Zile singure

zilele au rmas singure

ei au plecat departe
le savureaz-n alt parte
unde se delecteaz cu minuni
strine
de lumea asta
unde se nfrupt amorul
i se fumeaz fiorul.
Zilele-s tot nsingurate
se scurg n pagini ntr-o carte
sufl una peste alta
crete iueala
fug
nu tiu unde se grbesc
mai e timp, spune una
era, rostete alta
demult
cnd lumea nu se stingea devreme,
iar becul lumina
fr ca ei s-i fac grji
ct vor plti n lumea de apoi
acolo
factura-i mare
minunile-s ca-n basme
petrecerea-i n toi

flcrile dnuiesc
nu se mai opresc pn-n dimineaa n care
rmne doar cenua
zilelor la fel de singure.