PROIECT

FIZICA

Cuprins:
1.Unde Seismice( definitie,producere,
tipuri )
2. Seismologia( activitatea
seismologilor, seismograf)
3. Cutremure ( origine, clasificare )

Unde Seismice
Undele seismice sunt unde elastice care pot traversa
un mediu fr a se modifica. Impulsul dat la plecare taie
particulele elementare prezente n acel mediu care vor
mpinge alte particule nainte s-i reia locul; se produce
dup o reacie n lan.
Vibraiile unui seism se propag n toate direciile. Se
disting dou tipuri de unde, undele de volum(unde
interne) care traverseaz Pmntului i undele de
suprafa care se propag la suprafaa Pmntului. Pe
nregistrrile seismografelor, ele se succed sau se
suprapun. Viteza lor de propagare i amplitudinea lor
sunt modificate de ctre structurile geologice pe care ele
le traverseaz de aceea, semnalele nregistrate sunt
combinaia de efecte legate la surs, la mijloacele
traversate i la instrumente de msur.

* Producerea undelor seismice

Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta
pamantului, energia radiaza in exterior sub forma unor
unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea
unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In
fiecare cutremur, exista mai multe tipuri de unde
seismice.

Fiecare cutremur are mai multe tipuri de unde seismice.

Undele superficiale se deplaseaza la suprafata pamantului, iar cele
interioare se deplaseaza in partea interioara acestuia. Undele
superficiale uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde L sunt
responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor,
deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se
propaga din undele interioare care ajung la suprafata. Ele sunt
asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa ele misca
suprafata pamantului in sus si in jos. Acest fapt cauzeaza de obicei cele
mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor
create de om. L sunt undele cele mai lente dintre toate, zguduitura cea
mai intessa avand loc spre sfarsitul cutremurului.

Se pot distinge:
Unda lui Love: un englez care a descoperit existena ei n 1911.
Micarea ei se poate compara cu cea a undelor S fr mi carea
vertical. Undele lui Love provoac o cltinare orizontal care este
cauz numeroaselor pagube fundaiei unui edificiu care nu este o
construcie paraseismic. Undele lui Love se propag aprox. 4km.s -1.
Unda lui
fost
John
Rayleigh
Micarea
ca acea
purtat de
micare

Rayleigh: ea a
descoperit de
William Strutt
n 1885.
ei este
complex,
Asemntoare
unui pulbere
un val,
constituind o
vertical i
orizontal.

Exista doua tipuri principale de unde interioare:

Primul tip de unde, sunt numite unde primare( unde longitudinale) ,
denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o viteza de
aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8
kilometri/secunda), depinzand de materialul prin care se deplaseaza.
Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele
P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin
substante solide, lichide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta
pamantului. Atunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare
particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si
apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. Aceste unde ajung de
obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste.

Al doilea tip de unde sunt cele secundare( transversale) , denumite si

unde S sau unde de taiere, ajung la suprafata putin in urma undelor P. In
timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de
roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima
perioada de ondulare asociata cutremurelor. Spre deosebire de undele P,
undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doar prin
materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul
pamantului.

Amadoua tipuri de unde interioare

se deplaseaza de-a lungul Globului
Pamantesc, si pot fi detectate pe
partea opusa punctului din care a
plecat cutremurul. In mod constant
se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul
planetei.

In timp ce viteza exacta a undelor P si S variaza in functie de compozitia

materialului prin care se deplaseaza, raportul dintre vitezele celor doua
unde va ramane relativ constant in orice cutremur. Viteza de deplasare a
undelor S este de 1,7 ori mai mica decat viteza de propagare a undelor
P.

Cu
acestui

ajutoru
raport,

seismologii pot calcula cu exactitate punctul unde vibratiile isi au

originea. Seismologii reusesc acest lucru prin intermediul seismografului
un aparat care inregistreaza undele. Pentru a afla distanta dintre
seismograf si epicentru, seismologii trebuie sa cunoasca de asemenea si
momentul in care au ajuns vibratiile.

Pe baza acestor informatii, ei pur si simplu noteaza cat timp a trecut intre
aparitia celor doua unde iar dupa aceea verifica un tabel care le arata
distanta pe care undele au parcurs-o, bazandu-se pe intarzierea undelor.

Seismologia se ocup cu studiul cutremurelor si a undelor care se

propaga prin Pmnt.

Cutremurele
Cutremurul de Pmnt este unul din
cele mai nspimnttoare i
distrugtoare fenomene ale naturii de
pe Terra. Potenialul enorm de
distrugere se datoreaz energiei
cutremurului, care la un seism
deosebit de puternic este de zecedouzeci de mii de ori mai mare dect
energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima.
Originea cutremurelor:
Distribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i
gsete explicaia n teoria plcilor tectonice. Conform acesteia, nveliul
extern rigid al Pmntului este format din cincisprezece plci tectonice
mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afl i
continentele. Aceste plci litosferice plutesc pe astenosfer, stratul de

suprafa semitopit al mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de

convecie din manta se deplaseaz extrem de lent, cu o vitez de pn
la 12 cm pe an.
La marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre
ele, astfel c n aceste locuri se acumuleaz tensiuni enorme. Atunci
cnd rocile care ntr n contact se rup sau alunec brusc, se produce o
degajare sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se
produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de
suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura
rocilor.
Energia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile,
formand undele seismice.

Dupa frecventa si intensitate, se deosebesc : cutremure policinetice,

caracterizate printr-o zguduire principala (soc) si o serie de replici;
cutremure monocinetice, caracterizate de socuri slabe percursoare si
un singur soc principal, in care este eliberata o energie foarte mare.
Focarele presocurilor si postsocurilor nu coincid cu focarul socului
principal.
Cutremurele se asociaza si cu fenomene luminoase, zgomote subterane
si procese tectonice.
Fenomenele luminoase sunt dependente de variatia starii de
ionizare a aerului, determinate de emisia radioactiva a Pamantului
in atmosfera si insotite de variatia starii de electrizare intre scoarta
si atmosfera
Zgomotele se datoreaza frecarilor si fisurarii rocilor din scoarta,
urmate de reasezari ale diferitelor straturi.
Procesele tectonice se manifesta prin: decrosari, scufundari sau,
eventual, ridicari de teren.

Bibliografie:
1.

Text

- Manual
fizica
clasa a
XI- a ,
Editura
Corint,
Autori: Octavian Rusu,Constantin

Tristaru, Livia Dinic, Constantin

Gavril
- http://ro.wikipedia.org
- http://articole.itbox.ro
- http://www.ecursuri.ro
- http://www.didactic.ro
- http://www.e-referate.ro
- Stein, Seth, Wysession, MichaelAn Introduction to Seismology,
Earthquakes, and Earth
Structure. Ed. Blackwell
Publishing, 2003
2. Imagini
-

http://www.google.ro/search?

gcx=w&q=unde+seismice&um=1&ie=UTF8&hl=ro&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=Ud_pTsOK8TYsgbewbm8Bw&biw=1600&bih=756&sei=U9_pTsKaFInWsgbn88G
NBw