pronaosuluisunt sustinute prin

pii care sustin turla Pantoratorului sunt

foarte apropiati de zidurile exterioare,
ceeace face ca boltile cele mici semicilindrice exterioare bratelor crucei sunt
lungi si inguste; sunt intrerupte la una
din extremitatile for pentru a face loc
turnuletelor ; dar spatiul este asa de In-

patru picioare de sectie dreptunghiulara; Intr'un colt e asezata o cristelnita.

Zugraveala din nauntru este destul
de stricata, si distrusa chiar in parte.
Ceeace se mai vede e de un frumos ca.
23

www.dacoromanica.ro

Asa partea de deasupra usei este alcatuita dintr'o rozasa sparta In doua (fig. 31).
S'ar mai putea presupune Ca a existat
un alt pronaos, distru's acuma si Inlocuit
prin cel care i1 vedem azi.,
Pe din afara, peretii bisericii sunt impartiti in panouri prin marl arcade plate,

racter, mai gratios, mai putin sever de.

cat ceeace cunoastem in Romania. Pe

peretele despre intrare sunt zugraviti

ctitorii, Kneazul Lazar cu doamna lui
Milita si doi copii. Este oare aceasta zu-

gravea la dintr'o vreme cu zidirea bisericei sau a fost prelucrata ? Fapt e

Fig 28. Ravanita.

ca biserica ce o tine ctitorul dupa dating, in mainele sale arata un pronaos

acoperit cu cupole, cea din mijloc fiind
mai inalta. Ori, este indiscutabil ca pronaosul a fost adaogai; departe de a se
potrivi cu biserica o strica, executia e
stangace si s'au Intrebuintat chiar in constructia lui bucati din cladirea principals.

a4

care dela soclu se urea pang a proa pe de

cornisa superioara. La colturile absidelor insa, cum am mai spus, sunt colonete.

Orizontal, fatada este despartita in

trei zone prin soclul si trei cornise dintre

care cea de jos se gaseste la inaltimea

banchinelor ferestrelor iar cea mediana
la aceea a nasterii boltilor.
-

www.dacoromanica.ro

Fig. 29. Ravanita.

www.dacoromanica.ro

Nu voiu infra In multe amanunte In

privinta ornamentatiei; ilustratiile arata
genul lor. Este alcatuita de obisnuitele

Paramentul de caramizi si pietre alternate este acoperit de mai multe stra-

turi de var care ascund ornamentele.

Fig. 30. Ravanita.

Cruciulitele de pamant despre care am

vorbit ajuta la impodobire. Soclul de
piatra de talie a fost refacut de curand

impletituri si de motive florale mai mult

sau mai putin stilizate. Animale, pasari,

flare inaripate fac parte din decoratie

si multe chenare sunt marginite de torsade. Un medalion reprezintand doi

,r.

zgriptori (fig. 32), este anume demn de

luare aminte din pricina caracterului

or'P'

7'
-

7.

Fig. 31. Ravanita. Intrarea in pronaos.

Fig. 32. Ravanita.

si profilul lui a fost probabil schimbat,

lui pronuntat oriental; s'ar zice persan.

caci colonetele absidelor cad acuma

0 mare roza resbatuta in piatra pe

afara de plumb.

care o vom regasi la mai multe biserici

25

www.dacoromanica.ro

din acelas grup (Krusevat, Liubostinia, Rudenita), impodobeste fronto-

nul despre apus si alte nelucrate A

jour" sunt asezate in lunetele unora

Fig 33. Ravanita Profilul

cornisei.

din ferestrele inferioare.

(E una din aceste din ur-

ma care, franta, inchee

acuma rama usei de intrare a pronaosului).
Aceasta impodobire
sculptata e din cele mai

imbelsugate, motivele se
schimba din arcada In arcada si din

chenar in chenar. S'a intrebuintat si

caramida asezata in diferite moduri
pentru a obtine efecte decorative in
arcadele cele mari.

anasia mai este Inca

inconjurata, precum

am spus, de ziduri
groase si inalte, inta-

rite prin turnuri puternice; cetatea Inca nu prea e rui_

nata si printre munti frumosi si padurile dimprejur, aceasta manastire

Fig. 34. Manasia.

pi

lii

Fig 35. Manasia. Vedere din afara.

