Omul Vitruvian

Leonardo da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci,

Italia d. 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Frana) a fost om de tiin,
inventator, artist. Spirit universal i-a demonstrat abilitile n
domenii diverse: anatomia omului, botanic, zoologie, chimie,
aeronautic, matematic,fizic.
Preocupat de anatomia omului, a colaborat cu doctorul Marcantonio
della Torre din anul 1510 pana in 151, care i-a permis sa disece
cadavre umane de la Santa Maria Nuova, Florenta. Lucrrile sale
celebre ale anatomiei umane sunt cuprinse in cartea sa Tratatul
despre Pictur.
Omul Vitruvian
Omul Vitruvian este o reprezentarea grafic uimitoare a
corpului uman. n crearea Omului Vitruvian, Leonardo da Vinci s-a
folosit de datele pe care un arhitect roman al antichitii, Vitruvius,
le-a consemnat. Arhitectul Vitruvius nota n urm cu 15 secole: Nici
un templu nu poate fi ridicat fr simetria i proporia corpului unui
brbat bine fcut. Tot el mai spune c un corp brbtesc ideal ar
trebui s ncap ntr-un cerc i ntr-un ptrat. Aceast afirmaie
reprezenta o aluzie la teoria microcosmosului a grecilor i romanilor,
care spuneau c omul reprezint o versiune miniatural a ntregului
univers. n aceast teorie, cercul era asociat elementelor cosmice, iar
ptratul celor pmnteti. Leonardo da Vinci a dat o schi a aa
numitului Omul Vitruvian- Homo universalis, dar ce nu se tie e
faptul c aceast schi a reprezentat o surs de inspiraie pentru
matematicianul Fibonacci i pentru celebrul raport de aur (celebrul
numr phi). Acest raport (M/m=1, 618) s-a dovedit a fi formula dup
care a fost creat universul.
Numrul de aur
Numrul de aur este un numr iraional, 1,618033,
putnd fi definit n diferite moduri, cel mai important concept
matematic asociat cu regula de aur fiind irul lui Fibonacci, un ir de
numere n care fiecare se obine din suma celor dou dinaintea sa:
0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55 etc. mprind orice numr la predecesorul

su, se obine aproximativ numrul de aur. Aceste valori au mai

puin importan practic, nimeni nu st s msoare exact atunci
cnd creeaz o oper de art, dar arat c exist o legtur strns
ntre matematic i art.
Primii care l-au folosit au fost egiptenii, majoritatea piramidelor fiind
construite innd CONT de numrul de aur. Grecii au fost ns cei care
l-au denumit astfel, folosindu-l att n arhitectur ct i pictur i
sculptur. De altfel el se mai noteaz i cu litera greceasc fi, de la
sculptorul grec Phidias. El a construit Parthenonul pornind de la
raportul de aur. n pictur a fost folosit mai ales n Renatere,
probabil cea mai discutat utilizare a acestui concept fiind n tabloul
lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa. Capul, ca i restul corpului e
compus utiliznd raportul de aur-raportul divin, cum i spunea da
Vinci.
Construcii monumentale, guvernate de numrul de aur, cum sunt
unele temple grecesi, piramidele din Egipt ori palatul din Alhambra,
sunt privite ca etaloane ale armoniei in arhitectur.
Pn i n muzic apare acest raport, se presupune ca Bach sau
Beethoven au inut cont de el n compoziiile lor.
Dac privim lucrrile unor mari artiti, fie ei pictori, sculptori, arhiteci
sau fotografi, se observ c multe dintre ele au la baz regula de aur.
Conform acesteia, pentru ca un ntreg mprit n pri inegale s
par frumos, trebuie s existe ntre partea mic i cea mare acelai
raport ca ntre partea mare i ntreg (Marcus Pollio Vitruvius, arhitect
roman ).
Numrul de aur la creatorii romni
Prezena numrului de aur a fost observat i n operele
unor artiti i savani romni. Constantin Brncui a folosit proporia
de aur n celebra sa lucrare Pasrea maiastr. Henri Coand a
folosit la construcia primului avion cu reacie la construcia aripei
forme eliptice care au ca raport dintre raza mare i raza mic chiar
numrul de aur. Preocuparea lui Coand pentru numrul de aur nu
este chiar o supriz, din moment ce savantul a fost prieten bun cu
Brncusi.Prin Brncusi se pare c a cunoscut proportiile artistice
bazate pe armonia universal.

Numrul de aur n natur

Numrul de aur nu este prezent doar n art, ci mai ales n
natur. Aproape peste tot n jurul nostru l gsim: flori (dispunerea
petalelor), insecte (de pilda furnica are corpul mprit n trei
segmente, dup diviziunea de aur), cochilia melcului (spirala de aur).
Cochiliile melcilor, spiralale uraganelor, spiralele galaxiilor sunt
guvernate de numrul de aur. Proporiile corpului uman, legile de
ramificare a plantelor, distribuia florilor in inflorescene, succesiunea
generatiilor, dei profund diferite in aparen, sunt toate guvernate
de numrul de aur.
Chipul omului are la baz acest principiu. De exemplu, raportul dintre
distana de la linia sursului (unde se unesc buzele) pn la vrful
nasului i de la vrful nasului pn la baza sa este aproximativ
raportul de aur, care se regsete, de asemenea, i n rapoartele
dintre:
distana

de la ombilic la genunchi i distana de la genunchi la sol

distana

de la ombilic la sol i distana de la ombilic la genunchi

nlimea
corpului i distana de la umr la degetul mijlociu
(msurat cu braul
paralel cu solul)
distana

de la linia umerilor la vrful capului i lungimea capului

De asemenea, segmentele braului i ale palmei sunt proporionate

n seciunea de aur, care apare n rapoartele dintre:
distana
de la vrful degetului mijlociu la umr i distana de la
vrful degetului
mijlociu la cot
distana
de la vrful degetului mijlociu la cot i distana de la
ncheietur la
cot
oasele

metacarpiene.

Aadar Omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci este o reprezentare

grafic ce ilustreaz remarcabil acest numr universal.
Vizionar n multe domenii ale tiinei, Leonardo da Vinci, rmne unul
dintre oamenii cei mai importani din epoca Renaterii i de peste
timp. Cuvintele notate de el cu un an naintea morii: Io

continuer (Voi dinui) concentreaz uriaa anticipare a forei lui

creatoare de neegalat.

COLEGIULNAIONALALEXANDRUIOANCUZA,
MUNICIPIULPLOIETI

Str.TreiIerarhinr.10,cod100010,Ploieti,Prahova
Tel/Fax+40344802070
www.liccuza.ro|liccuza@gmail.com
CodFiscal:2845389

Portofoliu
lalimbasiliteraturaromana
(editia20142015)

Nume:BoaruCristina

Clasa:aIXaF
Profesor:RadulescuCatalina

CurriculumVitae:

TudorArghezi

Datepersonale:

Nume:Theodorescu
Prenume:IonNae
Datasiloculnasterii:23.05.1880,laBucuresti
Domiciliu:Bucuresti
Starecivila:Casatorit
Nationalitate:Romn
Istoriceducational:18871891ScoalaprimaraPetrachePoenaru
18911896ScoalagimnazialaDimitieCantemir
LiceulSfantulSavaBucuresti

Istoricprofesional:poet,povestitor,nuvelist,eseist,romancier,gazetar
Performanteliterare:

