Sunteți pe pagina 1din 32

INDEX

1.
1.
1.
2.
2.
2.
3.
3.
3.
4.

ORGANISMUL URBAN . ABORDAREA STRUCTURII URBANE


(20) FUNCTIONAREA ORGANISMULUI URBAN.PRINCIPII .CONDITIONARI MOD DE ABORDARE
(31) Metodologia de studiu structural-comparativ- multifunctional
(43) ORGANISMUL URBAN. MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV
(65) CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE. FORTE URBANE
(12) CORALAREA INTRE OCUPAREA SPATIULUI SI UTILIZAREA TERITORIULUI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
(54) SISTEMUL DE ACTIVITATI URBANEDEFINIRE SI IMPLICATII
(57) SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
(15) DECIZIA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE . MOMENTE DE BAZA ALE DECIZIEI.EXEMPLE
(16) DEFINIREA NOTIUNII DE CADRU URBANIN SENSUL ABORDARII DE STRUCTURA URBANA
(28) LOCUIREA CONCEPT SI IMPLICARE IN DETERMINAREA STRUCTURII URBANE

4.
4.
4.
5.
5.

STRUCTURA URBANA . ELEMENTE MORFOLOGICE


(17) DENSITATEA ELEMENTELOR MORFOLOGICE
(66) ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA
(36) Structura functionala urbabna elemente de viata urbana
(46) PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCT URB
(56) SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR URB. FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE

CERINTA FUNCTIONALA
6. (64) DIALECTICA URBANA
6. ( 7) CERINTA FUNCTIONALA SI ECHILIBRUL ORGANISMULUI URBAN. SITUATII CARACTERISTICE
6. (18) ECHIPAMENTUL TERITORIAL CONCEPT SI IMPLICATII IN ABORDAREORGANISMUL URBAN
7.
7.
8.
8.
8.
9.

STRUCTURA URBANA . CADRU URBAN


(37) Structura spatiala urbana- elemente de cadru urban
( 3) AMBIANTA IN CADRU URBAN
(25) Structura urbana. Integrarea spatio-funcionala a activitatilor in teritoriu
(39) Definirea functionalitatii urbane urbane, cerinta functionala si echilibrul urban
( 6) ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE DE LUCRU IN STUDIU DE STR. URB. (PRINCIPIU DE FUNCT./ CONTINUT/ SITUATIE)
(59) URBANISMUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI PRIN ACTIUNI DE ORDONARE A SISTEMULUI AMBIENTAL

MORFOLOGIA URBANA . TEXTURA URBANA . CONFIGURATIE


9. (42) Organismul urban ca societate localizata
9. (63) TEXTURA URBANA SI STAREA DE FUNCTIONALITATE
10. (44) ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. TOPOLOGICA LOR
10. (22) Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.
ZONIFICARE
10. (60) VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT IN STRUCTURA URBANA
10. (61) ZONIFICAREA URBANA CA REZULTAT STRUCTURAL
11. (62) ZONIFICAREA URBANA . SCHEME FUNCTIONALE

VARZA
11. (24) Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare
11. (14) COROBORARE FUNCTIONALA
12. (10) Caracteristicile organismului urban si functia prioritara
12. (72) ZONNING ZONARE ZONIFICARE . DEFINITIE SI CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA
13. (51) STAREA DE VECINATATE CA EFECT DE SUPRAPUNERE
INTEGRARE URBANA
13. (23) Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice
13. (22) Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.
13. (26) INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI IMPLICATII IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
14. (52) SISTEM URBAN INTEGRAT. CONSTITUIREA SA IN TERITORIU. EXEMPLE
PARTIU URBAN
14. (47) PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SU IN STUDIUL URBANISTIC
14. (49) PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE STUDIU PT TIPURI DE SITUATII
14. ( 2) ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC
15. (13) CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU AUBANISTIC
15. (19) EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE JUDECATA A PARTIULUI
16. (55) STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL
RESTRUCTURARE URBANA
16. ( 4) ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA
16. ( 5) ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA ANALITICA A RESTRUCTURARII URBANE
16. (11) CENTRUL ORASULUI RESTRUCTURAREA URNBANA
16. (21) GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE RESTRUCTURARE URBANA
17. (58) UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA DE CENTRU IN ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI
17. (50) RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU
17. (32) Modernizare urbana. Motivatii. Calitati
17. (33) Mijloace de restructurare urbana
18. (35) Probleme de rezolvare a modernizarii urbane
18. (48) POLITICA URBANA
MODELARE IN SISTEMATIZARE
18. (45) MODELAREA IN SISTEMATIZARE. ESENTA SI REALIZARE
18. ( 8) CATEGORII DE MODELE UTILIZ. IN SISTEMATIZARE , IN RAPORT CU GR. DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZ. LOCUIRII
19. ( 9) CATEGORII DE MODELE UTILIZ. IN SSTEMATIZ., IN RAP. CU CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL DE VALABILITATE. EX.
19. ( 2) ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC
PROCES DE URBANIZARE SI CULTURA URBANA
20. (40) Aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers
. (41) SCHEMA
20. (38) Dialectica procesului de urbanizare. Aspecte contradictorii in dezvoltarea culturii urbane
LIMITE ALE STRUCTURII URBANE
20. (34) Modul de stabilire a limitelor in definirea structurii urbane
20. (29) Limite in definirea str. urbane rol, continut, tipuri
20. (71) LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE DE INTERES
21. ( 1) ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
Orasul ca sistem
Intelegerea orasului ca sistem un concept care se constituie pe parcurs. In urbanistica moderna sunt multi autori care au incercat sa defineasca orasul
ca sistem. In anii 20-30 Tony Garnier si Corbusier deschid aceasta discutie. Corbusier facea legatura intre corpul uman si componentele orasului.
Intelesul de sistem se constata dupa WW2, dupa ce Carta de la Athena devine documentul fundamental. In 1957, apare o lucrare a lui Shnell si
Shuldmer care pun in discutie un prim model de oras ca sistem urban.
1. Shnell & Shuldmer economisti model in cuvinte care prezinta orasul ca fiind alc din 4 componente mari: obiecte, activitati, teritoriu si
infrastructura. Dupa 1980 se trece de la o teorie urbanistica stapanita de idei mestesugare, la o urbanistica stiintifica obiectiva. E in primul
rand un sistem de activitati definit prin interese, in baza caruia se concepe un sistem de spatii adecvate. Conceptul de activitate este cel
baza al urbanisticii moderne
2. Regulski 1960 distinge in constitutia orasului sfera fizica si sfera informatiei. Sf. Fizica cuprinde omul ca individ biologic, struct fizice de
amenajare si fluxurile de aprovizionare cu un numitor comun spatiul fizic. Sf. Informatiei cuprinde omul ca individ psiho-social, structurile
de informare (sociologica, economica, institutionala, familiala) si fluxuri de informare. In ac. Plan nu mai e nici un numitor comun.
3. Granai sociolog definitia orasului in sens de societate globala. Conceptul de societate localizata grupare de indivizi, o comunitate
datorita intereselor comune este fixata intr-un anumit loc. Orasul nu este in concordanta cu nomadismul. Mobilitatea de azi nu este
nomadismul (o mentalitate a consumului de spatiu fara a produce ceva in schimb)
4. Beer 1970 este pusa in evidenta starea de interrelationare intre niste comp ale sistemului care se definesc ca subsisteme. Populatia,
economia, Politica, Socialul, Administratia si etc. (spatiul fizic). 2 planuri de constituire a org urban superior si inferior. Superior cuprinde
activitati si interese, inferior spatii si inter-relatii intre spatii. Ex. avem un sistem de spatii deschiderea de spatiu este de fapt o relatii intre 2
spatii. Relatie determinata functional (nev de trecere), sau compozitional estetic. Noi urmarim ca cele 2 motivatii sa se suprapuna.
Activitatile si interesele economice le introduce intr-un plan superior.
5. Cardareli teoretician urbanist 70-80 apare influenta structuralista. Distinctia intre cele doua planuri modelul morfologic si cel
organizatoric. Definitia in sensul existentei unui sistem teritorial (spatiu), si unei structuri functionale (model organizatoric) sunt lucruri
importante. Model morfologic si model organizatoric sau forma orasului si organizare urbana. Este important ca noi tre sa lucram in planul
morfologiei spatiului, al elem componente exprimate fizic, si pe o alta parte intr-un plan organizatoric (plan abstract, virtual, care nu are
prezenta concreta in spatiu) decat prin intermediul morfologiei.
Studiul de partiu partiul este o esentializare a unei dispozitii intr-o organizare spatiala (fara ferestre, usi) doar marcarea in sine a alaturarii
spatiilor, a relatiilor dintre ele. Distinctia intre doua spatii poate fi perete, sticla, etc. Partiu asocierea sp. Segregare sau nesegregare intre
spatii. Partiul are nevoie de o schema organizatorica.
6. Bauer, Ruppert, Vegener ca model este eronat categoriile care se afla pe acelasi nivel tre sa aiba aceeasi determinare semantica.

7.

Botez Celac este ca o concluzie in sensul obiectivizarii solutiei de urbanism se refera la sistemul socio-spatial (de mare complexitate),
care se sprijina pe sub-sisteme. Sistemul socio-economic. Sist-socio-spatial le coroboreaza pe toate acestea. Observatie : dimensiunea unui
sistem socio-spatial este mai legata de complexitatea structurii sale decat de masura sa fizica. Orasul ca sistem socio-spatial este cel mai
complex sistem care se poate intalni in teritoriu.

