Caiet de Sarcini Drum

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.
J07/127/2009 CUI 25281980

Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
e-mail: micostyproiect@yahoo.com
www.micostyproiect.ro
PROIECT nr. 046/2010

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
CAIET DE SARCINI
Extindere drumuri si parcari
I.
II.
III.
IV.
V.
LUCRRI DE TERASAMENTE
FUNDAIE DIN BALAST
AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
PAVAJE
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT
MECANIC
VI. IMBRACAMINTI BITUMINOASE RUTIERE CILINDRATE LA CALD
VII. BETON DE CIMENT
VIII. MARCAJE RUTIERE
I. LUCRRI DE TERASAMENTE
1. GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini se refer la executarea i recepia terasamentelor de drumuri,
platforme.
1.1.
Standarde de referin
STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale.
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clarificarea i identificarea pmnturilor.
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii.
STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
ncercarea Proctor.
STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice i mecanice cu
umflturi i contracii mari.
STAS 1709/1-90 Aciunea fenomenului de nghe - dezghe la lucrrile de drumuri.
Adncimea de nghe n complexul rutier. Prescripii de calcul.
STAS 1913/1-82 Teren de fundaii. Pmnturi. Determinarea umiditii.
STAS 9824/3-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
STAS 7582-91 Lucrri de cale ferat. Terasamente. Prescripii de proiectare i verificarea
calitii.
Pagina 1 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
STAS 2916-87 Lucrri de drumuri i ci ferate. Protejarea taluzurilor i anurilor de

scurgere a apelor.
Prevenirea i remedierea degradrilor din nghe - dezghe. Prescripii tehnice.
Determinarea sensibilitii la nghe a pmnturilor de fundaie. Metoda de determinare.
C182-87 Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri (Buletinul
Construciilor nr. 6/1987).
2. MATERIALE FOLOSITE
2.1. Pmnturile pentru terasamente
Categoriile i tipurile de pmnturi clasificate conform STAS 1243-88, care se folosesc la
executarea terasamentelor vor corespunde cu prevederile STAS 2914-84.
Nu se folosesc pmnturile de consisten sczuta ca: mluri, nmoluri, pmnturi
turboase, precum i cele cu coninut de sruri solubile n ap, mai mare de 5%.
De asemenea, nu se folosesc bulgri de pmnt sau pmnt amestecat cu substane
putrescibile (brazde, crengi, rdcini).
2.2. Apa de compactare

Apa necesar compactrii rambleelor nu trebuie s fie murdar i nu trebuie s conin
materii organice n suspensie.
Apa slcie va putea fi folosit cu acordul dirigintelui, n afar de terasamentele din spatele
lucrrilor de art.
2.3. Verificarea calitii pmnturilor
Verificarea calitii pmnturilor const n determinarea principalelor caracteristici ale acestuia:
- granulozitate - conform STAS 1913/5-85
- limita de plasticitate - conform STAS 1913/4-86
- coeficientul de neuniformitate - conform STAS 1243-88
- caracteristicile de compactare - conform STAS 1913/13-83
- umflarea liber - conform STAS 1913/12-88
- sensibilitatea de nghe-dezghe - conform STAS 1709-90
- umiditatea - conform STAS 1913/1-82
Pagina 2 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
1.1.
Stabilirea i trasarea platformei terenului i lucrrilor pregtitoare

nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se stabilesc reperii care determin
elementele terenului de sport conform prevederilor STAS 9824/3-74.
Picheii i abloanele trebuie s materializeze:
- axul traseului i nlimea umpluturii sau adncimea spturii
- punctele de intersecie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza)
- nclinarea taluzurilor
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se vor executa toate lucrrile pregtitoare
prevzute n proiect.
1.2.
Micarea pmntului
Micarea pmntului se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din sptur n
profiluri cu umplutur a proiectului.
Excedentul de sptur, ca i pmnturile din deblee care sunt improprii realizrii
umpluturilor, vor fi transportate n depozite definitive.
Necesarul de pmnt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de mprumut.
1.3.
Gropile de mprumut
Amplasarea, execuia i amenajarea gropilor de mprumut se va face n conformitate cu
prevederile STAS 2914-84.
1.4. Prescripii generale de execuie
Procesul de execuie a lucrrilor de terasamente se compune din urmtoarele operaiuni de baz:
- sptura pmntului;
- ncrcarea pmntului n mijlocul de transport;
- transportul pmntului;
- descrcarea din mijlocul de transport;
- mprtierea pmntului n umplutur i nivelarea;
- compactarea pmntului;
- finisarea terasamentelor.
Lucrrile de terasamente se vor ataca astfel nct fazele procesului tehnologic s se
succead ct mai repede fr decalaje ntre diferitele faze de lucru, care ar putea conduce la nmuierea
pmntului din corpul platformei de ctre apele meteorice.
Nu se admite ca pe timp friguros lucrrile de terasamente s fie ntrerupte n faze
intermediare ale procesului tehnologic i executarea terasamentelor cu pmnt ngheat.
Pagina 3 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
n ramblee, pmntul se aterne n straturi uniforme pe ntreaga lime a rambleului.

Suprafaa fiecrui strat intermediar va fi plan, cu nclinri de 3 - 5% spre exterior, iar suprafaa
patului va avea nclinarea prevzut n proiect.
Grosimea straturilor n ramblee se alege n funcie de mijlocul de compactare, astfel nct
s se asigure gradul de compactare prescris pe toat grosimea lui.Pmnturile se vor pune n oper pe
ct posibil la umiditatea optim de compactare.
n cazul debleelor, lucrrile de terasamente se vor executa n prima faz pn la nivelul
acostamentelor cu asigurarea evacurii apelor meteorice de pe platforma creat.
1.5.
Alegerea utilajelor
Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face n conformitate cu
prevederile normativului in vigoare.
1.6.
Compactarea
Gradul de compactare se exprim n procente, prin raportul dintre densitatea aparent n
stare uscat a materialului din terasamente i densitatea aparent n stare uscat a materialului,
obinut n laborator prin metoda Proctor normal - conform STAS 1913/13-83.
Terasamentele din corpul drumului vor fi compactate, asigurndu-se un grad de
compactare Proctor normal - conform STAS 2914-84.
Alegerea utilajelor de compactare, grosimea stratului i numrul de treceri necesare pentru
atingerea gradului de compactare, se stabilesc la execuia n funcie de natura materialului din
terasamente, pe baz de ncercri, innd seama i de prevederile STAS 7582-91.
4. VERIFICAREA CALITII TERASAMENTELOR
n scopul execuiei lucrrilor de terasamente se verific:
corecta trasare a axului i amprizei drumului;
concordana dintre calitatea pmnturilor folosite i cele indicate n documentaie;
respectarea grosimii straturilor aternute n rambleu, fa de cele stabilite n funcie de

utilajul folosit la compactare;
umiditatea efectiv la care se compacteaz pmntul i variaia acestuia fa de

umiditatea optim de compactare;
gradul de compactare realizat;
profilul longitudinal i transversal realizat fa de prevederile proiectului.
Pagina 4 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
5. RECEPIA LUCRRILOR
5.1. Recepia pe faze de execuie (de lucrri ascunse)
n cadrul recepiei pe faze se va verifica dac partea de lucrri ce se recepioneaz s-a
executat conform proiectului i atest condiiile impuse de documentaii i de prezentul caiet de
sarcini.
n urma verificrilor se ncheie un proces-verbal de recepie pe faze, n care se confirm
posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare.
Recepia pe faze se efectueaz de ctre dirigintele lucrrii i eful de lot, documentul ce se
ncheie ca urmare a recepiei, trebuie s poarte ambele semnturi.
Recepia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii:
trasarea i ablonarea lucrrii;
decaparea stratului vegetal;
compactarea terenului de fundaie;
n cazul rambleelor, pentru fiecare metru din nlimea de umplutur i la realizarea

umpluturii sub cota stratului de form;
n cazul spturilor la cota final a spturilor.

Registrul de procese-verbale de lucrri ascunse se va pune la dispoziia organelor de
control, ct i a comisiei de recepie preliminar sau final.
5.2. Recepia preliminar
La terminarea lucrrilor de terasamente, sau a unei pri din acestea, se va proceda la efectuarea
recepiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se:
concordana lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini i a proiectului de
execuie;
natura pmntului din corpul drumului;
gradul de compactare realizat.
Lucrrile nu se vor recepiona dac:
nu sunt realizate cotele i dimensiunile prevzute n proiect;
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului, ct i pe fiecare strat n
parte (atestate de procesele-verbale de recepie pe faze);
lucrrile de scurgere a apelor sunt necorespunztoare;
nu s-au respectat pantele transversale;
se observ fenomene de instabilitate, nceputuri de crpturi n corpul terasamentelor;
nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului.
Defeciunile se vor consemna i se va stabili modul i termenul de remediere.
Pagina 5 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
5.3. Recepia final

La recepia final a lucrrilor se va consemna modul n care s-au comportat i dac au fost
ntreinute corespunztor.
NOT IMPORTANT
Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stas-uri, normative,
instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.
Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca
i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii proiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu
concord cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.
II. FUNDAIE DIN BALAST

1. Generaliti
Standarde de referin:
STAS 6400-84
Lucrri de drumuri. Straturi de baz ct i de fundaii. Condiii tehnice

generale.
STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
ncercarea Proctor.
STAS 2914-84
Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale.
STAS 9348-80
Maini i utilaje pentru lucrri terasiere. Compactor static,
autopropulsat, cu rulouri metalice. Parametrii principali.
Fundaia de balast se realizeaz ntr-un singur strat a crui grosime este de 15 cm la carosabil
i 10 cm la trotuare.
2. Materiale
2.1.
Agregate naturale
Pentru execuia fundaiei se utilizeaz balast, cu granulaia maxim de 71 mm.

Balastul trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau nghe. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase.
Controlul calitii agregatelor de ctre antreprenor se va face n conformitate cu prevederile
STAS 662-89 .
Pagina 6 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
2.2.

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Apa
Apa necesar realizrii straturilor de fundaie poate s provin din reeaua public sau
din alte surse, dar, n acest caz, nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie.
3. Stabilirea caracteristicilor de compactare
3.1.
3.2.
nainte de nceperea lucrrilor de execuie se vor stabili de ctre un laborator de

specialitate, caracteristicile optime de compactare ale balastului, prin ncercarea
Proctor modificat conform STAS 1913/13-83.
Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul antierului pe
probe provenite din lucrare, n vederea stabilirii gradului de compactare.
4. Realizarea straturilor de fundaie

Realizarea stratului de fundaie se va face n conformitate cu prevederile STAS 6400-84.
4.1.
Executarea straturilor de fundaie
Executarea straturilor de fundaie se ncepe numai dup recepia patului drumului,

conform prevederilor din STAS 2914-84.
Executarea straturilor de fundaie din balast necesit urmtoarele operaiuni:
- balastul se aterne i se niveleaz la ablon, ntr-un strat avnd grosimea prevzut n
proiect i grosimea optim de compactare stabilit pe tronsonul experimental.
- cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare se
stabilete de laboratorul de antier i se adaug prin stropire.
4.2.
Compactarea straturilor de fundaie
Compactarea straturilor de fundaie se face cu utilaje ale cror caracteristici tehnice sunt
dup cum urmeaz:
- viteza de compactare va fi constant i egal cu cea prevzut de STAS 9348-80,
precum i de prescripiile tehnice n vigoare
- deplasarea utilajelor va fi liniar, fr erpuiri
- fiile succesive de compactare trebuie s se suprapun pe minimum 20 cm lime
- nu este permis ntoarcerea utilajelor pe poriuni care se compacteaz (sau sunt de
curnd compactate)
Pagina 7 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
numrul trecerilor pentru realizarea gradului de compactare prevzut se stabilete

conform prescripiilor tehnice n vigoare.
5. Controlul calitii lucrrilor

5.1.
Elemente geometrice
5.1.a. Grosimea stratului de fundaie este cea din proiect.

Abaterea limit la grosime poate fi de maximum 20 mm.
5.1.b. Limea stratului de fundaie este cea prevzut n proiect.
Abaterile limit la lime pot fi de 5 cm.
Verificarea limii executate se va face n dreptul profilurilor transversale ale
proiectului.
5.1.c. Panta transversal a stratului de fundaie este cea a mbrcmintei prevzut n
proiect.
Abaterea limit la pant este de 4 % fa de valoarea pantei indicate n proiect.
5.1.d. Declivitile n profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limit la cotele fundaiei, fa de cotele din proiect, pot fi de 10 mm.
5.2. Condiii de compactare
5.2.1.Straturile de fundaie din balast trebuie compactate pn la realizarea gradului de
compactare 98 % Proctor modificat.
5.2.2. Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie se consider
realizat dac valorile deformaiilor elastice msurate, nu depesc valoarea
deformaiilor elastice admisibile care sunt de 250 sutimi de mm.
5.3. Caracteristicile suprafeei stratului de fundaie.
Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime, astfel:
- n profil longitudinal msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulaie i
nu pot fi mai mari de 9 mm
- n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilurilor artate n
proiect i nu pot fi mai mari de 9 mm
Pagina 8 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
n cazul apariiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafeei fundaiei.
6. Recepia lucrrilor
6.1.
Recepia pe faz
Recepia pe faz se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentaie sunt
complet terminate i toate verificrile sunt efectuate.
Comisia de recepie examineaz lucrrile i verific ndeplinirea condiiilor de execuie i
calitative impuse de proiecte i caiete de sarcini, precum i constatrile consemnate pe parcursul
execuiei de ctre organele de control.
NOT IMPORTANT:
Caietele de sarcini au fost ntocmite pe baza prescripiilor tehnice de baz (STAS-uri,
normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.
III. AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

1.
Obiect i domeniu de aplicare
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea straturilor rutiere din agregate naturale
stabilizate cu ciment i cuprinde condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la prepararea,
transportul, punerea n oper i controlul calitii materialelor i a straturilor din proiect.
1.2. Agregatele naturale stabilizate cu ciment se folosesc la:
execuia straturilor de fundaii pe drumurile de clasa tehnic I i II cu mbrcmini
bituminoase sau din beton de ciment;
execuia straturilor de baz pe drumurile de clas tehnic I V cu mbrcmini
bituminoase;
lrgirea fundaiilor existente;
amenajarea platformelor i a locurilor de parcare;
amenajarea benzilor de staionare i de ncadrare;
Pagina 9 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
executarea consolidrii acostamentelor;
2.
Prevederi generale
2.1. La executarea lucrrilor se vor respecta prevederile din standardele i normativele n vigoare
n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare
pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicare.
2.4. Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea inginerului verificri suplimentare fa de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, inginerul va dispune
ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor ce se impun.
3.
Natura i calitatea materialelor folosite
3.1. Cimenturi
3.1.1. La stabilirea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment, care
trebuie s corespund condiiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective,
vezi tabelul nr.1:
* ciment SRA 35
conf. SR 3011-99
* ciment Hz 35
conf. SR 3011-99
* ciment P 40
conf. STAS 388-95
* ciment CD 40
conf. STAS 10092-78
3.1.2. Este indicat ca antierul s fie aprovizionat de la o singur fabric de ciment.
3.1.3. Dac antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment este necesar a
obine aprobarea inginerului n acest scop.
3.1.4. Condiiile tehnice de recepie, livrare i control a cimenturilor trebuie s corespund
prevederilor standardelor respective.
Pagina 10 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
3.1.5. n timpul transportului de la fabric la staia de betoane (sau depozit intermediar) a

manipulrii sau depozitrii, cimentul va fi ferit de umezeal i de impurificri cu corpuri strine.
3.1.6. Depozitarea cimentului se va face n celule tip siloz att pentru depozitele de rezerv, ct i
pentru cele de consum, corespunztoare din punct de vedere al proteciei mpotriva condiiilor
meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoaterea i
controlul acestuia.
3.1.7. n cursul execuiei, cnd apare necesar schimbarea sortimentului de ciment depozitat n
silozuri, acestea se vor goli complet i se cur prin instalaia pneumatic i se vor marca
corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se depozita.
3.1.8. Se interzice folosirea cimentului avnd temperatura mai mare de +50C.
3.1.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depi 45 de zile de la data expedierii de ctre
productor.
3.1.10.
Cimentul rmas n depozit timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat dect dup
verificarea strii de conservare i a rezistenelor mecanice de 2 (7) zile.
Tabel 1
Cimentul
Caracteristici fizice
SRA 35
SI Hz 35
P-40
CD-40
Priza determinat pe pasta de ciment de
consisten normal:
- s nu nceap mai devreme de
1,5 ore
1,5 ore
1 or
2 ore
- s nu se termine mai trziu de
10 ore
10 ore
8 ore
10 ore
constanta de volum determinat pe:
turtele s nu prezinte ncovoieri, crpturi
- turte
(fenomene de umflare)
- mrirea de volum la ncercarea cu
inelul Le Chatelier
10
Rezistena mecanic la ntindere din
ncovoiere min. la: 2 zile N/mm
3,0
3,5
7 zile N/mm
4,0
28 zile N/mm
5,5
6,0
6,5
Pagina 11 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
Caracteristici fizice

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Cimentul
SRA 35
Rezistena mecanic la compresiune

min. la: 2 zile N/mm
7 zile N/mm
20,0
28 zile N/mm
35,0
SI Hz 35
P-40
17
40
15
40
CD-40
NOT:
Cimenturile la care priza ncepe mai devreme de 2 ore se vor folosi n mod obligatoriu cu
ntrzietor de priz.
Cimenturile care vor prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii
respective, vor fi declasate i utilizate numai corespunztor noii mrci.
Cimentul care se consider c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor.
3.1.11.
Controlul calitii cimenturilor pe antier se face n conformitate cu prevederile
tabelului nr.6.
3.1.12.
Laboratorul antierului va ine evidena calitii cimentului, astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
ntr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinrilor efectuate n laborator.
3.2. Agregate
3.2.1. Pentru execuia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaz
sorturile de agregate specificate n tabelul 2.
Tabelul 2.
Nr.
crt.
1.
2.
Domeniul de aplicare
Agregatele folosite
Natura agregatului
Sortul
Granulozit.
agregate de balastier
0-7; 7-16; 16Stratul de baz ptr. sistem
0-20
20
rutiere rigide, platf. i locuri de
agregate concasate de 0-8;8-16;
0-25
parcare
carier sau balastier
16-25
Strat de fundaie
Nisip
0-7
0-7
agregate de balastier
0-7; 7-16;
0-31
Pentru sisteme
16-31
Pagina 12 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
Nr.
crt.
Domeniul de aplicare
rutiere rigide,
Consolidarea
benzilor de staionare
i a
acostamentelor

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Agregatele folosite
Natura agregatului
agregate concasate
carier sau balastier
deeuri de carier
Sortul
de 0-8; 8-16;
16-25
0-25
Granulozit.
0-25
0-25
3.2.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile n contact cu aerul, apa sau
la nghe. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase.
3.2.3. Agregatele trebuie s fie inerte i s nu conduc la efecte duntoare asupra liantului folosit
la execuia stratului rutier stabilizat.
3.2.4. Agregatele naturale folosite la execuia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie s
ndeplineasc caracteristicile de calitate indicate n tabele 3 i 4.
3.2.5. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea i
constanta calitii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la staia de betoane se va face
numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare.
3.2.6. n timpul transportului de la furnizor la staia de betoane i n timpul depozitrii, agregatele
trebuie ferite de impurificri.
La staia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi i
pstrate n condiii care s le fereasc de mprtiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.
3.2.7. Controlul calitii agregatelor de ctre executant se face n conformitate cu prevederile
tabelului nr.6.
3.2.8. Laboratorul executantului va ine evidena calitii agregatelor, astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
NISIP 0-7 pentru fundaii de nisip stabilizat cu ciment
Caracteristici de calitate
Tabel 3
Caracteristici
sort
Condiii de admisibilitate
07
Pagina 13 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
granulozitate
coeficient de neuniformitate (Un) % mm
echivalentul de nisip (EN) min.

