Amurg

simi
cum sngele-i soarbe
i ultima pictura din fumul
ce te mai ine viu
cnd iarna apstoare
i s-a aezat pe plmnul
negru
de suprare
c i-ai schimbat tusea
pe o banal clepsidr
forndu-l s-i bea
ceaca de nisip
auzi
c respiraia nceteaz
s se mai consume
pentru tine
un vagabond singuratic
bolnav de via,
stul de ieri
te hotrti c,
poate vei mai respira
azi
sear,
un amurg satanic.