Clarkson Stewart incearca sa lamureasca raportul intre activitate si teritoriu. Raportul intre o activitate definita nominal si o suprafata de teren
ocupata de aceasta activitate. Avem o referinta la natura activitatii si la gradul de ocupare a terenului. Ajungem la conceptul de ocupare ca raport intre
activitate definita nominal si suprafata unui teren. Utilizarea raport intre: activitate (nominal + cantitativ-calitativ)/S teren. Termenii cu care discutam:
indice de utilizare si coeficient de ocupare: POT si CUT. Daca activitate de productie este poluatoare tre sa luam in discutie vecinatatea. Daca aduce
prejudicii vecinilor, tre sa plateasca producatorul.
In afara de ocupare si utilizare exista si al treilea concept afectarea spatiului. Afectarea negativa in special.
Urbanismul regenerativ se sprijina pe afectarea pozitiva a spatiului.
Ex. funicularului: pilonii ocupa teren, reteaua de distributie afecteaza o alta parte de teren.
2.
Model explicativ privind constituirea prezentei spatio-comportamentale
Folosim termenul de raport intre activitate si spatiu luand in consideratie un sistem de activitati si un sistem de spatii. Sis de act care are loc intr-un
ansamblu (spatii care sunt legate intr-un anumit fel). Sunt rare cazurile in care se merge pe o singura activitate. Privind contextul in care se realizeaza
acest raport intre activitate si spatiu, tre sa luam in consid faptul ca activitatile sunt un raspuns in mod natural la tot felul de nevoi pe care individul le
simte in cadrul existentei sale. Luam in consideratie 3 mari grupe de nevoi: existentiale (orizontala), existenta estetica pai(verticala), existenta psihosociala (diagonala).
Avem de-a face cu un comportament al sistemului de activitati, si un comp al sis de spatii. Referinta noastra este la spatiu in globalitatea lui.
Prezenta spatio-comportamentala
Pentru fiecare dintre cele 3 categ de nevoi, se constituie in existenta individului, niste categorii de activitati. O mare parte din activitatea omului este
direct sau indirect productiva, o activitate care se defineste ca munca. Ea este o activitate care realizeaza ceva vandabil. Munca este legata de ideea de
vanzare. Activitati cu acelasi continut ca produs cu acelasi effort depus pot sa se sit in categorii diferite in sfera muncii sau in afara muncii. (ex. cel care
face mobilier, si le vinde munceste; cel care are hobby sa faca mobilier lucreaza). Produs vandabil cantec, idee, tablou, etc. Campul muncii are o
extindere foarte larga. (ex. munca este si pentru cel care lucreaza ca profesor produsul vandabil este realizat in viitor de student/elev). (ex. in occident,
in pretul produsului, este inclusa si scolarizarea).
Se pune in evid faptul ca act direct sau indirect productiva, in unele sit se realizeaza ca raspuns unor alte activitati. (ex. un actor, pe scena, munceste;
munca lui pe scena nu ar avea rost daca nu ar exista spectatori, deci sa intampine munca lui; daca activitatea actorului este munca, cel care este in sala
are o activitate socio-participativa (in afara muncii)). (ex. cel care se duce sa se recreeze in parc desf o activitate care nu e munca (posibil
contemplativa); pt. ca ac activ sa aiba loc trebuie sa existe indivizi care sa pregateasca activitatea de contemplatie). Ac activ contemplativa si socioparticipativa sunt consemnate a.i. avem de-a face in ansamblu cu o activitate urbana). Ac. Activitate se situeaza in raport de reciprocitate cu spatiul
urban. Impreuna constituie prezenta spatio-comportamentala. Este vb de o coroborare intre un sis de activ si un spatiu. Ca obiectiv permanent al
meseriei: prezenta spatio-comportamentale. Unitatea prez sp-comp are o evolutie in trecut sau pres o evolutie pt. viitor.
Mumford, revolutioneaza ist arh prin impunerea ideii de situare a obiectului in cadrul istoric bla bla bla, si prin faptul ca obiectul poate sa sufere evolutie
in timp. Din schema rezulta o anumita raportare de principiu intre activitati: relatii de atractie si distractie. Intre nevoia de existenta psiho-sociala si cea
estetica, exista o relatie de atractie ; intre nevoia de exist estetica si cea de existenta materiala este o relatie de distractie. Relatia de distractie nu
inseamna o relatie negativa (de opozitie); poate sa insemne complementaritate. Recreatia poate sa fie un efort de o alta natura.
Orice activitate poarta pt. persoana/colectivitatea resp un anumit interes. Interesul nu este neaparat ceva negativ.
Individul de la nastere pana la moarte desfasoara activitati ca o consecinta a intereselor pe care le are. (ex. in dragoste nici un gest nu este lipsit de
interes). Orasul este in teritoriu locul celui mai complex joc al intereselor; este un joc al intereselor pentru ocuparea spatiului. Activitatea este un produs
al unui interes.
Nevoile in teritoriu. Punem in discutie nevoile fundamentale ale individului/colectivitatii. Piramida lui Maslow ne propune o schema : nevoi 5 categorii :
1. Nevoi fiziologice - primare(ca fiinta a omului: hrana, a se acoperi, a nu suferi de frig) 85% din noi nevoie categorica;
2. Nevoi de stabilitate, siguranta si ordine 70 % din noi creaza conditia de existenta (a te simti in siguranta este un lucru de confort) stabilitatea
unui serviciu, fata de un loc conditie esentiala pt. existenta (soc. Americana mobilitate extrema , societatea se educa dupa aceasta mentalitate;
stabilitatea este neimportanta; Japonia castigi un grad in plus in functie de cat ai stat mai mult pe postul respectiv; stabilitate platita).
3. Nevoie de dragoste si apartenenta - 50 %. Nevoia de apartenenta nu se poate discuta. Sentimentul de apartenenta fata de spatiu, este esentiala
pt. ceea ce se intampla in organizarea spatiului. Noi putem sa generam acele spatii care sa aiba aceasta calitate de a induce apartenenta.
4. Nevoia de apreciere 40 %. Unii sunt foarte evident influentati de notele pe care le iau. Aprecierea proprie este un lucru care face parte din
mentalitatea etnica, de grup, individuala. (ex. in soc americana auto aprecierea este un factor esential in realizarea confortului propriu; in europa nu
exista o teorie a esecului).
5. Nevoia de auto-depasire 10%. Este o nevoie care rezulta din interiorul individului; este nevoia pe care se sprijina evolutia unei societati,
dezvoltatea unei societati. Societatea se dezvolta si pe baza productiei unor bunuri societate a unei bunastari de consum.
De la nevoi pana la activitate exista un anumit drum. Nevoia pt. a ajunge activitate trebuie sa fie un mobil uman. Nevoia este resimtita de individ. Pt. ca
ac. Nevoie sa-si gaseasca raspunsul intr-o activitate, ea trebuie sa-si gaseasca raspunsul intr-o decizie. (ex. am muncit mult, simt nevoia de odihna, la
un mom dat iau hotararea sa ma duc la culcare). In baza mobilului se va exercita o activitate. Mobilul uman determina activitatea umana. Activitatea
determina spatiul corespunzator.

Mobilul uman
Wadington consemneaza 3 tipuri de mobiluri:
A mobiluri adiacente care se nasc intr-un acelasi loc, care evolueaza intr-un acelasi sens, care se complementeaza activitati din sis rezidential
B mobiluri succesive care se nasc urmarind un acelasi loc, dar nu in acelasi timp, care se succed, unul din celalalt
C mobiluri contradictorii care se nasc intr-un acelasi loc, dar au sensuri contradictorii. Nu este neaparat o stare negativa. Pot fi si ele
complementare (ex. sis de activitati cu caracter recreativ. Pt. a ma odihni, tre sa fac altceva complet diferit fata de ce am facut inainte)
Comportamentul acestor mobiluri in spatiu efectiv. Mobilurile se grupeaza formand forta urbana. Incadrul terit urban, avem de-a face cu o multitudine de
forte urbane. Unele sunt pozitive. In ac. Conditii fortele urbane se manifesta ca deterministe in organizarea spatiului in sensul ca prin decizie (programa
sau actiune naturala), aceste forte urbane configureaza spatiul intr-un anumit fel) => interesul de a promova fortele urbane pozitive, si de a anihila
fortele urbane negative.

3.
Avem succesiunea: mobil cerinta functionala functie activitate spatiu. Cerinta functionala este in fond precizarea mobilului, modului in care
mobilul poate sa se desfasoare. (ex. simtim o nevoie de a avea ceva, cu timpul aceasta nevoie devine mobil atunci cand gandul nostru staruieste
asupra acelei nevoi; trebuie sa gaseasca o cale functionala (ex. bani, drum, telefon dat, intalnire, intrunire). Nevoia devine cerinta functionala.
CF devine functie atunci cand eu incep sa particip la cursul respectiv. Exista succesiune de la nevoie (intentie). Atunci cand ajung sa am probleme de
org spatiului, in aceasta abordare moderna trebuie sa trec prin acesti pasi.
Interesul. Tot ceea ce facem repr punerea in practica al unui interes. Fata de mobil se constituie un interes psiho-sociologic. In timp ce fata de spatiu
se realizeaza un interes arh-urb. Examinarea interesului care cere o solutionare, care e maxim in mom constituirii mobilului, se diminueaza spre
spatializare, in timp ce interesul arh-urb este minim la niv mobilului si e maxim la nivelul spatializarii. Constiinta procesului de interferare.
Interes-mobil-activitate-spatiu. Cand am def act si sp urban drept categorii urb fundamentale. Cerinta functionala va impune functia, functia va genera o
anumita organizare spatiului care spatiu va impune o anumita activitate.
CF este o particularitate a oricarui sistem care este pus intr-o situatie intr-un anumit moment. CF apare in interiorul sistemului. (ex. tre sa rezolvam
problemele legate de un anumit sistem, si acele probleme sa fie niste probleme determinate de alte probleme care sunt in afara sist respectiv. Mobilul
se afla in afara sistemului. Avem un cartier, in apropierea lui se produce o interventie urbana, aceasta int nu se construieste prin nimic in int cartierului,
dar ac interv se exprima prin ceva si in interiorul unui cartier, nu se poate sa aiba influenta). Mobilul poate fi in interiorul sau in ext unui sistem. CF este
intotdeauna in interiorul sistemului.
CF poate sa fie de 3 feluri. :
1. O CF care se exercita exclusiv in interiorul sistemului. O cerinta c, centripeta, ramane in int sist
2. O CF centripet-centrifuga sau de achizitie care e in afara sistemului care aduce in sistem din afara una sau mai multe elemente
3. CF centrifuga care ramane in afara sistemului, nu aduce nimic sistemului. Sist respectiv sufera si merge spre distrugere.
Observatie: cerinta functionala se defineste in raport cu balansul intre cantitate si calitate. Intre Cant si Cal, este un raport de determinare. Nu putem
discuta doar de calitate, fara cantitate. Cantitatea prin acumulare duce la un salt calitativ in sens pozitiv sau negativ.
CF centrifuga, care zboara in afara va construi un alt sistem S1 sau S2, care poate sa implice sistemul initial S0.
Centre de oras (ex. Botosani) oras de tip rarefiat specific zonei extra-carpatica, zona centrala este construita foarte interesant. Densitate de ocupare
relativ mica. Aportul de substanta necesara, obiecte de arh necesare, se realizeaza prin ocuparea locurilor libere (prin cresterea densitatii). CF se
exercita in int sistemului si cantitativ si calitativ. Calitativ datorita cresterii cantitative.
Targu Mures centru constituit treptat in lungul unei esplanade (initial targul), se complecteaza pe fronturi cu o serie de cladiri pe locuri goale, sau
prin inlocuirea unora foarte slabe. La un mom dat CF nu mai e posibil sa fie satisfacuta in interiorul sistemul. Atunci pe un front se face o alveola in care
apare magazin universal, centru comercial, etc. CF centripet-centrifuga iese in exterior si se intoarce cu un aport de substanta (o extindere de sistem)
Pitesti se discuta de demolarea in zona centrala a Pitestiului. Se pastreaza casa Maresal Antonescu si vechea biserica din timpul lui ST cel mare.
Intre locurile unde erau ac 2 constructii se realizeaza acest centru, care ulterior a generat o interventie in extindere in spatiu urban. O refacere a ideii de
centru dar in fond e vb de o constructie noua atat in planul cantitatii si in pl calitatii.
CF a aparut in interiorul sistemului respectiv. Chiar si la Pitesiti: centrul existent nu mai putea face fatza.
Concluzie:
Cerinta functionala
Modificare

TIP
- Reductie: scaderea
distrugerea
- Amplificare:
distrugerea
cresterea

Centripeta

Centrifuga

Pastrare

Centripet-centrifuga

Scaderea poate sa insemne reducerea sist (suntem in nevoia de economie) ex. Norvegia nu constati varfuri de arh, constati insa o arh de o calitate si
un confort ireprosabil. Pavajul este perfect. Pietrele de bordura la fel. Capacele de canal etc. Nimic nu este exceptional, extravagant, dar totul este
perfect facut. Undeva intr-un alt oras se pastreaza un mic fragment din orasul vechi, case primitive dar interesant facute. Se intelegea economia acerba
care si-a impus-o la un moment dat. Bogatia este bazata pe economie si concurenta.
Economia impune sistemului nu distrugerea si scaderea sistemului respectiv. O localitate imprastiata, care inseamna un consum de teritoriu, trebuie sa
se preocupe de reducerea teritoriului. Restragerea vetrei satului inseamna o reducere a sist.
Reductia poate sa insemne si distrugerea: stingerea naturala poate sa se realizeze si ca stingere intentionata. Reducerea perimetrului unei loc se poate
practica prin decizia consiliului local. Se decide introd apei, gazului, canalului numai pe o anumita lungime a unei strazi efectul unui spirit de economie.
Treptat, alte locuinte care raman in afara, cu timpul, vor disparea.
In Rom socialista s-a discutat f. mult reducerea vetrei, sau distrugerea. S-au demolat cateva sate, acolo unde s-au facut lacuri de acumulare.
Intre sistem si sitemul global exista o stare de relationare. Se intampla ceva in sistemul interior si ceva in cel global si vice-versa.
Concluzie 2: intelegerea logico-matematica a conceptului de functie. Prin obisnuinta abordarii functionaliste si in anii 60 si 70, functia avea un inteles
organicist. Structuralismul in anii 50 se sprijina la inceput pe abordarea bio-fiziologica. Structuralismul aduce si matematica in sprijinul abordarii
stiintifice. Matematica a intrat in metodologiile abordarilor stiintifice, a intrat in abordarea spatiului. Interesul organicist al functiei se traduce prin: este
functional tot ceea ce mentine starea sistemului. O schimbare a sistemului ducea la incriminarea functiilor. Pentru un sistem in teritoriu poate sa fie
functional si cresterea lui si reducerea lui. Functia poate sa se exercite si in sens pozitiv si in cel negativ.
Enfunctie functia pozitiva
Disfunctie functia negativa
Aparitia sensului matematic al functiei nu inlatura sensul organicist. In urbanism se mentin ambele abordari ale functiei. In conditia in care avem de-a
face cu psiho-sociologia, atunci tre sa ne referim la o intelegere organicista a functiei.