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
continu
8
30
AGREGATE DE BALASTIER SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIER SAU

BALASTIER PENTRU STRATURI RUTIERE STABILIZATE CU CIMENT
Caracteristici de calitate
Tabel 4
Domeniul de utilizare
Caracteristici
Sort agregate balastier

agregate concasate
Coninut de fraciuni
0 7,1 mm
Granulozitate
0 20*
0 - 25
0 20
0 25
Str. de fundaii ptr.

sisteme
rutiere
nerigide i rigide
platf.,
locuri
de
parcare, benzi de
staionare consolid.
acostamente
0 31,5
0 25
40 65
40 70
40 70
continu CF.
tabel 5
continu
continu
30
30
35
35
Strat de baz ptr.

Strat de baz ptr. sisteme
rutiere
sisteme
rutiere nerigide cu trafic f.
nerigide cu trafic uor i uor i
mediu-foarte greu
platforme
de
parcare
Coeficient
de
8
neuniformitate
Echivalent de nisip
30
(EN) min
Uzura cu maina Los
35
Angeles (LA) % max.
NOT: Pe drumuri cu trafic foarte greu i autostrzi este indicat ca cel puin 50% din agregate s fie
concasate.
Pagina 14 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
3.2.9. Granulozitatea n toate cazurile trebuie s fie continu, ea se nscrie n limitele artate n
tabelul nr.5.
Tabel 5
Domeniul
granulozit.
Limitele
variaiei
0 20
sau
0 25
0 31
Treceri prin site i ciururi n % din masa

0,09
0,2
3,15
7,1
16
interioar
15
26
40
65
20
25
90
superioar
inferioar
superioar
10
3
10
17
8
17
30
15
30
48
26
48
65
40
65
86
65
86
100
-
31
90
100
3.3. Apa
3.3.1. Apa utilizat la prepararea amestecului de agregate naturale i ciment poate s provin din
reeaua public sau alt surs, dar n acest caz trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute n
STAS 790-84.
Indiferent de surs se va face verificarea apei de ctre un laborator de specialitate la nceperea
lucrrilor.
3.3.2. n timpul utilizrii pe antier se va evita ca apa s se polueze cu detergeni, materii organice,
uleiuri, argile, etc.
3.4. Aditivi
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impunea adesea
folosirea unui ntrzietor de priz. Acesta poate fi ntrzietorul de priz folosit obinuit la prepararea
betoanelor de ciment.
3.5. Materiale de protecie
* emulsie bituminoas cationic, conform STAS 8877-72
* nisip sort 0 7 mm, conform STAS 662-89
3.6. Controlul calitii materialelor nainte de prepararea amestecului stabilizat
Materialele destinate preparrii straturilor de baz i de fundaii din agregate naturale
stabilizate cu ciment sunt supuse la ncercri preliminare de informare i la ncercri pentru
stabilitatea reelei a cror natur i frecven sunt date n tabelul 6.
Tabel 6
Pagina 15 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
Materialul
Cimentul
Aciunea, procedeul de
verificare
sau
caracteristici
ce
se
verific
Examinarea
datelor
nscrise n certificatul
de calitate sau certific.
de garanie
Constanta de volum
Tipul de priz
Rezistene mecanice la
2 (7) zile
Rezistene mecanice la
28 zile
Prelevare
de
contraprobe care se
pstreaz min.45 zile
(pstrate
n
cutii
metalice sau pungi de
polietilen sigilate)

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Frecvena minim
La aprovizionarea nainte
materialului
n utilizarea
depozit de reperi
materialului
La fiecare
aprovizionat
lot
O determin. la
fiecare lot aproviz.
dar nu mai puin
de o determ. la
100t pe o prob
medie
O
determ.
la
fiecare lot aproviz.
dar nu mai puin
de o determ. la
100t pe o prob
medie
O prob la 100t
sau la fiecare siloz
n
care
s-a
depozitat
lotul
aproviz.
O prob la 100t
sau la fiecare siloz
n
care
s-a
depozitat
lotul
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat
probele se iau
mpreun
cu
delegatul
beneficiarului
Pagina 16 din 82
Metoda de
de determinare
conform
STAS
SR EN 1963/95
SR EN 1963/95
SR EN 1961/95
SR EN 1961/95

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
Materialul
verificare
sau
caracteristici
ce
se
verific
Starea de conservare
numai dac s-a depit
termenul de depozitare
sau au intervenit factori
de alterare
Agregate

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Frecvena minim
La aprovizionarea
materialului
n
depozit de reperi
o determinare la
fiecare
lot
aprovizionat sau la
fiecare siloz n
care s-a depozitat
lotul aprovizionat
(pe
o
prob
medie)
Examinarea
datelor
nscrise n certificatul la
fiecare
lot
de calitate sau certif. de aprovizionat
garanie
o prob la fiecare
Granulozitatea
lot
aprovizionat
sorturilor
ptr. fiecare surs
O prob la fiecare
lot aprov. ptr.
Echivalentul de nisip
fiecare sort i
surs
o prob la fiecare
Coeficientul
de
lot aprov. ptr.
neuniformitate
fiecare surs
Apa
Dou determinri
227/1-86
pe siloz (sus i jos)
4606-80
4606-80
730-89
o prob pe schimb
i sort i ori de
cte ori se observ
o
schimbare
cauzat
de
condiiile meteo
Umiditate
Aditivi
nainte
utilizarea
materialului
Metoda de
de determinare
conform
STAS
o prob la fiecare
Rezistena la uzura cu lot
aprovizionat
maina tip Los Angeles ptr. fiecare sort i
surs
Examinarea
datelor
la
fiecare
lot
nscrise n certificatul
aprovizionat
de calitate
Compoziia chimic
o
Pagina 17 din 82
prob
la -

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
Materialul
Emulsie
bitumin.
4.

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
verificare
sau
caracteristici
ce
se
verific
Frecvena minim
La aprovizionarea nainte
de
materialului
n utilizarea
depozit de reperi
materialului
nceperea lucrrii
ptr. fiecare surs
Examin.datelor nscrise la
fiecare
lot
n certif. calitate
aprovizionat
Metoda de
determinare
conform
STAS
Stabilirea compoziiei amestecului
4.1. ncercri preliminare

Stadiul compoziiei amestecului de agregate naturale, ciment i ap se va face de ctre un
laborator de specialitate prin efectuarea unor ncercri preliminare, avnd ca scop de a determina:
curba granulometric a agregatelor stabilizate;
dozajele n liant i aditiv;
coninutul de ap de referin;
densitatea n stare uscat de referin.
Deasemenea, din studiul preliminar trebuie s rezulte variaiile admisibile ale compoziiei,
care s permit adaptarea ei, n condiiile antierului, pstrnd caracteristicile amestecului preparat n
ceea ce privete lucrabilitatea, omogenitatea i caracteristicile cerute la punctul 10.2.
4.2. Compoziia amestecului
4.2.1. Stabilitatea compoziiei amestecului se va face:
la intrarea n funcie a staiei de preparare;
la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
ori de cte ori se apreciaz c este necesar reexaminarea compoziiei utilizate.
4.2.2. Compoziia amestecului de ciment, ap i agregate naturale se va stabili n funcie de
respectarea condiiilor artate n tabelul 7.
4.2.3. Pentru obinerea caracteristicilor fizice i mecanice de la punctul 10.2. dozajele de ciment
care sunt n funcie de tipul de ciment utilizat trebuie s fie cuprins ntre valorile limit specificate
n tabelul 8.
Pagina 18 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
4.2.4. Curba granulometric a amestecului trebuie s fie situat n limitele artate n tabelul 5.
Curba granulometric reinut este cea care conduce la un grad de compactare admisibil n
condiiile compactrii standard (ncercarea Proctor modificat).
4.2.5. n ce privete coninutul de ap, n laborator cele mai bune performane sunt n general
obinute cu un coninut cuprins ntre 5,5 6,5%. Aceste valori ns sunt date cu titlu informativ.
4.2.6. Caracteristicile de compactare, respectiv densitatea n starea uscat maxim dmax i
umiditatea optim Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de
ctre un laborator de specialitate prin metodele Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 i
corespund domeniului umed al curbei Proctor.
4.2.7. importan deosebit n cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de maniabilitate.
Este o durat n care priza este nul sau foarte slab i permite punerea n oper a amestecului i
comportarea lui fr s prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de maniabilitate care se cere n cazul materialelor granulare stabilizate, variaz ntre 2
i 6 n funcie de condiiile de execuie. Mrirea ei peste dou ore se poate obine prin utilizarea unui
ntrzietor de priz.
Cantitatea de ntrzietor de priz depinde de temperatura ambiant i ea va fi stabilit de
laborator n cadrul studiilor preliminare, cunoscnd c la 10C durata de maniabilitate este estimat la
dublu celei obinute la 20C, iar aceasta la rndul ei este de dou ori mai mare dect cea pentru 40C.
ncercarea se face pentru diferite temperaturi, se trateaz apoi curba care indic durata de
maniabilitate n funcie de temperatur.
Tabel 7
Denumirea stratului i al lucrrii
Strat de fundaie ptr. sisteme
Strat de baz ptr. sisteme rutiere
rigide,
nerigide,
Caracteristica
rutiere nerigide platforme consolidarea
benzilor
de
i locuri de parcare
staionare,
a benzilor
de
ncadrare i a acostamentelor
Rezistena la compresiune
N/mm2
Rc 7 zile
1,5 ... 2,2
1,2 ... 1,8
Rc 28 zile
2,2 ... 5,0
1,8 ... 3,0
Stabilitatea la ap % max
- scderea rezistenei la 20
25
compresiune Rci
2
5
- umflare volumetric
Ul
- absorbie de ap
Al
10
Pagina 19 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
Pierdere de mas % max

- saturare - uscare Psu
- nghe - dezghe Pid

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
7
7
10
10
Tabel 8
Denumirea stratului
1. Strat de baz,
platforme i locuri de
parcare
2. Strat de fundaie,
consolidarea benzilor
de staionare, a benzilor
de ncadrare i a
acostamentelor
5.
Agregatul
natura
granulozitatea
balast
0 20
Dozaj ciment, n %
din cantitatea de
agregate naturale
5 ... 7
concasate
nisip
balast
concasate
deeuri de
carier
0 25
07
0 31
0 25
6 ... 10
4 ... 6
0 25
Prepararea amestecului
5.1. Staia de preparare

5.1.1. Prepararea amestecului din agregate naturale ciment i apa se poate efectua n centrale de tip
continuu de dozare i malaxare sau n centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor din
mbrcminte.
5.1.2. Staia de preparare va fi amplasat n afara amprizei drumului. Distana minim ntre staia
de preparare i punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al amestecului de agregate
naturale, ciment i ap de maxim 45 minute.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
5.1.3. Staia de preparare trebuie s dispun de:

depozite de agregate cu dotri corespunztoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitaii;
silozuri cu ciment marcate corespunztor, avnd capacitatea corelat cu capacitatea de producie a
staiei;
instalaie de preparare, rezervoare i dozatoare n buna stare de funcionare;
buncre pentru descrcarea amestecului preparat din utilajele de preparare;
laborator amenajat i dotat corespunztor;
dotri care s asigure splarea malaxorului, buncrelor i mijloacelor de transport;
dotri privind protecia muncii i P.S.I.
Pagina 20 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
5.1.4. Centrele de preparare trebuie s respecte urmtoarele caracteristici privind precizia de

cntrire i dozare:
agregate
+/- 3%
ciment i ap
+/- 2%
aditivi
+/- 5%
5.1.5. Antreprenorul va preciza comisiei de atestare numit pentru verificarea ndeplinirii
condiiilor prevzute la pct.10.4. lista reglajelor de efectuat, comisia controlnd dac s-au fcut
aceste reglri n special:
etalonarea basculelor;
verificarea dozatoarelor volumetrice;
funcionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere nchidere) a
agregatelor i cimentului;
uzura paleilor malaxoarelor.
Toate aceste verificri se vor face fr prepararea amestecului.
5.2. Experimentarea preparrii amestecului
5.2.1. nainte de nceperea lucrrilor antreprenorul este obligat s fac aceast experimentare
pentru a verifica, folosind mijloacele antierului, c reeta amestecului stabilit n laborator permite
atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
ncercrile trebuie reperate pn la obinerea rezultatelor satisfctoare privind:
umiditatea;
omogenitatea amestecului;
rezistena la compresiune;
maniabilitate.
Cu ocazia acestor verificri se va stabili durata de malaxare care s asigure o bun
omogenitate a amestecului preparat.
5.2.2. Probele pentru verificri se vor recolta din amestecul preparat n timpul experimental n
vederea verificrii obinerii caracteristicilor cerute, artate la cap. II, pct.10.2.
5.3. Prepararea propriu-zis a amestecului
5.3.1. Este interzis prepararea amestecului n instalaiile care nu asigur respectarea abaterilor
prevzute la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte.
Pagina 21 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Antreprenorul rspunde permanent de buna funcionare a mijloacelor de dozare, verificndu-le

ori de cte ori este necesar, dar cel puin o dat pe sptmn.
5.3.2. Cantitatea de ap necesar amestecului se va corecta n funcie de umiditatea natural a

agregatelor, astfel nct la punerea n oper s fie asigurat umiditatea optim de compactare
stabilit n laborator, inndu-se seama i de pierderile de ap n timpul transportului de la staia de
preparare la locul de punere n oper.
5.3.3. Cantitatea de ciment ce se introduce n amestec este corespunztoare dozajului de ciment
stabilit n funcie de tipul cimentului aprovizionat.
5.3.4. Amestecarea materialelor componente se va face n malaxorul instalaiei de preparare, pn
la omogenizarea amestecului.
5.3.5. Amestecul de agregate naturale, ciment i ap se introduce n buncrul de stocare a
materialului din care se descarc n autobasculant, n scopul evitrii segregrii.
5.4. Controlul calitii amestecului preparat
5.4.1. Controlul calitii amestecului preparat, precum i confecionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor mecanice ale amestecului (grad de compactare i rezisten la
compresiune) se vor face n conformitate cu tabelul nr.9.
5.4.2. Laboratorul antreprenorului va ine urmtoarele evidene privind calitatea amestecului:
compoziia amestecului preparat;
caracteristicile de compactare Proctor modificat
caracteristici ale amestecului preparat;
*umiditi:
- la staia de preparare;
- la locul de punere n oper;
*densitatea stratului compactat;
confecionarea epruvetelor de amestec pentru determinarea rezistenelor mecanice n care
se vor nscrie i rezultatele obinute.
Tabel 9
Metoda de
Nr. Aciunea, procedeul de verificare
Frecvena minim
determinare
crt. sau caracteristicile
conf. STAS
Pagina 22 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
1.
Examinarea
transport
documentului
2.
ncercarea Proctor modificat

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
de
la fiecare transport
pentru
fiecare
surs
Temperatura (la temperaturi ale la fiecare 2 ore
fiecare la fiecare 2 ore
aerului sub sau egale cu 5C i ptr.
instalaie
20C
3.
Compoziia
amestecului
4.
granulometric
Umiditatea
amestecului
n
vederea stabilirii cantitii de ap
necesar asigurrii umiditii
optime de compact.
Verif. caract. de compactare:

a.umiditate de compactare
b.densitatea stratului
c.Q/S
Conf.de epruvete ptr.determ.
rezistenelor la compresiune
la 7 zile
la 28 zile
6.
7.
6.
o
determ.
pe
schimb, dar cel
puin o dererm. la
500 mc
cel puin o dat pe
schimb
i
la
schimbri meteo care pot modifica
umiditat
-
2 probe la1500m2
2 probe la1500m2
zilnic
2 serii a 3 epruv. cilindrice

la 1600 m2
1913/13-83
-
4606-80
1913/1-82
1913/1-82
1913/15-75
10473/2-86
Punerea n oper a amestecului
6.1. Transportul amestecului

