Lucrarea 3

Capacitatea electrica. Condensatorul electric

1. Obiectivele lucrarii

Cunoasterea proprietatilor capacitive ale conductaorelor electrice

Cunoasterea expresiilor pentru energie si capacitate pentru un condensator
electric
Aplicarea expresiilor pentru energie si capacitate pentru un condensator
electric

2. Breviar teoretic
2.1. Capacitatea electrica
Orice conductor electrizat cu sarcina Q are un potential electric V fata de o referinta.
Experimental se poate determina ca raportul dintre sarcina electrica Q a conductorului
si potentialul sau V este constant, fiind dependent de forma geometrica si dimensiunile
conductorului. Valoarea acestui raport se noteaza cu C si reprezinta capacitatea electrica a
conductorului.
C

Q
V

(1)

Capacitatea electrica este o marime fizica care caracterizeaza proprietatea corpurilor

conducatoare de a inmagazina si pastra sarcini electrice. In sistemul international capacitatea
electrica se masoara in farazi [F].
2.2. Condensatorul electric
Dou conductoare separate de un dielectric (izolator), ncarcate cu sarcinile +q,
respectiv q, reprezinta un condensator. Condensatorul este un dispozitiv electric pasiv care
inmagazineaza energie sub forma de camp electric. Acesta mai este cunoscut si sub numele
de capacitor.
Condensatoarele pot fi cu dielectric solid (sticl, mic, ceramic, hrtie sau cu
dielectric oxid metalic - condensatoare electrolitice cu Al i cu Ta), cu dielectric gazos (aer,
gaze) i cu dielectric lichid.
Simbolurile conventionale din schemele electrice pentru diferitele tipuri de
condensatoare sunt:
Condensator

Condensator polarizat

Condensator variabil

In functie de tipul armaturilor condensatoarele pot fi: plane, cilindrice sau sferice.

Fig. 1 Condensatorul plan

Daca consideram doua suprafete metalice, plane, (1 i 2), de arie S, aflate la distana
d, ntr-un mediu cu permitivitatea , ncrcate cu sarcinile q, tensiunea aplicata armaturilor 1
si 2 poate fi exprimata sub forma:
2

U12 U E ds E ds E ds E d

(2)

Tinand cont de expresia intensitatii campului electric pentru un condenstator plan:

s
2
A
E
E S S
, expresia tensiunii devine:
2
2
A A
U

d
A

(3)

Capacitatea unui condensator se defineste ca fiind raportul dintre sarcina electrica a

armaturilor si diferenta de potential dintre acestea.
C

q
U

(4)

Din relatiile (3) si (4) rezulta expresia capacitatii pentru condensatorul plan ca fiind:
C

A
d

(5)

2.3. Energia inmagazinata de un condensator

La incarcarea unui condensator, de la tensiunea 0 la tensiunea U, este necesar
efectuarea unui lucru mecanic L pentru aducerea sarcinilor electrice pe fiecare armatura.
Aceasta inseamna ca un condensator incarcat reprezinta un sistem caracterizat printr-o
energie W egala cu lucrul mecanic L efectuat pentru incarcarea lui.
Daca tinem cont de expresia generala a lucrului mecanic in camp electrostatic
L Q U necesar deplasarii unei sarcini Q intr-un camp electric cu tensiunea U si de faptul
ca tensiunea pentru incarcarea unui condensator poate fi presupusa ca are o variatie liniara, de
la 0 la U, atunci expresia lucrului mecanic si implicit a energie este:
W Q

0 U 1
Q U
2
2

(6)

Din relatiile (3) si (5) se pot obtine si alte exprsii ale energiei:
W

1 Q2 1
CU 2
2 C
2

(7)

3. Desfasurarea lucrarii
Aplicatia 1
Sa se modeleze un sistem format dintr-un conductor cu lungimea L = 5 mm si
diametrul d = 1 mm aflat la potentialul V = 5 V. Sa se calculeze sarcina inmagazinata si
capacitatea conductorului. Sa se modifice valoarea potentalului la V = 3V, V = 7V si V = 10
V si sa se completeze valoarile obtinute in urmatorul tabel:
V = 3V

V = 5V

V = 7V

V = 10V

Sarcina Q
Capacitatea C
1.
2.
3.
4.