Concluzie 3. Interesul de activitate si cel de functie. Exista o diferenta de intelegere (ex. ciocanul este o unealta, are functia de a exercita un soc asupra
unui material; cu ciocanul bat un cui, - activitati f diferite exercitarea unei functii). De aici vor rezulta niste concluzii legate de multi-functionalitate o
asociere de functii, nu inseamna o asezare alaturata a unor functii- activitati generate in contextul aceleiasi functii. Multi-functionalitatea se pune in
valoare in momentul cand functiile se intersecteaza (ex. un hol care leaga mai multe functiuni, un sp. Comun scenic)
Concluza 4. Intelegerea tri-polara a conceptului de echipament teritoriul.
Echipament nu este amenajarea tehnico-edilitara. Darwin demonstreaza ca organul aparut poarta o noua functie. Functia urbana ca unitate.
Activitatea urbana cere un spatiu urban adecvat, potrivit. Sp. Urban impune institutia. Institutia organizeaza activitatea. Avem o alcatuire tri-polara
sistemica pe care o intelegem ca echipament teritorial constituit din 3 subsisteme in care activitatea si spatiul urban se definesc ca dotare. Echipament
implica doar casa, spatiul .
Institutia (in Europa toata practica profesionala este specializata, bine institutionalizata si organizata). Arhitectii se specializeaza.
Concluzia 5. Functie functionalitate functionare . Functionalitatea- o calitate caracteristica unui spatiu, functionarea exercitarea acestei calitati.
Functionalitatea este la nivelul posibilitatii, premizei, iar functionarea este la nivelul faptului efectiv.
Asupra functionarii, apar factori de determinare: gestionarea, conjucturi administrative cultural politice. Functionalitatea corecta poate sa insemne o
functionare dezastruoasa. (ex. o cladire adm, gandita corect, se constata ca cei care au nevoie de un serviciu intra in cladire printr-o intrare dosnica).
Gestiunea e f. imp. (ex. Cand fac un spatiu, si gestiunea este obligata sa lucreze intr-o functionalitate proasta , rezultatul nu va fi foarte bun).
Specializarea: marii arhitecti au o etapa de formare inainte de a face efectiv un obiectiv.
4.
Studiul urban se poate organiza in:
Planul organizatoric legat de populatie avem de-a face cu manifestare a organismului uman cu un sistem de activitati (activitati urbane localizate
productie materiala, spirituala, manifestari politice, initiative, manifestari diferite comportamental)
Planul formal - (legat de sit) spatii urbane amenajate si obiectele implicate care de fapt poate sa insemne in politica urbana principii culturale, teorie
urb, concepte etic-morale, principii economice, traditii. Ac consemnari de determinari sau de asp caracteristice nu inseamna o lista finita.
Ac. 2 planuri sunt legate intre ele cu o legatura determinanta din cea care inseamna raportul dintre determinare si componente. Avem de-a face cu
determinari pe linie de interese-necesitati. Apoi det de factura biologica, materiala, spirituala, sociala, politica, etc Schema rezulta ca o concluzie.
Activitatile urbane localizate definesc spatiile, iar determinarile nasc comportamente pe linia necesitatilor. Vorbim despre activitati si spatii, despre 2
sisteme, dar ele fiind 2 subsisteme de fapt al unui sistem mai amplu. Ansamblul activ urbane localizate ca viata urbana, iar ansamblul spatiilor urbane
drept cadru urban.
Planuri de manifestare ale organismului urban
Aceste subsisteme se inter-relationeaza impunand valori, bunuri, atitudini si imagini. Imaginea urbana este o expresie de chintesenta a ceea ce
inseamna organismul urban. Modul de viata urban este de fapt o componenta a culturii urbane. Cele 2 planuri sunt legate de: organizarea sociala
economica, resurse , tehnologie, stiinta si arta. Ansamblul activitatilor urbane (la niv vietii urbane) se defineste planul spatio-functional. In sistemul
sitului, in ansamblul cadrului urban, se defineste planul spatio-perceptiv.
Planul spatio-functional noi nu-l putem percepe in mod direct, il detasam in masura in care ca profesionisti suntem interesati de intelegerea
lucrurilor. Acest plan este perceput numai prin int planului spatio-perceptiv.
Vorbim de morfologie urbana, adica despre componente ale sistemului (orasul) in fiecare din cele 2 planuri.
Planul elementelor de viata urbana in int caruia distingem 2 categ de elemente componente:
1. Elementele determinate functional functia e ce-a de-atreia categ fundamentala pe langa activitate si spatiu; elementele direct-productive,
indirect-prod, si circulatii care inseamna miscarea in cadrul spatiului urban. Sunt elemente, pt. ca pastram explicatia de principiu de la teoria
sistemului: elemente ale sistemului. Ele sunt de fapt activitati. Apar intre ele relatii in sistemul de activitati, intre activitati.
2. Elemente determinante functional-ambiental elemente temporale (legate de timp/moment), praxiologice (cunoastere/experienta), psihosociale; intre ele se nasc relatii de context. In fiecare din ac subcategorii exista relatii, apoi exista relatii intre elementele determinante si cele
determinate. Activitatile sunt definite functional, dar si functional-ambiental.
In sis de activitati, o activ se poate desfasura in functie de context, timp, cunoasterea de catre comunitate a experientei anterioare.
In planul vietii urbane avem de-a face cu un sistem de componente si in consecinta cu o structura functionala-spatiala, deci cu o structura spatiofunctionala.
In planul cadrului urban pornim de la acelasi activitati:
1. Elementele determinate functional pe linia activitatilor, pornim de la subcategoria structurii spatio-functionale, deci: volume construite,
spatii amenajate, plantate
2. Elemente determinante functional compozitional ele sunt determinate in baza unor principii de natura functionala dar si compozitionala
efecte de plastica urbana si de comportament. (Orice sistem se evidentiaza printr-un comportament). Comportament inseamna felul in care
isi pastreaza configuratia in decursul timpului.
3. Elemente determinante compozitional-formal . Ele au rolul de a influenta comportamentele si avem elemente determinate compozitionalformal care sunt perceptiv-afective (proprietati perc-afec), spatio-temporale (situatii spat-temp), estetice (mijloace estetice).
Exista relatii intre elemente, intre felurile de comportamente (ex. deteriorarea unei cladiri implica diminuarea efectului de plastica urbana ), mijloacele
estetice (ex. scara, proportia) in cadrul unui spatiu, poate sa fie influentata de situatia spatio-temporala (ex. intr-un anumit mom al zilei, anului, ceata
reduce vizibilitatea, raman elemente dintr-un prim plan termeni de comporatie pt. proportie dispar, impresia este alta). Exista relatiile de la o
subcategorie la alta subcateg in sensul de configuratie . Configuratia rezulta la nivelul elementelor determinate functional (elemente definite fizic).
Pentru a pune in evidenta un cadru monumental, ma pot servi de efectul de perspectiva element de plastica urbana tre sa folosesc mijloace de un
anumit fel (dominanta, efecte de distanta).
Structura spatio-configurativa
Structura urbana definitie : totalitatea relatiilor care se constituie in sistem. Structura urbana este rezultata din suprapunerea structurii spatiofunctionale cu cea spatio-configurative. Izolarea acestor 2 substructuri nu este decat o operatie de informare pt. noi. Aceste 2 substructuri nu exista
izolate. In realitate se manifesta solidar in cadrul structurii urbane
Concluzia 1: Activitatile umane, urbane mobilizeaza spatii adecvate, adaptate prin folosirea lor constienta si regulata.
Concluzia 2: Structura spatiala spatio configurativa raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in spatiu prin intermediul structurii functionale ca
manifestare indirecta si totodata printr-un ansamblu de perceptii ca manifestare directa.
Concluzia 3: Se evidentiaza natura subiectiv-obiectiva a structurii spatio-configurative spre deosebire de natura obiectiva a structurii spatio-functionale
Natura obiectiv-subiectiva, rezulta din determinarea structurii spatio-functionale.

3 sfere mari de nevoi: nevoi de existenta, nevoi sociale, nevoi estetico-etice. Aceste sfere de nevoi genereaza nevoia de ambient. Ansamblul acestor
nevoi genereaza nevoia de ambient.
Ambianta este intelegerea (rezultanta) in plan obiectiv a structurii spatio-configurative. Nu are o componenta subiectiva
Ambientul este reflectarea acestei structuri sp-config in mintea individului. Are o comp subiectiva (o determinare obiectiv-subiectiva)
Daca ambianta este unica intr-un sp., ambientul nu se poate referi la spatiul respectiv decat intr-o referinta dubla la un singur individ. Deci, tre sa luam in
calcul o multitudine de ambienturi.
Ordonarea elementelor de viata urbana
Structura priveste un sistem, o anumita structura corespunde unui anumit sistem. Inseamna prin relatiile pe care le cuprinde, o ordonare a elementelor,
componentelor sistemului respectiv.
Sisteme inchise ordinea este f categorica, rigida. Sisteme deschise foarte deschise ordinea nu este atat de rigida, dar nu poate sa existe un
sistem fara o minima ordine a elementelor sale. Un sistem inseamna un principiu, o regula, o lege. O minima regula inseamna o minima ordine.
Morfologie urbana toate componentele sistemului in cele 2 planuri. Un gest pe care-l face individul in cadrul spatiului urban este o componenta a
sistemului organismului urban. Deci este un element morfologic. (ex. o prevedere de lege este o component , este un element de morfologie urbana).
Structura spatio functionala ordinea in cadrul structurii urbane.
Ordonarea elementelor de viata urbana aceste elemente sunt situate in spatiu o situare in principiu, faptul ca am de-a face spre ex. cele 5-6-7
elemente de viata urbana aflate eventual intr-o insiruire sau ansamblu adunat (un principiu de asezare a lor). Nu am in discutie pt. inceput o topologie
exacta. Vorbim de asezarea unor componente de sistem avem de-a face cu o abordare topologica. Insiruirea inseamna un principiu de esenta, dar
pt. a le comenta dpdv topologic, tre sa pun in evidenta masura in care ac elem insiruite sunt insiruite rectiliniu /echidistant/intr-un spatiu clar
delimitat/daca intr-o anumita parte a spatiului sau altfel. De la principiu la pozitia exacta a elementelor. In momentul in care pun in discutie aceste
aspecte, se pune in discutie : textura sistemului in teritoriu.
Textura este data de relatiile intre componente. Alcatuire a unui material.
1. Texturi simple. Foarte rare, planimetrice texturi realizate pe un singur nivel.
2. Texturi complexe se realizeaza pe mai multe niveluri suprapuse, generand o ocupare a spatiului.
Texturile sunt si mai complexe, at cand avem de-a face cu niveluir apart unui anumit tip de elemente,combinat cu nivelui apartinand unui alt/altor
tip/tipuri de elemente. Prin tip de elemente intelegand atat natura elementelor cat si gradul de interes al elementului respectiv.
Ex.: o textura care priveste subsistemul de elemente de viata cu caracter formativ (activitati cu caracter educativ-formativ, activitati de invatamant). Pot
sa pun in discutie o textura simpla, care inseamna referirea la dispunerea in cadrul sistemului a unitatilor de educatie prescolara toate sunt de acelasi
nivel al importantei deci e o textura simpla
Ex2: intregul subsistem al componentelor cu caracter formativ avem de-a face cu niveluri diferite ale comp de aceeasi natura (inv. Prescolar, primar,
gimnazial, liceal, special, universitar, postuniversitar) toate aceste niveluri inseamna spatii, constructii, amenajari, dar in mom in care discutam planul
organizatoric rezulta o textura complexa.
Ex3: nu avem de-a face numai cu aceste componente (cu caracter formativ) deci tot ce e intr-un oras complexitate foarte mare.
Textura - pozitionarea componentelor in raport cu relatiile dintre ele, fapt pt. care textura se si analizeaza la un anumit moment sub numele de retea.
Analiza de retea.
Reteaua termen intrat in dom stiintific al urb legat de structura evitat de cei care credeau ca termenul de structura trebuie inlocuit. Orasul-retea
informatica impune aceasta caracteristica. Un plan nu mai apare nici o componenta caracteristica configurativa. Sunt planuri constituite pe vectoare, pe
zone de influenta, pe directii. Este un plan care s-ar asemana cu planul unui aparat electronic.
Ordonarea in planul struct spatio-functionale (al ordonarii texturilor), al ordonarii in retea reprez in retea este o repr a texturilor ordonate.
Unitatea de folosinta unitate de activitate spatiu reprezentat principial in niste planuri avem de asezat niste activitati in plan operatie care se
poate face prin impartirea in parti pt. fiecare parte implicandu-se acea activitate. Nu putem fi exacti cu determinarea cantitativa.
Ex. Alegem o reprezentare care inseamna pt. ceea ce vom consemna o unitate de functionalitate privind activitatea X. Desfasurarea activitatii in anumiti
parametri. Fiecare activitate este masurata prin effort, prin sup de spatiu necesar, sau prin produs realizat fizic sau in bani.
In general ne referim la spatiu afectat sau la spatiu realizat. Referintele sunt schimbate astazi: ex. pt. comert, activitate procesul =vanzare pot sa ma
refer la spatiu pt. vanzare, sau pt. depozitare. Pot sa ma refer la cati bani s-au facut in anii respectivi. Pe noi ne intereseaza raportarea la spatiu. Se
realizeaza atatea obiecte pe zi pe mp/hectar referinta se poate face la spatiu integral activitati cu caracter industrial. In alte sit, referinta se face la
unitate de spatiu necesar pt. desf activ resp caracateristice. Ex. scoala cu 12 Sali de clasa + laboratoare, cancelarie etc.
Unitatea de referinta isi gaseste o reprezentare. Ex. comertul inainte metru liniar de tejghea ; acum referinta se face la suprafata de vanzare.
Unitatea de referinta e generata de un nr. de mp suprafata de vanzare. Precizarea unitatilor se face intr-un plan.
Utilizez semnul conventional la dimensiuni diferite pt. a pune in evidenta natura activitatii ( a tipului de comert) si dimensiunea. Masura in care aceasta
reprezentare dincolode informatia privind natura, dimensiunea si asezarea activitatii cuprinde si informatii de relationare dimensionala a spatiului
ajungem si la pozitionare de fapt ajungem la o interpretare topologica a texturii respective, atunci cand amplasarea componentelor se evidentiaza in
raport cu topografia spatiului (nu numai reprez de limite, ci si a unor componente ale spatiului).
Ex. o piata supusa unui proces de reamenajare, trebuie sa stim ce importanta are piata respectiva pt. altii, unde se aduna, de ce se leaga oamenii
(terase, fantani), etc. Deci acest plan topologic este o interpretare completa de structura spatio-functionala a organismului urban respectiv.
Dpdv al desenului, al texturii, al retelei de structura ea poate lua un desen sau altul. Acest desen al retelei nu este intamplator este vb de pozitia pe
care in spatiu o are o relatie sau o alta.
Analiza morfologica poate fi facuta de ex. pe o fotografie ea trebuie sa ajunga la unele reprezentari conventionale, astfel incat reteaua ca localizare a
unor relatii, este doar un desen imaginat de noi. Ex. intr-o piata se pot materializa relatii prin desenul pavajului. Ex. la Sibiu org. centrului pietei mari
un mare oval cu niste lampadare o materializare a unei relatii. (sistemul este o totalitate de relatii).
Ajungand la desenul de retea este un desen imaginar. 3 tipuri de sistem: ciclic, retimorfic (ortogonal), sistemul dendro-morfic (retea, copac) se pun
in evidenta sistemele de tip complex. Prin ac. Mod de reprezentare se evidentiaza existenta nivelurilor suprapuse ale sistemului. Texturile complexe sunt
texturi ierarhizate (planurile difera si dpdv al cantitatii componentelor). Reteaua si alcatuirea de sistem este mai potrivita.
Functionalismul organiza sistemul structura urbana intr-un sistem de organizare foarte bine ierarhizat.
5. incomplet
Daca nu am conditia pt. a obtine un spatiu, nu pot face un centru comercial, daca nu pot da acces, nu pot face centru comercial. Referitor la A
si B exista influente concurente determinate ca radiatii in terit inconjurator prin intermediul unor izocurbe cu aceeasi valoare criteriala. Putem avea niste
curbe definite raze teoretice de influenta. Aceste curbe pot sa nu fie concentrice, atunci cand determinarea nu este pur teoretica, ci este la fata locului.
Distanta de parcurs nu este pe raza, ci radiala, luan in consideratie drumul parcurs de individ de la locuinta la centrul respectiv (in f de traseul parcurs,