6.1.1. Amestecul din agregate naturale, ciment i ap se transport la locul de punere n oper cu
autobasculante pe spate, care circul pe fundaie de balast.
Pe timp de ari i ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se evita
modificarea umiditii acestuia.
6.1.2. Durata de transport a amestecului nu va depi 45 minute.
6.1.3. Capacitatea de transport trebuie s fie adaptat antierului n aa fel nct s asigure mersul
continuu a centralei de malaxare i atelierului de punere n oper.
Pagina 23 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
6.2. Lucrri pregtitoare

nainte de nceperea execuiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica
i recepiona stratul suport conform caietului de sarcini respectiv.
Deasemenea, nainte de aternere se va proceda la umezirea stratului suport, n special dac
acesta este constituit din materiale drenante.
6.3. Experimentarea punerii n oper a amestecului
6.3.1. nainte de nceperea lucrrilor antreprenorul este obligat s efectueze aceast experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de prob de cel puin 30 ml i pe ntreaga lime a
drumului. Ea are drept scop de a verifica pe antier, n condiii de execuie curent realizarea
caracteristicilor calitative ale amestecului pus n oper n conformitate cu prezentul caiet de sarcini,
reglarea utilajelor i dispozitivelor de punere n oper, stabilirea parametrilor compactrii grosimea
de aternere a amestecului, condiiile de compactare i n intensitatea de compactare necesar.
6.3.2. Partea din tronsonul executat considerate ca fiind cea mai bine realizat va servi ca sector de
referin pentru restul lucrrilor.
6.4. Punerea n oper a amestecului
6.4.1. Aternere i nivelare
6.4.1.1. Aternerea i nivelarea amestecului trebuie s fie realizat pentru a rspunde urmtoarelor
obiective.
de a respecta pentru fiecare strat toleranele de nivelment admise;
de a asigura pentru fiecare strat grosimea prevzut n proiect n orice punct al acestuia;
obinerea unei suprafari bune.
6.4.1.2. Aternerea i nivelarea materialelor granulare stabilizate cu ciment se face cu autogrederul
sau cu repartizatoare mecanice ale finisoarelor.
Amestecul de descrcare pe drum n cordoane i apoi cu ajutorul autogrederului sau a
repartizatoarelor mecanice se repartizeaz pe jumtate sau pe ntreaga cale cu limea prevzut n
proiect, n funcie de tehnologia de execuie adoptat i natura lucrrilor ranforsri sau sisteme
rutiere noi.
6.4.1.3. Aternerea se face de regul ntr-un singur strat.
n cazul fundaiilor groase prevzute n proiect peste 22 cm i proiectate a fi realizate din dou
sau mai multe straturi, aternerea se va face conform prevederilor proiectului.
Pagina 24 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Grosimea maxim de aternere se stabilete de ctre antreprenor pe sectorul experimental n

cadrul compactrii de prob.
6.4.1.4. Pentru a se evita obinerea de straturi subiri, la reluarea lucrrilor pe antier se va decapa
n prealabil marginea stratului aternut anterior, printr-o seciune vertical i se vor nltura
produsele tiate.
6.4.1.5. Aternerea i nivelarea se va face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, n care
scop se va realiza reperajul exterior n cazul nivelrii cu autogrederul sau se vor pune la cot
longrinele i ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
6.4.2. Compactarea
6.4.2.1. Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face n prezena inginerului,
efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord i efectuate de
un laborator de specialitate.
Rezultate foarte bune dau atelierele compuse din vibrocompresoare cu mase vibrante pe
centimetru de generatoare superioare lui 38 kg.cm i compactoare cu pneuri de 3 tone pe roata umflat
cu 0,3 pn la 0,9 MPa.
6.4.2.2. Calitatea compactrii este apreciat prin densitatea la baza stratului care trebuie s
corespund valorilor artate la pct.22.1.
6.4.2.3. n cazurile n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obinut, antreprenorul va
trebui s realizeze o nou ncercare dup modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii i anume:
grosimea de aternere nainte de compactare astfel ca dup compactare s se realizeze
grosimea stratului i gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajului propus i a intensitii de
compactare.
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S, unde Q este volumul pus n
oper ntr-o anumit unitate de timp (or, zi, schimb) exprimate n mc i S este suprafaa clcat la
compactare n intervalul de timp dat, exprimat n mp.
Raportul Q/S este determinat experimental i se va respecta cu strictee pe tot parcursul
execuiei, n care scop este indicat ca utilajul de compactare s fie dotat cu un dispozitiv care s
nregistreze datele pentru estimarea lui S.
Pagina 25 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
6.4.2.4. Obinerea densitii ridicate impune ca compactarea s fie terminat nainte de a ncepe
priza. Aceast condiie conduce la necesitatea ncorporrii unui ntrzietor de priz n special pe
timp clduros.
6.4.2.5. Marginile stratului stabilizate cu ciment trebuie s fie bine compactate odat cu stratul
stabilizat.
Compactarea se va face astfel:
compactorul (fr vibraii) va circula iniial cu circa 1/3 din limea sa pe acostament i 2/3
pe stratul stabilizat;
apoi compactorul (tot fr vibraii) va trece numai pe stratul stabilizat n aa fel nct s-l
mping sub acostament dup care compactarea se continu normal.
Dac compactarea acostamentelor se face nainte de aternerea stratului stabilizat se va asigura
scurgerea apelor.
6.4.3. Msuri pentru condiii meteorologice nefavorabile
6.4.3.1. Straturile stabilizate cu ciment se vor executa n mod excepional la temperaturi sub +5C,
dar numai peste 0C i cu exercitarea unui control permanent i deosebit de exigent din partea
antreprenorului i a inginerului.
6.4.3.2. Este interzis utilizarea agregatelor naturale ngheate.
6.4.3.3. Este interzis aternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care exist zpad
sau o pojghi de ghea.
6.4.3.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evit distanele mari de
transport i staionrile pe traseu.
6.4.3.5. Dup execuia stratului stabilizat, suprafaa acestuia se protejeaz imediat prin acoperire cu
prelata sau rogojini, astfel nct ntre ele i stratul stabilizat s rmn un strat de aer staionar
(neventilat de 3 ... 5 cm grosime cu temperatura la suprafa de minimum +5C timp de 7 zile.
6.5. Protejarea straturilor rutiere din agregate stabilizate cu ciment
6.5.1. Pentru evitarea evaporrii apei, suprafaa stratului stabilizat va fi protejat prin stropirea cu
emulsii cationice bituminoase de 0,7 1,1 kg/mp.
Emulsia bituminoas se va pulveriza imediat dup terminarea compactrii, pe stratul proaspt
i umed.
Pagina 26 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
6.5.2. Stratul de protecie cu emulsii bituminoase nu se va executa pe straturile de fundaii

stabilizate pentru care urmeaz s se execute imediat (pn ntr-o zi) un strat de baz.
6.5.3. Dac stratul de baz urmeaz s se execute mai trziu, stratul de fundaie stabilizat se va
proteja cu emulsie bituminoas conform prevederilor pct. 19.1. i n plus pentru a se asigura o
legtur bun ntre cele dou straturi se va presra o cantitate de 7 8 l/mp criblur sortul 16 25.
Presarea criblurii este urmat de un compactor cu pneuri care asigur n plus o oarecare ncastrare a
criblurii n stratul stabilizat operaie care trebuie fcut pn s nceap priza.
6.5.4. Stratul de baz din materiale granulare stabilizate cu ciment, n cazul sistemelor rutiere noi
prevzute cu mbrcmini asfaltice i a ranforsrilor se protejeaz conform prevederilor din tabelul
nr.10.
6.5.5. Stratul de fundaie din materiale granulare stabilizate cu ciment n cazul sistemelor rutiere
mixte, respectiv cnd mbrcmintea este din beton de ciment se va proteja conform prevederilor
pct.19.1., iar execuia mbrcminii din beton de ciment ncepe dup 7 zile.
6.5.6. Cnd stratul de fundaie trebuie s suporte un trafic de antier important, tratamentul de
protecie cu emulsie bituminoas nu este suficient, va trebui s se aplice un tratament superficial,
conform prevederilor din tabelul 10.
6.5.7. Execuia stratului rutier superior se ncepe dup minim apte zile de la execuia stratului
stabilizat cu ciment, perioad n care nu se circul pe acest strat.
6.6. Controlul calitii agregatelor stabilizate cu ciment, puse n oper
Controlul calitii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment i ap, puse n oper
se va face n conformitate cu prevederile tabelului 11.
Tabel 11
Nr.
crt.
1.
2.
Verificare, procedeul de
verificare
sau
caracteristicile ce se
verific
Determinarea rezistenei
la compres. pe epruvete
cilindrice
la 7 zile
la 28 zile
Prelevare
de
carote
Frecvena minim
Metoda de determinare
conform STAS
10473/2-86
3 epruv.cilindr.la 1500 mp
3 epruv.cilindr.la 1500 mp
1 carota la 2500 mp de strat Normativ CD 4-81
Pagina 27 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
pentru determin. rezist. la

compresiune
Determinarea
grosimii
stratului
Densitatea stratului rutier
ptr. calculul gr. de
compactare
3.
4.
7.

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
(la cererea comisiei

recepie sau a benef.)
-la 200 m n timpul exec.
-pe carote extrase
min. dou pct. la 1500 mp
de
10473/2-86
Condiii tehnice. reguli i metode de verificare
7.1. Elemente geometrice

7.1.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevzute n
proiect.
Abaterile limit la grosime sunt: -10mm; +20 mm.
Verificarea grosimii stratului de fundaie se efectueaz prin msurtori directe la marginile
benzilor executate la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media msurtorilor obinute pe fiecare sector prezent recepiei.
7.1.2. Limile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevzute n proiect.
Abaterile limit la lime pot fi: +/-2 cm.
Verificarea limii de execuie se va face n dreptul profilurilor transversale ale proiectului.
7.1.3. Panta transversal a stratului din material stabilizat este cea a mbrcmintei prevzut n
proiect.
Abaterile limit la pant pot s difere cu +/-0,4% fa de valoarea pantei indicat n proiect.
7.1.4. Declivitatea n profil longitudinal este conform proiectului.
Abaterile limit fa de cotele din proiect pot fi de +/-10 cm.
7.2. Condiii de compactare
7.2.1. Gradul de compactare al straturilor de baz i de fundaie din agregate naturale stabilizate cu
ciment n funcie de clasa tehnic a drumului trebuie s fie de:
min 100 n cel puin 95% din numrul punctelor de msurare i min. 98% n 5% din
punctele msurate pentru drumurile de clas tehnic I, II i III
min.98% n cep puin 95% din numrul punctelor de msurare i de min.95% n 5% din
punctele msurate pentru drumurile de clas tehnic IV, V, platform, locuri de parcare,
consolidarea benzilor de staionare, a benzilor de ncadrare i a acostamentelor.
Pagina 28 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
7.2.2. Caracteristicile de compactare (densitatea n stare uscat maxim i umiditatea optim de

compactare) ale straturilor de baz i de fundaie se determin prin ncercarea Proctor modificat
conform STAS 1913/13-83 i sunt corespunztoare domeniului umed al curbei Proctor.
Comisia de recepie va examina lucrrile fa de prevederile documentaiei tehnice aprobate,
fa de documentaia de control i procesele verbale de recepie pe faze, ntocmit n timpul execuiei
lucrrilor.
7.3. Recepia final
Recepia final a straturilor de fundaie i de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment se
face odat cu mbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia.
Recepia final se va face conform prescripiilor legale n vigoare.
NOT IMPORTANT:
IV. PAVAJE
1.Generaliti
1.1. Prezentul caiet de sarcini se refer la proiectarea, executarea, verificarea calitii i la recepia
lucrrilor de pavaje din beton.
1.2. Domeniul de utilizare
Pavajele din pavele de beton se folosesc ndeosebi la:
platforme industriale sau publice n localiti;
locuri de parcare i staionare pentru autovehicule de orice fel;
staii de alimentare cu carburani pentru autovehicule (staii de benzin).
Pagina 29 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
1.3. Terasamente i fundaii

Terasamentele se execut conform STAS 2914-84. Pavajele din pavele se aeaz pe fundaii
pregtite conform proiectelor de execuie respectnd condiiile generale din STAS 6400-84. Pavajele
din pavele se aeaz pe fundaie prin intermediul unui substrat de nisip.
2.Condiii tehnice
2.1. Elemente geometrice
Grosimile minime sunt:
8 cm pentru pavele ca mbrcmini carosabile;
6 cm pentru pavele ca mbrcmini pentru trotuare i alei.
Pantele transversale sunt:
pentru pavaje din pavele normale i abnorme: 3%;
pentru pavaje din calupuri i din beton: 2,5%;
n piee, platforme i locuri de parcare: 1...2,5%.
2.2. Denivelri i abateri de la cotele prescrise n proiect
Se admit denivelri n lungul trotuarelor i aleilor i la pante transversale dup cum urmeaz:
Felul mbrcminii
Pavaj din pavele normale

Pavaj din pavele abnorme
Pavaj din calupuri
Pavaj din beton
Denivelri maxime n
lungul drumului sub dreptar
de 3 m
mm
12
15
10
8
Abateri limit la pantele

transversale
mm/m
2.3. ncadrarea pavajelor se face cu borduri din beton prefabricat conform detaliilor de execuie
care se aeaz pe o fundaie de beton de ciment C 6/7,5 ( B100)
Trotuarele i aleile se execut la nivelul bordurilor asigurnd scurgerea apelor spre zona verde.
2.4. Aezarea pavelelor
Aezarea pavelelor se face cu rosturile esute care depind de forma specific a pavelelor
autoblocante sau nu.
Pagina 30 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
2.5. Materiale
Materialele folosite la pavaje trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate prescrise n
standardele respective sau s posede certificatul de calitate al furnizorului n conformitate cu
agrementarea MLPAT pentru cele din beton
Astfel:
Filer de calcar STAS 539-79;
Ciment Portland cu adaos de zgur SR 1500-96;
Bitum pentru drumuri SR 754-99;
Borduri din beton pentru trotuare STAS 1139-87;
Masticuri bituminoase STAS 183-72.
3. Prescripii generale de execuie
3.1. Pavajele nu se vor executa pe fundaii ngheate
3.2. Fundaia pavajelor se verific nainte de aezarea pavelelor conform STAS 6400-84. Pe
fundaiile din beton pavajele se execut numai dup ce betonul atinge cel puin 80% din rezistena sa
la 28 zile conform STAS 1275-88.
3.3. Aezarea pavajelor pe nisip
Dup executarea ncadrrilor i verificarea fundaiei, se aeaz un strat de nisip care se
niveleaz i se piloneaz, apoi se aterne un al doilea strat de nisip afnat, n care se aeaz pavelele
sortate, fixndu-le prin batere cu ciocanul.
Aezarea pavelelor normale i abnorme se face cu cel puin 3 cm mai sus dect cota final a
pavajului i cu 2 cm mai sus n cazul pavajului de calupuri i a celor de beton.
Dup aezarea pavelelor sau calupurilor se face prima batere cu maiul la uscat, btndu-se
bucat cu bucat, verificndu-se suprafaa cu dreptarul i ablonul i corectndu-se eventualele
denivelri. Pentru calupurile din beton se folosete placa vibratoare.
Se mprtie apoi nisip pe toat suprafaa pavajului, se stropete abundent cu ap i se freac
cu peria, mpingndu-se nisipul n rosturi pn la umplerea lor.
Dup aceast operaie se execut a doua batere cu maiul i se cilindreaz cu un cilindru
compresor de 6,,,8 tone, dup ce s-a aternut un strat de nisip 1,,,1,5 cm grosime.
Neregularitile rmase dup aceast operaie, se suprim prin scoaterea pavelelor i revizuirea
grosimii stratului de nisip, adugndu-se sau scondu-se material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, la pavele normale i
abnorme, si cu unul de 25 kg pentru calupuri. Pentru calupurile din beton se folosete obligatoriu
placa vibratoare.
Pagina 31 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
4.Verificarea lucrrilor n timpul execuiei

4.1. Materialele vor fi verificate pentru a corespunde condiiilor tehnice de calitate prevzute n
standardele respective.
Verificrile i determinrile care nu pot fi executate pe antier vor fi executate de un laborator
de specialitate, pe probe luate conform prescripiilor din standardele respective.
4.2. Controlul executrii lucrrilor trebuie fcut n permanen de organul de control tehnic.
4.2.1.
nainte de executarea pavajelor, se va verifica dac fundaia ndeplinete condiiile
prevzute la pct. 3.2 din prezentul standard.
4.2.2.
Se vor verifica profilurile transversale i longitudinale, denivelrile, abaterile, mrimea
rosturilor, ncadrarea pavajelor conform prescripiilor din prezentul standard.
4.2.3.
n profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, aezat pe axa
drumului sau strzii i pe primul rnd de pavele de lng bordurile de ncadrare sau de lng rigol.
4.2.4.
n profil transversal, verificarea se face cu un ablon avnd profilul drumului sau
trotuarului. Verificarea se face din 25 n 25 m.
4.2.5.
Pentru msurarea denivelrilor, se va folosi o pan gradat avnd lungimea de 30 cm,
limea de max. 3 cm i grosimea la capete de 1,5 cm i 9 cm.
Pana are nclinarea de 1/4.
4.2.6.
Verificarea cotelor n lung se face cu ajutorul unui aparat de nivel.
4.2.7.
Rezultatele verificrilor vor fi trecute n evidenele de antier (cartea construciei, carnet de
msurtori, registru de laborator etc.) care alctuiesc documente de control.
5.Recepia lucrrilor
5.1. Recepia preliminar a lucrrilor de pavaje se face n condiiile respectrii prevederilor legale
n vigoare, a prevederilor din prezentul standard i a datelor din proiectul lucrrii.
Pavajele se recepioneaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentaie sunt complet
terminate.
5.2. Recepia final va avea loc dup o perioad de doi ani de la data recepiei preliminare i se va
evalua n conformitate cu dispoziiile legale.
NOT IMPORTANT:
Pagina 32 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
V. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT

MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este
un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente,
balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%
- echivalentul de nisip EN > 30%
- granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7
- umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13
- continutul in elemente moi si gelive, max 5%
- sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 7
Domenii de
granulozitate
Treceri prin site sau ciururi in % din masa

Limita
Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2)

0,063
0,16
0,5
6,3
16
25
63
min
12
18
31
53
65
100
max
12
20
28
43
67
98
100
100
0 - 63
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare

conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea
lucrarilor, de catre un laborator de specialitate.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum, in
vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Pagina 33 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea
stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului
folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri
se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6).
Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului, cu
ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere
sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea
amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin
stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu rectificare
manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu
sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad
de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea
Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min.
95% in toate punctele de masurare.
Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in
aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze sa se
realizeze o panta transversala de 10-12%.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu
poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.
VI. IMBRACAMINTI BITUMINOASE RUTIERE CILINDRATE LA CALD

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia imbracamintilor bituminoase
rutiere cilindrate , executate la cald , din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale filer si bitum
neparafinos ; se aplica la executia terenului de sport precum si la reabilitatea aleii de acces.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu
nisipuri bituminoase sau cu mixturi asfaltice recuperate .
1 . Definirea mixturilor asfaltice
Imbracamintile rutiere bituminoase asfaltice cilindrate executate la cald sunt de tipul
betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald , fiind alcatuite , din doua straturi si anume :
Tabel 1 mixturi asfaltice pentru stratul de uzura
Pagina 34 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Nr.
Clasa
Categoria
Strat de uzura
crt. tehnica a tehnica a
Tipul si simbolul mixturii asfaltice (1)
drumului
strazii
1. I
I
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre : MASF 8 ; MASF 12,5 ; MASF
16
Mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre : MASF 8m ;
MASF 12,5m ; MASF 16m
Beton asfaltic cu bitum modificat : BA 12,5m ; BA 16m
Beton asfaltic rugos :
cu bitum modificat : BAR 16m
cu bitum : BAR 16
2. II , III
II , III
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre : MASF 8 ; MASF 12,5 ; MASF
16
Mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre : MASF 8m ;
MASF 12,5m ; MASF 16m
Beton asfaltic rugos :
cu bitum modificat : BAR 16m
cu bitum : BAR 16
Beton asfaltic :
cu bitum modificat : BA 12,5m ; BA 16m
cu bitum : BA 12,5m ; BA 16
3. IV , V
IV
Beton asfaltic :
cu bitum : BA 8 ; BA 12,5 ; BA 16 ; BA 25
Beton asfaltic cu pietris concasat :
cu bitum : BAPC 16
(2)
(1)
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub 80 % ,
bitumul se aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii .
(2)
Numai cu acordul beneficiarului .
Tabel 2 mixturi asfaltice pentru stratul de legatura
Nr.
Clasa
Categoria
Strat de uzura
crt. tehnica a tehnica a
Tipul si simbolul mixturii asfaltice (1)
drumului
strazii
1. I , II
I , II
Beton asfaltic deschis cu criblura :
cu bitum modificat : BAD 25m
Pagina 35 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
2.
III
III
3.
IV , V
IV , V

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
cu bitum : BAD 20 ; BAD 25

cu bitum modificat : BAD 25m
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat :
cu bitum : BAD PC 25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat :
cu bitum : BAD PC 25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat :
cu bitum : BAD PS 25
(1)
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este sub 80 % ,
bitumul se aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii .
2 . Materiale componente
2.1. Agregate
Pentru executia imbracamintilor bituminoase se utilizeaza amestecuri de sorturi din agregate
naturale prelucrate sau neprelucrate , care trebuie sa indeplineasca conditiile de conformitate conform
urmatoarelor standarde :
-criblura , sort 4-8 , 8-16 , 16-25 , conform SR 667 , tabel 8
-nisip de concasare , sort 0-4 , conform SR 667 , tabel 10
-nisip natural , sort 0-4 , conform SR 662 , tabel 5
-pietris si pietris concasat , sort 4-8 , 8-16 , 16-25 (31) , conform SR 662 , tabel 10
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera , in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii sunt conform SR 662 , tabel 10.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera

trebuie sa fie conform SR 667 , tabel 2
Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de a fi
folosite in amestec .
Depozitarea se face pe sorturi , in padocuri prevazute cu platforme
betonate
avand panta de scurgere a apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii lor .
2.2. Filer
Pagina 36 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Se va folosi filerul de calcar sau de creta , care trebuie sa corespunda prevederilor SR EN

13043 si / sau STAS 539 si sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- finetea ( continutul in parti fine 0,1 mm ) min .80 %
- umiditatea
max. 2%
-coeficientul de hidrofilie
max. 1%
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre , filerul trebuie sa corespunda prevederilor
STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,2 mm sa fie de 20 % .
Filerul se va depozita in incaperi acoperite , ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica .
Nu se admite folosirea filerului aglomerat .
2.3.
Lianti
La aceasta lucrare se fa utiliza bitum tip D 60/80
Liantii care se pot utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de
sarcini sunt :
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 conform SR 754 ;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 50/70 conform SR EN 12591 ;
- bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 ;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 35/50 numai in straturile de legatura ;
Conditiile de admisibilitate pentru bitumul neparafinos pentru drumuri sunt cele
prevazute in SR 754 si in Normativul AND 537 si o adezivitate de minim 80 % fata de agregatele
naturale utilizate , altfel se utilizeaza bitum aditivat ( Normativ AND 553 ).
Conform Normativ AND 549 , pct.1.1.2 si 1.1.3 in scopul cresterii rezistentei la
deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute ,
imbracamintile bituminoase , pe drumurile de clasa tehnica IIII si pe strazile de categorie I si II , cu
trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale ( locuri de parcare , zone de accelerari si decelerari
frecvente etc ) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri .
Bitumul , bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat astfel :
-bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice , prevazute cu sistem de incalzire cu ulei , sistem de
inregistrare a temperaturilor, gura de aerisire , pompe de recirculare .
-bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali prevazuti cu sistem de
incalzire cu ulei , sistem de recirculare sau agitare permanenta si sistem de inregistrare a
temperaturilor . Perioada de stocare este de maxim 2 zile , iar temperatura bitumului modificat pe
perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 140C
-bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei ,
pompe de recirculare , sistem de inregistrare a temperaturilor , gura de aerisire . Perioada de stocare
este de maxim 3 zile , iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de
minimum 120C.140C .
Pentru amorsari si bandijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida

Pagina 37 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
sau bitum taiat , cu respectarea prevederilor STAS 8877 .

Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale ,
prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.
2.4.
Polimeri
Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor

bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau plastomerilor si trebuie sa sa fie
agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.
2.5.
Aditivi
Aditivii utilizati ca agenti de adezivitate pentru aditivitatea bitumului / bitumului

modificat folosit la
executia imbracamintilor bituminoase sunt agenti tensioactivi de tip
aminoderivati care trebuie sa fie introdusi pe piata cu respectarea reglementarilor tehnice conform
reglementarilor in vigoare .
2.6.
Fibre
Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia

imbracamintilor bituminoase prevazute in prezentul standard sunt fibre sau granule de celuloza ,
bitumate sau nebituate , care trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.
3 . Modul de fabricare a mixturilor
3.1. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare
Se va face in conformitate cu prevederile SR 174- 2 punct 3.1.
3.2. Compozitia mixturilor
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate din
agregate naturale de cariera ,agregate artificiale sau din amestec de agregate naturale de cariera si de
balastiera , in functie de tipul mixturii asfaltice ( tabel 3 )
Tabel 3 agregate utilizate la realizarea mixturilor asfaltice

Nr.crt.
Tipul mixturii asfaltice

Pagina 38 din 82
Agregate naturale utilizate

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
1.
Beton asfaltic rugos
2.
Beton asfaltic
3.
Beton asfaltic cu pietris concasat
4.
Beton asfaltic deschis cu criblura
5.
6.
Beton asfaltic deschis cu pietris

concasat
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
-Criblura sort 4-8 ; 8-16,

-Nisip de concasare sort 0-4
-Filer
-Criblura sort 4-8 ; 8-12,5 sau 8-16 ; 16-25
-Nisip natural sort 0-4
-Filer
-Pietris concasat sort 4-8 , 8-16 ; 16-25
-Filer
-Criblura sort 4-8 ; 8-16 16-20 sau 16-25
-Filer
-Pietris concasat sort 4-8 ; 8-16 ; 16-25
-Filer
-Pietris sort 4-8 ; 8-16 ; 16-25
-Filer
Compozitia mixturii se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat , tinandu-se cont
de prescriptiile tehnice impuse in caietul de sarcini .
Formula de compozitie , dozajele privind agregatele si filerul sunt stabilite in functie de

greutatea totala a materialului granular in stare uscata ; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a
mixturii .
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt cele din tabelul 4 .
Pagina 39 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Tabel 4 limite procentuale de agregat si filer

Fractiuni de agregate naturale din amestecul
total
Stratul de uzura
Stratul de legatura
BA8
BA12,5
BA16
BA25
BA12,5m BA16m
BAR16
BAPC16 BAD20 BAD25
BADPC25 BADPS25
BAR16m
BAD25m
814
714
811
Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm ,%

813
613
813
49
38
38
38
Filer si nisip fractiunea (0,14)mm , %

Diferenta pana la 100
Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,%
2244 3448
Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm ,
%
Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm ,%
3458
3960 4761
5572 5572
1534
Pagina 40 din 82
3958
3958

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de
mixtura asfaltica este cea indicata in tabelul 5.
Tabel 5 zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic
Marimea BA 8
ochiului
sitei ,
SR EN
933-2
BA 12,5
BA
12,5m
25 mm
16 mm
8 mm
90100
4 mm
5678
2 mm
3055
1 mm
2242
0,63 mm 1835
0,20 mm 1125
0,10 mm 913
6685
4256
3055
2242
1835
1125
913
BA 16
BA 25
BAR
BAD 20
BA
16
16m
BAR
BAPC
16m
16
Treceri prin site cu ochiuri patrate , %
90100
7290 90100
90100
5480 6174 95100 4459
4061 3953 4055 2537
3050 3042 1928 2025
2040 2131 1622 1922
1535 1825 1320 1320
825
1115 1216 1115
613
911
1114 1014
BAD
25 ;
BAD 25m
BADPC 25
BADPS 25
95100
6682
4266
3055
2142
1835
1125
913
Continutul optim de liant se stabileste conform STAS 1338/1,2 si 3 si trebuie sa se

incadreze intre limitele prevazute in tabelul 6.
Tipul
stratului
Tabel 6 continutul optim de liant

Continutul
liant
BAR 16m ; BAR 16
BAR 12,5m ; BA 16m
Strat
uzura
de Clasa
Categoria
tehnica
a tehnica
a
drumului
strazii
5,76,2
IIII
IIII
de BAR 12,5 ; BA 16
6,07,0
6,37,3
6,37,3
III
III
IIIII
III
III
II
BA 8 ; BA 16
BA 25
BAPC 16
6,57,5
5,57,0
6,07,5
IVV
IVV
IVV
IV
IV
IV
Pagina 41 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
Strat
legatura

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
BAD 20
BAD 25m
de BAD 25
BADPC 25
BADPS 25
minim 4,5
4,05,0
4,05,0
4,05,0
4,05,0
IIV
IIII
IV
IIIV
IVV
IIV
IIII
IIV
IIIIV
IV
Raportul filer liant recomantat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform
tabelului 7 .
Tabel 7 raportul filer - liant
Tipul stratului
Strat de uzura
Strat de legatura

Betoane asfaltice rugoase
Betoane asfaltice bogate in criblura :
- cu dimensiunea maxima a granului de
16 mm
- cu dimensiunea maxima a granulei de
20 mm
Beton asfaltic cu pietris concasat
Betoane asfaltice deschise
Raportul filer / liant

(recomandat )
1,6.1,8
1,3.1,8
1,1.....1,8
1,6.1,8
0,5.1,4
3.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip
Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei , precum si
din straturile imbracamintii gata executate .
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor , precum si din stratul
gata executat , se efectueaza conform SR EN 12697 27 .
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru
drumuri si cu bitum aditivat trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelele 8 si 9 .
Tabel 8 caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall

Nr.
crt.
Tipul mixturii
asfaltice
Clasa
tehnica
a
Clasa
tehnica
a
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

(1)
Stabilitat Indicele Raportu Densitat Absorbt
Pagina 42 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
drumul
ui
strazii
ea la 60
C
kN,min.
de
curgere,
mm
l S/I
kN,mm
1,5
4,5
1,5
4,0
1,4
4,3
1,5
4,0
1,5
4,0
1,5
4,5
1,5
4,5
1,5
4,5
1,3
4,0
25,3
1.
BA 8 ; BA 25
IVV
IV
6,0
2.
BA 12,5 ; BA
16
BA 16 ; BAPC
16
BAR 16
IIIII
IIIII
8,0
IVV
IV
6,5
III
III
8,5
III
III
8,0
3.
4.
5.
IV
IIV
5,0
6.
BAD 20 ; BAD
25
BADPC 25
IIIV
IV
4,5
7.
BADPS 25
IVV
IV
4,5
(1)
(2)
ea
aparenta
,
Kg/m ,
min.
2300
ie de
apa ,
%
(2)
1,55
2300
1,55
1,3
4,0
2,1
5,6
2,0
5,3
1,1
3,3
13
2300
1,55
2300
26
2300
26
2250
1,56
2250
1,56
13
2250
1,56
Epruvetele Marshall se confectioneaza cu 50 lovituri pe fiecare fata .

Metoda de determinare a absorbtiei de apa este descrisa in anexa B din SR174-1 / 2009
Tabel 9 caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari dinamice

Nr.
crt
Caracteristica
Pagina 43 din 82
Mixtura asfaltica tip

beton asfaltic pentru
Strat
Strat

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie

1.
Volum de goluri la 80giratii , % maxim
2.
Volum de goluri la 120giratii , % maxim
3.
Rezistenta la deformatii permanente* (fluaj dinamic)
- deformatia la 50C , 300KPa si 1800 impulsuri , /m/ciclu ,
maxim
- viteza de deformatie la 50C , 300KPa si 1800 impulsuri ,
/m/ciclu , maxim
uzura
legatura
5.0
-
9.5
30 000
3
-
20 000
2
- deformatia la 40C , 200KPa si 1800 impulsuri , /m/ciclu ,

maxim
- viteza de deformatie la 40C , 200KPa si 1800 impulsuri ,
/m/ciclu , maxim
4.
4 500
4 000
Modulul de rigiditate la 15C , Mpa , minim
5.
Rezistenta la oboseala , numarul de cicluri pana la fisurare la
400 000
15C, minim
Caracteristici pe placi (compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte
6.
Rezistenta la deformatii permanente* , 60C (ornieraj)
- viteza de deformatie la ornieraj , mm/ 1000cicluri , maxim
1
Numar mediu de vehicule**
> 6 000
- adancimea fagasului , % , pentru grosimea probei de 50mm ,
9
maxim
Numar mediu de vehicule**
> 6 000
* valori orientative timp de 2 ani , pana la strangerea de date .
** vehicule de transport marfa si autobuze , in 24 ore , calculate pentru traficul de
perspectiva .
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall , ale

mixturilor asfaltice preparate cu bitum , bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS
1338-1 si STAS 1338-2
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor , de la malaxor

sau de la asternere , trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maxim 9C mai mare dacat
bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective . Se excepteaza verificarea bitumului
din mixturile asfaltice tip MASF.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27 .
Pregatirea probelor de mixtura in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face
conform SR EN 12697-28 .
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura , pentru determinarea acestuia se face
conform SR EN 12697-1 , SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4 . in cazul in care nu se dispune de
Pagina 44 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
aparatura prevazuta in SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4 , recuperarea bitumului se face conform

STAS 1338-2 .
3.4. Statia de asfalt
Statia de asflat trebuie sa fie dotata si sa prezinte caracteristicile tehnice care sa permita
obtinerea performantelor solicitate diferitelor categorii de mixturi , asa cum sunt prevazute in
proiect .
3.4.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de

predozare , uscare , resortare si dozare gavimetrica a agregatelor naturale , dozare gravimetrica sau
volumetrica a bitumului si filerului , precum si cu dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu
liantul bituminos.
Instalatia trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului , a

agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de + 3 % pentru agregatele
naturale si de + 2 % pentru bitum si filer.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia
variaza cu temperatura , astfel incat la 150C 180C , 1 kg de bitum rutier are un volum de
( 1,091,1 ) 1 .
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minim 80
t/h la o umiditate de 5 % .
Instalatia de preparare trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului , cu capacitatea mai
mare sau cel putin egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna de o joja etalonata si de un
dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pana la temperatura necesara , evitand orice supraincalzire .
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190C , in scopul evitarii
modificarii caracteristicilor liantului , in procesul tehnologic .
Pentru controlul temperaturii , rezervoarele calde , recipientele de bitum si echipamentul de uscare
trebuie sa fie dotate cu termometre , a caror functionare se verifica frecvent , iar temperaturile
inregistrate se trec intr-un registru special .
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de
alimentare si dozare a bitumului .
Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul initial stabilit prin reteta privind
compozitia mixturii asfaltice este de + 0,3 % .
Filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere
pneumatica , toleranta admisa in dozarea filerului este de +1,5% fata de dozajul initial stabilit prin
reteta privind compozitia mixturii asfaltice .
Depozitarea agregatelor se face pe sorturi , in silozuri de tip descoperit , etichetate , pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor .
Pagina 45 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata .
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul necesar pentru
alimentarea uniforma a agregatelor , pentru o productie constanta .
Agregatele se dozeaza gravimetric , iar instalatia trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform
compozitiei mixturii asfaltice stabilita prin reteta , cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa
din tabelul 10.
Tabel 10
Fractiunea ,mm
Abateri admise fata de dozaj , %
2531,5
5
1625
5
816
5
48
5
14
4
0,200,63
3
0,10,2
2
00,1
1,5
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipament mecanic necesar pentru
uscarea si incalzirea agregatelor .
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene . Deasemeni instalatia trebuie prevazuta cu un sistem de blocare
pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare .
Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatie de preparare si tipul de mixturi si se
va stabili in cadrul operatiuniii de reglare a statiei de asfalt , inainte de inceperea fabricatiei .
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea
segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau descarcarii in mijloacele de transport .Daca se
foloseste buncar de stocare acesta va trebui sa fie incalzit.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie o instalatie autorizata
conform reglementarilor in vigoare .
3.4.2. Fabricarea mixturilor asfaltice
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata

numai in statii automate de asfalt .
O atentie deosebita se va da respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmarii

ca anrobarea granulelor mari sa fie asigurata corespunzator .
Conform SR 174-2 , punct 2.2.2. trebuie sa fie respectate urmatoarele temperaturii :

Tabel 11
Materiale si faza de executie
Temperatura in C , in functie de tipul bitumului
D 60/80
D 80/100
Pagina 46 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
- incalzirea agregatelor naturale

-bitum la preparare mixturii
asfaltice
Mixtura asfaltica la iesire din
malaxor

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
170190
165175
165180
160170
160180
155170
Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor

rutiere bituminoase in zonele climaterice reci .
Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de + 3C .

Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe
ori .
Se interzice incalzirea agregatelor peste 190C , pentru a evita arderea liantului .
Continutul de apa al agregatelor dupa uscare , trebuie sa nu depaseasca 0,5 % si trebuie

verificat cel putin o data pe zi .
Agregatele incalzite se resorteaza pe ciururile instalatiei , se cantaresc conform dozajelor
stabilite , se introcuc in malaxor unde se amesteca cu filerul rece , apoi se introduce bitumul incalzit
si se continua malaxarea . Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie
suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si filerului cu
liantul bituminos .
Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de + 5 % .

Temperatura mixturii la iesirea de la malaxor trebuie stabilita astfel incat , tinand cont de
conditiile atmosferice si durata transportului , sa se asigure temperatura ceruta la asternere si
compactarea mixturii .
3.4.3. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice
Predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari astfel
incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta sa corespunda celei calculate
in laborator cu tolerantele admise .
Operatiile de reglare si etalonare constau in :

- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate
-calibrarea dozatorului de liant
-calibrarea dozatorului de filer
-reglarea dispozitivelor de masurare a temperaturilor
-verificarea ecranului dozatorului
-verificarea functionarii malaxorului .
3.4.4 Controlul fabricatiei
Controlul de calitate a mixturilor asfaltice se face de regula in conformitate cu prevederile de
mai jos ( tabel 12 ) .
Pagina 47 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
Faza
Studiu
Executie
Natura controlului sau a

incercarii
Studiul compozitiei
mixturii
Controlul
reglajului
instalatiei de preparare a
mixturii ,
inclusiv
stabilirea duratei de
malaxare
Incadrarea agregatelor in
zona de granulozitate
indicata in caietul de
sarcini pentru tipul de
mixtura
asfaltica
proiectata
, inclusiv
starea
de
curatenie
(
continutul
de
impuritati ) a agregatelor
Temperatura liantului la
introducerea in malaxor
Temperatura agregatelor
naturale
uscate
si
incalzite la iesirea din
toba de uscare
Functionarea corecta a
dispozitivelor
de
cantarire sau dozare
Granulozitatea
amestecului de agregate
naturale la iesirea din
malaxor , inainte de
adaugarea
liantului
(aceasta trebuie corelata
cu dozajul de bitum
stabilit pentru mixtura ,
inclusiv
abaterile
admisibile la continutul
de liant )
Temperatura mixturilor

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Categoria controlului
A
B
C
X
Tabel 12
Frecventa controlului sau a
incercarii
Pentru fiecare tip de produs
Inaintea
inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
mixtura
La inceputul campaniei de
lucru sau ori de cate ori se
utilizeaza alte agregate
Permanent
Permanent
La inceputul fiecarei zile

de lucru
Zilnic sau ori de cate ori se

observa
o
calitate
necorespunzatoare
a
mixturilor asfaltice
In fiecare ora a progamului
Pagina 48 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de
bitum in dozajul stabilit
Verificarea compozitiei
mixturii
asfaltice :
granulozitatea
agregatelor si dozajul de
bitum , care trebuie sa
corespunda
dozajelor
stabilite de laborator , cu
tolerantele admise
Caracteristicile
fizicomecanice
Stabilitatea la 60 C
Indicele de curgere ,
Fluaj
Densitatea
aparenta
Marshall
Absorbtie
de
apa
Marshall

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
de lucru
Zilnic , prin extractii
zilnic
Cate o proba de 20 kg la
fiecare 200-400 to de
mixtura , in functie de
productivitatea statiei
4. Modul de punere in opera

4.1. Transportul mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice excutate la cald se transporta cu autobasculante adecvate , cu bene
curatate si uscate , urmarindu-se ca pierderile de temperatura sa fie minime .
La distante de transport mai mari de 20 km sau cu o durata de peste 30 minute
sau pe timp racoros ( +10C+15C) , autobasculantele se acopera cu prelate speciale , imediat
dupa incarcare .
Volumul mijloacelor de transport este determinat de productivitatea statiei de preparare a
mixturii asfaltice si de punerea in opera , astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie
a imbracamintii .
4.2. Lucrari pregatitoare
Inainte de asternerea mixturii asfaltice stratul support trebuie sa fie bine curatat , de
materialele neaderente , praf si orice poate afecta legatura intre stratul support si imbracamintea
bituminoasa .
Pagina 49 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
In cazul stratuluisuport din macadam acesta se curata si se matura , urmarindu-se degajarea

pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare .
Dupa curatare se vor verifica cotele stratului suport , care trebuie sa fie conform proiectului de
executie . In cazul imbracamintilor existente aducerea acestora la cotele prevazute in proiectul de
executie se realizeaza fie prin aplicarea unui strat de egalizare dim mixtura asflatica fie prin frezare .
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata .

Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport .
Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu un dispozitiv special , care
poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport .
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri :
- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti
asfaltice existente
- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la un interval mai mare de
trei zile de la executia stratului de legatura
Functie de natura stratului suport cantitatea de emulsie trebuie sa asigure un dozaj de
0,30,5 kg bitum rezidual pe metru patrat .
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa se produca
inaintea asternerii mixturii asfaltice .
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de maxim 100 m .
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau
macadam cimentat , cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de
15 cm , rosturile se acopera pe o latime de minim 50 cm cu geosintetice sau alte materiale
agrementate tehnic . In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se
recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase , armate cu geosintetice .
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minim 2
cm .
4.3. Asternerea
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie octombrie la temperaturi
atmosferice de peste 10C , in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80
asternerea se face pana la 15 septembrie .
Asternerea mixturilor asfaltice se realizeaza numai mecanizat , cu repartizatoare
finisoare prevazute cu sistem automat de nivelare pentru drumurile de categorie I , II SI III si care
asigura o precompactare . In cazul lucrarilor executate in spatii inguste ( zona casetelor ) asternerea
mixturilor asfaltice se poate fcae si manual .
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu , in mod uniform atat din punct de vedere
Pagina 50 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
al grosimii cat si cel al afanarii , pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se
executa in ziua respectiva
In cazul intreruperilor accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa
necompactata in amplasamentul repartizatoruli , pana la 120C , se procedeaza la scoaterea acestui
utilaj din zona de intrerupere , se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile
de mixturi , ramase in capatul benzii . Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii
vibratoare a repartizatorului .
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare , in functie de tipul liantului ,
temperaturile indicate in tabelul 13 .
Tabel 13
Tipul liantului
Temperatura mixturii
Temperatura mixturii asfaltice la compactare
asfaltice la asternere
C , min
inceput
sfarsit
C , min
D 60/80
145
140
110
D 80/100
140
135
100
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii , in buncarul finisorului .

Mixturile asfaltice a caror temperatura estesub cea prevazuta in tabelul 13 se vor refuza si evacua
imediat din amplasamentul lucrarii .
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor

asfaltice de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile . In buncarul utilajului
de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura necesara pentru a evita o raspandire
neuniforma a materialului .
La executia imbracamintilor asfaltice o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor

de lucru , longitudinale si transversale , care trebuie sa fie foarte regulate si etanse .
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta , zonele aferente rostului de lucru
se taie pe toata grosimea stratului , astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala .
Suprafata nou creata prin taiere se amorseaza , iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne ,
depasind rostul cu 510 cm , acest surplus impingandu-se inapoi cu o racleta , astfel incat sa apara
rostul , operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda .
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minim 10
cm fata de cele ale stratului de legatura , cu alternarea lor . In cazul cand exista si un strat de baza
bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic , rosturile de lucru ale straturilor se vor executa
intretesut .
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului
se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi , pe o lungime variabila in functie de grosimea
noului strat , astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia , cu panta de 0,5 % . In plan
liniile de decapare se recomanda sa fie in forma de V , la 45 .Completarea zonei de unire se va face
Pagina 51 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
cu o amorsare a suprafetei , urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice , pana la nivelul
superior al ambelor straturi ( nou si existent) .
4.4. Compactarea
Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicand tehnologii corespunzatoare
care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura
si fiecare strat in parte .
Operatiile de compactare se realizeaza cu compactoare pe pneuri si compactoare
cu rulouri netede , prevazute cu dispozitive de vibrare .
Numarul optim de treceri ale compactoarelor se stabileste in functie de performanta
acestora , de tipul si grosimea stratului de imbracaminte .
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , conform SR 174-2 pct 2.4.4. se
considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel prevazut in tabelul 14 .
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte .
Tabel 14
Ateliere de compactare
A
B
Tipul stratului
Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160kN
netede de 120 kN
netede de 120 kN
Numarul de treceri minim
Strat de uzura
10
4
12
Strat de legatura
12
4
14
Compactarea se executa in lungul benzii , primele treceri efectuandu-se in zona
rostului dintre benzi , apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata .
Pe zonele in rampa , prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare .
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput,
pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele
repartizatorului .
Locurile inaccesibile compactoarelor , in lungul bordurilor , in jurul gurilor de scurgere
sau a caminelor de vizitare , se compacteaza cu compactoare mai mici , cu maiul mecanic sau cu
maiul manual .
Suprafata stratului se controleaza in permanenta , micile denivelari care apar se
corecteaza dupa prima trecere a compactorului pe toata latimea benzii .
4.5. Tratarea suprafetei imbracamintii
Pagina 52 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone
umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus , suprafata imbracamintei va fi protejata .
Protejarea se face prin stropire cu bitum sau emulsie cationica cu rupere rapida cu 60 % bitum diluat
cu apa si raspandire de nisip 0 4 mm cu un continut cat mai redus de praf , sub 0,1 mm , in
urmatoarele conditii :
a. stropire cu bitum
0,5 kg/mp
- raspandire nisip ( de preferinta de concasaj ) 3 5 kg/mp
b.-stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8-1 kg/mp
-raspandire nisip
3 5 kg/mp
4.6. Controlul punerii in opera
In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase trebuie sa se verifice

urmatoarele :
- pregatirea stratului suport : zilnic
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare : cel putin de 2 ori pe zi
- modul de compactare : zilnic
- modul de executie a rosturilor : zilnic
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete

Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere , inainte de compactare : cate o proba de 20 kg
pentru fiecare 200-400 to de mixtura asfaltica , indiferent de tipul mixturii , functie de productivitatea
statiei
Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minim 40 x 40 cm

pentru fiecare 7000 mp suprafata executata ( conf. SR 174-2 ) pe care se vor determina :
- la toate tipurile de mixturi asfaltice , pentru stratul de uzura si stratul de legatura :
densitatea aparenta
absorbtia de apa
gradul de compactare
Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele mentionate in tabelul 15 .
Tabel 15
Tipul mixturii
Densitatea aparenta
Absorbtia de apa ,
Grad de compactare
asfaltice
Kg/m , min
% vol
% , min
Mixtura
asfaltica
stabilizata cu fibre
2300
26
97
MASF 8
MASF 16
Beton asfaltic rugos
BAR 16m
2300
47
96
BAR 16a
Pagina 53 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
BAR 16
Beton asfaltic bogat in
criblura
BA 16m
BA 8a , BA 16a , BA
25a ,
BAPC 16a , BA 8 ,
BA 16,
BA 25a , BAPC16
Beton asfaltic deschis
BAD 25m
BAD 25a , BADPC
25a ,
BADPS 25a , BAD 25
, BADPC 25 , BADPS
25
-

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
2250
2300
26
96
38
96
2250
2250
2200
la MASF 8 , MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura , pentru clasa tehnica a
drumului I , II si categoria tehnica a strazii I ,II
rezistenta la deformatii permanente
Se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea
fagasului , la temperaturi de 45C pentru zona climaterica rece si respectiv de 60C
pentru zona climaterica calda .
Valorile admisibile , in functie de trafic , sunt cele prezentate in tabelul 16 .
Numarul mediu
de vehicule
< 1500
15003000
30006000
> 6000
Viteza de deformatie la ornieranj

(VDOP) , mm/h,max
Temperatura
45C
60C
6,0
8,0
4,0
6,0
2,0
3,5
< 2,0
< 3,5
4.7. Controlul compactarii

Pagina 54 din 82
Tabel 16
Adancimea fagasului ,
mm, max
Temperatura
45C
60C
6,0
9,0
5,0
8,0
4,0
7,0
< 4,0
< 7,0

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Calitatea compactarii straturilor bituminoase se va determina pe tot parcursul executiei , prin

analize de laborator sau in situ .
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate prin probe

intacte , prelevate din imbracaminte , prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si
raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor
sau asternere ( inainte de compactare ) .
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din
strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator , din aceeasi
mixtura asfaltica .
In analizele de laborator se determina densitatea aparenta , absorbtia de apa si gradul de

compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile ( conf. STAS 1338/1 si
STAS 1338/2 ) .
Probele intacte , se iau in prezenta beneficiarului si antreprenorului , la 1 m de la marginea

imbracamintii .
5.
Conditii tehnice de calitate ale stratului executat
5.1. Caracteristicile suprafetei imbracamintei .

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.
Tabel 17 - caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase executate

Caracteristica
Planeitatea in profil longitudinal
Indice de planeitate , IRI , m/km
-drumuri de clasa tehnica III
-drumuri de clasa tehnica IV
-drumuri de clasa tehnica V
Conditii de
admisibilitate
Metoda de incercare
2,5
3,5
4,5
5,5
Reglementari
tehnice
in
vigoare privind masuratarea
indicelui de planeitate
Pagina 55 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635
Uniformitatea in profil longitudinal

Denivelarile admisibile masurate sub
dreptarul de 3m , mm
-drumuri de clasa tehnica I si
strazi de categoria tehnica IIII
-drumuri de clasa tehnica Ii si
strazi de categoria tehnica IV
-drumuri de clasa tehnica IIIV
Rugozitatea
Rugozitatea cu pendulul SRT ,
unitati SRT
-drumuri de clasa tehnica IVV
Rugozitatea geometrica , HS , mm
-drumuri de clasa tehnica IVV
Coeficient de frecare (GT)
-drumuri de clasa tehnica IIIV
Omogenitate . Aspectul suprafetei
5.2.

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
3,0
SR EN 13036-7
4,0
5,0
SR EN 13036-4
80
70
60
0,7
0,6
0,55
0,95
0,7
Aspect fara degradari
sub forma de exces de
bitum , fisuri , zono
poroase , deschise ,
sflefuite
SR EN 13036-1
Reglementari
tehnice
in
vigoare cu aparatul de masura
Gip Tester
Vizual
Elemente geometrice si abateri limita
Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru

stratul suport si fundatie , inainte de asternerea mixturilor asfaltice , in conformitate cu prevederile
STAS 6400 .
Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect .
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza
intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamitea gata executata , iar la aprecierea comisiei de
receptie prin maxim 2 sondaje / km , efectuate la 1 m de la marginea imbracamintii .
Abateri limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru
Pagina 56 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
fiecare strat in parte pot fi de max.10% . Abaterile in plus de la grosime nu constituie un motiv de
respingere a lucrarii .
Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect .

Abaterile limita locale admise pot fi de maim + 50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect .

Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul
+5mm/m, atat pentru de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul + 2,5 mm/m
pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens .
Abaterile limita locale la cotele in profil longitudinal sunt de + 5 mm fata de cotele
profilului proiectat , cu respectarea pasului de proiectare prevazut.
Tabel 18 elemente geometrice si abaterile limita pentru straturile imbracamintei
bituminoase
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
Elemente geometrice
Conditii de
admisibilitate
Grosimea minima a stratului compactat , cm ,

minim :
- strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata
3.0
cu fibre
3.5
MASF 8
MASF 12,5 ; MASF 16
4.0
- strat de uzura cu bitum modificat , bitum
aditivat , bitum
5.0
- strat de legatura
5.0
cu criblura
cu pietris concasat sau sortat
Latimea partii carosabile
Conf.
STAS
2900
Profil transversal
- drumuri
in aliniament
forma de acoperis
in curbe si zone aferente
Conf. STAS 863
cazuri speciale
panta unica
- strazi
Conf.STAS
10144/3
Profil longitudinal
Declivitare , % maxim
Pagina 57 din 82
Abateri limita
admise la elementele
geometrice
- nu se admit abateri
in minus fata de
grosimea
medie
prevazuta in proiect
pentru fiecare strat
- abaterile in plus nu
constituie motiv de
respingere a lucrarii
50 mm
5 mm fata de
cotele
profilului
adoptat
2.5 mm / m
5 mm fata de

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
- drumuri
- mixtura asfaltica stabilizata cu fibre
- beton asfaltic rugos
- alte categorii de mixtururi asfaltice
cotele
9 *
profiluluiproiectat ,
9 *
cu
conditia
7 *
respectarii pasului de
proiectare adoptat
* declivitatile mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor
de siguranta a circulatiei
6 . Receptia lucrarilor
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei ( pe faze , preliminare , finale )
conform programului pentru controlul calitatii aprobat de Inspectoratul Judetean in Constructii Cluj .
Receptia pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatia scrisa ,
desenata in caietul de sarcini sau dispozitii de santier , pentru o anumita etapa , sunt terminate si se
cere aprobarea pentru trecerea la etapa urmatoare . Ea consta din intocmirea de procese verbale de
lucrari ce devin ascunse procese verbale de receptie calitativa sau de faze determinante .
Receptia pe faze nu va fi admisa daca nu vor exista documentele de atestare calitativa , adica :
a) documente furnizori ( dupa caz ) :
- certificate de calitate ;
- declaratie de conformitate ;
- buletine de analiza ;
- dosar al produsului ;
- agrement tehnic .
b) documente executie ( dupa caz ) :
- ordin de incepere a lucrarilor ;
- proces verbal de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
- proces verbal de trasare a lucrarilor ;
- proces verbal de verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ;
- proces verbal de receptie calitativa ;
- proces-verbal de faza determinanta daca este cazul .
Receptia la terminarea lucrarii se efectueaza de catre comisia de receptie numita prin decizia
investitorului , in urma careia se incheie proces verbal de receptie la terminarea lucrarii .
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie si se va face in conditiile
prezentului caiet de sarcini pe baza verificarii starii lucrarii , a eventualelor probleme specificate de
comise la terminarea lucrarilor in procesul verbal .
7 . Reglementari tehnice de executie
Pagina 58 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
La executarea fundatiilor de balast si /sau de balast amestec optimal se vor respecta

prevederile din standardele de mai jos si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu
contravin prezentului caiet de sarcini .
7.1 ACTE NORMATIVE :
a. Ordin comun MT/MI nr. 411 / 1112 / 2000 publicat in MO 397 / 24 . 08 . 2000
Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului .
b. NGPM / 1996
Norme generale de protectia muncii .
c. NSPM nr. 79 / 1998
Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor .
d. Ordin MI nr. 775 / 1998
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de
stingere .
e. Ordin AND nr. 116 / 1999
Instructiuni propii de securitatea muncii pentru lucrarile de intretinere , reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor .
f. Ordin MT nr.43/1998
Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national
g. Ordin MT nr.45/1998
- Norme tehnice privind proiectarea , construirea si modernizarea drumurilor
h.Ordinul MT nr.46/1998
- Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice
7.2. REGLEMENTARI TEHNICE :

AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor asfaltice bituminoase stabilizate cu
fibre de celuloza , destinate executarii imbracamintilor asfaltice
AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald , realizate
cu bitum modificat cu polimeri
AND 553-Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald
realizate din mixtura asfaltica , cu bitum aditivat
AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald
Realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat
Pagina 59 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
7.3 STANDARDE :
STAS 42
STAS 60
SR 61
STAS 113
SR 174-2+
SR 174-2/C1
Bitumuri. Determinarea penetratiei

Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere .Metoda cu inel si bila
Bitumuri. Determinarea ductilitatii
Bitumuri . Determinarea punctului de rupere Fraass .
Lucrari de drumuri
Imbracaminti bituminoase cilindrate , executate la cald . Conditii tehnice
pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia
imbracamintilor executate
STAS 539
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere
SR 662 : 2002
Lucrari de drumuri . Agregate naturale de balastiera . Conditii tehnice de
calitate.
SR 667 : 2000
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri . Conditii
tehnice de calitate .
STAS 730 89
Agregate naturale pentru lucrari c.f. si drumuri . Metode de incercare .
SR 754
Bitum neparafinos pentru drumuri
STAS 863
Lucrari de drumuri.Elemente geometrice ale traseelor.Prescriptii de Proiectare
SR EN 933-2
Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 2: Analiza granulometrica . Site de control , dimensiuni nominale
Ale ochiurilor.
STAS 1338/1
Lucrari de drumuri . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald . Prepararea mixturilor , pregatirea probelor si confectionarea
epruvetelor
STAS 1338/2
executate la cald . Metode de determinare si incercare
STAS 1338/3
executate la cald . Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si
decofrarea epruvetelor
STAS 6400
Lucrari de drumuri . Straturi de baza si fundatie .Conditii tehnice generale
de calitate .
STAS 8849
Lucrari de drumuri.Rugozitatea suprafetelor de rulare.Metode de masurare.
STAS 8877
Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida ptr. lucrarile de drumuri.
STAS 10969/3 Lucrari de drumuri . Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate
naturale . Metoda de determinare calitativa
SR EN 12697-1+
+SR EN 12697-1/AC Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald . Partea 1 : Continutul de bitum solubil
Pagina 60 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
la cald . Partea 3 : Recuperarea bitumului.Evaporator rotativ.
SR EN 12697-4+
la cald . Partea 4 : Recuperarea bitumului . Coloana de fractionare .
SR EN 12697-27
Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald . Partea 27 : Prelevarea probelor
SR EN 12697-28
Mixturi asfaltice . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald . Partea 28 : Pregatirea probelor pentru determinarea
continutului de bitum , a continutului de apa si a compozitiei
granulometrice.
VI. BETON DE CIMENT

I.
1.
2.
3.
4.
5.
Generaliti
Prevederile prezentului caiet de sarcini au la baz Normativul pentru executarea
imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante NE 0142002, si se aplica la executarea, controlul calitii i recepia lucrrilor mbrcminilor rutiere
din beton de ciment, realizate n sistemele de cofraje fixe, utilizate la construcii.
Antreprenorul va efectua, intr un laborator autorizat , toate incercarile si determinarile cerute
de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de inginer.
In completarea prezentului Caiet de sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile
standardelor si normelor in vigoare.
mbrcminile rutiere din beton de ciment, se execut n intervalul de temperaturi
atmosferice: +5...+35C.1 Temperatura betonului la punerea n oper nu va fi mai mare de
+30C.2
mbrcminile rutiere din beton de ciment se execut pe fundaii i terasamente executate n
condiiile urmtoare:
-pentru drumuri noi i modernizri, pe fundaii executate conform STAS 6400 i pe
terasamente executate conform STAS 2914;
6.
7.
Betoanele rutiere utilizate pentru realizarea mbrcminilor din beton de ciment, se clasific
dup CLASE, pe baza criteriului rezistenei la ncovoiere (Rnc) care este principala
caracteristic mecanic a acestor tipuri de betoane.
Clasele de betoane rutiere, notarea lor i valorile rezistenelor caracteristice la ncovoiere sunt
conform tabelului 1.
Tabelul 1
Pagina 61 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Clasa de beton rutier Rezistena caracteristic la ncovoiere (

) (N/mm2)
8.
9.
II.
BcR 5,0
5,0
BcR 4,5
4,5
BcR 4,0
4,0
BcR 3,5
3,5
n mod excepional, n intervalul 0...+5C mbracminile rutiere din beton de ciment se pot
executa numai cu avizul beneficiarului i luarea msurilor prevzute n Normativul pentru
realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente, i n ANEXA 1
Este interzis execuia mbrcminilor rutiere la temperaturi negative
Materiale
1. Ciment
a) La prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza urmtoarele tipuri de cimenturi:
- Ciment pentru drumuri i piste de aeroporturi tip CD 40, conform STAS 10092;
-
Ciment Portland EN 197-1- CEM I 42,5 R;
Ciment Portland EN 197-1-CEM I 42,5 N;
Ciment Portland EN 197-1 -CEM I 32,5 R.
b) Cimentul CD 40, STAS 10092, trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
compoziia mineralogic potenial a clincherului:
aluminat tricalcic, (C3A) - maximum 6 %;
feroaluminat tetracalcic (C4AF) - minimum 18 %;
caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
priza ncepe dup - minimum 2 ore;
priza sfrete dup - maximum 10 ore.
mrirea de volum pe ace Le Chatelier- maximum 10 mm;
fineea de mcinare exprimat prin suprafaa specific: 2800...3500 cm2/g
rezistena la ntindere prin ncovoiere:
dup 2 zile - minimum 3,5 N/mm2;
dup 7 zile - minimum 5,0 N/mm2 ;

Pagina 62 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
dup 28 zile - minimum 6,5 N/mm2 ;
rezistena la compresiune:
dup 2 zile - minimum 15 N/mm2 ;
dup 7 zile - minimum 26 N/mm2 ;
dup 28 zile - minimum 40 N/mm2.
c) Cimenturile Portland tip CEM I 42,5 R, CEM I 42,5 N i CEM I 32,5 R,conform SR EN 197-1
trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
Caracteristicile mecanice, fizice i de stabilitate trebuie s fie conform tabelului 7.
Tabelul 7
Rezistena la compresiune (N/mm2)
Clasa de
rezisten
Rezistena
iniial
Rezistena
standard
2
7 zile
zile
28 zile
Timp iniial
Expansiune
de priz
mm
-min-
32,5 R
10
32,5
52,5
75
<10
42,5 R
20
42,5
62,5
60
<10
42,5 N
10
42,5
62,5
60
<10
d) Cimentul se livreaz n vrac sau saci de hrtie, nsoit de documentele de certificare a calitii
i se transport n vagoane speciale cu descrcare pneumatic, containere, vagoane nchise sau
camioane acoperite, destinate exclusiv acestui produs. n timpul transportului de la fabric la
staia de betoane (sau depozite intermediare), a manipulrii i depozitrii, cimentul va fi ferit
de umezeal i de impurificare cu corpuri strine (pmnt, crbune, substane organice, var
hidratat, cenu de termocentral etc.).
e) Verificarea conformitii unei livrari sau a unui lot cu standardele dupa care s-au produs, cu
cerinele unui contract sau comenzi se face prin prelevarea de probe n prezena productorului
i a utilizatorului. Prelevarea probelor se face de regul naintea sau n timpul livrrii, sau la
maximum 24 ore dupa livrare.
f) Verificarea calitii cimentului se face:
- la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/ garanie emis de fabricant;
- nainte de utilizare, de ctre un laborator autorizat.
2. Agregate naturale
a) Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmtoarele agregate naturale:
Pagina 63 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
a) agregate naturale de balastier, conform SR 662:

- nisip natural, sortul 0-4;
- pietri concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-31;
b) agregate naturale de carier, conform SR 667:
-criblura, sorturile 8-16; 16-25;
-split, sortul 25-40.
b) Note:
1. Agregatele trebuie s provin din roci omogene n ce privete compoziia mineralogic, fr
urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau mecanic, lipsite de pirit, limonit sau sruri
solubile.
2. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu coninul de silice mono-cristalin sau
amorf, care s reacioneze cu alcaliile din cimenturi.
c) Producerea i livrarea agregatelor destinate betoanelor rutiere se va face conform prevederilor
Codului de practic NE 012/1-2007
d) Depozitare
Fiecare sort si tip de agregate naturale trebuie depozitat separat, in padocuri prevazute cu
platformebetonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii agregatelor
3. Apa
Apa utilizat la prepararea betoanelor rutiere poate s provin din reeaua public de ap potabil
sau alta surs, care s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790.
4. Aditivi
La prepararea betoanelor rutiere pentru mbuntirea lucrabilitii, reducerea tendinei de segregare
n timpul transportului, mrirea rezistenei la nghe-dezghe repetat, se va utiliza n mod obligatoriu
un aditiv plastifiant mpreun cu un aditiv antrenor de aer, conform prevederilor cerinelor din
reglementrile specifice i Agre-mentelor tehnice n vigoare. Utilizarea aditivilor la prepararea
betoanelor rutiere se va face conform prevederilor Codului de Practic NE 012/1-2007.
5. Alte materiale
a) Pentru realizarea mbrcminilor mai sunt necesare i urmatoarele materiale:
a. Hrtie rezistent KRAFT (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilen de
joas densitate (0,06 mm grosime), conform STAS 8171 pentru:
- execuia mbrcminilor din beton de ciment pe fundaie de balast sau piatr spart;
- izolarea contra aderenei la beton a unei jumti din ancorele de oel ce trebuiesc
fixate n rosturile longitudinale de contact ale mbrcminilor din beton executate n
sistemul cofraje fixe.
Pagina 64 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
b. Produse de protecie a suprafeei betonului proaspt contra evaporrii apei.

c. Produse de colmatare a rosturilor, la cald (masticuri bituminoase) sau la rece (chituri
tiocolice).
d. Aditivi antrenori de aer;
e. Aditivi ntarzietori de priz;
f. Aditivi acceleratori de priz.
III.
STABILIREA COMPOZIIEI BETONULUI RUTIER

1. Compoziia betonului rutier se stabilete n conformitate cu prevederile ANEXEI II.2 din
normativul NE 014-2002 i numai de laboratoare de specialitate autorizate de Inspectoratul de
Stat n Construcii.
Note:
1.Cerinele de baz privind compoziia betoanelor rutiere vor fi n conformitate cu prevederile
Codului de Practic NE 012/1-2007, cap.6. adaptate la specificul acestor tipuri de betoane.
2. Stabilirea compoziiei betonului se va face:
- la intrarea n funciune a staiei de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment, agregate i aditivi;
- ori de cte ori se apreciaz c este necesar reexaminarea compoziiei utilizate.
3. Cantitile de materiale corespunztoare unui amestec (arj) se vor stabili pentru un volum de
beton proaspt de maximum 80% din capacitatea nominal a instalaiei folosite pentru
malaxare.
4. La staia de betoane se va afia reeta corespunztoare tipului de beton ce se prepar i care va
conine;
- numrul de ordine al reetei;
- notaia corespunztoare tipului de beton;
- cantitile de materiale care se introduc la fiecare arj cumulat pentru agregate, funcie de
ordinea de introducere a acestora.
5. n cursul preparrii betonului, reeta se va corecta de ctre laboratorul staiei n funcie de
rezultatele verificrilor zilnice privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparent a betonului proaspt;
Pagina 65 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
- lucrabilitatea betonului ce trebuie verificat zilnic ncepnd cu fabricarea primelor 3 arje;

- coninutul de aer oclus.
IV. PREPARAREA BETONULUI RUTIER
1. Prepararea betonului de ciment rutier se efectueaz n staii de betoane cu personal,
echipamente, instalaii i laboratoare n conformitate cu prevederilor cap. 9 din Codul de
practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat indicativ
NE 012/1-2007.
V.
TRANSPORTUL BETONULUI
1.
Betonul proaspt preparat n staiile de betoane se va transporta cu autobasculante.
2.
Autobasculantele trebuie s fie etane pentru a nu permite pierderi de beton sau ale
componenilor acestuia.
Pe timp de ari sau ploaie, suprafaa liber a betonului din autobasculante trebuie s fie protejat cu
prelat, astfel nct s se evite modificarea caracteristicilor betonului. Se interzice udarea betonului pe
timpul transportului.
3.
Autobasculantele vor fi splate cu jet de ap dupa 3-4 transporturi sau ori de cte ori
este nevoie.
Durata maxim de transport, -considerat din momentul nceperii ncrcrii mijlocului de transport i
nceputul descrcrii acestuia, nu va depi valorile din tabelul 9, dect dac :se utilizeaz aditivi
ntrzietori.
Tabelul 9
Temperatura amestecului de beton
(C)
Durata maxim de transport