26

www.dacoromanica.ro

Fig. 36. Ravanita

c0

>

to
C4

to
M

,.
*:-/..

,i.*

4
i.

..P

,Y.
'

....i64k.'i

..,00

f?!-- ..,...:!;,-:

"....

-:

::::::'

itl-

':

,11

A.

.:::
...1.4".".--?1

..I

1,.

!:1!:,.,';'L,$?),-,

Fig. 36. Ravanita

C,,,

'....

/*":, ::.

.: *

101 .'S

'',4'
1

'%

,11

q.'

l;'

IA:
i

..1.

ii t

i,

.11

A.

Lip.

I.

1-0

1,1 : f,

f,

R, if.
,

1f

).

-ittel '

111..11

.e.

''

;,44- 1 i's

,I

,;

::

5:

www.dacoromanica.ro

se Infatiseaza ca una din cele mai

pitoresti ce se pot vedea.

Dupa ce treci poarta, to gasesti intr'o carte placut umbrita
si linistita in mijlocul careia se
ridica biserica inalta si subtiata.
A intemeiat'o despotul Stefan,
fiul lui Lazar, pe la 1407-1418.
Planul e la fel ca al Ravanitei,
deosebindu-se numai prin cateva
amanunte neinsemnate.

Pronaosul, adaogat si el in
urma, are boltile sale sustinute
de patru picioare octogonale. La

incrucisarea for se ridica o cu-

pola centrala iar In unghiuri

patru cupole mici.
Legatura cu biserica propriu
deosebin du-se in azisa este
foarte
ceasta de Ravanita
bine executata si judecand numai dupa parament s'ar credea
ca cele doua parti de cladire au
fost ridicate de odata.
Manasia singura din biserieste In Incile acestei vremi

treg din piatra de talie. Ornamentatia lipseste; sub cornisa se

vede un rand de mici arcade in
consola care amintesc cele dela
Studenita.
Ferestrele bigeminate sunt mai mult

Fig. 37. Manasia. Poarta de intrare.

stangaciu lucrate. Soclul cladirei reese

:Of

Fig. 38. Manasia (dupa Pokriskin. c.)

27

www.dacoromanica.ro

mult mai mult in afara dent la Ravanita

si sustine colonetele cu prisosinta, (fig
39). Cornisa mediana lipseste.

truse; nu se mai vede nici urma for in

pronaosul de altmintrelea de curand
dres si tencuit.
In naos, pe peretele din stanga intrarei sunt chipurile ctitorilor ; despotul
Stefan tine In mainele sale biserica, ara-

tata fara pronaos. Nu mi s'a parut zugraveala 21ft frumoasa ca la Ravanita.

rusevat a fost capitala

Kneazului Lazar; se mai
vad ruinele unui turn, ramasite, dupa cum se spune,
ale palatului sau cetatei lui.

Fig. 39. Manasia. Profilul soclului.

Aceasta lucrare de piatra de talie precum si proportiile ei inaltate dau in pri

mul moment Manasiei o infatisarefoarte

Biserica, zidita intre 1377 si 1389 a

fost preinnoita acuma cativa ani ; cu
aceasta ocazie s'a datjos spoielile si tencuielile ce o acopereau si s'a redat cla-

Fig. 40 Krusevat.

deosebita de celelalte biserici ale gru-

direi infatisarea ei cea veche. La o mica

pului; totusi are caracterele lui de seama.

departare s'a ridicat si o clopotnita.

Zugravelile sunt in mare parte dis-

Biserica este dupa planul fara picioare

28

www.dacoromanica.ro

,Inserniamw

,
I

2,

G. Ba4. 0 rated in cateva Btsenct din Serbia.

ht
1

1
1

it

11
:

I
1111 k

1101111111111141411141N#

'RNIM k keiiii

maim

'

Till%
-,,,,.ii111111r,

ittOtktt
.1,t'

ra

'

411

IL

Itil
'
Ai! Ill'

t.

www.dacoromanica.ro

per* MI
11411 1

Twil It
fig

111

liC31111--iiti,

fmywitur

It

1111

I ,

ir

1111

)11 14

i I.,'

ofirulI-.4444

frfue
CIM111(

.11M

111111C
III

lem044144..444iiii4A104116"...H)

t.mi

I IR

....110.-41. Far

1.11 -11Pir
f
NI
Ill 41If

(11"-ff1f04117n
in

rt

'111 111

silk 411

11-1111k4. HpialINI)1

Imm o rim

1111

110

1111e,11

Ho
IIII

ItS11

11 .

