Rezultate descriptive

Moisoiu Alexandra
Murarescu Ana
Neacsu Cristina

 Analiza descriptiva se refera la despachetarea

continutului si la gasirea naturii unui fenomen sau teme.

Acest lucru presupune afisarea datelor intr-un mod care
sa fie conceptual, care sa permita realizarea distinctiilor si
care sa fie semnificativ. Astfel ca trebuie parcursi trei pasi:
-

Detectia

Categorizarea

Clasificarea

Definire
Detectia presupune identificarea nucleului si a

dimensiunilor unui fenomen.

Categorizarea este etapa in care datele descriptive

formeaza categorii, iar acestea din urma sunt rafinate.

Clasificarea este etapa in care grupuri de categorii

formeaza clase care au un nivel inalt de abstractizare.

Exemplu: sentimente legate de

faptul
de a nu
avea o locuinta
Detectia
Categorizarea
Clasificarea
mutarea dintr-un loc in
altul,

simte ca infrunta viata,

a se simti energizat,

a infrunta viata poate fi

interesant, nu se stie ce
se va intampla,

emotie,

incertitudine,

dormitul in conditii dure

nu este greu,

nu are cunostinte despre dependenta de alcool

ce se va intampla,

inceputul consumului de
alcool

consumul de alcool

Categorizarea I
Categorizarea, asemenea majoritatii activitatilor cognitive,

ii permite individului sa-si confirme unele din asteptari si

sa se adapteze la mediul sau inconjurator (Dardenne,
Leyens, Yzerbyt, 1994). Deci, aceasta activitate necesita
flexibilitate si variabilitate. Dar categorizarea este
subscrisa mai ales unui mediu social.

Categorizarea II
Este un atribut important al gandirii care opereaza cu

cuvinte. Cu ajutorul ei obiectele sunt organizate in clase si

ne este facilitat accesul la informatiile semnificative.

Categorizarea III
M. Miclea (2003) a formulat trei functii importante ale

categorizarii:
Similaritatea,
Codarea experientei
Generarea de inferente.

In categorizare se tinde spre maximizarea similaritatilor

intracategoriale si minimizarea similaritatilor
intercategoriale. Satisfacerea reciproca a celor doua
constrangeri asigura eficienta categorizarii.

Clasificarea descriptiva I
In analiza multivariat, clasificarea descriptiv (cluster

analysis) se refer la metodele utilizate pentru a identifica

ntr-o mulime de obiecte grupurile de obiecte similare.
Cazurile de aplicare ale acestor metode sunt similare
celor n care se utilizeaz analiza factorial.

Clasificarea descriptiva II
Drept rezultat al clasificrii descriptive se obin grupurile

de elemente, clasele identificate. Deoarece se pot aplica

pe aceleai structuri de date, metodele clasificrii
descriptive sunt complementare metodelor analizei
factoriale. De regul, atunci cnd se utilizeaz mpreun,
analiza factorial este efectuat mai nti, clasele
evideniate de aceasta fiind precizate, ierarhizate,
localizate de clasificarea descriptiv.

Clasificarea descriptiva III

Numim clas (grup, cluster) o mulime de obiecte

(elemente) similare ntre ele i nesimilare obiectelor din

alte clase. Un cluster poate fi gndit ca o reprezentare
grafica dupa cum urmeaza:
1.Ca o mulime de puncte care sunt apropiate ntre ele i

deprtate de punctele din alte clase,

2.Ca o regiune conex dintr-un spaiu multidimensional

care are o densitate mare(relativ) de puncte, clusterele

fiind separate ntre ele de regiuni cu o densitate sczut
(relativ) de puncte.

Clasificarile =>Tipologii
Tipologiile au doua caracteristici importante.
1. sunt clasificari multidimensionale si multifactoriale.
2.ofera o clasificare in care categoriile sunt discrete si

independente una de cealalta. Cu alte cuvinte, un aspect

poate fi atribuit doar unei categorii.

Pasi pentru a realiza o tipologie

1. Identificarea dimensiunilor relevante ale unei tipologii.
Pentru aceasta trebuie sa fie inteles fenomenul si relatiile
pe care le are cu alt fenomen, iar consecinta unui astfel de
etape este gasirea de alte posibile tipologii.

2. Fiecare caz din tipologie trebuie sa corespunda unei

singure dimensiuni. Daca un caz nu poate fi atribuit unei
dimensiuni atunci dimensiunile trebuie sa fie refacute.
Puterea tipologiei sta in faptul ca toate cazurile apartin unor
categorii care relationeaza intre ele,dar raman
independente.

Pasi pentru a realiza o tipologie

3. Investigarea faptului ca toate categoriile apartin unei
dimensiuni. Subordonarea cazurilor in categorii sau
nesubordonarea cazurilor in nicio categorie sunt cheia
construirii unei tipologii bune.Acest proces poate sublinia o
dimensiune lipsa a unei tipologii sau o dimensiune in plus a
tipologiei.

4. Exista variatii in interiorul categoriilor care au loc in

relatie cu dimensiunile tipologiei. Cercetatorul trebuie sa
surprinda aceste variatii sau macar o parte din ele.

Trebuie retinut ca nu toate cercetarile calitative determina

Analiza asociativa
este o forma lucrativa a investigarii datelor calitative care

determina o intelegere profunda a subiectului. O astfel de

analiza presupune identificarea legaturilor dintre doua sau
mai multe fenomene. Aceste legaturi pot fi intre seturi ale
fenomenului sau atasamente ale subgrupurilor.

Exemplu
Legaturi intre doua seturi ale
fenomenului

Legaturi intre doua fenomene diferite

doua seturi de atitudini

experiente si decizii

Doua seturi de comportamente

circumstante si comportamente,
convingeri si atitudini.

Analiza asociativa
Este important sa investigam daca exista legaturi intre

datele din subgrupurile supuse cercetarii.

Grupurile in cauza pot fi determinate de:
1. criterii primare de esantionare,
2.de alte caracteristici socio-demografice ori
3.s-au format ca subgrupuri sau tipologii in timpul analizei.

Analiza asociativa
Dupa gasirea acestor legaturi este important sa

investigam de ce exista.

Astfel ca are loc verificarea felului in care nivelul de

potrivire al fenomenului este distribuit de-a lungul setului
de date al cercetarii.
Motiv pentru care vom folosi distributii numerice pentru a
intelege de exemplu de cate ori fenomenul A are legatura
cu fenomenul B si cu care subgrupuri din designul
cercetarii.
Dupa care investigam natura acestei asocieri.

Bibliografie
http://www.experimentala.ro/0doc/TRANSPORTURI/cogni

tiva%20pdf/Categorizarea%20%20Concept%20si%20prototip.pdf

http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/CATEGORIZ

AREA71154.php
Ritchie,J., Lewis, J.(2003) Qualitative Research Practice A

Guide for Social Science Students and Researchers,

Sage, Londra, p.237-252.