(minute)
15 <t 30
45
t15
60
4.
Temperatura betonului proaspt la punctul de lucru nainte de punerea sa n oper
trebuie s fie cuprins ntre 5 ... 30C.
VI.
PREGTIREA PLATFORMEI N VEDEREA ATERNERII BETONULUI RUTIER
1. Executarea lucrrilor pe fundaii noi
a) Fundaia trebuie s aib la suprafa sa aceleai pante n profil transversal i decliviti n
profil longitudinal, ca ale suprafeei mbrcminilor sub care se afl, conform STAS 6400.
Pagina 66 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
b) Denivelrile admisibile ale suprafeei straturilor de fundaie n sens longitudinal, sub lata
(dreptarul) de 3,00 m vor fi de maximum 2 cm, n cazul straturilor de fundaie de balast, piatr
spart i din materiale granulare stabilizate mecanic i de maximum 1,5 cm pentru balast sau
nisip stabilizat cu ciment.
c) Denivelrile admisibile ale suprafeei stratului de fundaie n sens transversal, sub lata de 3,00
m, vor fi de 7 mm.
d) Limea fundaiei este cea indicat n proiect i depinde de tipul de ncadrare a mbrcmintei,
corespunztor clasei tehnice a drumului, conform STAS 1598/1.
e) nainte de a ncepe executarea mbrcmintei se va face recepia fundaiei conform STAS 6400
prin verificarea elementelor geometrice, abaterilor limit, denivelrilor admisibile, a gradului
de compactare sau a deflexiunilor. n urma efecturii verificrilor se va ncheia procesul verbal
de verificare a calitii lucrrilor ce devin ascunse, specificndu-se eventualele remedieri
necesare. Nu se trece la executarea mbrcmintei pn cnd nu se execut aceste verificri i
eventualele remedieri ce rezult din acestea prin completare cu material corespunztor
stratului de fundaie i compactarea acestuia la gradul de compactare prevzut.
f) Pe nisipul bine nivelat i compactat se va ntinde hrtia Kraft sau folia de polietilen. Benzile
de hrtie sau de polietilen se suprapun cu minimum 5 cm n sens longitudinal i 20 cm n sens
transversal. Banda superioar va fi n sensul pantei.
g) Banda de hrtie sau folia de polietilen va fi ntins cu puin nainte de betonare pentru a evita
producerea de cute. Stabilitatea contra vntului a foliei ntinse se va asigura aeznd peste ea
din loc n loc bare din fier sau lemn care se vor recupera. Este interzis a se folosi beton
proaspt sau bolovani. Hrtia ntins nu trebuie clcat.
h) n urma efecturii lucrrilor menionate la punctul f) se vor verifica lucrrile executate i se
vor consemna cele constatate n registrul de procesul verbal de lucrri ascunse menionat la
pct. e).
VII.
PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER

1. Punerea n oper a betonului va fi condus nemijlocit de eful punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare i va supraveghea i lua msuri operative de remediere a oricror
deficiene constatate.
2. Betonul adus la punctul de lucru se va descrca n 1-2 locuri.
3. Betonul aternut la cot i necompactat se va verifica cu dreptarul i se vor efectua corectrile
necesare nainte de vibrare pentru eliminarea denivelrilor suprafeei, prin completare cu beton
sau ndeprtarea betonului n exces. Lng longrine betonul se va ndesa cu maiul metalic
asigurnd totodat meninerea ancorelor n poziie orizontal.
Pagina 67 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
4. Dup aternerea stratului de beton pe o poriune de 5-6 m, pe toat limea i dup verificarea
grosimii betonului necompactat cu ablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul
vibro-finisorului, urmrindu-se ca n faa grinzii vibratoare s existe permanent un val uniform
de beton de maximum 5 cm nlime.
5. Dup trecerea vibro-finisorului pn la circa 1 m de captul poriunii aternute, aceasta se
retrage i se face verificarea n profil longitudinal i transversal a suprafeei vibrate cu lata de
minimum 3,00 m, corectnd cu beton, dac este cazul, suprafeele denivelate sau cele deschise
(nevibrate).
6. Dup verificarea i corectarea denivelrilor suprafeei vibrate, betonul de lnga longrine se va
compacta cu maiul sau plci vibrante.
7. Se trece apoi a doua oar cu vibro-finisorul astfel ca suprafaa obinut s fie neted i
uniform ca aspect.
8. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima arj dintr-o dal i
terminarea finisrii betonului din aceiai dal nu va depai cu mai mult de o or nceputul
prizei/cimentului.
9. Surplusul de mortar scos la suprafaa mbrcmintei de ctre grinda finisoare sau rulou, se
ndeprteaz cu perii speciale care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton
executate.
10. Suprafaa finisat a betonului se va stria numai mecanic la autostrzi i piste aeroportuare sau
fie mecanic fie manual la celelalte lucrri, perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul
dispozitivului de striat sau a unei perii umezite de tip piassava, cu fire plastice sau metalice.
11. Demontarea longrinelor se va face dup cel puin 24 ore de la turnarea betonului.
12. n cazul n care executarea mbrcmintei se face pe jumtate din limea prii carosabile i se
circul pe a doua jumtate a drumului, longrinele din axa drumului se vor demonta dupa
minimum 48 ore.
13. Imediat dup demontarea longrinelor, feele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de
decofrol sau emulsie bituminoas cationic.
14. Att n sistemu! cofraje fixe ct i n sistemul cofraje glisante protejarea suprafeei
mbrcmintei din beton de ciment se efectueaz n dou etape, i anume:
15. - n prima etap, considerat din momentul terminrii strierii suprafeei betonului proaspt i
pn la zvntarea acestuia, cnd suprafaa devine mat, protecia se realizeaz cu acoperiuri
mobile, impermeabile i nedeformabile, mbinate etan ntre ele, care se deplaseaz pe msur
ce se finiseaz suprafaa betonului proaspt n scopul protejrii betonului contra aciunii
soarelui, vntului i ploilor;
Pagina 68 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
16. - n etapa a doua, considerat din momentul cnd suprafaa betonului s-a zvntat, devenind
mat, protejarea suprafeei betonului se realizeaz n mod obligatoriu cu pelicule de protecie
antievaporante, n scopul asigurrii condiiilor favorabile de ntrire a betonului i evitrii
fisurrii dalelor.
VIII.
PROTEJAREA MBRCMINTEI
1. Att n sistemu! cofraje fixe ct i n sistemul cofraje glisante protejarea suprafeei

mbrcmintei din beton de ciment se efectueaz n dou etape, i anume:
- n prima etap, considerat din momentul terminrii strierii suprafeei betonului proaspt i pn la
zvntarea acestuia, cnd suprafaa devine mat, protecia se realizeaz cu acoperiuri mobile,
impermeabile i nedeformabile, mbinate etan ntre ele, care se deplaseaz pe msur ce se finiseaz
suprafaa betonului proaspt n scopul protejrii betonului contra aciunii soarelui, vntului i ploilor;
- n etapa a doua, considerat din momentul cnd suprafaa betonului s-a zvntat, devenind mat,
protejarea suprafeei betonului se realizeaz n mod obligatoriu cu pelicule de protecie
antievaporante, n scopul asigurrii condiiilor favorabile de ntrire a betonului i evitrii fisurrii
dalelor.
2. Este interzis circulaia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspt. n
primele 24 ore de la executarea proteciei suprafeei mbrcmintei cu pelicule, accesul
muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijinii pe longrine. Restriciile se ridic n
funcie de vrsta betonului.
3. n cazul executrii rosturilor prin tiere se va repeliculiza cu produse pe restul suprafeei dalei.
4. Pe perioada de ntrire a betonului stabilit n funcie de anotimp, se vor lua msuri ca
autovehiculele s nu circule pe suprafaa acesteia.
5. mbrcminile din beton de ciment se pot da n circulaie pentru autovehicule numai dup ce
se constat c sunt ndeplinite condiiile prevzute n tabelul 10.
Tabelul 10
Temperatura atmosferic medie la punctul de

+5
lucru (C)
+ 10
+ 15
+ 20
+ 25
Termene orientative pentru darea n circulaie

a mbrcminilor din beton (zile):
25
a. Betoane realizate cu ciment tip CD 40
special pentru drumuri sau CEM I 42,5 N
19
16
14
12
15
13
11
10
b.Betoane realizate cu cimenturi tip CEM I
18
Pagina 69 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
42,5 R sau CEM I 32,5 R

IX.
EXECUTAREA ROSTURILOR
Pentru a evita apariia fisurilor i crpturilor datorit vari-aiilor de temperaturi i umiditate,
tasrilor inegale i pentru necesiti de construcie, mbrcminile se execut cu rosturi transversale i
longitudinale care le mpart n dale.
Rosturile, att cele transversale ct i cele longitudinale pot fi de:
- contact (de construcie);
- dilataie;
- contracie.
a) Executarea rosturilor de contact
Rosturile de contact transversale se realizeaz pe toat limea i grosimea dalei, cnd se ntrerupe
turnarea betonului, fie la sfritul zilei de lucru, fie n cazul ntreruperii accidentale a betonrii (ploaie
intens, defectarea utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu beton etc.) i se vor executa astfel:
a. n seciunea transversal unde apare rostul se monteaz un
dulap de lemn avnd lungimea egal cu distana ntre longrine i limea egal
cu nlimea mbrcmintei fixat cu ajutorul ruilor metalici btui n fundaie;
b. la reluarea betonrii se scot ruii metalici i dulapul, se aplic pe suprafaa lateral a
mbrcmintei o pelicul de emulsie bituminoas prin stropire de dou ori sau se pune o fie de
carton bitumat;
c. la drumurile de clas tehnic I i II, strzile de categoria I i II, precum i la pistele i platformele
aeroportuare, partea superioar a rostului de contact, pe o adncime de 30 mm din grosimea dalei, se
taie ulterior pe o lime de 8...10 mm pentru a se permite o uoar introducere a produsului de
colmatare.
Rosturile de contact longitudinale se realizeaz ntre benzile de beton pe toat grosimea
mbrcmintei, fiind prevzut cu ancore de oel-beton OB 37, cu diametrul de 10 mm i 1 m lungime
(prevzute cu ciocuri) aezate la jumtatea grosimii dalei la distana de 1 m una de alta.
n acelai
mod se trateaz i rostul longitudinal dintre dala normal i supralrgirea drumurilor sau cel dintre
benzile laterale ale pistelor sau cilor de rulare aeroportuare i acostamentele acestora, cu precizarea
ca n acest caz ancorele se vor aeza la jumtatea grosimii dalelor din aceste acostamente.
Fac excepie platformele cu panta sub 2 %, unde armarea nu este necesar.
Rosturile de contact longitudinal se vor executa astfel:
a. Ancorele confecionate se ndoaie la jumtatea lungimii n unghi de 90. Jumtate din ancor se
protejeaz s nu adere de beton prin nfurare cu hrtie sau folie de polietilen, aezndu-se apoi
lipit de longrin, pe poziia final n timpul repartizrii betonului. Dup demontarea longrinei din axa
drumului, jumtatea protejat a ancorei ce a fost montat de-a lungul longrinei se va dezdoi i ntinde
fr inflexiuni. Pentru lucrrile aeroportuare, ancorele se vor poziiona conform prevederilor
proiectului respectiv.
Pagina 70 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
b. nainte de betonarea benzii a doua, pe suprafaa vertical a mbrcmintei benzii turnate anterior, se
va aplica n mod obligatoriu o pelicul de protecie prin stropire, de cel puin dou ori).
c. La lucrrile precizate la pct. 12, la partea superioar a rostului de contact longitudinal se va crea
prin tiere (la maximum 24 ore de la turnarea dalei) un lca de 8... 10 mm lime i de 30 mm
adncime care va fi colmatat la ,,cald" sau la ,,rece" cu produse speciale de etanare.
b) Executarea rosturilor de dilataie
Rosturile de dilataie transversale se execut conform pe toat limea i grosimea mbrcmintei la
distana de circa 100 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii, n linie continu pe
toata limea mbrcmintei.
De asemenea, se realizeaz rosturi de dilataie i n urmtoarele situaii:
a) la capetele tablierelor sau plcilor viaductelor, podurilor, podeelor etc.;
b) la capetele curbelor avnd raze sub 300 m;
c) n punctele de schimbare a declivitilor n care proiectul nu prevede racordri convexe, STAS 863.
Rostul de dilataie transversal se va executa astfel:
a. Se aeaz pe fundaie o scndur mbibat din lemn de brad pstrat n ap timp de 24 de ore
nainte de utilizare) de 20...25 mm grosime, care rmne n lucrare. Scndura va avea lungimea egal
cu distana ntre longrine i limea n funcie de nlimea mbrcmintei astfel:
- cu 3 cm mai mic dect nlimea mbrcmintei executat ntr-un singur strat;
- ct nlimea stratului de rezisten la mbrcmini executate n dou straturi;
- ct nlimea fiecrui strat de rezisten, cnd acestea se execut n 2-3 reprize, scndurile trebuie s
fie aezate perfect n acelai plan vertical.
Scndura se aeaz perfect vertical, perpendicular fa de longrine
i se fixeaz astfel ca s-i pstreze poziia vertical n tot timpul executrii mbrcmintei din
vecintatea sa. Scndura de rost se va aeza astfel nct s nu permit legtura ntre dalele adiacente
pe sub scndur i pe la capetele ei.
Poziia scndurii se marcheaz pe longrina cu creta pentru a putea permite tierea ulterioar a rostului
n dreptul ei.
b. Ulterior, stratul de beton situat deasupra scndurii este ndeprtat prin executarea a dou tieturi
paralele, distanate la 20...25 mm ntre ele, pn la nivelul superior al scndurii.
Rosturile de dilataie longitudinale se execut la platforme, n cazul cnd mbrcmintea este mai
lat de 100 m la aproximativ jumtate din limea mbrcmintei, n locul unui rost de contact.
Rosturile de dilataie longitudinal se vor executa cu aceleai dimensiuni i cu acelai mod de execuie
ca i rostul de dilataie transversal (conform pct. 12.5).
c) Executarea rosturilor de contracie
Rosturile de contracie sunt rosturi aparente, care separ betonul numai n partea superioar a
mbrcmintei. Prin micorarea seciunii dalei se asigur ulterior fisurarea n continuare a ntregii
seciuni, n dreptul rostului.
Rosturile de contracie transversal se execut pe toat limea mbrcminii, n linie continu,
nclinate la 1/6 sau perpendicular pe axa drumului, la distana ntre 4...6 m modulat dup o secven
Pagina 71 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
determinat prin proiect (de exemplu 4-5-4 m; 5-4-5 m; 5-6-5 m) i pe o adncime de 1/4...1/5 din
grosimea dalei la mbrcminile executate ntr-un singur strat sau pe 1/3... 1/4 din grosimea total a
dalei, cnd mbrcmintea se execut n dou straturi cu ajutorul mainii de tiat rosturi echipat cu
dou discuri diamantate concentrice alturate, de diametre diferite sau cu un singur disc avnd
grosimea de 8 mm.
Tierea betonului ntrit se va executa imediat ce betonul permite, ntr-un interval de timp-de 6...24
ore de la punerea n oper a betonului, n funcie de tipul cimentului, temperatura aerului, n
conformitate cu prevederile tabelului 11.
Tipul cimentului
Temperatura aerului
5...13C
13...22C
22...30C
CEM 1 42,5 R, CEM I 32,5 R 2...24 ore
8...12 ore
6...8 ore
CD 40, CEM I 42,5 N
18...24 ore 10...18 ore 8...10 ore
n cazul defectrii mainii de tiat rosturi sau scderea rapid a umiditii relative a aerului, cu maina
de rezerv se va tia n primul rnd fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi pentru tierea celorlalte
rosturi.
Rosturile de contracie longitudinal se execut n cazul cnd banda de beton se toarn cu o lime
mai mare de 5,0 m realizndu-se pe axa acesteia. Rosturile de contracie longitudinale se vor executa
prin tiere n betonul ntrit, cu aceleai dimensiuni ca i rosturile de contracie transversale. Rosturile
se vor tia dup terminarea tierii tuturor rosturilor de contracie transversale.
X.
CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

A. Procedee de control a calitii lucrrilor
Controlul produciei i execuiei
Cuprinde toate msurile necesare pentru meninerea la un nivel corespunztor a calitii betonului
conform cerinelor specificate. Acest tip de control cuprinde inspeciile ce se fac n diferite etape de
fabricaie sau punerii n oper a betonului rutier, precum i determinrile privind echipamentele,
factorii de compoziie, betonul proaspt i betonul ntrit.
Controlul produciei i/sau execuiei poate fi efectuat de executant printr-un sistem de calitate
conceput i realizat cu personal propriu, cu responsabili tehnici avnd sarcini precise (control interior)
sau printr-un organism independent (control exterior) autorizat pentru efectuarea activitii de
certificare a calitii produselor folosite n construcii conform HG 728/94. Datele importante
referitoare la controlul produciei n staiile de betoane sau pe antier la execuie se consemneaz sub
form de procese verbale sau minute care pot conine n principal:
- denumirea furnizorilor de ciment, agregate, aditivi etc.;
- indicativul i seria documentelor de livrare i certificare a calitii materialelor utilizate la prepararea
betoanelor;
- densitatea i lucrabilitatea betonului proaspt;
Pagina 72 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
- dozajul de ciment i ap;