1 twiwAlft In A
1111

Illinftt

I iq

MI Mil, 1111 MI MI MI

;14,.,

t III

www.dacoromanica.ro

in terioare. Naosul este foarte malt fata

de largimea lui. Zugraveala nu mai exista. In locul unui pronaos adaogat in
urma ca la Ravanita, Krusevat are unul
care face parte organica a constructiei.
Exteriorul se aseamana cu Ravanita
dar e mai bogat.

Arcade le plate sunt duble, iar pilastrii, in loc de a fi plani, sunt canelati

asa ca reese o coloneta angajata.

Ferestrele nu mai sunt bigeminate,
afara de cele ale pronaosului de altfel
restaurate (cea despre miazazi era mai
inainte o usa).
Randul superior de
ferestre e inlocuit prin rozase.
0 baza patrata cu doua randuri de
arcuri sustine turla octogonala a Pan-

arcade mari sunt ceva indoite ca potcoava.

Rozasele mari sunt deosebit de placute ; ele sunt simetric asezate pe cele
doua laturi de miazazi si miazanoapte,
precum si impodobirile arhivoltelor si
ale chenarelor, cunoscutele impletituri
si frunze stilizate.
Pe arcada deasupra intrarei, regasim rozasa cea mare dela Ravanita ;
asemenea si pe cele doua laturi ale naosului.

Pe chenarul ferestrelor se vad animale fantastice, si ca la Ravanita, extradosul arcurilor este insemnat printr'un rand de cruciulite de pamant.

tocratorului. Pe pronaos se ridica o

turla patrata. Precum se vede in cartea
lui Kanitz, aceasta turla era mai inalta.

Lmbostinia. Nu departe

Catul de sus era, de sigur, recladit si

din aceasta pricina, arhitectul, care a
condus restaurarea s'a crezut in drept
sa-1 suprime. Cred totusi, ca arcurile
puternice care termina aceasta turla
arata ca trebuia sa se inalte mai sus si
ca, daca catul suprimat era adaogat
inteo vreme recenta, inlocuise numai
un alt mai vechiu ; ar fi fost interesant

Moravei de apus, intr'o valcica impadurita se ridica manastirea Liubostinia, cladita

pela 1400 de catre domnita Milita, vaduva Kneazului Lazar.
Planul este acelas ca al Ravanitei cu
deosebirea ca cele patru turnulete lipsesc. Picioarele dinauntru sunt patra Le.
Pronaosul mare acoperit cu o cu-

sa fie reconstituit.

pola a fost construit in acelas timp ca

Trebue in orice caz marturisit ca

aceasta cladire cu toate ca ceva greoae

are o frumoasa infatisare si ni este o

pilda a bunelor rezultate ce se pot dobandi, din punctul de vedere al policro-

miei, printr'o intrebuintare inteleapta

a ma terialelor.

de oraselul Trstenik, In valea

restul bisericii. Acolo se vede morman.

tul Domnitei Milita. Dealungul pereti-

lor, pe trei parti, avem o banca de

piatra. Arcadele fatadei nu sunt deopotriva ; cele mai inalte sunt impodobite cu roze mari ca cele vazute la Ravanita si la Krusevat ; aceea a fata-

Patrate din tencuiala, ca ale jocului

de sah, impodobesc partea de sus ar
suprafetelor arcadelor celor mari.
0 fi oare aceasta alcatuire indreptatita ? N'ar fi fost mai curand o orna-

dei despre apus este la fel la aceste trei

mentatie in felul celei dela Ravanita ca.

patata prin jocul caramizilor asezate in
felurite moduri ? E de insemnat ca aceste

riata ca a celorlalte monumente ale

biserici.

Aceste rozase sunt simetrice pe la-

turile sud si nord. Ornamentatia tot

foarte bogata este totusi mai putin va-

grupului. Bandourile arcadelor superioare au toate acelas motiv, adica un

-29www.dacoromanica.ro

111100i.

.1

itZ

e-

ii

y
.

t1

11i

, VN

,1\.\

ti I

Fut. Cirici.

Fig. 43. Liubostinia.

altmintrelea se regaseste si la celelalte

sir de semicercuri intretaiate si termi-

0.

