Grinda cu consum redus de metal

-Ts,Ti,D sunt din lemn cu sectiune com pusa scanduri sau dulapi
-M din lemn cu sectiune sim pla scanduri sau dulapi
-im ibinarile la noduri cu tije elastice (cuie/buloane)

Grinda cu consum redus de matal:

Calculul barelor compuse din lemn supuse la solicitari simple

Barre compuse tensionate T.I.
Sa se stabileasca dimensiunele talpii inferioare a fermei din figura. Ferm a este cu
consum mic de m eal, im binarile la noduri realizandu-se cu tije (cuie si buloane).
Barele ferm ei se realizeaza din scanduri sau dulapi.
- lemn de rasinoase, calitatea I
- lemn tratat im potriva biodegradarii si a focului
mTt 0.9
-constructia face parte din clasa I de exploatare
mut 1

Panoul este cel care efortul de intindere din Ti cu valorea cea m ai m are
Dim ensionarea T.I.
Relatia de dimensionare:

Tr Nt

c
rezistenta
cu valoare de calcul a lem nului supus la intindere (N/mm la 2)
Rt
(sectiune cu slabiri datorata im binarilor )
t 1.4

Rtn 14.4

(pentru clasa I de calitate a lemnului de rasinoase)

mm

Talpa inferioara

Tex ef 32 16 daN 11164.595 daN

mdt
Rtc

0.9 Tp 0.95 Tz
Tex

mut mdt Rtn

Tz ef 34 6 daN 2765.435 daN

Tp ef 34 7 daN 8399.16 daN
mdt 0.91
Rtc 938452.98

(coeficient de repartitie a incarcarilor tine seama de repartitile

neuniform e a incarcrilor intre elementele reactiunii
com puse)

mR 0.9

Anec

daN

Tex
Rtc mT mR

Anec

Tex
Rtc mT mR

Anec 146.87 cm

Din tabelul de norm ative se alege un Aef

2

se propune grinda cu sectiunea 2x38x200m m

Tr Rtc Anet mT mR

Tr 11554.23 daN

Anet 15200mm

b ) Calculul la solicitarea de compresiune axiala:

Se presupune o sectiune de bara com pusa
Bara se va calcula dupa calculul a doua directii principale de inertie y-y, respectiv x-x
Relatia de verificare si dim ensionare este:

Cr Nc

Crx Nc

Calculul dupa axa Y-Y axa paralela cu rosturile dintre elemente

mTc 0.9

muc 1

c 1.25

Rcn 12

cui 5

mm
L 160
Talpa superioara

lf 2.79m

Cex ef 26 16 daN 12241.86 daN

mdt

Rcc

0.9 Cp 0.95 Cz
Cex

muc mdt Rcn

c

Cp ef 28 6 daN 3032.27 daN

Cz ef 28 7 daN 9209.592 daN
mdt 0.94

Rcc 9

N
2

mm

se propune grinda cu
sectiunea : 2x38x200

directia y -y

Ap 15200 mm
Acalc Ap

Ipy

2 200 383

4
2

2 38 200 38 mm
12

Isy

iy

180 383

mm4
12

Ipy Isy
Ap

Ipy 2377.79 cm
4

Isy 82.31 cm

iy 4.02 cm

(raza de giratie)

lf

y 69.35

iy

clasa I de exploatare

muc 1

k- coeficient de calcul care tine seama de tipul legaturilor

(cuie, dornuri, buloane), si de tipul solicitarii compresiune,
compresiune plus incovoiere

10 cui
k 0.004

b 200mm h 114mm r 2 mm

disttij 100mm
mc

mc - numarul efectiv de sectiuni de

forfecare, distribuite pe 1,00m lungime
de bara, in fiecare rost

1000 mm r

disttij
6

1 k

b h r 10

- coeficient de majorare a zveltetei barei compuse

1.47

lf mc
ytr

mc 20 mm

ytr 102.2

b - dimensionarea sectiunii transversale a barei paralela cu rosturile, exprimata in

mm
h - dimensionarea sectiunii transversale a barei perpendiculara pe rosturi exprimata
in mm
r - numarul de rosturi de-a lungul carora elementele de imbinare deformandu-se, pot
permite lunecarea reciproca a elemntelor componente ale barei
lf - lungimea de flambaj a barei exprimata in mm

ytr
1 0.8

100

0.16

Dupa axa paralela cu rosturile inrte elem nte se lucreaza cu .ytr

Cry Rcc Acalc mT

Cry 2024.925 daN

Calculul dupa axa x-x, axa perpendiculara pe rosturile dintre elemnte

Acalcul Ap

mTc 0.9

2 38 2003
mm4
Ipx
12

Isx

Ipx 0.5 Isx

ix

38 1803

mm4
12

Ap

lf

49.04

ix
1

10 cui

Ipx 5066.67 cm

Isx 1846.8 cm

ix 6.278 cm
Pe directia perpendicularape rosturi dintre
elemente, barele secundare nefiind incarcate cu
acea tendinta de flamabaj (daca nu ar fi solicitat
cu barele principale, ele nu s-ar deform a) De
aceea, in determ inarea rigiditatii se coreleaza
doar pe jumatate din mom entul lor de inertie.