Cuvinte potrivite, poezii, 1927

Icoana de lemn, tablete, 1929

Poarta neagr, tablete, 1930

Flori de mucigai, poezii, 1931

Cartea cu jucrii, poezii, 1931

Tablete din ara de Kuty, povestiri swiftiene, 1933

Ochii Maicii Domnului, 1934

Crticica de sear, poezii, 1935

Cimitirul Buna-Vestire, roman parabolic, 1934

Versuri, 1936

Ce-ai cu mine vntule?, 1937

Lina, roman, 1942

Eminescu, studiu critic, 1943

Versuri alese, 1946

Bilete de papagal, 1946

Una sut una poeme, 1947

Prisaca, 1948, poeme pentru copii

1907-Peizaje, 1955

Pagini din trecut, publicistic, 1955

Cntare omului, 1955

Frunze, 1961

Poeme noi, 1963

Cadene, 1964

Silabe, 1965

Rzlee, 1965

Versuri lungi, 1965

Ritmuri, 1966

Litanii, 1967

Noaptea, 1967

O Furnic

Testament

Referintecritice: n 1948 apare n ziarul PCR Scnteia, n patru episoade

consecutive, celebrul articol al lui Sorin Toma, fiul poetului proletcultist A. Toma,
intitulat "Poezia putrefaciei sau putrefacia poeziei", n care, printre altele, acuznd
pestilenialul poetic al lui Tudor Arghezi, autorul sancioneaz un "urt mirositor
vocabular". Articolul se ncheie cu o veritabil ameninare cu moartea. Scriitorul va fi
interzis imediat dup publicarea acestuia i se retrage din viaa public n csua lui
de la Mrior unde ar fi supravieuit, dup cum afirma, din vnzarea cireelor.
n perioada 1952 - 1967 poetul va fi reabilitat treptat, la sugestia lui Gheorghe
Gheorghiu Dej, este distins cu premii i titluri, ales membru al Academiei Romne,
srbtorit ca poet naional la 80 i 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje n regimul
comunist, ca i Mihail Sadoveanu, colabornd cu autoritile i scriind poezii sociale
pe placul acestora. Public poemul "1907 - peizaje", "Cntare omului", "Stihuri
pestrie", "Poeme noi", "Cu bastonul prin Bucureti". n 1967, poetul moare, fiind
nmormntat, alturi de Paraschiva, soia sa, n grdina casei din Str. Mrior, cu
funeralii naionale. Casa a rmas pn astzi muzeu, fiind meninut de fiica
sa, Mitzura Arghezi.

CurriculumVitae:
IonBarbu
Datepersonale:

Nume:Barbilian
Prenume:Dan
Datasiloculnasterii: 18.03.1895, Cmpulung-Muscel
Starecivila:Casatorit
Nationalitate:Romn

Istoriceducational:
1914-1921 studiaz matematica la Facultatea de tiine din
Bucureti
1921 -1924, i-a continuat studiile la Gttingen, Tbingen i Berlin

Istoricprofesional:(poetsimatematician)
n 1942 este numit profesor titular de algebr
n 1938 devine membru al asociaiei Deutsche Mathematische
Vereinigung (Uniunea matematic german)
1919-1961 scriitor

Performanteliterare:

Dup melci, Editura Luceafrul, 1921

Joc secund, Editura Cultura Naional, 1930

[Din ceas, dedus...]

Timbru

necatul

Increat

Lemn Sfnt

Legend

Secol

Suflet ptrecut

Oul dogmatic

Falduri

Riga Crypto i lapona Enigel

Domnioara Hus

Nastratin Hogea la Isarlk

Isarlk

Uvedenrode

In memoriam

Referinte critice:
Matematician de profesie, poetul a fost ispitit sa desprinda
numai spiritul disciplinei sale, adica alunecarea de la ses la pisc,

zborul in absolut spre ultima esenta, si sa-l aplice liricii in intelesul ca,
data fiind o ascunsa ordine in univers, jocul simbolurilor sa fie o cheie
de initiere, lata dar sensul temperamentului mai mult decat esteticei
lui I. Barbu: pitagorismul poetic, sublimarea obiectului pana unde
ingaduie arta, restabilirea unei ordini pe planul al doilea, a unei
corespondente oculte intre simboluri, instruirea de lucrurile
fundamentale, initierea in aceasta ordine launtrica prin imagini
esentiale si practice muzicale. Poezia se intelectualizeaza, fara a
cadea in inteligibil, caci poetul cauta inefabilul macrocosmic,
revelator al lucrului in sine, fugind de contingenta, pitoresc, analiza,
de claritatea clara, rationala, cultivand muzica de sfere, cunoasterea
extatica, orfismul."
(G. Calinescu - Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent,
editia a ll-a, revazuta si adaugita, Editura Minerva, Bucuresti, 1986, p.
892)
Eminesciana e si Riga Crypto si lapona Enigel, care e un Luceafar cu
rolurile inversate. Prapastia se deschide intre Crypto, simbolul
fortelor telurice, si Enigel, care se-nchina soarelui. Acest motiv al
soarelui e central in poezia de cunoastere a lui Barbu. Poetul
inchipuie trei faze succesive ale cunoasterii, inaintand in spirala, si
avand fiecare un simbol in plan astral: cunoasterea prin simturi,
roata inimii, e pusa sub semnul Venerei; cunoasterea intelectuala,
abstracta, sub semnul lui Mercur; cunoasterea simbolica, poetica, sub
acela al Soarelui. Ritmuri pentru nuntile necesare e o ilustratie
aproape didactica a spiralei."
(Nicolae Manolescu - Metamorfozele poeziei, EPL,
Bucuresti, 1968, pp. 102-l03)
Prin Ion Barbu are loc o brusca mutatie anticipatoare; eul poetic este
retras definitiv ca modul posibil al discursului, fiind substituit cu o
instanta textuala suverana ce dicteaza doar acele permutari
sintactice si prozodice, incluse in legile interne ale textualizarii. Nimic
nu este admis dincolo de oglinzile textului si de auto-constientizarea
acestuia divulgata prin semnale ascunse in propriile-i pliuri. Discursul
aboleste orice urma a realului, nutrindu-se nastratinesc cu ceea ce sar putea chema realitatea textuala. Auto-specularitatea, autoreflexivitatea si auto-referentialitatea sunt singurele operatii poetice
ce ingaduie procesul de translare textuala, proces ce se manifesta,

insa, prin figurarea unei corporalitati ambigui, decodificabile de catre

o instanta lectoriala implicata egal in actul scriiturii. Obiectul poeziei
va fi acum meta-poezia, iar procedeele discursului etaleaza practicile
infinite ale unei intertextualizari inevitabile. Metoda barbiana
reprezinta punctul de maxima al cautarilor autohtone si europene la
data publicarii locului secund (1930), ceea ce poate sa indice nivelul
evolutiei poeziei romanesti in ansamblu."
(Marin Mincu - Eseu despre textul poetic, voi. II, Editura Cartea
Romaneasca, Bucuresti, 1986, pp. 30-31)
"Pentru poet Isarlakul insemna cautarea unei Grecii mai directe, mai
putin filologice decat aceea a lui Nietzsche, mai exact o Grecie
simpla ipoteza morala, din care deriva o norma de civilizatie si
creatie. Dincolo de speculatiile referitoare la modelul sau real Giurgiul sau localitatea Hisarlak din Turcia - cetatea barbiana are o
existenta pur spirituala. Ea este un sublimat greco-turc, unde hazul
Hogii Nastratin se impleteste cu meditatia amara despre istoria
noastra rasariteana. Aspirand, asadar, la un helenism neistoric,
eidetic, Isarlakul instituie o ordine doar asemanatoare celei de
dinaintea miraculoasei lasari pe aceste locuri a zapezii rosii - dreapta,
justitiara turcime."
(Mircea Muthu - Dictionar analitic de opere literare romanesti,
coordonator Ion Pop, voi. II, E-L, Editura Casa Cartii de Stiinta, ClujNapoca, 2000, p. 184)
"Cateva poezii din deschiderea volumului (Joc secund, n.n.) ofera, de
la inaltimea ultimei etape a scrisului barbian, sugestii esentiale
pentru interpretarea poeziei ca joc secund, mai pur: (Din ceas,
dedus), Timbru, Crup. Cea dintai aproximeaza sensul actului creator
ca remodelare, prin concentrare si abstragere din accidental si
temporalitate (din ceas, dedus) a jocului lumii fenomenale, in
oglinda unui spirit ce elimina superfluul, ce elibereaza de lestul
materiei impure (inecarea cirezilor agreste), unifica fragmentarul
intr-o viziune imnica atotcuprinzatoare si definitiva (poetul ridica
insumarea de harfe rasfirate si cantec istoveste). Definit ca nadir
latent, situat simbolic intr-o pozitie opusa zenitului lumii
fenomenale, eul poetic invita astfel la o initiere in cantecul ascuns
al poeziei."
(Ion Pop - Dictionar analitic de opere literare romanesti, coordonator

Ion Pop, voi. II, E-L, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2000,
p. 282)
"Intre 1920 si 1924 sirul poeziilor publicate de Ion Barbu prezinta o
indoita si comuna trasatura narativa si pitoreasca. Abstractismul
primelor poeme este acum parasit. O unda de interes pentru viata,
natura si particularitatile mediului sau da noii sale inspiratii simplitate
si umor. () Ceea ce iese la iveala este un aspect neasteptat al poeziei
sale, dar pe care fire mai ascunse continua a-l lega de etapa
anterioara. Abia acum dioni-sianismul ca sentiment mistic al naturii
coboara in sfera evenimentelor sale intime, amintirea literara devine
traire autentica. Poemul narativ Dupa melci este rodul acestei
insumari mai adanci si al acestei apropieri de sine."