- numrul de probe, data i ora la care s-au prelevat;
- temperatura i condiiile atmosferice n timpul punerii n oper a betonului.
De asemenea, n cazul betonului marf (gata preparat) pot fi consemnate date referitoare la numele
furnizorului sau indicativul bonului de transport al betonului.
Abaterile de la procedurile specificate privind transportul, punerea n oper, finisarea betonului etc.,
vor fi consemnate i prezentate responsabililor n execuia lucrrilor.
Procedurile de control a produciei i/sau execuiei elaborate de executant se verific de un investitor
sau de un organism autorizat ca parte a controlului de conformitate iar ncercrilor i determinrile
efectuate pot fi luate n considerare pentru controlul de conformitate.
1. Controlul componenilor betonului, echipamentelor, execuiei lucrrilor i proprietilor
betonului
a) Controlul calitii cimentului se va face:
- la aprovizionare, conform ANEXEI I.1, punctul A1,din normativul NE 014-2002;
- nainte de utilizare, conform ANEXEI 1.1, punctul B1 din normativul NE 014-2002;
ncercrile se efectueaz conform standardelor SR EN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4, 196-5, 196-6, 1967, 196-21.
b) Controlul calitii agregatelor se va face;
- la aprovizionare, conform ANEXEI 1.1, punctul A2, din normativul NE 014-2002;
- nainte de utilizare, conform ANEXEI 1.1, punctul B2, din normativul NE 014-2002;
ncercrile pe agregate sunt reglementate de STAS 4606 i STAS 730.
c) Controlul calitii aditivilor se va conform ANEXEI I.1, punctul A3 (la aprovizionare) i B3
(nainte de utilizare), din normativul NE 014-2002;
d) Controlul calitii longrinelor, se face prin verificarea planeitii acestora, existenei numnrului
necesar de buloane i eclise pentru fixare.
e) Controlul calitii oelurilor
Pentru fiecare cantitate i sortiment de oel aprovizionat, operaia de control se va face conform
prevederilor din ANEXA I.1, punctele C i D, din normativul NE 014-2002;
Utilajele de producere a betonului vor fi controlate pentru a se asigura condiiile tehnicece se impun
pentru stocarea, cntrirea, malaxarea etc., precum i pentru a se verifica existena condiiilor de
funcionare corespunztoare conform reglementrilor specifice.
Productorii i utilizatorii de betoane trebuie s respecte frecvena i msurile privind controlul
calitii materialelor i betoanelor prevzute n ANEXA I.1, din normativul NE 014-2002;
2. Controlul lucrrilor nainte de punerea n oper a betonului
Principalele aspecte ce trebuiesc avute n vedere nainte de punerea n oper a betonului sunt
urmtoarele:
- pregtirea platformei pe care urmeaz s fie aternut betonul n conformitate cu prevederile cap.7 i
8, din normativul NE 014-2002; constatrile acestor verificri vor fi consemnate n procese verbale de
Pagina 73 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
lucrri ascunse, ncheiate ntre beneficiar i constructor, care vor preciza concret verificrile efectuate,
constatrile rezultate i dac se admite trecerea la executarea mbrcmintei din beton;
- poziionarea corect a longrinelor (execute n sistemul cofraje fixe) sau a firelor de ghidaj pentru
palpatorii mainii cu cofraje glisante;
- poziionarea corect a rosturilor de dilataie;
- asigurarea bunei funcionri a utilajelor de punere n oper a betonului rutier;
- recepionarea calitativ a betonului;
- asigurarea unui personal instruit.
3. Controlul n timpul executrii mbrcmintei rutiere din beton
n timpul executrii mbrcmintei controlul trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte mai
importante:
- meninerea omogenitii betonului n timpul transportului i punerii n oper;
- distribuia uniform a betonului n faa utilajelor de compactare;
- meninerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevzute;
- compactarea uniform i evitarea segregrii n timpul compactrii;
- msuri speciale n cazul turnrii n condiii de vreme rece sau clduroas;
- execuia corect a rosturilor de dilataie;
- msuri speciale n cazul rosturilor de lucru;
- tierea rosturilor transversale de contracie n timp util;
- datele nscrise n bonurile de transport corespund celor prevzute i nu s-a depit durata de
transport;
- asigurarea meninerii poziiei din proiect a ancorelor i gujoanelor de oel-beton;
- respectarea msurilor de protecie a suprafeei betonului proaspt.
4. Controlul dup execuia mbrcmintei:
- Verificarea denivelrilor de suprafa cu aparatur tip APL;
- Verificarea rugozitii suprafeei prin msurtori cu metoda nlimii de nisip;
- Verificarea rezistenei betonului pe baz de carote extrase din lucrare;
- Verificarea grosimii mbrcmintei cu ajutorul carotelor.
B. RECEPIA LUCRRILOR
-
Recepia mbrcminilor din beton de ciment se efectueaz n trei etape: pe faz, la terminarea
lucrrilor i final, conform legislaiei n vigoare.
Recepia pe faz se face n timpul i dup pregtirea platformei. n urma acestei recepii se
ncheie procesul verbal de lucrri ascunse.
Recepia la terminarea lucrrilor se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prezentate n

documentaie sunt complet terminate i la cel puin o lun de la darea n circulaie.
Recepia final se efectueaz dup expirarea perioadei de garanie n conformitate cu

dispoziiile legale n vigoare privind recepionarea Iucrrilor de construcie i n condiiile
respectrii prevederilor din prezentul normativ.
Pagina 74 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
ANEXA 1
Executarea lucrrilor de beton la drumuri pe timp friguros (+ 5C...0C)
1. mbrcminile din beton de ciment se vor executa n mod excepional la temperaturi sub + 5C dar
numai peste 0C.
n acest domeniu de temperatur denumit timp friguros sunt necesare msuri speciale de protecia
mbrcminilor.
2. Msurile speciale trebuie s respecte prevederile din ,,Norma-tivul pentru realizarea pe timp
friguros a lucrrilor de construcii i instalaii aferente", indicativ C 16.
3. Se prezint n continuare msurile strict necesare care trebuiesc luate, extras din normativul
menionat, care depinde de:
- regimul termoclimatic real existent pe antier n timpul preparrii, transportului, turnrii i protejrii
betonului, indiferent de anotimpul n care se execut aceste operaii;
- gradul de expunere al lucrrii ca suprafa i durat la aciunea timpului friguros n cursul ntririi
betonului;
- intensitatea prezumtiv a frigului n perioada respectiv.
4. La executarea pe timp friguros a betoanelor rutiere este necesar s se exercite un control permanent
i deosebit de exigent din partea conducerii tehnice a antierului, din partea beneficiarului i, oricnd
va fi nevoie, din partea proiectantului.
De asemenea, la efectuarea recepiilor preliminare a oricror lucrri sau obiecte din beton executate pe
timp friguros, verificarea calitii lor trebuie facute cu o exigen sporit.
5. Agregatele trebuie s corespund condiiilor tehnice din SR 662 i SR 667 cu precizarea c nu se
admite ca ele s conin granule poroase, care sunt gelive.
De asemenea, nu se admit dect agregate nengheate.
6. La prepararea betoanelor se va utiliza un raport A/C ct mai redus.
7. La transportul betonului se vor lua msuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de cldur a
betonului n timpul transportului, prin:
- folosirea de mijloace de transport rapide i bine izolate contra frigului, att lateral ct i la faa de
sus; n cazul benelor i basculantelor acestea vor fi acoperite cu prelate;
- evitarea distaelor mari de transport i a staionrilor pe traseu i a transbordrilor betonului.
8. naintea ncrcrii unei noi cantiti de beton se va verifica dac n mijlocul de transport utilizat nu
exista zpad sau beton ngheat, acestea vor fi ndeprtate.
9. Protecia betonului rutier dup punerea acestuia n oper trebuie
s asigure acestuia n continuare o temperatura de minimum + 5C, timp de minimum 3 zile, dup
care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.
10. n acest scop, suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare prin acoperire
cu prelate sau rogojini fixate de preferin ntr-un cadru astfel nct ntre ele i beton s rmn un
strat de aer staionar (neventilat) de 3...5 cm grosime.
Pagina 75 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
11. Temperatura betonului se va msura n orificii cilindrice, practicate n beton, pentru introducerea
termometrelor conform prevederilor proiectului.
12. Se vor folosi termometre industriale, fr mbrcminte exterioar din grtar sau plas de
protecie, pentru ca ele s aib un contact ct mai apropiat cu betonul. Dup introducerea
termometrului n orificiu, spaiul dintre ele i pereii orificiului se va etana bine cu cli, dar numai la
partea de sus, pentru a nu permite ptrunderea aerului rece n orificiu.
13. Este obligatoriu s se foloseasc mai multe termometre pentru a se putea msura temperatura
betonului n mai multe puncte simultan.
Fiecare termometru va fi inut n orificiul respectiv cel puin 5 minute.
Numrul citirilor de control i al temperaturilor este de cca. 2-3 citiri n 24 de ore.
14. Toate temperaturile msurate pe zile i ore se vor nota ntr-un registru special, pe o coloan
alturat se va nota i temperatura aerului exterior n timpul fiecrei msurri a temperaturii betonului.
VIII. MARCAJE RUTIERE

PREVEDERI GENERALE
Acest Caiet de Sarcini se refer la condiiile de realizare a marcajelor rutiere i conine condiiile
tehnice pe care acestea trebuie sa le ndeplineasc.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de
prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant.
n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile
standardelor i normelor n vigoare.
Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele
prevzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n
urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
MATERIALE
CONDIII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmtoarele materiale:
Vopsea de marcaj ecologic, alb, de tip masa plastica, monocomponent, solubila in ap (fr
solveni organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat.
Aceast vopsea trebuie s asigure vizibilitatea n orice condiii, atat ziua cat si noaptea.
Vopseaua va fi aplicat peste o amors corespunztoare. Durata minim de serviciu a marcajelor este
de 18 luni.
Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaiile tehnice din Anexa 1.
Pagina 76 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica prezentata in Anexa 2.

Pentru toate materialele supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele
de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puin echivalent BAST (microbile) si LGA
(vopsea)].
CONTROLUL CALITII VOPSELEI PENTRU MARCAJE
Prelevarea probelor i efectuarea ncercrilor i determinrilor se vor face conform
prevederilor Instruciunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND CESTRIN.
TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
MARCAJE LONGITUDINALE
Marcajele longitudinale sunt:
de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu dou benzi;
de delimitare a benzilor;
de delimitare a prii carosabile.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin :
linie simpl sau dubl continu;
linie simpl sau dubl discontinu;
linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu.
Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu doua benzi
Linie simpl discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului;
Linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu, care permite depirea
numai pentru sensul cu linie discontinu;
Linie dubl continu, care nu permite depirea.
Marcaje de delimitare a benzilor
Linie discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului.
Marcaje de delimitare a prii carosabile
Linii simple continui pe autostrzi, drumuri naionale i pe partea exterioar a curbelor
periculoase;
Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare i de viraj
fa de benzile principale de circulaie.
Marcaje pentru supralrgirea n curbe
Pentru supralrgiri < 1m, toate supralrgirile vor fi marcate pe partea interioar a curbei;
Pentru supralrgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcat cu 1m + 60% din
diferena peste 1m, iar banda de circulaie exterioar va fi marcat cu 40% din restul de
peste 1 m.
Pagina 77 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
MARCAJE TRANSVERSALE
Marcajul de oprire
Linie continu cu limea de 400 mm.
Marcajul Cedeaz trecerea
Linie discontinu cu limea de 400 mm; poate fi precedat de un triunghi.
Marcaje pentru trecerile de pietoni
Linii cu limea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului:
linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/or;
linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza 50 km/or.
Liniile de oprire cu limea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate
cu 600 mm naintea trecerii de pietoni pentru fiecare band de circulaie.
Marcaje de traversare pentru biciclete
Dou linii discontinue.
ALTE MARCAJE
Marcaje de ghidare
Utilizate pentru indicarea direciei pe care vehiculele trebuie s o urmeze n intersecie.
Marcaje pentru locuri interzise
Linii paralele nclinate, ncadrate de o linie de contur continu.
Marcaje pentru zone de parcare
o
la 90 pe linia de delimitare a marginii drumului;
nclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;
paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.
Marcaje pentru curbe periculoase dup aliniamente lungi
marcajele de reducere a vitezei cu limea de 400 mm.
Marcaje prin sgei i inscripii
Aceste marcaje dau indicaii privind destinaia benzilor direciilor de urcat, limitri de
vitez, etc. si au dimensiuni difereniate funcie de locul unde se aplic i viteza de
apropiere.
Culoarea utilizata la execuia marcajelor este alb.
Marcajele se execut mecanizat, cu maini i dispozitive adecvate. Marcajele prin
sgei, inscripii, figuri precum i alte marcaje cu suprafa redus, se pot executa
manual, cu ajutorul abloanelor corespunztoare.
APLICAREA MARCAJELOR
nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de
minim 200m.
Pagina 78 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent, solubila in apa,
trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunztoare.
Grosimea filmului marcajului va fi de 600m.
La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar
temperatura mediului ambiant s fie de min. +150C.
LUCRRI PREGTITOARE
Lucrarea poate s nceap la aprobarea Consultantului, dup obinerea tuturor autorizaiilor
legale.
TRASAREA MARCAJELOR
Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare
corespunztoare;
Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului;
Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic;
Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului.
Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final.
La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele:
Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei;
Cartea marcajului (filmul marcajului);
Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa, pregtire
vopsea)
Dozaj de vopsea, dozaj de microbile
Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel:
pre-semnalizarea sectorului
marcarea
pozare conuri pentru protecia vopselei ude
protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare;
recuperarea conurilor.
Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea
traficului rutier.
Fiecare categorie de marcaj se execut conform STAS 1848 / 7 85.
n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea i microbile.
Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe
lungimea i limea benzii de vopsea.
CONTROLUL EXECUIEI I RECEPIA LUCRRILOR
Pagina 79 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Cu 14 zile nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va supune aprobrii Consultantului,

Procedura de Execuie a marcajului.
Procedura va conine, fr a se limita, urmtoarele:
msuri care s asigure amestecul uniform al vopselei;
verificarea periodic a grosimii peliculei de vopsea, a cantitii i distribuiei

microbilelor.
Controlul calitii vopselei i a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de
Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate n funcie de trafic, tipul i
caracteristicile suprafeei drumului, i condiiile de mediu.
Recepia lucrrilor de marcaj
n vederea recepiei lucrrilor de marcaj, se vor face urmtoarele verificri:
geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85;
dozajele de vopsea i microbile si grosimile peliculei ude i dup uscarea acesteia.

ANEXA 1
FIA TEHNIC - Vopsea de marcaj alb, ecologic, mono-component, diluabil cu apa
(fr solveni organici), reflectorizant pe suprafee uscate i ude
Caracteristicile vopselei lichide
tipul de liant
acrylic
densitate
conform productorului
substane nevolatile
minimum 85%
vscozitate
o
cenu (%) la 450 C
durata de depozitare
minimum 6 luni
Caracteristicile peliculogene
Buletin BAST
min. 4 Mio pentru film ud:
grosimea filmului de 2000 m (test de uzur)
raport BAST nr.
retro-reflexie
min. 150 mcd/Lx/m2
pe suprafa uscat
factor de luminan
min. 0,40
coeficient SRT
min. 40
rezistena la uzur
min. 85%
grosimea peliculei neuscate

2000 m
Pagina 80 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
tipul microbilelor
dozajul microbilelor g/m2
buletin BAST
buletin BAST
Timpul de uscare a peliculei buletinBAST

Efectul ploii dup uscare
Garania vopselei i a microbilelor
Vopsea
buletin LGA - BAST
Microbile
Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar
Condiii de aplicare
Temperatura pe durata aplicrii
aer
sol
Higrometrie
Diluie
Maina de marcaj
Toxicitate i protecia mediului
Reguli de transport, prelucrare
i depozitarea n siguran
conform prevederii 91/155/EWG

ANEXA 2
FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la aciunea aerului
Este folosit pentru a asigura aderena la suprafaa drumului, a vopselei pentru marcajul final.
Amorsa va fi aplicat pe suprafee bituminoase noi i vechi sau pe marcajul rutier vechi.
Caracteristicile amorsei
Tipul de liant
acrylic
Densitate
Vscozitate
Durata de depozitare
minimum 6 luni
Condiii de aplicare
Temperatura aerului
Temperatura suprafeei
Umiditate relativ (%)
Modul de aplicare
Grosimea peliculei neuscate
Pagina 81 din 82

J07/127/2009 CUI 25281980
Mun. BOTOSANI
Tel. 0723/225537
Tel. Fix/Fax : 0331/100635

Faza P.T. + D.E
Nr. 344/data 31.03.2010
Timp de uscare
max. 3-6 minute
Efectul ploii dup uscare
max. 15 minute
Toxicitate i protecia mediului
conform prevederii 91/155EWG
Reguli de transport, prelucrare
si depozitarea n siguran
Intocmit,
ing. D. Vasluianu
Pagina 82 din 82

Caiet de Sarcini Drum

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Drum

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

J07/127/2009 CUI 25281980

PROIECT nr. 046/2010

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

STAS 2916-87 Lucrri de drumuri i ci ferate. Protejarea taluzurilor i anurilor de

2.2. Apa de compactare

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

Stabilirea i trasarea platformei terenului i lucrrilor pregtitoare

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

n ramblee, pmntul se aterne n straturi uniforme pe ntreaga lime a rambleului.

corecta trasare a axului i amprizei drumului;

concordana dintre calitatea pmnturilor folosite i cele indicate n documentaie;

respectarea grosimii straturilor aternute n rambleu, fa de cele stabilite n funcie de

umiditatea efectiv la care se compacteaz pmntul i variaia acestuia fa de

gradul de compactare realizat;

profilul longitudinal i transversal realizat fa de prevederile proiectului.

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

trasarea i ablonarea lucrrii;

decaparea stratului vegetal;

compactarea terenului de fundaie;

n cazul rambleelor, pentru fiecare metru din nlimea de umplutur i la realizarea

n cazul spturilor la cota final a spturilor.

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

5.3. Recepia final

II. FUNDAIE DIN BALAST

Lucrri de drumuri. Straturi de baz ct i de fundaii. Condiii tehnice

Pentru execuia fundaiei se utilizeaz balast, cu granulaia maxim de 71 mm.

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

nainte de nceperea lucrrilor de execuie se vor stabili de ctre un laborator de

4. Realizarea straturilor de fundaie

Executarea straturilor de fundaie

Executarea straturilor de fundaie se ncepe numai dup recepia patului drumului,

Compactarea straturilor de fundaie

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

numrul trecerilor pentru realizarea gradului de compactare prevzut se stabilete

5. Controlul calitii lucrrilor

5.1.a. Grosimea stratului de fundaie este cea din proiect.

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

III. AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Obiect i domeniu de aplicare

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

executarea consolidrii acostamentelor;

Natura i calitatea materialelor folosite

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

3.1.5. n timpul transportului de la fabric la staia de betoane (sau depozit intermediar) a

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

Rezistena mecanic la compresiune

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

S.C. MICOSTY PROIECT S.R.L.

PROIECT nr. 046/2010

AGREGATE DE BALASTIER SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIER SAU