III.

LEZIUNI CARIOASE PROXIMALE

Apar frecvent la nivelul suprafeelor netede aflate imediat sub punctul de contact,
datorit lipsei condiiilor de ndeprtare a plcii bacteriene prin mecanismele de autocurire
i curire artificial. Studiile realizate pe copii cu vrste cuprinse intre 6-12 ani arat c la
molarul de 6 ani procentul de suprafee nou cariate pe parcursul unui an este de 20, 8% (faa
mezial).
Iniial evolueaz n suprafa pe perioade de pn la 4-5 ani, dup care se extind n
dentin.
Aspectul morfopatologic pentru caria de smal este de triunghi cu baza la exterior i
vrful ctre dentin, iar din momentul atingerii jonciunii amelo-dentinare evoluia este sub
forma unui triunghi cu baza spre exterior i vrful indreptat spre peretele parapulpar.
Conduc la complicaii pulpare mai frecvent i mai rapid dect cariile fisurale. Tocmai
de aceea este necesar diagnosticarea n stadiile incipiente.
Mijloace complementare de diagnostic n cariile proximale:
- radiografia bite-wing- depisteaz leziunea prin radiotransparena indus de
demineralizarea smalului i a dentinei;
- sistemului "Caries Finder" care permite prelucrarea i analiza nuanelor de culoare
pe o scal 0-255 (Heaven-1990); analiza radiografic bite-wing se realizeaz prin intermediul
unor coduri:
- sistemul FOTI (Fiber Optical Transllumination) i DI-FOTI (Digital-FOTI) sunt
metode cu un mare procent de reuit n acest tip de leziuni importana lor crete n situaii de
malpoziii dentare i nghesuiri cnd procentul de erori al metodei radiografce bite-wing
crete; ca i n cazul cariei fisurale asocierea cu colorani fluoresceni crete eficiena metodei.