AdamsiEva
Urndu-i-se singur n stihii,
A vrut i Dumnezeu s aib-n cer copii
i s-a gndit din ce s-i fac,
Din borangic, argint sau promoroac,
Frumoi, cinstii, nevinovai.
Se puse-aezmntul dintre frai.
Dar i-a ieit cam somnoros i cam
Trndav i nrva strmoul meu
Adam;
C l-a fcut, cum am aflat,
Cu praf i nielu scuipat;
Ca s ncerce dac un altoi
De stea putea s prind pe noroi,
C, de urt, scuipnd n patru zri,
Stingher,
Fcuse i luminile din cer.
Dar iat c l-a nimerit,
Din pricina aluatului, greit,
i c Adam, ntiul fiu
Al Domnului, ieise, parc, i zbanghiu.
Nu-i vorb, nici o poz nu ne-nva
Cum ar fi fost omul dinti la fa.

Nici unda lacului nu l-a pstrat,

n care se-oglindea la scptat.
Puterea lui dumnezeiasc,
Dormind mereu, cta s-l mai trezeasc;
I-a rupt un os din coaste, ceva,
i-a zmislit-o i pe Eva.
Mai poi csca de lene, iari,
Cnd ai o sor i-un tovar?
S-au luat de mini i-au cutreierat
Grdina toat-n lung i-n lat.
S nu te miri c, ovind i mici,
Li se julea i nasul prin urzici.

Porunca
Prin Rai copiii au dus-o foarte bine,
Cum ar fi dus-o oriicine,
Jucndu-se cu gzele i iezii
Care sreau pe mugurii livezii
Nici: Culc-te devreme! Nici Te
Scoal!
Nu era cine ine socoteal
C ntrzii, Adame, de la coal,
C lecia s-o spui fr greeal,
C, Eva, nc nici te-ai pieptnat
i te gsete prnzul tot n pat.
Nimic, nici tai, nici mame, nici ddace,
Nici profesoar, rea ca o rgace,
Nici dasclul cu zgrci n beregat
Care s scie biatul i pe fat.
Totul era de glum i de joac
i ateptai doar pomii s se coac.
Dar ce-i veni ntr-o zi lui Dumnezeu
C se-art ncins n curcubeu
i dete-ntile porunci
Anume ce-i iertat i nu e s mnnci.
-Din pomul acesta, Evo i Adame,
S nu v-atingei nicidecum de poame.

De unde nu, cunoate-i ce v-ateapt:

Pedeapsa mea cea crncen i dreapt.
- Ai auzit?
- Am auzit!
- ce fel,
C se mnie Domnul, nsui el?
- Mi-e tare poft, dragul meu, s gust
Tocmai din pomul la, plin de must.

Pedeapsa
Credeau c Domnul e culcat
i n-o s tie ce s-a ntmplat,
C n-avea doar fluturii iscoade
La fietecare soi de roade.
Ea, cam neroad, dnsul, cam netot,
Nu se-ateptau c Domnul vede tot:
C ochiul lui deschis, ntr-adevr,
i deprtrile le vede n rspr.
Nici nu-nghiiser o-mbuctur
C-au fost i prini cu ea n gur,
i cel puin nu apucase
S puie poame n sn, vreo cinci sau ase.
El, Dumnezeu, venind n rotogoale,
n suprarea Prea Sfiniei Sale
I-a luat din scurt, poruncile tiute
Cum le-au clcat aa de iute.
Adam pe Eva lui o a prt
Eva pe arpe, care s-a trt.
Nici unul n-a voit s-aleag,
S-i ia asupra-i vina lui ntreag.
De mielie, nu att de furt,

Rspunsul aspru fu i scurt;

C Dumnezeu lovete-ntotdeauna
Mai tare dect faptele minciuna.
Din Raiul dulce i din tihna bun
Domnul i-a dat afar, n furtun.

Ion Barbu - Dup Melci

Dintr-atatia frati mai mari:

Unii morti,
Altii plugari
Dintr-atatia frati mai mici:
Prunci de treaba,
Scunzi, peltici,
Numai eu rasad mai ru
Dintr-atatia (prin ce har?)
M brodisem sui, hoinar.
Eram mult mai prost pe-atunci
Cnd Paresim da prin lunci
Cu pietrisul de albine,
Ne parea la toti mai bine:
Tanci ursuzi,
Desculti si uzi
Fetiscane
(Cozi plavane)
Infasate-n lungi zavelci
O porneau n turma bleaga
S culeaga
Ierburi noi, craite, melci
Era umed la bordei
Si tuleam si eu cu ei.
I
Tot asa o data, iar,
La un sfant prin Faurar
Ori la sfintii Mucenici
Tarla noastra de pitici

Odihnea pe creasta, sus,

- Eu voinic prea tare nu-s.
Rupt din fuga
Subt o gluga
De aluni, pe buturuga
Odihnii
Si eu curand..
Vezi, atunci mi-a dat prin gnd
Ca tot stand si alegand
Jos pe vraful de foi ude
Prin lastari si vrejuri crude,
S-ar putea s dau de el,
Melcul prost, incetinel
In ungher adnc, un gnd
Imi soptea ca melcul bland
Din mormant de foi, pe-aproape
Cheama Omul s-l dezgroape
Si pornii la scotocit
(Cu noroc, cci la-m gasit)
Era tot o mogaldeata
Ochi de bou, dar cu albeata:
Intre el si ce-i afar
Strejuia un zid de var.
-Ce s fac cu el asa?
S-l arunc nu mi venea
Vream s vad cum se dezghioaca
Pui molatic, din ghioaca :
Vream s vad cum iar invie
Somnoros, din colivie
Si de-a lungul, pe pmnt
M-asezai cuacest descant :
- Melc, melc,
Cotobelc,
Ghem vargat
Si ferecat;
Lasa noaptea din gaoace,
Melc natang si f-te-ncoace
Nu e bine s te-ascunzi
Sub paretii grei si scunzi
Printre vreacuri cerne soare,
Colti de iarba pe razoare

Au zvacnit iar muguri noi

Pun pe ramura altoi.
Melc, melc,
Cotobelc,
Iarna leapada cojoace
Si tu singur n gaoace!
Hai, iesi,
Din cornoasele camesi!
Scoate patru firisoare
Stravezii, tremuratoare,
Scoate umede si mici
Patru fire de arnici;
Si agata la festile
Ciufulite de zambile
Sau la fir de margarint
Inzauatul tau argint
Peste gardurile vii
Dinspre vii,
Ori de vrei si mai la vale,
In tarlale
-Tipareste brau de bale
Dupa ce l-am descantat
L-am pus jos
Si-am asteptat
Inserase mai de-a bine
Crengi uscate peste mine,
Bazaind la vantul stramb
Imi ziceau rastiti din dramb
Nazdravana de padure
Jumulita de secure,
Scurt, furis
Inghitea din luminis.
Din lemnoase vagauni,
Capcauni
Ii vedeam piezisi cum casca
Buze searbade de iasca;
Si intorsi
Ochi bubosi
Innoptau sub frunti pestrite