10 m.

e1

Fig. 44 Liubostinia.

nate prin flori de crin, motiv care de

biserici citate. Rozase mai mici fmpo30

www.dacoromanica.ro

rmay.ffir,,

4l

riffarcr
lot),41,411

5-

'

V'

Ir

i,

'',i .

zeizt-*1

.,.

utm(tt7
.
.4.,

.froftckttt.
Fig. 45. Liubostina.

www.dacoromanica.ro

tr'o curioasa constructie care arata dis-

dobesc soclul turlelor. Ace la al Panto-

Fig. 46. Liubostinia.

cratorului are numai un rand de arcuri;

pozitia unui acoperis complect de bise-

Fig. 47. Liubostinia. Usa naosului.

1 urla pronaosului este inlocuita prin.

G. Pal;.

0 valid In calm a fhcerto din Solna.

rica de tipul Ravanitei. Pe incrucisarea

3r
7

www.dacoromanica.ro

celor doua nave perpendiculare se ri-

pragul usei dintre naos si pronaos se

dica o turla centrala si pe spatiurile din

citeste o inscriptie care ne arata numele

constructorului : Protomaistor Rade Borovici. E singurul nume de arhitect care
11 cunoastem in aceasta vreme 1).
Nu mai ramane mult din zugraveala.
Pe zidul despre apus sunt ctitorii, Milita
cu kneazul Lazar langa dansa si
fiul for Stefan.
Alte ramasite de frescuri se mai vad

unghiurile patratului, patru turnulete.

Aceasta constructie o cred contimporana cu intemeerea bisericei, din cauza
prezentei rozaselor celor mici, a stilului
turlei si In fine fiindca se potriveste bine
cu restul pronaosului.

pe stalpii naosului si in sanul despre

miazazi. Calitatea for mi s'a parut inferioara acelei a picturelor dela Ravanita.

alenici. Manastirea Kalenici, asezata in valea cu

Fig. 48. Liohostinia. Profilul soclului.

acelas nume la nordul Liubostiniei si a Moray ei apusene, a fost ridicata in 1427

Fatada, desigur cu randuri de piatra

si caramizi, este ascunsa azi sub o tencuiala spoita de cea mai urita infatisare.
Cornisa mijlocie are profilul vazut la
Ravanita si Krusevat (fig. 33). Soclul

de catre despotul Stefan, In mijlocul

unei regiuni impadurita si singuratica.
Planul bisericei este aproape identic

'

.--N

7-574;

rI

)I

Fig. 49. Kalenici.

cu acel al Krusevatului. Un al doilea

insa se apropie de 'gotic. (fig. 48). Pe

') Deccani a fost construit de catre un francis-

can din Cataro anume Vid (B. Nicolaevici).

32

www.dacoromanica.ro

tencuit si spoit iar ornamentele sunt

acoperite cu un strat de vopsea rosie

pronaos jos, adaogat probabil pe la

1806 si urit executat strica fatada.

ii
tz.

-INN.
11,

P.,'

n.

..-

....

.--..

5,---:-T----

.'iM.

rr ----:P-----9, .:m....-

....

....=,:.,ar, .- ,...
7.

.MI-4' -

--TA

'C-7,7-7 -1:-

d.

-'-, :

--Iiillnif-rEar
".--,---,1-,...-_w,z

!!

'-..,i --r---

,-,

---.-- -.-.

iv

"r.ei'r.

-' :7

Fig. 50. Kalenici.

In mai multe randuri pustiita, manas-

de o infatisare deplorabila.
Pilastrii arcadelor sunt ca cei dela
Krusevat, adica sunt scobiti in asa fel

tirea a fost des reinoita.

Obisnuitele randuri de piatra si cara-

Fig 51. Kalenici.

in cat din massa for reese o coloneta.