de mijlocul de transport). Se obtin niste izo-curbe cu inflexiuni de traseu. Exista niste puncte in care se intersecteaza curbele cu aceeasi valoare
criteriala. Aceste puncte unite intre ele genereaza o cumpana de interese.
In principiu, daca luam in consid timpul de parcurs, populatia va merge spre un centru sau spre celalalt daca ambele centre ofera aceleasi
servicii.
Aplicand ac principiu si pct C, se determina un sistem de cumpene de interese, in felul acesta definindu-se si zona de influente a punctului C.
Daca nu erau cercurile aprox la fel, zonele de influenta rezultau diferit. Investitia se poate sti daca este profitabila. Acest instrument al influentelor
concurente, intra in determinarea proiectului de afacere si a proiectului de amenajare spatiala corespunzatoare. Studii de impact (promotionale) nu fac
parte din categoria studiilor a documentatiilor de urbanism sunt studii pregatitoare. Ex.cora in militari au la baza studii pregatitoare .
Gotlund rezulta o determinare (reluare a ceea ce a fost gandit in plan)
Pe baza unui astfel de studiu, se releva nu numai situatia existenta in cadrul unui teritoriu ci si o posibila situatie in perspectiva (o dezvoltare)
centre de echilibru. Fata de o zona in care sunt A si B poate sa apara centrul C. Se pune problema unor centre de echilibru . ex. (piata lahovari
gemeni).
Ex. centrul orasului se dezvolta cu noi nuclee, daca undeva la o distanta pe un traseu exista un nucleu, prin dezvoltarea unor centre de cartier
putem ajunge la situatia in care zona centrala a bucurestiului sa se dezvolte pana in de ex. titan.
Putem sa vorbim de amplasamente potrivite pentru nuclee de dezvoltare strategice. Nu putem vorbi de zone centrale. Exista o zona centrala
unica, determinata de centrul orasului si este definit in functie de niste repere de functionalitate unice.
Cotlund centralitatea
O concentrare de componente genereaza un centru mai mic sau mai mare. Orice centru genereaza o influenta in teitoriu. Ac influenta in
teritoriu se definiste in functie de o limita de influenta
Centralitate ne referim la modul in care se realizeaza in teritoriu aceasta regula. Ne putem referi la niste reguli in raport cu un singur centru
sau un complex de legi/reguli care se refera la un sis de centre in cadrul teritoriului (+ierarhizarea lor). Gotlund asadar, vrea sa puna in evidenta
modalitatea prin care in ce masura un centru are si valoare de serviciu, in afara cartierului respectiv. (ex. in ce masura centrul cartierului titan
influenteaza zonele adiacente si afecteaza zona centrala. Atunci cand suficient de multi indivizi vor fi interesati sa mearga in centru la titan pt. a
beneficia de niste servicii). Gotlund stabileste ca ac formula produsul dintre suma populatiei ocupata in servicii *100/totalul populatiei centrului
respectiv depaseste valoarea 3,4 (nu mai sta in picioare datorita cresterii populatiei tertiare si cuaternare). Serviciile dpdv cantitativ depasesc nevoile
locale (ex. NY oras dominat de servicii) serviciile respective nu sunt numai pt. new york, ci pt. o populatie mult mai ampla.
Aici apare abordarea in retele. Dezvoltarea in retea in terit genereaza niste centre urbane a caror rost si functie depaseste zona respectiva.
Chriss Taller propune o alta formula. Coeficientul de determinare = Pop ocup in activitati comerciale Pop totala a orasului* (pop comerciala
a regiunii/pop tala a regiunii resp).
In principiu tre sa retinem ca centralitatea se defineste prin intinderea zonei de influenta (determinare cantitativa) si pe o alta parte prin
complexitatea ofertei (determinare calitativa).
6.
Componente in cadrul teritoriului
Pentru a vorbi de un organism multi-functional, trebuie sa pun in evidenta acest lucru prin ce este asemanator intre o suma de activitati care
sunt in teritoriu si care ar putea sa se dovedeasca ca fac un corp comun. Poate sa aiba o componenta spatiala. Acest lucru schimba complet
mentalitatea in organizarea teritoriului fata de acela al zonificarii prin segregare. Aspectele diferite care sa prezinte mult mai mult interes pt.
functionalitate. De aici necesitatea teoriei .
Criterii de clasificare dimensiunea in complexul careia constat asemanarea sau deosebirea, este de fapt un criteriu de analiza. Nu pot sa
realizez o analiza (studiu) fara a apela la acest instrument.
CC sunt definite in raport cu scopul studiului pt. o clasificare e f. imp insasi definirea criteriilor. Aceste criterii vor fi niste repere de referinta.
Ele tre sa aiba o suficienta marja in evaluarea lor, deci pt. a ne pune la dispozitie mai multe grade de intensitate pt. fiecare criteriu. Pot fi criterii legate de
abordarea probleme in continuare cu o caracteristica clar metodologica. Pot fi alte criterii care sa se refere la natura sursei. Pot fi criterii care sa se ref
la risc. Altele care sa se refere la certitudine.
Asemanarea genereaza starea de similitudine sau proximitate intre componentele sistemului respectiv.
Finalitatea poate fi:
a. structurala. Ea este structurala cand se refera la felul si numarul proprietatilor. Atunci cand se refera la intensitatea proprietatilor
comune. Ambele posibilitati (ipostaze) ale acestei similaritati structurale sunt posibil de evaluat in spatiul metric sau in spatiul topologic ,
deci acea evaluare in cadrul teritoriului, atunci cand in ac teritoriu locurile sunt cuprinse intr-un spatiu determinat de niste repere.
b. Functionala. Similitudinea functionala este generata dupa covarianta componentelor respective. Dupa cum aceste comp joaca
influentate unele de celalalte.
In evaluarea similaritatii intervine gradul de similaritate definitul prin numarul de dimensiuni considerate ca fiind aceleasi si in al doilea rand
prin evaluarea distantei in spatiul metric. In cadrul unui sistem putem distinge 3 componente care sunt caracterizate prin 3 dimensiuni aceleasi. Putem
sa gasim alte 3-4-5 componente care se caract doar prin 2 dimensiuni comune. Spunem ca primele 3 sunt dpdv al similaritatii de grad superior fata de
celelalte. Ele sunt similare in raport cu un nr. mai mare de criterii. In aceste conditii ne folosim pt. a evidentia starea de similaritate (ex. sistemul de
activitati pt. a ajunge la concluzia cum le grupam? )
Dendrograma intr-un sistem cu mai multe elemente, se evidentiaza ca elementul 2 si 3 sunt similare in raport cu un anumit criteriu se
ilustreaza starea de similaritate in interiorul sistemului respectiv. Exista totusi o caracteristica comuna care este aceeasi la toate componentele, iar acea
caracteristica face ca elementele sa stea unite intr-un sistem. Dendrograma evidentiaza in cadrul sistemului relatiile de la particularitate la generalitate
se poate pune intr-o matrice in care se evidentiaza numarul si tipul de relatii care se descopera intre unele sau altele din elementele sis respectiv.

7.
Profesionistul tre sa se ocupe de intreaga suprafata a teritoriului , fara sa lase nici un spatiu rezidual. Spatiul intersitial este un spatiu
necesar. In cazul in care daca, pt. constructia urbana, el este doar un spatiu de rezerva.
Abordarea este evidentiat printr-un studiul al centrelor de interes si al acestor arii de influenta
In contextul retelei se defineste limita pana la care un centru isi poarta influenta. Aria de influenta a unui sistem aria in int caruia se
desfasoara legile impuse de centrul sistemului respectiv.
Centru de interes centru in care se grupeaza mai multe interese; in functie de acestea se defineste si importanta centrului de interes. In
matematica centrul de interes = nod in retea. Din aplicarea teoriei rezulta 4 concluzii principii generale pentru organizarea spatiala intr-un teritoriu:
Concluzia 1: Marimea fortelor, campul de influenta si raza de actiune ale nodului sunt proportionale.ex. cu cat un oras e mai important cu
atat are o influenta pe o intindere mai mare.
Concluzia 2: Impulsul schimbarii se transmite ierarhic de sus in jos in raportul de dependenta ca importanta. Intervin aici si alte raporturi. Ex.
(91-92-93 96-97 s-a produs un fenomen f. caracteristic in activitatea urbana (cu caracter comercial, economic, cultural) se parea ca Timisoara nu
mai este un oras in Romania, pt. ca referintele ei se legau de Viena. Timisoara este in sfera de influenta a Vienei. Ulterior, Timisoara a ramas un oras
in Romania. Chiar daca in Timisoara, procesul de dezv comerciala este f influentat de Viena).