Se lanseaza mediul de simulare QuickField 5.10;

Din meniul File se selecteaza New Problem;
Se stabileste numele problemei drept conductor si se apasa Next;
Se alege tipul problemei Electrostatics unitatea de masura Milimeters si se finalizeaza
cu Finish;
5. Se trece in modul Geometry;
6. Din meniul View se alege optiunea Grid Settings si se stabileste valoarea spatiului la 1
mm si se debifeaza optiunea Scale with Zoom;
7. Din bara de unelte se alege Insert Vertices/Edges;
8. Se modeleaza conductorul tinand cont de dimensiunile acestuia si de dimensiunea
grilei din spatiul de lucru;
9. Se traseza un perimetru in jurul conductorului;
10. Se efectueaza dublu click in interiorul perimetrului si se stabileste eticheta aer;
11. Se selecteaza fiecare latura a conductorului si i se atribuie eticheta conductor;
12. Se selecteaza fiecare latura a perimetrului si i se atribuie eticheta ecran;
13. Din meniul DataBlock Labels se efectueaza dublu click pe aer si stabileste
permitivitatea relativa avand valoarea 1;
14. Din meniul DataEdge Labels se efectueaza dublu click pe ecran si stabileste
valoarea tensiunii 0;
15. Urmand acelasi procedeu se stabileste valoarea tensiunii pentru condctor la 5V;
16. Din bara de unelte se genereaza Meshul;

Fig. 2 Modelarea sistemului

17. Din bara de unelte se rezolva problema;
18. In fereastra solutie problemei din bara de unelte se alege optiunea Add to Contour;
19. Se treaseaza un contur care urmareste perimetrul actual al conductorului;
20. Din bara de unelte se alege optiunea Integral Calculator;
21. Din submeniul Electrical charge se citeste valoarea sarcinii electrice;
22. Se acceseaza optiunea Capacitance Wizard si se apasa Next;

Fig. 3 Stabilirea tensiunii

23. Din fereastra urmatoare se selecteaza conductorul si se apasa Next;
24. Din fereastra urmatoare se selecteaza valoarea sarcinii Your Contour Q = si se apasa
Next;
25. Din fereastra urmatoare se citeste valoarea capacitatii si se finalizeaza cu Finish;
26. Se repeta algoritmul pentru toate celelalte tensiuni si se completeaza tabelul.
Aplicatia 2
Sa se modeleze un condensator plan cu dielectric aer avand suprafata armaturilor 1m 2,
distanta dintre armaturi 0.1m si sarcina Q = 1nC. Sa se calculeze capacitatea
condensatorului si energia inmagazinata. Sa se modifice, pe rand, suprafata armaturilor la
0.5m2, distanta dintre armaturi la 0.2 m si permitivitatea relativa a dielectricului la r = 10. Sa
se calculeze capacitatea si energia inmagazinata in toate aceste situatii si sa se compare
rezultatele cu cele obtinute teoretic.
Modelul sistemului este:
4

Fig. 4 Modelul condensatorului plan

Capacitatea condensatorului plan modelat este:
0 r S 8.854 1012 1
C

0.1

88.54 pF

1.
2.
3.
4.