Pe scurt, aceste doua biserici au o
foarte mare asemanare ca constructie

mida se regasesc si aicea; partea de jos

a peretilor a fost in parte vopsita ; dea-

supra cornisei dela mijloc tot zidul e

33

www.dacoromanica.ro

absidei principale un ostas doboara un

balaur. In luneta ferestrei despre mia-

si numai modul de a trata ornamentul

i forma ferestrelor le deosibeste. Vor

Fig. 52. Kalenici.

fi fost si turlele la fel, acuma insa nu se zazi a pronaosului se vede relieful Maicei Domnului. despre care am
mai poate sti.
'.-/
vorbit, intre doi serafimi si dedeS'ar pared ca pronaosul avea
II 'X
doua usi acuma zidite, una spre
subtul for acvilele Serbiei prin/
//
tre impletituri (fig. 24).
sud, alta spre nord, sau ca cele
Rozasele sunt de alt tip decat
doua ferestre de azi aveau o alta
cele descrise pang. acuma; ornapotriveala, acuma ascunsa prin
prefacerile ulterioare.
mentatia for e mai imbelsugata.
(De acelas gen, totusi, sunt unele
Deschiderile randului de jos
A
sunt In arc frant. Impodobirea Fig. 53. Kalenici, discuri mici ale turlelor Liubo-

este foarte bogata si variata.

Profil ul soclului.

stinei). Asemenea si cornisele

sunt mai complicate.

Am vorbit mai sus despre chipurile de flare fantastice. Pe fereastra

Inauntru usa de comunicatie intre

34

www.dacoromanica.ro

Fig. 54. Kalenici.

www.dacoromanica.ro

Ornamentele sapate par a se inrudi

naos si pronaos este frumos impodobita.

Ca si la Krusevat, centrul naosului e Insemnat pe pardoseala

printr'un cerc de piatra ornat.

Zugraveala s'a pastrat destul
de bine pana la inaltimea boltilor. Ea mai are caracterele generale aratate; se poate observa insa ca, maintand cu vremea,
calitatea picturilor scade.

udenita. In dealurile despre miaza-

zi ale Moravei ve-

stice, intre Trstenik si Krusevat se

gasete o mica biserica ruinata,
probabil cladita sub domnia des-

potului Stefan si al carui plan

este aproape la fel cu cel dela
Krusevat si dela Kalenici.
Zidita e de piatra bruta, boltile sunt de tuf calcar iar arcurile

de piatra cioplita. Peretii sunt

tencuiti,imitand zugraveala ran-

Fig. 55. Kalenici 1.4a naosului (dupa.PokriOin).

okj
1

14041 Alill

r
t

Fig. Sc. Rudenita.

mai mult cu cele dela Liubostinia, dar

durile obisnuite de piatra si caramida.

35

www.dacoromanica.ro

Fig. 57. Rudenita.

Printre daramaturile din jurul biseri-

sunt mai grosolan executate ca a cele ale

Fig. 58. Rudenita. Sectie longitudinala.

cei se gasesc cateva motive noi.

bisericilor descrise pang ad.

36

www.dacoromanica.ro

O rozasa Inca la locul ei pe latura

nordica are desenul frontonului dela Ra-

sevatului, Liubostinei si regasim acelas

profil inauntru, deasupra pendentivilor

vanita, dela Krusevat si Liubostina. 0

la cercul de baza al turlei Pantocrato-

IMMIMMI

MI=

Fig. 59. Rudenifa. Planul'Lisericii.

rului. In fine si profilul soclului este cel

dela Krusevat.

alta, acuma asezata la pamant in centrul

naoso]ui se regaseste de asemenea la

Fig. 60. Rudenita.

Ramasite de frescuri se mai vad pe

partea de jos a peretilor interiori. Chipurile ctitorilor sunt pe mana dreapta

aceste doua din urma cladiri (fig. 70).

Buca tile unei a treia sunt deun desennou.

Cornisa are profilul Ravanitei, Kru0. Bali.

0 Intl la calera Bis.rict din Serbia

37

www.dacoromanica.ro

Semendria. La Semendria,

cum intri In naos. Aceste zugraveli sunt

grosolane si daca sunt din vechime, nu
pot decat sa Intareasca impresia ce ti-o

In cimitir, se gaseste o mica

biserica de acelas tip. Kanitz
zice Ca, dupa cum se spune, ar

fi una din cele mai vechi ale

tarei (din veacul al XI-lea); el gaseste
ca nu sunt motive pentru a fi de o alta
parere. In realitate ea are caracterele
cladirilor vremei Kneazului Lazar si a

despotului Stefan, cu toate ca e mai sim-

Fig. 61. Rudenifa. Profilul soclului.

pla de cat cele descrise pang aici.