Concluzia 3: Dezvoltarea in teritoriu este functie de distanta fata de nod. Intelegerea relativa a spatiului distanta de nod este alta in functie
de modul de transport. Principiul accesibilitatii locului. Romania are o retea f. imp de cale ferata. Lipsa unei cai ferate intre Transilvania si Moldova
aduce un prejudiciu dezvoltarii economice in Moldova. Moldova este cumva in urma dezvoltarii celorlalte zone de tara.
Concluzia 4: coroborarea 1,2,3. Potentialul de dezv a unei zone in lungul unei axe este in functie de intensitatea interactiunilor dintre cele
doua puncte. Ex. 2 centre noduri exista o atractie intre ele, ele sunt egale atata timp atractia este reciproca. Dezv terit inconjurator va fi echilibrata,
asemanatoare. In cazul in care intre cele 2 noduri nu exista o stare de omogenitate, influenta va fi de partea centrului mai important fata de cel mai mic.
Dezvoltarea in terit va fi mai imp in jurul centrului mai imp si mai mica in jurul centrului mic. Atata timp cat intre cele 2 centre nu exista o relatie, cele 2
centre vor manifesta influente in zone concentrice. In momentul in care, intre cele 2 centre apar interese comune, acest lucru va duce la dezvoltare in
terit in lungul axei pe care se exercita interesele resp.
Pt. ac principii, exista o experienta concreta in constructia urbana. Incepand cu exp Londrei, prim oras, in constructia urban europeana in jurul
caruia au aparut orase noi. La londra exista experienta orasului gradina , a.i. orasele noi care apar ca mod de decompresiune a marii metropole, preiau
aceasta experienta. Exp de acolo nu putem spune ca se desfasoara pe baza acestor principii. Aceste principii sunt demonstrate acolo.Apare raportul de
subordonare intre orasul mare si cel mic, ca o influenta asupra orasului mic. Chiar daca si din partea orasului mic apare o influenta (poate sa furnizeze
forta de munca sezoniera pentru marele oras).
La Londra, impedimentul de a se crea niste extinderi haotice a orasului in zona, si in urma ac sit , pt. stapanirea acestei situatii (vezi
Bucuresti). Apare conceptul de Green Belt sau Yellow Belt rezervarea unui spatiu intre orasul mare si celelalte oras, in care constructia sa fie
subordonata unor aspecte foarte stricte, neacceptand decat cladiri necesare pentru functionarea zonei cladiri recreative, sportive, sau pt. functionarea
agriculturii. Deci apare interdictia unor constructii normale (rezidentiale, industriale, de depozite).
Decizia
Se ia pe baza analizei datelor.
Drumul de la date la decizie inseamna a parcurge 5 etape:
1. Adunarea datelor in stare bruta

2.
3.

4.
5.

Pregatirea datelor faptele brute devin fapte stiintifice, comentate, categorisite


Prelucrarea conform obiectivelor desi exista un model de procedura, in fiecare caz, prelucrarea dezvolta mai mult sau mai putin un
instrument sau altul de lucru, in functie de obiectivul pe care-l avem. Exista posibilitatea sa acordam mai multa atentia anumitor date, asa
cum au rezultat de prelucrarea lor stiintifica si exista alta situatie in care sa acordam atentie altui grup de date. Ex. am un teritoriu, si ma
intereseaza zona centrului istoric respectiv , dar si problema persoanelor defavorizate. Aceasta nu inseamna o abordare exclusivpartiala. Tre sa avem in vedere o incadrare globala a problemei dar din care extrag numai o selectie de date de folosit.
Pregatirea rezultatelor a pune rezultatele intr-o situatie a.i. sa fie intelese
Comunicarea rezultatului

Prelucrari generale
1. Descrierea si analiza situatiei existente
2. Generarea unor solutii posibile
3. Analiza de impact si consecinte
4. Evaluare comparativa a solutiilor. 3 si 4 inseamna o analiza in variante
Studiul de impact studiu al consecintelor. Aparitia unui factor perturbator intr-un sistem o modificare mica care nu schimba caracterul
sistemului. Introduc in sistem , un element (o activitate, cladire), se pune problema ce consecinte va avea acel element asupra teritoriului. In cadrul
PUDurilor si PUZurilor, tre sa se faca studiu de impact poate sa ajunga studiu de sine statator. (ex. o cladire inalta are influenta serioasa asupra
curentilor de aer, umbra inconvenient, energie mare si apa, spatii de parcare, volumetrie, prezenta favorabila sau defavorabila)
Prelucrari specifice de domeniu
In urbanism se obisnuieste o grupare a datelor pe 3 categorii:
1. Spatiu
2. Timp
3. Sectoare (domenii- grupe de activitati)
Abordarea datelor este cumva 3d, datele se analizeaza in raport cu spatiul, timpul, sectorul. Analiza este de factura transversala (e o analiza de
structura) si longitudinala (fiind o analiza de dinamica, de evolutie in timp).
Analiza datelor este cel mai simplu de realizat prin utilizarea MATRICEI
Fie ca aceasta analiza se realizeaza pe directia spatiu-sectoare, fie pe dir timp-sectoare, fie pe dir spatiu-timp, (directie- legatura , relatie), consecinta
acestei relatii apare in caseta matricei fie sub forma de specificare a naturii, fie sub f de sp a cantitatii, fie ambele caract.
Probleme concrete in care intervine decizia:
1. Zonificarea
2. Amplasarea
3. Constituirea retelelor de echipamente
4. Distributia in teritoriu
5. Definirea fluxurilor
6. Alocarea echipamentelor
7. Difuzia
Ex. la aparitia Dialog studiul de amplasare a elementelor de retea.
Problema cea mai importanta, o aplicare teoretica privind distributia in teritoriu este zonificarea
Principiul zonificarii a aparut din antichitate, in fond exista un teritoriu in care se amplasau elemente de for, apoi alte zone unde se amplasau locuinte,
locuintele nobilimii intr-o zona, locuintele celeilalte clase sociale in alt teritoriu. Principiul zonificarii: Leonardo da Vinci, Vitruviu.
Apare foarte clar in Cartha de la Atena, unde: impartirea teritoriului in 3 zone : locuinte, munca, recreatie, legate intre ele prin circulatii, era modelul
esential al oricarei organizari in teritoriu. Daca principiul zonificarii a fost un principiu valabil, progresiv, pt. clarificarea, asanarea orasului haotic, el a
devenit dupa WW2, punctul de sprijin si nastere a uniformitatii. Congrese ulterioare (CIAM-uri) incep sa puna in discutie acest principiu, si treptat treptat
avem un nou concept al zonificarii:
Daca zonficarea in conceptia veche milita pentru segregare functionala, actualmente princ Z mizeaza pe cooperare functionala, (nu neglijeaza
acele activitati care se incomodeaza si care nu pot sa stea impreuna). Tot ceea ce poate sa serveasca unei activitati datorita sprijinului altei
activitati (act. Neutre unele fata de altele, nu sunt neglijate, pt. ca pot sa faca diferentieri)
8.

CARACTER != PARTICULARITATE
Caracterul este o caracteristica de globalitate, fie ca ne referim la un amestec de trasaturi, fie ca ma refer doar la o trasatura dominanta. Ex.: 2 zone
pot sa aiba un caracter asemanator, chiar daca sunt foarte diferite.
Particularitatea se defineste in interiorul caracterului zonei respective. Se def prin niste trasaturi care ajung la detaliu spre deoseb de caracter
trasaturi generale
Putem sa vb de un caracter ca are un anumit caracter. In ac. Categorie se pot inscrie mai multi indivizi, dar daca vorbesti despre cum se manifesta
caracterul respectiv, ajungi la particularitati care diferentiaza.
Procedura in studiul caracterului apoi a particularitatii unei zone se foloseste analiza multi-criteriala. Daca ne ref la teritoriu, in fond termenul de
teritoriu in matem inseamna plaja de discutie, de abordare, de valabilitate a unei formule.
AMC poate fi aplicata de noi si in cazuri in care nu ne referim la un teritoriu (gasirea caracterului unui teritoriu, avand o situatie existena), ci si atunci
cand avem de-a face cu sistematizarea unui sistme de notiuni.
AMC este o clasificare prin considerarea simultana a unor caracteristici (descriptori). Pt. a garanta reusita unei AMC, acuratetea studiului este bazata
inca de la inceput pe alegerea descriptorilor . Este vb de puterea de discriminarea a descriptorului, sa pot ordona, sa clasific. Intr-o analiza
multifunctionala nu putem folosi totalitatea descriptorilor.
Avem de-a face cu un studiu comparativ, o analiza a unei multimi de componente in raport cu o multime de criterii (descriptori) 3 posibilitati:
1. O multime de componente si o multime de descriptori identici in care luam in consideratie schimbarea relatiilor, schimbarea de timp (in timpi
diferiti). De ex. iluminarea fatadelor unui spatiu, in raport cu niste criterii care ilumineaza in mod diferit in timpi diferiti ai zilei
2. O multime de componente identice si o multime de descriptori care se modifica analiza aceluiasi sistem in vederi diferite. Suntem mai multi
care analizam acelasi lucru, fiecare din noi alegandu-ne descriptorii a.i. analizele se deosebesc intre ele
3. O multime de componente care se schimba deci multimi de comp si o multime de descriptori care se pastreaza. E situatia unei analize , in
care sisteme diferite sunt analizate din ac pdv. Ex. spatiul inchis-piete urbane inchise alegem o serie de piete urbane inchise si le analizam
pe baza aceluiasi set de descriptori
AMC in esenta se desfasoara urmarind aceleasi 7 etape.
1. Listarea criteriilor (descriptorilor) o operatie de documentare, de sinteza a experientei si de dezbatere (AMC e un studiu de colectiv,
momente in care decizia se ia pe baza unei dezbateri). Tre sa selectam niste criterii listarea lor. Din lista de criterii se retin doar unele, si
apoi statistica.
2. Analiza criteriilor a analiza fiecare dintre criterii, prin ce se caracterizeaza el, care e puterea lui de discriminare, care sunt posibilitatile de
compartimentare, care este valoarea lui, fiecare din cadrul colectivului analizand 2-3 criterii. Apoi listarea criteriilor
3. Evaluarea de criterii. Tre sa ajungem la o concluzie care din criterii este cel mai important, care este cel mai putin imp si cum se situeaza
celelalte fata de cele 2 extreme. Putem face o simpla scara ordinala, sau putem face o scara ordinara f. precisa, dam valoare criteriilor. In
interiorul criteriului putem sa-l compartimentam in functie de intensitatea lui si sa spunem ca un criteriu care are 1 punct sau de juma de
punct. Evaluarea criteriului este in raport cu valoarea de principiu, in raport cu definirea obiectivului. Un criteriu, desi are nota 10 el nu este
realizat decat partial
4. Analiza de criteriu in teritoriu. Fiecare din criterii se cerceteaza in teren, se consemneaza intensitatea criteriului intr-un loc sau altul. Fie ca
aceste locuri se det in raport cu locuri pe baza dezbaterii, fie ca el se evalueaza automat, prin impartirea teritoriului in locuri egale, omogene
ca dispunere. (ex. trasez un caroiaj criteriul se analizeaza la intersectiile caroiajului, sau pe terenul carourilor
5. Transpunerea in plan a limitelor de criteriu. Pt. fiecare din criteriile resp, avem un interval de valabilitate avem un obiectiv definirea
Centrului Comercial, din studiile facute, noi stim ca pentru ca el sa fie un centru comercial, el trebuie sa se evidentieze intre un min si max de
densitate a ocuparii in teritoriu, a.i. eu aleg locurile care prezinta val minima si val maxima sau numai una din ele. Fac o izo-curba in care
criteriul repectiv poate fi luat in considerare. Suprapunerea acestor limite
6. Evaluare valorica pe o scara de interval. In sensul ca de fapt, am obtinut un val, deci teritoriul este de fapt impartit in mici portiuni care
rezulta din suprapunerea unor contururi. Fiecare din ac. Portiune de teren insumeaza un numar de puncte care rezulta din caract fiecarui
criteriu.
7. Definirea zonei deci a obiectivului care ne intereseaza aici stabilim caracteristica dpdv al cumulului de valoare, a calitatii obiectivului
respectiv, a.i. ajung la concluzia ca am criteriul respectiv peste tot unde suma punctelor depaseste o anumita limita. Mai trebuie doar sa de ex.
posez/hasurez toate portiunile din teritoriu care indeplinesc aceste conditii se obtine zona de interes.
Daca exista impedimente de factura configurativ-spatiala, de gen: faleza, sosea, tre sa ma raportez neaparat la ele. Aspectul referitor la tendintele de
dezvoltare naturale ale sistemului, o excrescenta trebuie sa puna un semn de intrebare (a unui criteriu). O excrescenta tendinta de dezvoltare
naturala. Tre sa ne punem problema daca exista un loc interesant, care ar putea sa prezinte interes viitor.
Un prim studiu analiza privind definirea centrului istoric in Bucuresti, apoi determinarea zonei centrale a Bucurestiului. Resita are 2 centre total
diferite.
9. Centrul
In sistemul urban il impune existenta unui centru, a mai multor centre sau zone centrale.
Centralitatea este fenomenul care se refera printr-un complex de activitati specifice terenului. Indiferent daca ne referim la un oras, deci am in vedere
centrul orasului, sau un teritoriu , o regiune ni care judec existenta in cadrul regiunii respective a unei/unor localitati care indeplinesc niste functii cu
caracter central.
Termenul de centralitate se foloseste si pt. a caracteriza pozitia unei activitati sau unui element al sistemului. (se spune ac. Componenta beneficiaza de
centralitate asta inseamna fieca el este situat in centrul geometric al terit, fie ca el implica niste activitati (un rol) de centru.
Pozitia geometrica este foarte rar intalnita.
Extinderea (constituirea) zonei centrale, pornind de la existenta unui centru prin prinderea intr-o alcatuire omogena a altor centre. Fie ca acele centre
apar pe parcurs sau exista deja. Putem lua in consid un centru a.i. sa existe tendinta a interesului de la centrul principal spre centrul secundar. Ac.
Miscare a interesului genereaza un culoar al interesului. Pe acest culoar pot sa mai apare centre mai mici. Intentia centrului important de a-si extinde
influenta catre centrul secundar, se completeaza si se definitiveaza in sensul unei zone central pe culoarul respectiv. Apare astfel procesul de extindere
al zonei centrale. Preluand un centru , care exista independent in zona central extindere. Extinderea se poate face fie prin:
1. Definirea unor centre initial independente, centre de echilibru (de sprijin), in adiacenta zonelor centrale,
2.
fie la distanta de zona centrala, dar in felul acesta antamand ? o dezvoltare in consecinta a cadrului in lungul unui culoar de legatura.
Evolutia centralitatii in cadrul unui organism urban, se sprijina pe o conditie foarte clar definita a situatiei existente implicand in principiu fie trama
stradala, fie situatia geo-topografica a locului respectiv.
In cazul unor localitati mai mici, cresterea interesului centrului se realizeaza in lungul unor artere de circulatie ; exista si posibilitatea ca aceasta
extindere de zona centrala sa realizeze legat de circulatii pietonale. Sunt sit in care centralitatea se extinde in principiu pe trama circulatiilor pietonale.
Trama circ carosabile nu inseamna ca e lipsita de caracter de centralitate. Caract centralitatii se despart, nu se mai suprapun unui acelasi context