De parose
Si barboase
Joimarite.
Si cum stau sub vant si frig
Strans carlig,
-Iscodind cu ochii treji
Mai de sus de brana, drumul
Unde seara tese fumul
Multor mreji;
De sub vreascuri vazui bine
Repezita inspre mine
O gusata cu gateji.
Chiondoras
Cata la cale:
De pe sale,
Cnd la deal si cnd la vale,
Curgeau betele taras.
Iar din plosca ei de gusa
De matusa
Un taios, un aspru: hrrsi..
Plans prelung cum scoate fiara,
Plans dogit,
Cnd un sarpe-i musca ghiara,
Muget aspru si largit
De vuia din funduri seara
-Mi-a fost frica, si-am fugit!
II
Toata noaptea viscoli
Inca bine n-ajunsesem
Ca porni duium, s vie
O vifornita tarzie
De Paresemi.
Vntura, strnind glceava
Alba pleava;
Si cadeau si maruntei
Bobi de mei
(Ningea bine, cu temei).
In bordei
Foc vrtos mnca napraznic

Retevei.
Pe coliba singur paznic
M-au lasat c-un vraf de pene
Rar, le culegeam alene:
Mosul Iene
Razbatea de prin poiene
S-mi dea genele prin gene.
Si trudie,
Langa vatra prigonit
Privegheam prelung tciunii
Umbre dese,
Ca paunii,
Imi roteau pe hornul sui
Leasa ochilor verzui.
Si-mi ziceam n gnd:
Dar el,
Melcul, prost, incetinel?
Tremura-n ghioaca, varga,
Nu cumva un vant s-l sparga:
Roag vantul s nu-l fure
Si s nu mai biciuiasca
Barbi de muschi, obraji de iasca,
Prin padure.
Roaga vantul s se-ndure
De la jarul straveziu,
Mai tarziu,
Somnoros venii la geam.
(Era-nalt, nu ajungeam.)
Dar prin sticla petecita,
Dar prin ghiata nclcita,
Fulgera sul lung de har,
Prapadenia de-afar:
Podul lumii se surpase
Iar pe case,
Pana sus, peste colnic,
Albicioase
Ori foioase
Cadeau cepi de arbagic.
Viu mi adusei aminte.
Ce-auzisem inainte,

De o noapte intre toate

Urgisita,
Cnd, pe coate,
Guri spurcate
Sufl vapt
S drme
Din pmnt
Cnd, pe-un sloi, rupnd din pita,
Baba Dochia-nvlit
Cu opt sarici
Sta covrig,
Sta, nghite
Si sughite
Si se vaicara
De frig.
- Hei, e noaptea-aceea poate!
Inapoi
La fulgii moi
Cumpenind a somn, pe coate,
Cu tot gandul, sus, la-el,
Soptii:
Melc incetinel,
Cum n-ai vrut s iesi mai iute!
Nici vifornit, nici mute
Prin paduri nu te-ar fi prins
Iar acum, cnd focu-i stins,
Hornul nins,
Am fi doi s-alegem pene
Si alene
S chemam pe mosul Iene
Din poiene,
S ne-nchida:
Mie, gene;
Tie,
Cornul drept,
Cel stng,
Binisor,
Pe cnd se frng
Lemne-n crng,
Melc natng,
Melc natng!
III

Dintre pene si cotoare

Gata nins,
Cum mija un pic de soare
Pe ntins
(In cmpie
Colilie
Razboind cu lunecusul
Din tpoi saltnd urcusul),
Inaltat la dmbii prinsi,
M-intorsei subt alunis,
Il zarii langa culcusu-i
De frunzis.
Era, tot, o scorojita
Limba vanata, sucita,
O nuia, ea un hengher
Il tinea n zgarzi de ger!
Zale reci,
Aspre benti ce se-ntretaie,
Sus, pe vreascurile seci,
Il prindeau:
O frunza moarta, cu pastaie.
Si pe trupul lui zgarcit
M-am plecat
Si l-am bocit:
- Melc, melc, ce-ai fcut
Din somn cum te-ai desfacut?
Ai crezut n vorba mea
Prefacuta Ea glumea!
Ai crezut ca ploua soare,
C-a dat iarba pe razoare,
Ca alunul e un cantec
- Astea-s vorbe si descantec!
Trebuia s dormi ca ieri,
Surd la cnt si imbieri,
S tragi alt oblon de var
intre trup si ce-i afar
- Vezi?
Iesisi la un descantec;
Iarna ti-a muscat din pntec
Ai pornit spre lunci si crng,

Dar pornisi cu cornul stng,

Melc natng,
Melc natng!
Iar cnd vrui s-l mai alint
Intinsei o mna-amara
De plans mult.
si, drdind,
Doua coarne de argint
Rasucit, se frmar.
Ca e ciunt, nu m-am uitat
Ci, n punga lui cu bale,
Cu-insutite griji, pe cale
L-am purtat
Leganat:
Punga mica de matasa
Iar acasa
L-am pus bine
Sus, n pod
(Tot langa mine),
Ca s-i cnt din cnd n cnd
Fie tare
Fie-n gnd:
Melc, melc,
Cotobelc,
Ploua soare
Prin fneturi si razoare,
Lujerii te-asteapta-n crng
Dar n-ai corn
Nici drept,
Nici stng;
Sunt n sn la mosul Iene
Din poiene:
Cornul drept,
Cornul stng
- Iarna coarnele se frng, Melc natng, Melc natng!

Marcus Tullius Cicero

Marcus Tullius Cicero (100-43 i.Hr.) a jucat un rol important

in perioada de sfarsit a Republicii romane. Activitatea sa literara si
politico-sociala s-a concretizat in domenii atat de numeroase,
incat Cicero poate fi calificat drept un om universal, homo
universalis. El a fost autorul roman care a exercitat cea mai
profunda influena asupra literaturii latine si s-a manifestat ca
unul dintre cei mai prolifici scriitori, mai prolific chiar decat
Seneca si Augustin.

Viaa

Cicero s-a nascut la Arpinum, intr-o familie de cavaleri si notabili

municipali. Dupa ce a urmat cursurile scolare obisnuite la Arpinum,
Cicero este dus la Roma de catre tatal sau, pe cand avea 17 ani, iar
in 88 i.Hr. asculta expunerile lui Philon din Larissa, exponent al Noii
Academii si elev al lui Carneade. A debutat ca orator si avocat in 81
i.Hr. Pentru a-si desavarsi formaia intelectuala, audiaza la Atena
prelegerile filosofilor, iar in insula Rhodos devine elevul oratorului
Molon. Incepe o cariera senatoriala si se angajeaza in viaa politica.
In 76 i.Hr., Cicero devine quaestor, iar apoi senator. In iulie 64 i.Hr.
este ales consul pentru anul 63 i.Hr. In timpul consulatului sau, Cicero
descopera asa numita conjuraie a lui Catilina. El va ordona arestarea
si executarea complicilor lui Catilina - fapt ce atrage nemulumirea
partidei popularilor in frunte cu Caesar, care-l va urmari cu
inversunare. Dupa 60 i.Hr., orientarea politica si existena lui Cicero
intra intr-o adanca criza. Incepand din martie 58 i.Hr., petrece mai
mult de un an de exil in Grecia; este o perioada foarte dificila pentru
el. Dupa ce, in 51-50 i.Hr., fusese proconsul in Cilicia, Cicero a
incercat in van sa-i reconcilieze intre ei pe Caesar si Pompeius, aflai
acum in conflict. In cele din urma trece de partea lui Pompeius si a
optimailor republicani, insa dupa infrangerea acestora, se afla

printre primii care se intorc in Italia si obin iertarea din partea lui
Caesar. Dupa asasinarea lui Caesar, in care se prea poate sa fi fost
implicat, Cicero devine destul de rapid seful republicanilor, sperand
intr-o instaurare a republicii, lucru care atunci era imposibil. A
incercat sa-l manipuleze pe tanarul Octavianus (viitorul imparat
Augustus, 27 i.Hr.-14 d.Hr.) impotriva lui Marcus Antonius, pe care il
considera cel mai primejdios dusman al republicii, insa fara succes. In
7 decembrie 43 i.Hr. a fost ucis chiar de catre oamenii lui Marcus
Antonius.