k 0.004

2
6

1 k

b h r 10
2

lf mc
xtr

xtr
1 0.8

100

1.47
xtr 65.49

Crx Rcc Ap mTc

0.66
Crx 8088.034 daN
Crx Nc

Diagonala 5-6

lf 2.69m

Cex ef 37 13 daN 3036.175 daN

Cp ef 37 6 daN 744.253 daN
Cz ef 37 7 daN 2260.44 daN

mdc

0.8 Cp 0.85 Cz

mdc 0.83

Cex

Rcc muc mdc

Rcn

Rcc 7.958

N
2

mm

Se presupune sectiune din tab 1/208 din indrumator, bara compusa cu eclise
Verificarea se va face dupa calculul a doua axe principale de inertie y-y si x-x
Calculul dupa axa y-y, axa perpendiculara pe rosturile din elemente

Cry Nc
aleg grinda 38x180mm

Ipy

38 1803

mm4
12

2 1603 38
mm4
Isy
12
Ipy 0.5 Isy

iy

Ap
lf

Ap 6840 mm

Ipy 1846.8 cm

Isy 2594.13 cm

iy 6.78 cm
39.68

iy
1
10 cui

b 180mm

k 4 10

hr
21.4 mm

 b h r 106

lf 2 13.33

1 k

ytr

1.01

ytr 40.09

ytr
1 0.8

100

0.871

Cry Rcc Ap mTc

Cry 4268.9 daN

Calculul dupa axa x-x axa paralela cu rosturile dintre elemente

Crx Nc

Ipx

383 180

mm4
12

Ipx 82.308 cm

Isx

2 160 383
4
2

2 160 38 38 mm
12

Isx 1024.28 cm

Ipx 0.5 Isx

ix

ix 2.948 cm

Ap
lf

91.25

ix
1
10 cui

b 180mm

k 4 10

h 1.4 mm

r 2

 b h r 106

lf 2 13.33

1 k

ytr

1.01

ytr 92.197

ytr
1 0.8

100

0.32

Crx Rcc Ap mTc

Crx 1567.52 daN

Montantul 6-7

mTt 0.9

mut 1

t 1.4

Rtn 14.4

N
2

mm

Tex ef 41 13 daN 4019.656 daN

Tp ef 41 6 daN 995.656 daN
Tz ef 41 7 daN 3024 daN
0.9 Tp 0.95 Tz
mdt
mdt 0.94
Tex

Rtc mut mdt

Anec

Rtn
t

Rtc 964404.16

daN
2

Tex

Rtc mTt

Anec 46.31 cm

propun dulap : 6.8x14cm

Anet 95.2cm

Tr Rtc Anet mTt

Tr 8263.01 daN

Montantii sunt elem ente scanduri sau dulapi cu sectiune sim pla supuse la
intinedere si se dimensioneaza dupa formula barelor simple

IMBINARI CU TIJE
Sa se dimensioneze nodul 4 al fermei din figura
- se aleg cuie diam netru de 5mm
Diametrul optim a cuielor

a
4

..........

a
10

a - este grosim ea celei mai subtire piese

Stabilirea lungimii necesare a cuilor
li - lungimea de incatrare a cuielor minim um 3,5d astfel incat cuilul sa lucreze in doua
sectiui;
lv - lungim a varfului 1,5d la prelungirea eforturilor;
d - diametrul cuiului;
0.2 cm - eventualul rost care apare in piese
d 5

Lnecesarcui 38 2 38 2 ( 3.5 1.5 ) d

Lnecesarcui 105mm
se alge Lcui

Lcui 160mm

Stabilirea capacitatii portante a unei imbinari cu cuie

- coeficient partial de siguranta stabilit.
- se considera ca incarcarile provin 40% din perm anente si 60% din zapada

0.66
L.mintija - capacitatea portanta m inima a tijei

Lcap_incovoiere 30N d

c 38

Lcap_strivire_element_central 4 N c d

Lcap_incovoiere 750 N
c - grosim ea elem ntului central

Lcap_strivire_element_central 760 N

a 38

a - grosim ea elem ntului marginal

Lcap_strivire_elemnt_marginal 5N a d

Lcap_strivire_elemnt_marginal 950 N

Lmintija 750N
nt - num arul de tije care trebuie stabilit
nf - num arul sectiunilor de forfecare in care lucreaza tija

nf 2
m Tc - coeficientul de influienta a trantamentului a lem nului;

mTc 0.9
m - coeficientul conditilor de lem n in exploatare, pentru clasa I de exploatare a
constructiei;

mu 1.00
m r - coeficientul care introduce in calcul repartitia neuniform a a inacarcarilo

mr 0.9

nt

pentru imbinari cu cuie

- din relatia capacitatii portante rezulta numarul de tije necesar -

Nbara
Lmintija mf mTc mu mr

Pentru prinderea montantului 4-5

Nbara ef 40 13 daN 1004.914 daN

ntmontant

Nbara
Lmintija nf mTc mu mr

ntmontant 12.53 14 cuie

Lcapimbinare Lmintija ntmontant nf mTc mu mr

Lcapimbinare 10049.14 N
Lcapimbinare Nbara 1
Pentru prinderea diagonalei 4-3

Nbara ( ef ) 35 13 daN 2448.98 daN

nt_diagonala

Nbara
Lmintija nf mTc mu mr

nt_diagonala 30.54

32 cuie

Distantele de dispunere a cuilor

c 10d

daca

S1 15d

S1 75

S1 - distanta in lungul a fibrelor intre doua tije

c - grosim ea celei mai subtiri piese

S2 15d

S2 75

S.2 - distanta in lungul fibrelor intre

tija si marginea elem entului

S3 4 d

S3 20

- distanta intre doua tije transversale pe fibre

S4 4 d

S4 20

- distanta intre tija elem entului transversal pe fibra