Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Introducere
Egalitatea de gen este un concept care sta la baza oricarei societati
democratice;cand vorbim despre egalitate vorbim despre sanse egale de
participare,reprezentare si acces la functiile de conducere.
In societatile democratice,termeni precum egalitatea de sansa,egalitatea de gen
sau discriminarea de gen au intrat deja in limbajul comun si constituie probleme
esentiale in ordinea de zi a legislativului.Asigurarea unor tratamente si oportunitati egale
pentru femei si barbati este extrem de importanta intrucat reprezinta unul dintre aspectele
esentiale ale exercitarii drepturilor fundamentale ale omului,dar si pentru ca functionarea
eficienta a sistemelor socio economice moderne este conditionata de rezolvarea
problemelor la acest nivel.
Actiunile autoritatilor publice de remediere a inegalitatilor care apar intre indivizi
in raport cu apartenenta la gen s-au concentrat pe mai multe dimensiuni ale vietii
sociale,insa domeniul muncii a fost unul prioritar.Ca urmare a globalizarii,s-a impus
negocierea unor reglementari comune privind relatiile economice si piata comuna,ceea
ce a facut ca in domeniul muncii sa fie necesara o serie de legiferari legate de
prevenirea,combaterea si sanctionarea practicilor discriminatorii.
Participarea echilibrata pe piata muncii atat a femeilor cat si a barbatilor-in termeni
de ocupare,salarizare,promovare si participare la formare continua-este strans legata de
contextul familial (de aici politicile pentru concilierea vietii profesionale cu cea familiala
si cea privata),contextul socio-cultural (in cadrul careia sunt perpetuate stereotipuri
sexiste care cel mai adesea limiteaza accesul femeilor la sfere ale vietii sociale,spre
exemplu anumite arii profesionale considerate a fi ,,natural masculine) precum si de
modul in care puterea economica si politica este distribuita in societate.
Accesul la resursele materiale si financiare,la educatie,pe piata muncii si la decizie
sunt strans legate intre ele si se influenteaza reciproc,traducand implicit gradul de
democratizare a distribuirii puterii intre femei si barbati,la un moment dat.
O analiza de gen asupra actorilor decizionali care influenteaza situatia
economica,sociala sau culturala a unei comunitati reflecta,la ora actuala,persistenta unor
raporturi inegale,de cele mai multe ori defavorabile femeilor. Factori culturali,religiosi
sau biologici au fost deseori invocati pentru a perpetua discriminarea de gen si la nivel
ceea ce priveste prezenta acestora in consiliile judetene si in cele locale, dar si la nivelul
institutiei Prefectului.
3.Ordonarea instiutiilor administratiei publice dupa criteriul ocuparii de gen a
nivelelor de decizie
Institutii cu pondere feminina:
1. Ministerul Sanatatii,in care femeile detin 61,75% pozitii de decizie
2. Secretariatul General al Guvernului,cu 59,93% femei in posturi de decizie
3. Ministerul Apararii Nationale,cu 59,77% femei la nivel decizionale
4. Ministerul Muncii,Familiei si Protectiei Sociale,avand 58,80% femei in pozitii de
decizie
5. Ministerul Economiei,Comertului si Mediului de afaceri,cu 57,14% femei in pozitii de
decizie.
Institutii cu pondere masculina:
1. Ministerul Culturii si patrimoniului National:67,21%
2. Ministerul Justitiei:63,38%
3. Ministerul Afacerilor Externe:57,14%
4. Ministerul Mediului si Padurilor:56,73%
5. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale:56,36%
4.Concluzii
La nivel national,peste jumatate din posturile de decizie in administratia publica
centrala sunt ocupate de femei.Ponderea femeilor care ocupa pozitii de decizie este mai
mare in ministere decat in unitatile deconcentrate ale acestora de la nivel local..In
general,daca un post decizional este mai inalt,atunci probabilitatea ca el sa revina unui
barbat este mai mare.Analog,daca gradul de subordonare a unui post decizional este mai
mare,atunci probabilitatea ca acesta sa fie ocupat de catre o femeie,este mai mare.
Daca la nivelul ministerelor gradul de ocupare a pozitiilor de decizie de catre barbati
este cel mai mare in Ministerul Educatiei, Cercetrii, Tineretului si Sportului,
Secretariatul General al Guvernului si Ministerul Afacerilor Externe, la nivel local si in
institutii aflate in subordinea/autoritatea acestora,ponderea barbatilor in ocuparea
pozitiilor de decizie este cea mai mare in Ministerul Culturii si Patrimoniului National,
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Ministerul Justitiei.
Bibliografie:
www.constitutiaromaniei.ro
www.mmuncii.ro
www.cdep.ro