Opera
Cicero a alcatuit o opera imensa. Se pot distinge in primul rand
discursurile ciceroniene in numar de 58, care reprezinta o fericita
armonizare intre talentul nativ, (ingenium), cultura vasta (doctrina) si
practica forului (usus forensis). Discursurile acopera o perioada de 38
de ani (81-43 i. Hr.) de activitate retorica pusa in slujba cetaeanului
si a cetaii, "de la interesul sau nevoia carora niciodata nu m-au
sustras odihna, placerea sau somnul" (Pro Archia poeta, VI, 12). Intre
aceste discursuri se disting : In Verrem (Impotriva lui Verres) - o serie
de sapte discursuri inute in 70 i.Hr. impotriva lui C. Verres,
guvernatorul nedemn al Siciliei (73-70 i.Hr.), care era acuzat de a fi
comis abuzuri foarte grave si malversaiuni in timpul guvernarii
Siciliei; se remarca de asemenea In Catilinam (Impotriva lui Catilina,
Catilinarele), poate cele mai cunoscute cuvantari ciceroniene
pronunate impotriva lui L. Sergius Catilina, dupa descoperirea
conspiraiei acestuia impotriva republicii; celebre sunt si cele 14
discursuri pronunate impotriva lui Marcus Antonius, In Marcum
Antonium, care dorea sa urmeze politica lui Caesar.

Cicero s-a remarcat si ca un teoretician al artei retorice, fiind

socotit unul dintre parinii oratoriei antice. In tratatele sale, el face o
incursiune in istoria oratoriei antice si o analiza a principalelor

curente retorice care aveau adepi in epoca sa (aticismul si

asianismul), dezbatand problema formarii oratorului si a funciei sale
in societate; oratorul ideal (orator summus et perfectus) este, in
concepia lui, prototipul omului si cetaeanului desavarsit, o
personalitate complexa. El isi materializeaza ideile in tratate
numeroase, dintre care sunt demne de amintit: De oratore libri tres
(Trei cari despre orator) - tratat alcatuit in 55 i. Hr., dedicat lui
Quintus, fratele sau si redactat sub forma unui dialog intre
celebritaile forului roman Crassus si Marcus Antonius (omonim al
generalului); Partitiones oratoriae (Diviziunea parilor artei elocinei)
alcatuit in 54 i.Hr., un adevarat manual de retorica in forma dialogala
intre Cicero-tatal si fiul sau Marcus; deosebit de valoroase sunt si alte
doua lucrari ca Brutus, scris in 46 i.Hr., in care Cicero isi proclama
idealurile sale de armonizare a tuturor ideilor scolilor retorice,
opunandu-se curentului aticist, prea simplu si sobru, care aparuse la
Roma intre 51-50 i.Hr. si tratatul Orator, unde Cicero isi apara din nou
idealul sau retoric moderat, ameninat de influena crescanda a
aticismului. Cicero are, de asemenea, o deosebita pasiune pentru
filosofie, insuflata, dupa propria-i marturie, de reprezentanii
principalelor doctrine din acea vreme (epicureismul, stoicismul,
neoacademismul) pe care ii audiase la Roma sau in Grecia, cu unii
dintre ei pastrand relaii chiar familiare (cum ar fi stoicii Diodotus si
Posidonius, academicienii Philon si Antiochos).

Cicero se va dedica intru totul filosofiei dupa anul 56 i.Hr., cand,

dezamagit de situaia politica, cauta un rost al existenei sale in scris,
propunandu-si sa dea Romei o literatura filosofica proprie, in masura
sa o elibereze de sub tutela spirituala a Greciei. Opera sa filosofica,
chiar daca nu reprezinta un corpus doctrinar, trebuie apreciata
pentru adaptarea modelelor filosofiei grecesti la spiritualitatea si
mentalitatea romana si, mai ales, pentru impunerea unui limbaj
filosofic latin, la crearea caruia Cicero are un merit incontestabil.
Dintre lucrarile sale cu caracter filosofic, merita menionate: De
republica (Despre stat) - dialog politic pe tema celei mai bune forme

de guvernare si a calitailor conducatorului ideal; De legibus (Despre

legi) - tot un dialog politic pe tema legislaiei si a tipului ideal de
constituie; De natura deorum (Despre natura zeilor) - scriere pe
tema existenei si esenei divinitaii; De divinatione (Despre divinaie)
- abordand tema divinaiei ca har si arta a prezicerii viitorului; si in
sfarsit De fato (Despre destin) - o expunere asupra problemei
destinului.
Cicero are si o vasta corespondena (peste 800 de scrisori)
scrisa intre anii 68 si 43 i.Hr., care este in acelasi timp un dosar
intim al scriitorului si o adevarata fresca a vieii Romei din vremea
sa. Omul Cicero ni se descopera aici cu o surprinzatoare
sinceritate prin atitudinile politice si civice, prin viaa zilnica din
for sau din familie.

Principalele opere :

Discursuri:
Pro Quinctio, Pro Roscio Amerino, Pro Roscio Comodeo, De Lege
Agraria Contra Rullum, In Verrem, De Imperio Cn. Pompei, Pro
Ccina, Pro Cluentio, Pro Rabirio Perduellionis Reo, In Catilinam I-IV,
Pro Murena, Pro Sulla, Pro Flacco, Pro Archia, Post Reditum in Senatu,
Post Reditum in Quirites, De Domo Sua, ,De Haruspicum Responsis,
Pro Cn. Plancio, Pro Sestio, In Vatinium, Pro Clio, De Provinciis
Consularibus, ,Pro Balbo, Pro Milone, In Pisonem, Pro Scauro, Pro
Fonteio, Pro Rabirio Postumo, Pro Marcello, Pro Ligario, Pro Deiotaro,
Philippics.

Opere filozofice:

De Inventione, De Optimo Genere Oratorum, Topica, De Oratore,

De Fato, Paradoxa Stoicorum, De Partitione Oratoria, Brutus,
Orator, De Re Publica, De Consulatu Suo, De Legibus, De Finibus,
Tusculan Disputationes, De Natura Deorum, Academica, Cato
Maior de Senectute, Laelius de Amicitia, De Divinatione, De
Officiis, Commentariolum Petitionis.

Scrisori:

Ad Atticum, Ad Familiares, Ad Quintum, Ad Brutum

Platon
filosoful modern al Antichitii

Omul care, de-a lungul vieii, i-a luat rmas

bun de la plcerile i de la podoabele trupului, pe
care le socotea strine de el i duntoare, omul
care, dimpotriv, i-a dat toat silina s nvee ceva,
care, n loc de podoabe strine, a vrut pentru sufletul
su podoabele cele adevrate: cumptarea i
dreptatea, curajul, libertatea i adevrul, omul acesta
trebuie s aib ncredere n luminarea sufletului su.
(Phaidon, Editura Humanitas, 2006, pp. 139-140).
Platon (427-347 .Hr.), alturi de elevul su, Aristotel,
reprezint culmea gndirii filosofice antice. Scrierile
sale au fost studiate intens de muli Sfini Prini, iar
unele idei au fost preluate i remodelate
corespunztor nvturii cretine.
Elevul lui Socrate, profesorul lui Aristotel

Platon s-a nscut n Atena, ntr-o familie aristocratic cu

strmoi ilutri. Tatl su, Ariston, era unul dintre descendenii
regelui Codros, iar mama sa, Perictione, era membr a unei familii
nrudite cu cea a marelui legiuitor Solon. Aplecarea spre filosofie a lui
Platon a fost i o ncununare a strdaniilor culturale nfptuite de
naintaii si. Numele su de natere a fost Aristocles, dar a primit
porecla de Platon, datorit pieptului su lat. n jurul vrstei de 20 de
ani a devenit un ucenic fidel al lui Socrate, pe care nu-l va prsi
niciodat, pn la condamnarea la moarte a acestuia. Fiind bolnav,
Platon nu a putut participa la ultimele momente din viaa maestrului
su. Din relatrile celor prezeni va scrie dialogul Phaidon, avnd
drept tem sufletul i protagonist principal pe Socrate. Aproape toate
scrierile platoniciene poart forma dialogului, iar Socrate este
pretutindeni prezent, conducnd discuia cu miestrie. Nu este de
mirare c Platon a format mai trziu o adevrat coal filosofic n
jurul su, printre ucenici numrndu-se i perseverentul Aristotel.