spatial. Densitatea de circulatii, si amploarea spatiului necesar se exprima in principiu la niv tramei carosabile, in timp ce alte activitati umane stabile, sp.
Com, se dezv in raport cu pietonale. Astfel zona centrala cu un amestec de spatii cu caracteristici de imagine f. dif. Nu tre sa excludem posib ca zona
centrala sa se manifeste - ca imaginea pietonului numai in cazul unor spatii destinate pietonului.
Situatia in care configuratia geo-topografica a structurii. E vorba de o localitate care se desf in lungul unei ape, deci grosul de centralitate s-a
constituit prin acumulari de centralitate in dreptul unor vai. Au aparut apoi o serie de traversari , accese patrunderea in adancimea masei construite.
Ce fel de centralitate este aceea in care apar centre la limita localitatii fara un continuum? Daca zonele resp au un anumit caracter este logic ca in ele
sa apara elemente de centralitate.
Centralitatea se evidentiaza prin densitate de ocupare a teritoriului, fie ca aceasta se exprima la suprafete ocupate de o anumita activitate, fie ca
se refera la un anumit nr. de indivizi, fie ca se refera la concentrari de autovehicule. Ocuparea teritoriului in urbanism este exprimabila prin densitatea
de ocupare in cadrul teritoriului.
Ocuparea cu vizitatori - densitate diurna. Centralitatea se caract prin densitatea diurna masive. Nr. Persoanelor afalte in zona, in raport cu ce se
intampla noaptea. Exista parti in zona centrala in care In timpul noptii poate sa fie o densitatea generata de oameni care folosesc diverse echipamente
din zona. Daca aceasta populatie se concentreaza in anumite zone in timpul noptii, imaginea diurna nu poate fi degenerata. Pt. o zona centrala putem
sa luam in consideratie o ocupare concomitenta: masini si oameni sau separat.
Centralitatea pune in discutie si un alt aspect, care se leaga de evolutia organismului urban.
Centralitatea in miscare, in crestere in cadrul teritoriului. Ex. centralitatea la arad unde exista o centralitate definita istoric, lineara in ansamblul terit
(nu este oras targ). Activitatea comerciala intensa se concentra in exterior. Prezenta centrului, situarea tuturor dotarilor cu functie centrala in lungul
acestui spatiu.
O imagine luata din studiile lui Doxiadis Ecumenopolis dezoltarea pe niste culoare a unui continuum urbanizat. Inainte ca in Europa sa apara
imaginea lui Monet privind o Europa unita, apare ideea lui Doxiadis configuratii imprevizibile, sa se contureze posibilitatea a urbanizarii globale
Europene. In aceste conditii , ideea ce centru ramane.
Ideea de centralitate trebuie abordata in mod sistemic.
Limite de structura
Ideea de limita este legata de sistem, structura urbana? Conceptul de sistem implica inevitabil ideea de limitate. Intinderea sistemului el are o limita.
Aceste limite pot sa fie transante, f. puternice, dar putem avea alte limite foarte usoare in cadrul spatiului, ca de fapt si sistemele sunt categorice, Un
sistem inchis isi pastreaza prin regulile sale , limitele.
Avem de-a face cu albia unui rau raul creste sau scade, deci vb despre o prezenta in spatiu si limitele de manifestare. Vb de sistemul de existenta a
limitei. Sistemul are o limita fluctuanta. (de ex. mai multe localitati s-au dezv prin planuri de urbanism fara sa tina seama de limite s-a tinut seama de
limitele de inundatie la o suta de ani. Sunt multe situatii sa se dea autorizatii de constructie fara sa se tina cont de limitele de inundatie)
Limita contureaza si caracterizeaza o decizie pe baza de analiza. Exprimarea este corecta pt. ceea ce priveste angajarea noastra in cadrul unui studiu.
In fond sunt sit in care nu avem de-a face cu limita prin decizie, decat in cazul in care noi stabilim in studiu un spatiu de joc. Prin decizie stabilim limitele
de studiu.
LIMITA ESTE O DECIZIE
Preluarea unei limite naturale
Instituirea prin optiune a unei limite conventionale
DPDV al continuturilor si al scopurilor, sunt 4 grupe, categorii de limite.
1. Limitele globale, de dezv , de crestere sunt limitele care raspund la intrebarea: Pana unde poate sa creasca acest organism? Atunci cand
intrebarea se pune cu referire la globalitate. (ex. localitatea nu se poate dezvolta decat pana la limita cutare-limita de inundatie, comentez o
limita globala , un comentariu de principiu; ex. 2 orasul acesta se poate dezv in interiorul limitelor actuale (teritoriale) pana la limita (globala de
cuprindere) de atatia m spatiu-teritoriu per locuitor
2. Limitele operationale cu care se lucreaza . In cadrul ac limite:
a. Limite organizatorice de interventie
b. Limite de organizare a activitatii in teritoriu pana unde se intinde interventie in teritoriu sau pana cand se va desfasura
interventia (an limita)
c. Limite de indrumare si control voi desf o activ atata timp cat va fi necesar pt. indeplinirea obiectivului; controlez daca s-a ocupat
un ans de locuinte; sau : s-a ocupat un teritoriu corespunzatorei normei de apartament/cap locuitor; pot sa apreciez ca este o
utilizare neeconomica
d. Limite de studiu renovarea se intinde in perimetrul strazilor cutare

3.
4.

Limitele normative acele limite care exprima o incadrare in context de mediu de viata sau economic. Cand ma refer la spatiu verde in
cadrul unui terit urban, ca fiind suficient sau insuf ma refer la suprafata care revine pe cap de locuitor. Compar constatarea cu o norma. Pot
fi considerate la nivel global sau la nivel de detaliu
Limitele structurale fie ca sunt limite cu referire la funct, sau la configuratie. Ele angajeaza structuralitatea, deci impun referinte la niv
relatiilor.

Trebuie retinut faptul ca limita marcheaza in cadrul unei teritoriu trecerea efectiva sau virtuala de la o calitate la alta. Atat in sensul niv de
calitate cat si in sensul naturii calitatii: locuire colectiva locuire individuala.
Natura calitatii adica tip de ocupare, de activitati, de proprietare, caracter fiziografic si arh-urbanistic.
Limita este un criteriu de performanta in teritoriu. In deosebi cea normativa pt. sistemul respectiv
Limita este un element al unei conceptii globale asupra teritoriului. Faptul ac. Rezulta din modul in care se definesc limitele.
Modul de stabilire al limitelor. O limita nu ins o decizie care este o optiune luata intamplator. Definirea unei limite decurge din definirea unui alt
tip de limite in prealabil. Totul incepe de la limitele de dezvoltare. Incepe de la limitele cu caracterul global.
Limitele de existenta ale societatii in plan economic, in plan social ajungem la conditia umana, care este o limta in fond. Conditia umana
reprezinta raportul dintre posibilitate si necesitate al speciei umane implicand limitele speciei resp.
De la limitele de dezv se precizeaza obiectivele care urmeaza a fi realizate. Pe baza acestuia se definesc limitele normative globale. Aceste
+ lim de dezv definesc dimensionarea globala in cadrul terit. (ex. pt. realiz unui cartier iau in consid o limita globala suprafata de terne/cap de
locuitor definesc o suprafata necesara pentru cartier. Ajung la limitele operationale stabilesc configuratie globala in cadrul terit, in rap cu conditiile
nat ale ter, cu alte comp care exita in teren obtin delimitarea tematica.
Limitele normative de lucru. Localizari ajung sa fie un partiu urb. Care genereaza stari si limitele de functionalitate (limitele structurale).
Rezulta regulamentul. Ex. pug sau puz avem de-a face cu limitele de functionalitate si cu regulile de constructie.