Regasim colonetele la unghiurile absidelor, apareliul alternat de piatra si

face cercetarea acestei cladiri, si anume

ca e vorba numai de o modesty biserica

caramizi, profilul cornisei dela Ravanita,

in fine ornamentele alcatuite de cruciu-

sateasca care nu s'a putut niciodata a-

mfr
moo.

Fig. 62. Rudenita.

semul cu fundatiile cele de seamy ale

lite de pamant ars. Sunt ferestre bige-

domnitorilor.

minate ale caror chenare mai arata urme

Acuma, bolta pantocratorului si aceea a pronaosului sunt prabusite; un

acoperis de scanduri fereste ruina In
contra unei prea repede darapanari.

de impodobiri si ferestre rotunde cari

au fost probabil rozase a jour". Lipseste pronaosul; usa de intrare se Inchee

la partea de sus prin o piatra profilata

38

www.dacoromanica.ro

(fig. 65) care amintete cea dela Kale-

cunse printr'o constructie mai noun si

deschiderile absidelorfiind foarte mici.

nici (fig. 55).

=g.

Sill
-.

11111111

*Vottnineverytill:
f7v

Ninorm

1401411 am:

41 - 4

Fig. 63. Semendria. Biserica cimitirului.

Zugravelile sunt asa de afumate, asa

Biserica este foarte intunecoasa, fe-

Fig. 64. Semendria. Biserica cimitirului.

de inegrite, In cat e foarte greu,

restrele din apropierea intrarei fiind as39

www.dacoromanica.ro

fara o

Dupa caderea definitiva a

cercetare mai amanuntita sa-ti faci o

statului sarbesc s'au cladit

In Sirmia la nordul Dunarii Intre Sava si Drava,

In regiunea muntoasa numita Fruska Gora, o serie de constructii in cea mai mare parte de catre despotii familiei Brancovici 1).
Dintre ele, cinci se pot socoti ca faFig. 65. Semendria. 1.4a de intrare.

parere in privinta lor.

Bisericite din Naupara, langa

Krusevat, Gorniak (1380),
spre miazazi de Pasarovici

Sisoievat langa Ravanita,

Veluce langa Trstenik, Pavlova! in apropiere de Mladenovat, a-

Fig. 67. Naupara

(dupa o carts postala ilusrata.

cand parte din grupul de monumente

sarbesti cari it studiam.
Bisericile din Kamenita, Krusedol,
(uncle sunt inmormantati mai multi Sarbi

&s

de seama) Jasak si Rakovat au planul

Ravanitei, sau mai bine al Liubostiniei
pe cand cea din Besenovo are
Krusevat ca model.
Celelalte biserici din aceasta vreme
nu mai prezinta interes in privinta celor ce le cercetam, fie ca n'au avut dela

Mk.

Fig. 66. Semendria (dupa Kanitz. c)

partin aceluias tip precum si altele mai

modeste.

') F. Karatz. Ober alt and neuserbische Kirlicenbaukunst.

40

www.dacoromanica.ro

las timp are toate caracterele descrise

tnceput caracterele artei Sarbilor, fie

ca numeroase prefaceri le-au schimo-

la bisericile sarbesti 1).

1t 1

..s
"...t

tir7.

,*

'"Vr%

tir

,
411

Fig. 68. Veluce.

nosit de nu se mai poate cunoaste ce a

Fot. Cirici.

Planul e aproape indentic cu cel dela

Krusevat si Kalenici; avem colonetele
la unghiurile absidelor, arcadele orna-

fost.

mentate cu campurile for impodobite

cu rozase, In cari regasim motivele descrise la Krusevat, Ravanita, Liubosti-

Nu putem incheia cele de

spus in privinta bisericilor grupului nostru fara
a vorbi de un monument

nia si Rudenita. Ornamentele arhivoltelor sunt cel putin In parte cele dela

Liubostinia, Kalenici, Rudenita. Si la

care cu toate ca nu e a-

not vedem acele animale fantastice chiar

seza t intr'o tarn sarbeasca apartine

cu tot aceluias tip.
E vorba de manastirea romaneasca

vulturul cu doua capete, iar ferestrele

diaconicului si proscomidiei dela Krusevat au o foarte mare asemanare cu

Cozia din judetul Valcea.