Marea Academie

Platon a fost mereu un spirit ntreprinztor i activ, venic n

cutare de noi cunotine, nsetat de realizarea unor noi opere sau de
ascultarea unor maetri. De aceea a ntreprins nenumrate cltorii,
printre zonele vizitate numrndu-se Egiptul, sudul Italiei sau
Siracuza. n Siracuza a revenit de mai multe ori, fiind apreciat de
conductorul local, Dionisios cel Btrn, iar mai trziu va deveni
profesorul fiului acestuia, Dionisios cel Tnr. Cu toate aceste
peripluri, Platon a petrecut suficient timp n Atena, reuind s i
deschid aici o coal. Deoarece locul ales era poziionat lng

gimnaziul nchinat lui Heros Akademos, denumirea a fost

transformat n academie. Cum Platon a fost foarte preocupat nu
doar de filosofie, ci i de studii politice, Academia nfiinat de el a
devenit n timp o adevrat pepinier de funcionari i oameni
politici. Ea va funciona peste 900 de ani, fiind nchis din ordinul
mpratului Iustinian, n anul 529 d.Hr. Dup nfiinarea Academiei,
Platon se ntoarce n Siracuza, unde spera s poat nfptui planul
su de realizare a unei legturi ntre filosofie i politic. Platon
preciza n debutul crii a aptea din scrierea sa Republica: Dac
ori filosofii nu vor domni n ceti, ori cei ce sunt numii acum regi i
stpni nu vor filosofa autentic i adevrat, i dac acestea dou puterea politic i filosofia - n-ar ajunge s coincid, i dac
frumoasele firi care acu se ndreapt spre vreuna din ele, dar nu i
spre cealalt, nu vor fi oprite s procedeze astfel, nu va ncpea
contenirea relelor pentru ceti i neamul omenesc i nici aceast
ornduire pe care am parcurs-o cu mintea nu va deveni vreodat
posibil, spre a vedea lumina soarelui. Dionisios cel Tnr l
dezamgete, alegnd s rmn un simplu tiran i excluznd treptat
filosofia din viaa sa. Platon a plecat din lumea aceasta la vrsta de
aproape 80 de ani, ngndurat n privina viitorului politicii i
filosofiei.

Cele trei principii ale conducerii

Platon ne-a lsat numeroase sfaturi privitoare la eficacitatea

conducerii i modurile n care aceasta trebuie exercitat. n esen,
acestea se reduc la trei principii fundamentale pe care orice lider
trebuie s le respecte. Primul dintre acestea se refer la cunoaterea
binelui. Fiecare conductor este dator ca, printr-o disciplin
intelectual i moral s ajung la deosebirea binelui de ru i s
urmeze calea cea bun. Cel de-al doilea se refer la necesitatea unei
educaii prelungite a viitorului lider. n opinia lui Platon, fiecare om

care aspir s devin liderul celorlali este dator s aib o cultur i o

pregtire cu mult superioar maselor. Cel de-al treilea principiu
cuprinde existena timpului liber. Cine nu i poate permite luxul de a
gndi i nu are suficiente resurse materiale pentru a o face, nu va
reui s se desvreasc suficient. Privind aceste trei principii din
perspectiva lumii moderne, vedem c sunt foarte aplicate n viaa
curent. n domeniul unei FIRME actuale, programele de perfecionare
i planificarea ocup tot mai mult timp, din pcate nu i deosebirea
metodelor bune de cele rele. Din punct de vedere cretin, principiile
lui Platon nu pot fi considerate universale. n cretinism vorbim n
primul rnd de vocaia sfineniei, iar aceasta nu este dependent de
cultur sau resurse materiale, ci de curie. De asemenea, nu poi
ajunge la deosebirea binelui de ru dac nu ai ajutorul lui Dumnezeu.

Legenda literelor

Sunt foarte incitante parabolele pe care Platon le aduce n

discuie n scrierile sale. Astfel, n dialogul Phaidros, Platon
menioneaz legenda de origine egiptean a apariiei literelor. Aici se
spune c zeul Theuth a creat literele i l-a vestit pe faraonul Thamus
de descoperirea sa. Faraonul nu a fost deloc entuziasmat de noua
tiin i i-a mprtit temerile sale zeului: Scrisul va aduce cu sine
uitarea n sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le inerea de
minte; punndu-i credina n scris, oamenii i vor aminti din afar,
cu ajutorul unor icoane strine, i nu dinluntru, prin cazn proprie.
Leacul pe care tu l-ai gsit nu e fcut s nvrtoeze inerea de minte,
ci doar readucerea aminte. Ct despre nelepciune, nvceilor ti,
tu nu le dai dect una prelnic, i nicidecum pe cea adevrat. Dup
ce cu ajutorul tu vor fi aflat o grmad de prin cri, dar fr s fi
primit adevrata nvtur, ei vor socoti c sunt nelepi nevoie

mare, cnd de fapt cei mai muli n-au nici mcar un gnd care s fie
al lor. Unde mai pui c sunt i greu de suportat, ca unii ce se cred
nelepi fr ca de fapt s fie (Phaidros, Edit. Humanitas, 2006,
p.138). Platon ne atrage atenia prin aceast parabol c nu este
nelept cel care citete mult, ci cel care nelege multe. Este imposibil
s devii o persoan dezvoltat intelectual dac evii s gndeti.
Orict de mult am citi, fr gndire i fr o practic susinut a
principiilor adoptate nu putem s cretem spiritual.

Discursuri slabe i oratori puternici

Aa cum era normal, n acea vreme, cine dorea s fie

filosof trebuia s studieze o serie de tiine conexe: matematica,
astronomia, muzica sau retorica. Retorica era foarte preuit i
atrgea foarte muli oameni dornici s o nvee. Din pcate,
majoritatea nelegeau prin retoric o tiin a cuvntului prin care
poi ajunge s controlezi oamenii i s i neli. Platon o pune, ns, n
legtur cu medicina. n amndou aceste arte (medicina i retorica)
se cere analizat o natur: n prima, natura trupului, n cealalt,
natura sufletului; cci, dac vrem s-i dm trupului sntate i putere
cu ajutorul leacurilor i al hranei, nu ne putem restrnge la rutin i
experien, ci trebuie s recurgem i la arta medicinei; i, la fel, dac
vrem s-i trecem sufletului convingerea pe care o dorim i virtutea,
trebuie s o facem cu ajutorul unor vorbiri i practici care s urmeze
anumite reguli. (Phaidros, p. 129) Scopul principal al retoricii nu era
manipularea oamenilor, ci ncercarea de a le vindeca sufletele. De
aceea, exerciiul retoricii era necesar, iar tiina discursului nu putea
fi mrginit doar la rutin i experien, ci trebuia s se supun unor
reguli amnunite. Toate aceste reguli ndeplineau un el comun:
cunoaterea n detaliu a sufletului. Deoarece puterea discursului st

n faptul de a fi o cluz a sufletului, cel care i dorete s ajung

orator trebuie negreit s tie cte sunt formele pe care le poate
mbrca sufletul. (Phaidros, p.132)
Pn n prezent rmne un singur lucru care i deosebete esenial pe
oratorii buni de manipulatori: dragostea de oameni, dar numai
Dumnezeu i poate da discernmntul de a percepe aceasta.