10

Limita se defineste in sensul unei realitati existente, sau a unei necesitati evidentiate, sau a unei prevederi, ca o caracteristica ca un factor
comun, sau ca inter-relationare polarizatoare.
Legat de centralitate intr-un fel e vorba de a pune problema limitelor pe deoparte in contextul centralitatii, si pe de alta parte in contextul
tendintelor
Aspectul care defineste limita ca instrument metodic (de lucru), nu ca realitate , ci ca instrument de lucru in definrea unei structuri teritoriale.
Implica o metodologie complexa, care se sprijina pe teorii matematice.
Ex. : avem 2 elemente care alcatuiesc un sistem. In mom in care intre ele exista o relatie (a poarta o influenta asupra lui b). in matematica
exista notiunea de graf.
Graf multime de elemente componente insotita de o multime de arce. Arcul relatia intre doua elemente . Arc in reprez grafica are o
forma curba (reprezentare impersonala). Un graf este o multime de puncte care se numesc varfuri atunci cand ele sunt in capatul sagetii (cand ele
suporta o influenta) si se numesc origini atunci cand ele sunt locul de plecare ale unei influente. Multimi de elemente, si multimi de arce orientate.
Un sistem este deci o alcatuire stabila, sau un proces care porneste de la un element, in timp si are o desfasurare. Exista grafuri in care
arcele genereaza o inchidere (o revenire la origine) circuit. Atunci cand in graf apare un circuit avem de-a face cu un sistem inchis.
Grafuri utilizare in analiza si sinteza , deci in studiu. Graful arbore care nu au nici un circuit. Atunci cand se folosesc in analiza se
numesc arbore de sinteza- duc la conducerea unui rationament (pornesc de la un obiectiv, si imi pun problema cum se poate atinge obiective si gasesc
3 modalitati apoi 3 submodalitati deci detaliere. Cand judec problema in raport cu conditionarea data, apare limita ca restrictie. Restrictia de
contingenta o interpretare de limita.
Ex. am o tema de modernizat o zona. Se poate realiza prin renovare sau reconstructie, pt. fiecare din obiective exista un al doilea nivel de
analiza sub-obiective pana la urma ajungem la mijloace de rezolvare a obiectivului. Renovare partiala sau totala; reconstructia prin demolare sau
reamenajare.
Palierul sarcinilor baza materiala. In contextul analizei reluam evaluarea tuturor ac. Posib. Renovarea in planul obiectivelor are sanse de
98 %, in trimp ce reconstructia are numai 2%
Introducerea restrictiilor in sensul de a inlatura variantele incomode, ineconomice, in favoarea variantei cea mai convenabila.
Arborele de pertinenta ne ajuta impotriva rezolvarii intuitive. Este folosit pentru a ajunge la obiectiv. In urb arborele de pertinenta este folosit in
ambele sensuri.
INTEGRARE URBANA
Integrarea in cadrul teritoriului o coroborare functionala intre unul sau mai multe subsisteme, care ar putea intr-o alta sit sa existe in
constitutia distincta a unor sisteme. Centralitatea prin caract proprii , este dispusa sa favorizez aceasta integrare, incepand cu multifunctionalitatea.
Centralitatea implica multifct. Poate sa existe un centru in care sa am dispuse in jurul unui spatiu o serie de spatii construite cu o anume dest. La nivelul
funct, nu este vorba de multif , pt. ca fiecare functie isi gaseste un spatiu autonom. Adev multif, apare cand funct incep sa functioneze impreuna. (ex.
grupez pe o strada toate magazinele care se ocupa cu un anumit tip de comert, in cons au acelasi tip de aprovizionare multif incepe sa creasca).
Pt. a vb de integrare tre sa fie posibila a pune in evidenta 3 tipuri de functii activitati:
1. O functie integratoare. Are rolul de a le lega pe celelalte. (ex. transp de aproviz de acelasi fel)
2. Functii integrate
3. Functii auxiliare in cadrul ans, dar care nu dau caracter ansamblului.
Cand gandesc un ansamblu integrat, tre sa pornim de la functia integratoare. O analiza de program, care tinde spre o stare de multif, si de integrare
trebuie facuta cu mare atentie.
Integrarea coroboreaza limita cu centralitatea. In cazul de integrare, nu mai avem de-a face cu o alc de sistem in care limitele sunt f. riguroase se
citeste o suprapunere de limita. Limitele isi pierd relatia cu sistemul care le produce. Devin limite de diferentiere de zona, de caracter al zonei.
Drumul critic constructia propriu-zisa, activitatea de santier. Este o problema a oricarei gestiuni. Gestiunea de proiect si management de proiect. Ex.
calculul necesarului de beton. Fac proiectul, nu pot sa primesc avizul daca nu am facut si avizat calculul de beton, si nu am realizat contractul cu o
betoniera.
Drumul critic este un graf care pleaca de la componente catre obiectivul final.

1. ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE


Aria de interes-suprafata din teritoriu inclusa unei limite
Tipuri de arii de interes:
1.arie izocronala- raportare esxclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul parcurs (izocrone-despre doua sau mai multe fenomene
repetabile care au aceeasi durata
2.arie de atractie-raportare exclusiva la cen-trul de interes in raport cu elementele de factura su-biectiva
3. arie de influenta raportare exclusiva la un centru de interes in corelare cu raza de influenta teoretica a centrului respectiv
4. arie de convergenta-raportare la centrul de interes respectiv si totodata la cuntrele de interes vecine de acelasi nivel
-Exista un principiu al suprapunerilor ariilor de in-teres (ex: Bucuresti- centrul istoric- in toate sectoa-rele-> suprapunere ineficienta si ilogica a unei
limi-te administrative peste o limita cu caracter struct)
structura urbana-totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban intre elementele consti-tutive ale organismului urban
Aria de interes a limitei determinata de obiectivul limitei (scopul) reprezinta coerenta /lipsa de coerenta a sist
Exista coerenta si la grafica:
Daca dantelarea este perfect matematica exista o stare de coerenta minima
-limita care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care intereseaza foarte mult.
-aria de interes a limitei este dependenta de centru
2. ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC
-studiul de tema etapa distincta in procesul de cercetare-proiectare
-ca metodologie de studiu se analizeaza caracteristicile retelei de elemente ->MORFOLOGIA/SCARA DE CRESTERE /MATRICE DE CRESTERE.
-studiul trece la texturi ->analiza calitativa a ocuparii terenului
SCARI DE ORDONARE SCHEME
-scheme functionale pe categorii de functiuni (retele de dotari )->concretizari posibile diverse ->multitudine de modele functionale

11

-se introduc informatiile -> verificare si analiza comparativa a variantelor de dezvoltare urbana propuse pe parcurs.
-abordarea metodologica care trebuie sa cuprinda ANALIZA DE FUNCTIUNI URBANE
-ANALIZA COMPARATIVA A VARIANTELOR -> DECIZIE
MODEL FUNCTIONAL OPTIM model functional (sau de echipare )pt fiecare varianta in parte care se releva ca valoare globala a starii de potentiala si
a starii de efect
MODELE SPATIALE se trece la analizarea ocuparii spatiului ->MODELE DE OCUPARE A SPATIULUI care pt fiecare varianta in parte se releva ca
evaluare globala a starii de efect
-MODEL. FUNCTIONAL SI MODEL. SPATIAL->PARTIU URBANISTIC
2.efectiv analiza asupra existentului
3.in variante-structura urbana restructulabila sau noua
variantele de dezvoltare reprezinta o imagine intuitiva cu privire la posibilitatile de dezvoltare ale orasului sa se verifice coerenta lor sa se cuantifice
elementele care sunt supuse procesului de analiza comparativa variantele de dezvoltare, verificate cu modele matematice sunt supuse procesului de
decizie
ABORDAREA CIBERNETICA IN SISTEMATIZARE:ROLUL MODELARII SI CONSTITUIREA MODELELOR DE LUCRU
-CIBERNETICA-studiu dpdv matematic al
legaturilor si controlul in sistemele tehnice si in organismele vii
-formule si scheme logice pt un model de tip international
-MODELARE abordarea cibernetica a sistemelor .sistemul poate fi cunoscut si prin imagini(set de informatii caracteristice) depind de conceptia de
viata , se realizeaza prin-analiza(deductie-ideologie;observatie-subiectivism, subiectivizare;analogie)
-sinteza
-mijloacele de analiza experimentale (total/partial/indirect)
-abordare treoretica
-sinteza -constituirea practica sau abstracta a unei imagini a sistemului respectiv
-MODELUL- reprezentare de esenta a sistemului
-este folosit la analiza si sinteza
-e realizat prin folosirea analizatorilor de capacitate si de intuitie
-MODELAREA-analize si sinteze informationale
referitoare la un sistem (in sens cibernetic)
-se aplica unei realitati in scopul de a-I schimba starea fizica si/sau comportamentul populatiei
-MODELE DE LUCRU- se utilizeaza in determinarea si propunerea unei solutii , servesc la achizitia de date /cunoasterea problemei elaborarea solutiei,
se constituie in etape:
1.stabilirea temei-tema
-tema program
2.definirea obiectului modelarii evidentierea a ceea ce trebuie realizat in teritoriu, ceea ce poate fi modificat, ce trebuie facut (definirea necesitatilor
in functie de nevoie)
-stabilirea datelor cunoasterii (teza-unica; ipostaze-multiple) referitoare la subiect -> norme stabilite de beneficiar
-enuntarea modelului (a temei)
3. traducerea modelului direct(imagini)
-indirect (expl teoretice)
4.testarea (experimental)+concluzii
Tema-document care sta la baza executarii unui
proiect si in care sunt indicate elementele impuse constructiei
Sistem-ansamblu de elemente care sunt in interdependenta alcatuind un intreg organizat
Modelare metoda de studiu bazata pe folosirea modelelor
-reproducere schematica a unui obiect sau sistem pt a-I putea studia comportarea si a modifica in consecinta unele dimensiuni sau
caracteristici ale prototipului
a cuantifica a stabili valori discrete pe care le poate lua o anumita marime fizica
morfologie stiinta care studiaza forma si structura organismelor la nivel macroscopic sau microscopic
3. AMBIANTA IN CADRU URBAN
-elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemul de activitati urbane
-spatiul aferent unei activitati prezenta materiala in teritoriu, o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit , elem. De cadru urban se constituie ca o
anumita configuratie a spatiului in raport cu activitatile pe care le inglobeaza , cu conditiile si nevoile ambientale
-adaptarea spatiului nu este numai functionala ci si sociala, economica , biologica; in planul spatio-receptor se exercita nevoia estetica urbana, nevoia
psihologica urbana-nevoia de ambient.
-nevoia de ambient-impune calitatea complexa a spatiului urban ca factor in formarea si definirea unui comportament
-ambianta-este proprie spatiului urban care este creat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a spatiului
urban
-structura spatiului urban- exprimarea fizica a structurii functionale si a contextului social-uman in care se constituie
-daca cele doua trasaturi nu se exprima complementar apare starea de insuficienta (nepotrivire intre functie si ambianta luate ca forma) Sunt cazuri
cand functia este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta aditionare a structurii spatiului urban este de natura temporara ea trebuie sa corespunda in
timp.
-struct spatiala urb raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul struct functionale, si direct unui ansamblu de senzatii considerate etic,
estetic si psihosociale in timp.
-ambianta mediu (fizic, social, moral) in care traieste cineva in care se afla ceva
4. ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA
-actiunile de restructurare sunt actiuni de reordonare a elem intr-un sistem
-sprijinandu-se pe zonificarea multifunctionala procesul de restructurare pretinde introducerea integrarii ca mijloc de reorganizare a vietii in cadrul urban.
aditionalul =orice aport constitutiv care apare la nivelul struct functionale sau configurative in urma operatiei de modernizare mai ales in urma contruct
urbane .
-este pozitionat distinct fata de existent in organismul urban restructurat
-se concretizeaza cantitativ si calitativ in sine sau in raport cu existentul
-este un subsistem; organizarea sa este influentata de pozitia in teritoriu astfel:
central- un nou ansamblu central
periferic- zona marginala restructurata
adiacent perimetral- cartier se realizeaza in continuarea perimetrului construit
extraperimetral- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)
5. ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA ANALITICA A RESTRUCTURARII URBANE