Intemeiata de catre Mircea cel Ba-

1) Al. Tzigara Samurcas. Arta in Romania

Dupd cat stiu d-1 Tzigara-Samurcas a fost cel
dintaiu care a aratat origina sarbeasca a arhitec-

tran In anul 1386, aceasta biserica, daca

facem abstractie de pridvorul cladit sub

turii Coziei.
Sp. Popescu. Revista pentru istorie, arheologie
si filologie, vol. X.

domnia lui Brancoveanu (1706) si de

prefacerile unora din ferestre din ace41

www.dacoromanica.ro

uncle dela Cozia, daca lasam la o parte

Mircea a dus si el ajutor lui Lazar in

partea de jos adaogata in vremea lui

lupta lui.in contra Turcilor. Sf. Nicodim

intemeetorul Voditei si al Tismanei era
un calugar sarb inrudit cu familia domnitoare de acolo. 2)
El ne-a adus in aceste vremuri regu-

Brancoveanu.
Modul cum sunt executate aceste sa-

paturi este acelas ca In Serbia. Paramentul este iar cel cunoscut, cu randuri
de pietre Intre randuri de caramizi; pro-

lele vietei manastiresti si cultura religioasa cu care arhitectura bisericeasca

filul cornisei este cel dela Ravanita,

era in legaturi prea stranse ca sa nu fie,

a priori, evident, ca cladirele din acest

Krusevat si alte 1).

Sunt atatea probe in fine, cari ne arata ca biserica dela Cozia este, nu copiata dupa modele sarbesti, dar ca face
parte din grupul ce l'am descris si ca

timp trebuiau sa fie inspirate de arta

sarbeasca.

Daca am mai vedea ceva din bise-

Fig 69. Cozia. Planul bisericii celei marl (E. Mamu).

trebue sa fi fost construita chiar de me-

rica dela Tismana, cea dela inceput,

steri sarbi,poate de catre acel Rade

cladita inainte de 1385, 3) e mai mult

Borovici care it vedem insemnat pe pra.

gul bisericei din Liubostinia si pe care

ca probabil ca am regasi caracterele

arhitecturei sarbesti. E de notat ca usa
de intrare In biserica facuta in 1541 sub

it arata poesiile populare sarbesti ca

arhitectul Ravanitei.
Relatiile ce le avea atunci Tara Romaneasca cu Serbia sunt destul de cu-

domnia lui Radu Paisie 4) are ornamen-

noscute. Legaturi de rudenie uneau

Kneazului Lazar. E poate o amintire a

vechei Tismane.

tul cu flori de crin asa de raspandit in

Serbia la toate bisericile din ciclul

chiar intre ei domnitorii celor doua tari.

1) Turla Pantocratorului este vadit prefacuta;
biserica ce o tine Mircea zugravit pe peretele ctitorilor arata o a doua turla pe pronaos, cum e si
la Krusevat si la Kalenici

a) Stefulescu, Tismana.

') Iorga, Istoria bisericii romanesti.

4) Stefulescu, Tismana.

42

www.dacoromanica.ro

frodira, prima zidire a lui Nicodim

e prea ruinata ca sa se mai poata distinge ceva in aceasta privinta.
Cotmana, In Arges, cladita tot de

In fine daca Ravanita sau vreo alta

biserica sarbeasca ar fi inspirat arhitectul Snagovului, nu s'ar fi limitat la plan
ci s'ar gasi si alte puncte de asemanare

Mircea, ne in fatiseaza un tip de biserica

In constructie. Or nu se gaseste nici unul.

Mancistirea Dealzduilanga Targo-

foarte rar la noi, dar raspandit in Ser-

viste (1500) ca si Curtea de Arges

(1517), care se trage din cea dintai, nu
prezinta influente sarbesti (sub rezerva
celor spuse In privinta sa.nurilor).
Intr'adevar, arcaturile sunt cu totul de
un alt caracter si sunt clar de origine armeana sau georgiana ; rozetele nu se aseamana cu cele din Serbia, se inrudesc
din contra mult mai de aproape cu cele
georgiene. Origina acestor rozase sarbesti si romanesti este comuna, dar nu
se trag cele din urma din cele dintaiu.
Frumoasele cornise, puternica mode-

bia si In Bulgaria.