Qui
ntilian

Marcus Fabius Quintilianus sau Quintilian (n. 35 - d. 100) a fost

un retor i pedagog roman, fiind, alturi de Cicero, unul dintre
renumiii oratori i scriitori latini. Originar din Peninsula Iberic (Hispania), a studiat
la Roma, devenind profesor de retoric i avocat. I s-a ncredinat educaia nepoilor
mpratului Vespasian.
Lucrarea sa, De institutione oratoria ("Despre oratorie") este primul tratat sistematic
de pedagogie, fiind un punct de referin important pentru colile medievale de
retoric i n literatura renascentist.
Viaa

Quintillian s-a nscut c. 35 d.Hr. n Calagurris (astzi Calahorra, La Rioja), n

provincia roman Hispania. Tatl su, de o educaie aleas, l-a trimis la Roma pentru
a studia retorica, la nceputul domniei lui Nero. Pe cnd se afla acolo, i-a cultivat
relaia cu Domitius Afer, care a murit n 59. A fost ntotdeauna obiceiul... ca tinerii cu
ambiii n ceea ce privete viaa public s se concentreze asupra unui model mai n
vrst... pe care s l considere mentorul lor (Kennedy, 16). Quintilian l-a luat n mod
evident pe Afer drept modelul su, ascultndu-l vorbind i ascultndu-i discursurile
din tribunale. Afer a fost considerat mai degrab un orator auster, clasic, ciceronian,
n comparaie cu majoritatea celor din timpul lui Seneca, i este posibil ca Afer s fi
inspirat dragostea lui Quintilian pentru Cicero.
La ceva timp dup moartea lui Afer, Quintilian s-a ntors n Spania, posibil
pentru a profesa n tribunalele provinciei sale. Cu toate acestea, n 68, s-a ntors
la Roma ca parte a suitei mpratului Galba, succesorul de scurt durat a lui Nero.
Quintilian nu pare s fi fost un sftuitor apropiat al mpratului, ceea ce probabil i-a
asigurat supraviuirea dup asasinarea lui Galba petrecut n 69.
Dup moartea lui Galba, i n timpul haoticului An al celor patru mprai care a
urmat, Quintilian a deschis o coal public de retoric. Printre discipolii si s-au
numrat Pliniu cel Tnar, i posibil Tacitus. mpratul Vespasian l-a numit consul.
mpratul n general nu era interesat n mod deosebit de arte, dar... era interesat de
educaie ca mijloc de creare a unei clase conductoare responsabile i inteligente
(19). Acest subsidiu i-a permis lui Quintilian s dedice mai mult timp colii, din

moment ce l-a eliberat de probleme financiare importante. n plus, a continuat s

apar n tribunale, argumentnd n favoarea clienilor si.
Despre viaa lui personal se cunosc foarte puine. n Institutio Oratoria, el
menioneaz o soie care a murit tnr, precum i doi copii care au murit naintea
lui.
Quintilian s-a retras din predat i profesat n 88, n timpul domniei
lui Domiian. Retragerea sa este posibil s fi fost grbit de sigurana financiar de
care se bucura i de dorina sa de a-i tri ultimii ani n relaxare. Quintilian a
supravieuit mai multor mprai; domniile lui Vespasian i Titus au fost relativ
panice, dar Domiian avea o personalitate dificil i n cele mai bune momente ale
sale. Cruzimea i paranoia crescnd a lui Domiian este posibil s-l fi determinat pe
Quintilian s se distaneze cu grij de mprat. mpratul nu pare s se fi suprat; n
anul 90, Quintilian a fost numit tutore pentru cei doi strnepoi i motenitori ai lui
Domiian. Totui nu este neaprat un semn de ncredere; pn s-i termine
Quintilian Institutio Oratoria, cei doi tineri - poteniali rivali la un tron nesigur dispruser n exil (Murphy, xx). Altfel, Quintilian i-a petrecut ultimii ani lucrnd la
Institutio Oratoria. Data exact a morii sale este necunoscut, dar se consider c
a fost n jurul anului 100. Nu pare s fi trit mult timp dup Domiian, care a fost
asasinat n 96.

Comparatie intre elevul modern si elevul

rensacentist:
Fragmentul extras din opera literara Gargantua si
Pantagruel de Francois Rabelais prezinta modelul elevului
renascentist. Acesta era elevul cu o tinuta decenta si uniforma care
putea afla informatii de la scoala sau din carti. Era totui un elev
serios, contiincios, respectuos fata de printi sau cei din jur . Nu
avea calculator, internet sau telefon mobil, dar stia ca cel mai
important lucru este sa isi intareasca puterile mintii si ale sufletului
si, prin urmare, stia cum sa faca diferenta intre esenta si aparenta.
De asemenea, elevul renascentist era mai sanatos pentru ca nu avea
posibilitatea de a alege mncruri care contin tot felul de aditivi.
Spre deosebire de elevul modern, acesta invata limba
elina, latina, ebraica sfintelor Scripturi, araba si caldeiana. El era
interesat de tot ce era in jurul sau, tot ce tinea de natura si armonia
cu aceasta. Stia ca exista lucruri importante care nu sunt vizibile
oamenilor obisnuiti ce nu pretuiesc natura si nu isi cunosc
adevaratele origini.
Elevul modern este elevul care s-a trezit cu acces la o
multitudine de informatii pe care le obtine nelimitat de la coal,
televizor, internet. Este elevul care se mbrac la coal cum dorete,
care are calculator, acces la internet, telefon mobil, ghiozdan de tip
Adidas, Nike etc. Este elevul care prin intermediul internetului poate
poate comunica rapid cu orice persoan de la orice distanta.
Elevul modern nu mai citeste atatea carti si nu are curiozitatea de a
afla mai multe lucruri despre viata si originile sale, dar felul in care a
ajuns elevul din ziua de azi este datorat si de felul in care a ajuns
invatamantul, pentru ca elevul modern nu are cum sa studieze
lucrurile sacre ce se invatau acum multi ani , nu stie cum sa
foloseasca plantele pentru a se vindeca si foloseste pastilele care
sunt daunatoare.
Din punctul meu de vedere, acesta este elevul deprimat
si descurajat sa fie interesat de ceea ce ii place.

FI DE LECTUR
AUTORUL: Cecilia Ahern
TITLUL OPEREI: Intalnire cu Viata
ANUL PUBLICRII (APARIIEI): 2011
EDITURA, LOCUL I ANUL APARIIEI VOLUMULUI UTILIZAT N REALIZAREA
FIEI: Editura Allfa, 2013, Bucuresti
SPECIA LITERAR: Roman
TEMA: destinului care intervine in viata lui Lucy sub forma unei persoane
CONFLICTUL: Intre Lucy si Viata ei;
Intre adevar si minciuna;
Intre Lucy si tatal ei;
Intre lucy si prietenii ei.
STRUCTURA: 30 de capitole
MOTIVE

(NARATIVE,

DRAMATICE,

LIRICE):scrisoarea,iubirea,minciuna,aparenta,

intalnirea,coincidenta
SUBIECTUL PE SCURT:
Lucy Silchester se minte singura ca este fericita. A demisionat si s-a angajat la o companie
de electronice in care avea functia de traducator si un salariu de doua ori mai mic, detine ilegal
un motan pe care l-a gasit intr-un container de gunoi, locuieste intr-o garsoniera inchiriata, nusi mai doreste sa calatoreasca sau sa ii vada pe cei apropiati, iar iubitul a parasit-o si si-a
construit o cariera de success. Apropiatii au aflat de la Lucy ca relatia s-a rupt din dorinta ei si
ca a demisionat pentru ca nu era de accord cu politica firmei. Prietenii o considerau vinovata de
ruperea relatiei si o acuzau ca i-a frant inima fostului iubit, in timp ce lucrurile stateau invers.
Parintii si fratii ei i-au aranjat pe la spate o intalnire cu Viata.

Lucy primeste numeroase scrisori de la Viata ei si se hotaraste sa se duca la o intalnire

cu el, insa nu isi imaginase ca o sa stea fata in fata cu adevarata ei viata, cu adevaratele ei
esecuri, cu propriile minciuni si crudul adevar ce o zguduia. In urma intalnirilor cu viata ei,
Lucy incepe sa vada altfel greselile comise si le va indrepta pe toate pe parcursul acestui roman.