Se lanseaza mediul de simulare QuickField 5.10;

Din meniul File se selecteaza New Problem;
Se stabileste numele problemei drept condensator si se apasa Next;
Se alege tipul problemei Electrostatics unitatea de masura Meters si se finalizeaza cu
Finish;
5. Se trece in modul Geometry;
6. Din meniul View se alege optiunea Grid Settings si se stabileste valoarea spatiului la
0.1 m si se debifeaza optiunea Scale with Zoom;
7. Din bara de unelte se alege Insert Vertices/Edges;
8. Se modeleaza condensatorul tinad cont de dimensiunile acestuia si de dimensiunea
grilei din spatiul de lucru;
9. Se stabileste un punct la jumatatea distantei pe latura de jos a condensatorului;
10. Se efectueaza dublu click in interiorul condensatorului si se stabileste eticheta
dielectric;
11. Se selecteaza latura din stanga a condensatorului si i se atribuie eticheta U-;
12. Se selecteaza latura din dreapta a condensatorului si i se atribuie eticheta U+;
13. Se selecteaza punctul de intersectie din partea stanga jos si i se atribuie eticheta q-, se
modifica valoarea spatierii la Manual si la 0.05;
14. Se selecteaza punctul de intersectie din partea dreapta jos si i se atribuie eticheta q+
se modifica valoarea spatierii la Manual si la 0.05;
15. Se selecteaza punctul de la jumatatea distantei laturii de jos si i se atribuie eticheta
null;
16. Din meniul DataBlock Labels se efectueaza dublu click pe dielectric si stabileste
permitivitatea relativa tinand cont de datele problemei;
17. Din meniul DataEdge Labels se efectueaza dublu click pe U+, respectiv U- si se
bifeaza optiunea Floating Conductor;
18. Din meniul DataVertex Labels se efectueaza dublu click pe q+, respectiv q- si se
stabileste valoarea sarcinii conform datelor problemei;
19. Urmand acelasi procedeu se stabileste valoarea tensiunii punctului null la 0;
20. Din bara de unelte se genereaza Meshul;
21. Din bara de unelte se rezolva problema;
22. In fereastra solutie problemei din bara de unelte se alege optiunea Add to Contour;
23. Se treaseaza un contur care urmareste doar latura de sus a condensatorului;
24. Din bara de unelte se alege optiunea Integral Calculator;
25. Din submeniul Potential difference se citeste valoarea tensiunii;
26. Se calculeaza valoarea capacitatii folosind relatia (4);

27. Se acceseaza optiunea Capacitance Wizard si se apasa Next;

28. Din fereastra urmatoare se selecteaza U+ si se apasa Next;
29. Din fereastra urmatoare se selecteaza valoarea sarcinii care corespunde lui U+ si se
apasa pe butonul Calculate Energy si apoi Next;
30. Se citeste valoare energiei si se finalizeaza cu Finish;
31. Se calculeaza valoarea energiei folosind relatia (6).
32. Valorile obtinute se sintetizeaza in urmatoarele tabele:
S = 1m2

S = 0.5 m2

d=0.1m

d=0.2m

r = 1

r = 10

C calculat
C obtinut
W calcualt
W obtinut
C calculat
C obtinut
W calcualt
W obtinut

C calculat
C obtinut
W calcualt
W obtinut
4. Continutul referatului
1.
2.
3.
4.

Tabelul completat pentru aplicatia 1;

Prezentati concluziile rezultate in urma modelarii aplicatiei 1;
Tabelele completate pentru apliactia 2;
Prezentati concluziile rezultate in urma modelarii aplicatiei 2:
a. Care este influenta mediului?
b. Dar a suprafetei armaturilor?
c. Dar a distantei dintre armaturi?
5. Rezolvati urmatoarele aplicatii:
5.1 Pentru circuitul din figura se cunoaste valoarea tensiunii aplicata la bornele
condensatorului U si capacitatea acestuia C. Sa se calculeze sarcina de pe
fiecare armatura.

5.2 Pentru circuitul prezentat anterior sa se calculeze energia inmagazinata in

dielectric.
6

5.3 Pentru urmatorul circuit se cunoasc valorile capacitatilor condensatorilor C1,

C2 si C3, precum si tensiunea U aplicata la borne. Calculati diferenta de
energie care aparare in sistem la inchiderea intrerupatorului K.