N'are bolti sferice, ci numai un sin

gur semicilindru (berceau"); absidele
sunt mai joase ca restul bisericei. E pro-

babil ca si Cotmana a avut de model

vreo biserica sarbeasca mai modesta.
Cred ca aici se opreste la noi,

influenta monumentelor
religioase sarbesti, afara
poate, de persistenta
planului triconch, care,
insa, ar putea sa ne fie venit tot asa de
bine In mod direct dela Sfantul Munte 1).

natura a Dealului si dela Arges nu se

vad nicaeri in Serbia.

Celelalte biserici ridicate la noi in

In fine in cele doua monumente roma-

aceasta vreme au fost toate asa de prefacute in cat numai pastreaza nimic din
infatisarea for primitiva.
Snagov, care pare a fi fost construit
Jnainte de 1431 2), n'are nimic sarbesc.
Un autor a atras atentia asupra asemanarii planului cu al Ravanitei. Planul
insa e planul clasic bizantin din epoca
macedoneana, cu sanuri, adica un plan
foarte raspandit la Atos (Dochiariu in-

nesti trasaturile de stil oriental se gasesc din belsug si modul de executie atat
al zidariei cat si al ornamentelor este de

o perfectie la care nu s'a ajuns nici la

Cozia, nici la bisericile sarbesti carele
i-au slujit drept model. Oricine a avut
prilejul sa vaza manastirile dela Rava-

nita, Krusevat si celelalte isi va da

seama de aceasta deosebire.
Cu atat mai putin ar fi putut Serbia
sa ne dea mesteri asa de superiori, cu
un veac mai In urma, cand, ajunsa cu

tre artele, Chilandar, Vatopedi). Nu

prezinta caracteristica planului sarbesc
adica dreptunghiurile lungi si inguste

totul sub jugul turcesc, arta for de a cladl

care ocupa unghiurile exterioare ale

bratelor crucei, pe care se ridica de o-

era in plina decadenta.

Atat inraurir ea cat si mesterii trebue
cautati acuma intr'alta parte. Cu toate
inrudirile lor, Radu si Neagoe n'au mai
luat pilde dela Sarbi ci au vrut sa-i intreaca si pentru aceasta si-au indreptat
privirile spre alte tari unde artele zidirei erau din nou in plina. inflorire.

biceiu, cele patru mici cupole.

') Forma triconcha a planului se gaseste izola ta
mai in toate tarile, intr'un mod mai general in Armenia si Georgia, dar mai cu seama la Muntele
Atos, in Serbia si in Romania unde a devenit regula obisnuita
2) Iorga, Istoria Bisericii romanesti I.

43

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA
F. Kanitz. Serbiens byzantinische Monumente (pe
nemfeste). Wien, 1852.
F. Kanitz. Uber alt und neuserbische Kirchenbaukunst (pe nemfeste). Sitzungsberichte der K. Akademie der Wiss. Wien, 1854.
F. Kanitz. Reise in Sild-Serbien und Nord-bulgarien, id. id., 1868.

P. Pokriskin. Arhitectura bisericeasca din veacurile XII XVIII In regatul Serbiei (pe ruseste). St.-

Waltrovitsch. '0 npapop.oc (pe nem(este). Wien,

1909, (pe sarbeste).

G. Millet. La derniere evolution de I'Art Lyzantin,

Petersburg, 1905.

Dr. V. Petkovici. Jicea In Starinar" 1906 1907

1909, (pe sarbeste). Belgrad.
Id.
Kalenici, id., id. 1908.
K. Jovanovici. Diferite articole, id , id. 1907 1508

1878.

in Histoire de l'art" de A. Michel Ill, (pe franfu-

B. Nicolajevitscb. Die Kirchliche Architektur der

Serben (pe nemfeste). Belgrad, 1902 (In care gasim

zeste). Paris, 1908.

Kondakoff. Makedonia, (pe ruseste). St.-Peters-

o lista mai complecta a lucrarilor despre arta sarbeasca).

A. Stefanovici. Vechia arhitectura Eisericeasca a

burg, 1909.
Ch. Diehl. Manuel d'art Eyzantin, (pe fran(uzeste),
Paris, 1910.

Serbiei. In Glasnik". (pe sarbeste). Belgrad, 1903.

F. Kanitz. Das Konigreich Serbien und das Serbenvolk (pe nemfeste). Leipzig, 1904.

Fig 70

--

44

www.dacoromanica.ro