PERSONAJELE I ROLUL LOR:

Don( era sungurul in fata caruia Lucy era sincera si nu avea nici un fel de masti, ulterior
a devenit iubitul ei);

Blake ( fostul iubit al lui Lucy,a avut un rol semnificativ in imbunatatirea relatiei dintre
ea si prietenii ei);

Domnul Pan(motanu lui Lucy);

Melanie,Riley(fratele ei);

Viata( pe parcursul romanului acesta a avut cel mai important rol, a ajutat.o pe lucy sa
isi scoata mastile si sa ajunga o persoana de admirat);

Jemima( iubita fostului prieten);

parintii lui Lucy(tatal protagonistei avea o parere proasta depre ea pentru ca nu avea o
viata stabila si de asemenea, nu avea o cariera);

Edna( sefa ei, a fost cea care a pus-o pe Lucy in situatia de a recunoaste ca nu stie limba
spaniola si o ajuta o prietena sa traduca manualele de utilizare , dar urmarile au fost pe
masura);

Quentin,Louise( prietena ei cea mai buna)

CITATE SEMNIFICATIVE PENTRU EVOLUIA ACIUNII I A PERSONAJELOR:

-Mersi, Lucy. Si tu m-ai ajutat sa repar lucrurile, sa stii;
Nu era despre tine, n-am vrut sa te transform in omul cel rau, era despre mine. Trebuia sa
repar lucrurile;
-Da, Adam, ai dreptate, nu e doar prietenul meu. E mult mai mult decat atat, pentru ca un
prieten e ceea ce ar fi trebuit sa-mi fii tu, iar el mi-a fost aproape cum tu nu o vei putea face
vreodata
-Mi-a pierdut serviciul, masina mea a ajuns la fiare vechi, am jignit sentimentele unui tip
perfect,Melanie nu mai vorbeste cu mine, nici ceilalti prieteni, vecina mea crede ca sunt
afurisita,m-am dus la Wexford ca sa ii spun lui Blake ca il iubesc si ca vreau sa fim din nou

impreuna, dar, cand am ajuns acolo, mi-am dat seama ca nu-l iubesc, iar acum Viata mea se
decurca si fara mine. Pe scurt cam asta e viata mea.
REPERE CRITICE: -

Clorofil
Ionul central este magneziul care leag coordinativ 2 atomi de N (albastru); O rou, H alb C verde

Clorofila (n limba greac cloros nsemnnd verde) este un pigment de culoare verde, esenial n
procesul de fotosintez, prin intermediul acesteia avnd loc transformarea energiei luminoase n energie.

Rolul clorofilei
n frunze clorofila se gsete legat de o protein, plastina cu care formeaz o cromoproteid,
denumit cloropastin, cu o mare stabilitate comparativ cu clorofila pur. Clorofila se afl n membrana
tilacoidelor din cloroplaste unde se pare c formeaz fotosisteme (denumite fotosistemul I i II, respectiv
P680 i P700 dup lungimea de und absorbit) mpreun cu pigmenii. n cadrul acestor fotosisteme
clorofila se pare c ndeplinete 2 funcii:

Absorbia luminii

Transferul energiei ctre cuplul clorofilei din centrul reactiv al fotosistemului. Lumina absorbit de
ctre clorofil determin eliminarea unui electron cu un potenial energetic foarte mare, electron care
n final va reveni la clorofil dar cu un potenial energetic mult mai mic. In cadrul acestei reac ii
clorofila joac rol de catalizator, molecula de clorofil oxidat, revenind din nou la forma ini ial prin
(re)captarea unui electron.

Structur chimic

. Structura molecular a clorofilelor

Clorofilele sunt tetrapiroli macrociclici ai Mg2+ din clasa. ntre clorofile i
compuii de tip hem exist asemnri i deosebiri. Prezena magneziului este
esenial pentru funcia clorofilelor. Magneziul se poate nlocui cu 2H +, Fe2+, Co2+,
Ni2+, Cu2+ sau Zn2+. Dintre acestea, specia cu Zn 2+ reproduce limitat comportarea
clorofilei.
n figura 1 este prezentat formula molecular a clorofilelor.

H2C
H3C

R'

CH

CH3
I

II

N
Mg

H3C

IV

III

CH3

V
H3CO 2C
O

O
CH3

CH3

CH3

CH3

CH3

COLEGIULNAIONALALEXANDRUIOANCUZA,
MUNICIPIULPLOIETI
Str.TreiIerarhinr.10,cod100010,Ploieti,Prahova
Tel/Fax+40344802070
www.liccuza.ro|liccuza@gmail.com
CodFiscal:2845389

Portofoliu
la
logica si argumentare

Nume: Boaru Cristina

Clasa: a IX-a F
Profesor: Caldura Simona

COLEGIULNAIONALALEXANDRUIOANCUZA,
MUNICIPIULPLOIETI

Str.TreiIerarhinr.10,cod100010,Ploieti,Prahova
Tel/Fax+40344802070
www.liccuza.ro|liccuza@gmail.com
CodFiscal:2845389

Portofoliu la
chimie

Nume:Boaru Cristina
Clasa: a IX-a
FI DE LECTUR
AUTORUL: Lureen Kate
TITLUL OPEREI: Damnare
ANUL PUBLICRII (APARIIEI): 2010
EDITURA, LOCUL I ANUL APARIIEI VOLUMULUI UTILIZAT N REALIZAREA
FIEI: Litera International,Bucuresti,2010
SPECIA LITERAR: Roman
TEMA: blestemul intalnirii celor doi indragostiti
CONFLICTUL: Intre bine si rau,

Intre dorinta si destin

STRUCTURA: Volume/capitole
MOTIVE (NARATIVE, DRAMATICE, LIRICE):calatoria in timp, blestemul,iubirea.

SUBIECTUL PE SCURT: Lucinda Price este o adolescenta de 17 ani care ajunge la

internatul Sword & Cross dupa ce prietenul ei moare intr-un accident misterios.
Lucinda se indragosteste de Daniel , dar descoper un adevr tulburtor: el este
un nger czut, iar iubirea lor este veche de secole i sfrete tragic de fiecare dat
cnd se ntlnesc. Cam este un inger care a ales partea lui Lucifer. Acesta incearca
sa ii desparta pe cei doi ,insa Cam se indragosteste de Luce si face un pact cu
Daniel pentru a o proteja de blestem si de ingerii lui Lucifer.

PERSONAJELE I ROLUL LOR:

Lucinda Price(Protagonista romanului),

Daniel Gregori(Daniel este un inger cazut.El vrea sa arate
dezinteres fata de Luce, incercand sa o ignore, pentru siguranta
ei, din cauza blestemului care a fost pus asupra lor ,la inceputul
timpului)
Cam(Cam este persoana de care se va indragosti Luce. De
asemenea, este un inger cazut sau demon , pentru ca a ales
partea luI Lucifer.)
Arriane(Arriane este un inger cazut si va devein prietena Lucindei
in prima zi la Sword & Cross)
Penn(Una din prietenele Lucindei)
Gabbe(Este un inger cazut care a ales partea lui Dumnezeu. La
inceput Luce este geloasa pe ea datorita infatisarii ei si pentru ca
era foarte apropiata de Daniel)
Roland(Este un inger cazut si prietenul lui Daniel din scoala, dar a
ales partea lui Lucifer)
Molly(Este un demon care a incercat de multe ori sa o indeparteze
pe Luce de Daniel),

Sophia( Domnisoara Sophia este bibliotecara de la Sword &

Cross. Ea avea un statut prestigios in secta raiului dar allege sa
treaca de partea raului)
Callie(Cea mai buna prietena a Lucindei),
Todd Hamond(Este un student de la sword & cross care a murit in
urma unui accident),
Trevor( A fost iubitul Lucindei inainte sa mearga la Sword & Cross,
dar a ars in flacari dupa ce a sarutat-o pe Luce; nu se stie cauza
incendiului)
CITATE SEMNIFICATIVE PENTRU EVOLUIA ACIUNII I A PERSONAJELOR:

-Esti un inger, Daniel,stiu, spuse ea, simtind cum zagazurile se rupeau inlauintrul ei,
din ce in ce mai repede, pana disparura de tot.
-Incerc sa spunCred ca pot spune ca si eu sunt blestemat, Luce. Am fost blestemat
multa, multa vreme
-Ne intalnim.Ne intalnim intotdeauna, ajungem cumva in acelasi loc, indiferent unde
ma duc, indifferent cat incerc sa fug de tine.Ma gasesti intotdeauna
REPERE CRITICE: -