12

1. Abordarea operational analitica determina functional solutia, pornind de la existent si folosind experienta drept model;este incomplrta
deoarece renovarea(partea restructurarii) se separa pe obiective care nu sunt definite riguros, nu sunt determinate si aceasta din cauza
imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta umana viitoare
2. Abordarea filosofica restructurarea trebuie sa realizeze un echilibru intre valorile materiale si cele spirituale umaniste; problema calitatii
vietii in cadrul procesului de modernizare atrage dupa sine pe aceea a calitatilor omului ceea ce implica completarea metodologiei analitice
poerationale cu o analiza filosofica; apare in plus problema abordarii etice
3. Abordarea etica se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care obligate sa ia in considerare necesitatile reale ale societatii
nu trebuie sa impuna o solutie straina de spiritul locului si al oamenilor, arhitectul are o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii
societatii existente; este un aspect al politici urbane; apar mai multe probleme echilibru periferie/ utilizarea terenului/ centru raportat la
populatie; modernizarea este dependenta de nevoile populatiei => studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un stuidiu asupra populatiei;
motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheologica, artistica/ utilizarea insuficienta a teritoriului/ necesitatea
imbunatatirii conditiilor de viata si salubrizare.
6. ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE DE LUCRU IN STUDIU DE STRUCTURA URBANA (PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/ CONTINUT/
SITUATIE)
-IN URBANISMUL FUNCTIONALIST-principiul separarii / zonificarii functionale
-IN URBANISMUL MODERN principiul cooperarii intre activitati
-orasul sistem complex; cresterea structurala nu numai in marime ci si in complexitatea relatiilor dintre parti
analiza matriceala:
-analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii( sistematizare: ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor conditii de viata optime;ramura
urbanismului care se opcupa cu proiectarea si reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale)
-punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului
-elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati economice/ dotarile urb/ forta de munca/ populatie/ locuintele/ spatiile plantate/ echipamentele etc.
- in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect de toate celelalte elem ale sist => relatii cantitative (dotari urbane, populatie)/ spatiale (dotari
urbane, locuinte)
A. Matricea patratica:
-pe fiecare latura activitii (a,b,c,d.) => tablou de relatii intre activitati.
B. Matricea nepatratica
-relatii intre activitati si zone operationale (din teritoriu), spatii.
a, b,c - activitati
1,2,3 spatii
-evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea respectiva:
adaptarea ideii la spatiu
adaptarea spatiului la idee
adaptarea functiunii la spatiu
adaptarea spatiului la functiune
adaptarea activitatii la spatiu
adaptarea spatiului la activitate
situatie: mobilul uman subiectiv/ obiectiv => pretinde o activitate => obiectiv
(mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe care vreau sa o desfasor; este subiectiv pentru ca impune altor oameni o activitate)
obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi o reprezentare simplificata (grafica) a sistemului urban
7. CERINTA FUNCTIONALA SI ECHILIBRUL ORGANISMULUI URBAN. SITUATII CARACTERISTICE
-functia trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sist si ca rezultand dintra-o anumita caracteristica a sistemului respectiv, astfel
=>cerinta functionala
-functionalitate capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de conservare) , de pastrarea trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege acea
trsatura care contribuie la mentinerea starii sist respectiv indiferent daca aceasta convine sau nu)
-cerinta functionala implica, in realiatate , mentinerea dar si modificarea unei functii; modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta
impunandusi consecintele la nivelul cadrului urban si al culturii urbane
-cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis cerintelor funct reale(in sensul depistarii lor si al aprecierii
calitative si cantitative in contextul existent si posibil in viitor)
-cf apare intr-un anumit teritoriu urb si rezulta din starea acelui teritoriu; ea nu poate fi impusa teritoriului printr-o simpla decizie deoarece:
--- ca ipostaza a mobilului uman angajat in dezvoltarea organismului urban cf este si un produs al starii de echilibru a sist de elem
de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita directie
--- desi cf apare in cadrul elem de viata urbana deteminate functional, ea opereaza prin intermediul elem de viata urbana
determinate functional ambiental si vizeaza cadrul urb
-cf are un car. activ.
- echilibrul organismului urban superficial prin pastrarea fortata a unei trasaturi
-cf tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre antrenarea unor functi noi pentru sistemul(zona) respectiv(a).
-in realitatea urb se constata un proces de evolutie a cf de la formare pana la afirmarea ei brutala
-trebuie evitata faza brutala; sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a procesului reformativ
-cf impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functie,i a unuia sau mai multor elem ale sist
respectiv
8. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SISTEMATIZARE , IN RAPORT CU GRADUL DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII LOCUIRII
1 . in raport cu gradul de generalitate
a . in functie de intinderea modelului :
modelul specific
modelul general
b . in functie de profunzimea modelului :
modelul global
modelul partial orizontal / vertical

13

- ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de sistematizare (PUG), care reflecta caracterul global (model global), aceasta aste insotita de un
plan de trafic (model partial orizontal) si de un model de cartier (model partial vertical)
model global
model partial orizontal
model partial vertical
tema program este un model specific
studiul este un model global; fiecare model global se poate descompune in modele partiale; se poate lua cite un model partial de la fiecare model
global pt a se face o combinatie
in tema program(studiul modelului global; studiul modelelui partial; analiza solutiei dpdv calitativ si cantitativ)
se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de informare, riscul modelului, ponderea utopica
riscul de obiectivitate este in masura in care modelul se suprapune cu realitatea
2 . scopul utilizarii modelelor
a) modelul descriptiv analiticrol explicativ si de analiza a raportului cauza-efect
b) model planificativimplicarea factorului politic in teritoriu prin decizie
c) model predictiv (prospectiv)ofera o alternativa cu aspecte pozitiva si negative
d) model metodologic : de orientare ; de conducere cercetare,/ studiusimulare si optimizare
9. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SSTEMATIZARE, IN RAPORT CU CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL
EXEMPLIFICARI

DE VALABILITATE.

1. in raport cu continutul
a. modelul formal
-se refera la forma (plan, macheta)
-exprimarea relatiilor formale
-se exprima prin forma
b. model conceptual
-se refera la conceptii
-exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)
c. modelul analogic material
-se refera la esenta situatiei
-reprezinta o situatie sau un fenomen (exemplul modelul gravitational)
d. mod urbanistic de indiferenta mod matematic(se studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre caracteristici ) ex: in
cazul studiului poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceaeasi densitate si se
optine in plan o dispozitie posibila de organizare a teritoriul
2. in raport cu exprimarea
a. mod iconic mod formal; imagini foarte clare
b. mod real-obiectiv- ia in considerare, ca model un o obiect care exista sau este creat in scopul de a folosi
c. mod analitic foloseste o schema pt a exprima o situatie (ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv
d. mod matematic reprentare printr-o formula
e. mod vorbit apare problema limbajului
3. in rapot cu tipul de valabilitate :
a. mod static nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp este sincronic; in urbanism ordinul ideal
b. mod de echilibru momentan se bazeaza pe modelul static; studii in idea transformarii in crestere si descrestere; se refera la PUG.
c. modelul dinamic de comportament- reflecta transformarea

10. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara


Metode de analiza
Zona are un anumit caracter , depinzand de dozajul diferit al functiilor.
-caracteristicile zonei - calitativ categorii de texturi
- cantitativ valoare de utilizae a terenului
-se leaga de functia prioritara in zona respectiva
- FUNCTIA URBANA PRIORITARA se detasaza din functionalitatea structurii urbane si defineste caracterul de organism urban
1.LEGATURA FUNCTIE PRIORITARA ZONIFICARE
-org necontemporana > zonificare stricta > nu constituie un impediment in afirmarea functiei prioritare
motive: - modul de viata al societatii este zonificat
- suprafata restransa a organizarii > functiile gaseau usor relatii intre ele.
-org contemporana > - crestere nemasurata
- tinde sa estompeze functiile prioritare
- nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban)
- transformare continua
- functia prioritara element transformabil , generat de transformarea de ansamblu a organismului urban
- nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara
Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.
2. FUNCTIA PRIORITARA PRINCIPALUL FACTOR DE OMOGENIZARE
-intr-o zona , functia prioritara > produs structural cu rol de structurare si produs functionalist la nivelul respectiv
- asigura - spatiu eterogen
- zona omogena
CARACTERISTICILE ORGANISMULUI URBAN : ansamblul zona/oras
- materiala
structurii organismului urban
-afirmare
esenta a
- spirituala
mediului in care este situat organismul
-se exprima prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu
FUNCTIE exprimarea nevoii ca cerinta >impunerea unei activitati
FUNCTIUNE un spatiu este in activitate (ex functie comerciala , functiune rezidentiala spatiul magainului a fost transformat in locuinta .)
FUNCTIONALITATE este rezultanta unui complex de functiuni

14

- este o calitate a spatiului ; o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
FUNCTIONARE - exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii
11. CENTRUL ORASULUI RESTRUCTURAREA URNBANA
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor realitati existente intre elementele
orasului la necesitati noi , sau de introducere a unor
relatii noi intr-un context existent.
-dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului.
-orice dezechilibru in dezvoltarea orasului se reflecta asupra centrului si asupra cartierelor , prin
aglomerarea excesiva in centru (datorita
lipsei serviciilor corespunzatoare)
-centrul istoric este o componenta a centrului orasului chiar daca din punct de vedere spatial , separatia este neta
-este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare , reconstructie sau constructie
-PROBLEME - accesibilitatea in centrul istoric
- modernizarea locuintelor
- stilistica constructiilor si asocierea lor
- amenajarea ambientala a spatiului
-cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei , confortului si calitatii
-intensiva -economica , confortabila >intregire a centrului
- aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate
-extensiva pentru zonele de tip compact > o noua configuratie a centrului.
-echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuintelor de la periferie , dar care tind ca amplasare spre centru.
-utilizarea terenului > terenul central are valoare mare care creste proportional cu marimea orasului >tendinta de a construi locuinte in cazul unei cresteri
intensive
-raportul centrului fata de populatie :
---dimensiune sociala
- activitati reprezentative
centru
- elemente semnificative
---semnificatie simbolica
- efecte plastice, de compozotie
-modernzarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa ) > studiul de urbanism trebuie sa cuprinda di un studiu asupra populatiei.
-importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou venita aceasta chiar daca nu locuieste in centrul istoric , accepta si cultiva un mod
de viata , valoarea istorica si ambientala a centrului este un factor de urbanizare

12. CORALAREA INTRE OCUPAREA SPATIULUI SI UTILIZAREA TERITORIULUI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
- Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban
- omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor activitati pe un anumit teren , sau intr-o anumita
este legata , intr-un fel sau altul, de modul de utilizare a terenului

forma de utilizare a solului > activitatea umana

-----activitate legata de un amplasament


-----activitate independenta de loc
-referitor la relatia activitate-spatiu aferent , se definesc termenii :
OCUPARE activitate /suprafata teren
UTILIZARE activitate/suprafata teren/productivitate
AFECTARE activitate/poluare/anexe/circulatii
----- se observa ca raportul dintre activitate si teritoriu este foarte complex.
-indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul comparatist > permite compararea unor ansambluri complexe , chiar din zone
sau tari diferite.
- eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului (unei zone) sunt in stransa legatura cu structura urbana > eficienta de utilizare a terenului (teritoriului)
de constituie in element de baza al studiului de partiu
- analugie intre POT si CUT
- sporirea eficientei este o problema de optimizare
-intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de utilizare a terenului exista un raport de interdependenta
-utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate
-individ
-apare necesitatea de ambient
-necesitate practica de constientizare/stapanire activa a spatiului
-nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui anumit
comportament urban.
13. CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU AUBANISTIC
-partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban , precizand localizarea functiunilor, ocuparea si
utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare , atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socio-economic si estetic ; el exprima
caracteristicile sistemului :
-eterogenitatea elementelor componente
-existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii)
-dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara perimetrului cu
care sistemele intra in dialog)
-comportament dinamic
-existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele si relatiile sistemului) asigura coerenta sa
-pot aparea erori dintr-o analiza superficiala > cercetare atenta , multidisciplinara , pentru stabilirea corecta a situatiei din teren > evaluare corecta a
nevoilor si a posibilitatilor de realizare a functiilor respective
-partiul urbanistic este un instrument de lucru ;se fixeaza intr-o etapa distincta a procesului de cercetare-proiectare

_______

__________

date de tema
|
____ \/___

date existente
|
_____\/____

15

|analiza |
| stare
|
| definirea |
| raportare |
|situatiei | ---> |
| ---> |
|--->|
|
|existente|
|existentului |
|premiselor |
| sistematica |
/\
|
|
____\/____
|criterii de
|definirea |
|apreciere
|variantelor |
|a situatiei
|de studiu _ |
____\/_____
|analiza
|
|valorica
|
____\/____
| solutia
|

14. COROBORARE FUNCTIONALA


-coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului ; corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat
-suprapunerea diferitelor variante >MOELE FUNCTIONALE; introducerea informticii > o infinitate de variante de modele functionale >necesitatea
precizarii MF
-modelul functional (model de echipare) aduce o evaluare globala a starii potentiale sau efective de functionalitate
-se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv >definirea spatialitatii prin modelul spatial
-MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului comuniune de scheme spatiale
-scheme de sit (trasaturile cadrului natural, efecte plastice urbane
-scheme de evaluare economica a elem.de cadru natural
-scheme de eveniment(miscare ,aglomerare , culoare)
-analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin :
-analiza estetica
-analiza economica
-analiza psiho-sociala
-coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL STRUCTURII URBANE >PARTIUL URBANISTIC
-coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte, decat in masura in care ea se poate cosntitui in termeni de animatie
urbana ??
-asocierea , chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme > interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o dimpla punere in legatura a mai
multor elemente (insiruirea unor locuinte cu magazine la parter de-a lungul unui element integrator nu afecteaza un ansamblu cu functiune
rezidentiala si comerciala.)
15. DECIZIA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE . MOMENTE DE BAZA ALE DECIZIEI.EXEMPLE
-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente manifestate si a relatiilor
dintre ele.
-se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras THAMESMEAD
Anglia analiza profunda a starii de potentiala functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare).
-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de activitati, de
echipament, global,
-aceasta analiza sta la baza studiului de tema
-se intocmesc scari de crestere/matrici/grafuri de relatii functionale/spatiale/modele functionale/spatiale
1.descrierea / analiza situatiei existente
2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin prelucrarea datelor de reduce din informatia bruta
3.analiza de impact/consecinte
4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea deciziei , trebuie analizata pe functiuni urbane / analiza comparativa a variantelor
-variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei
-prelucrarile soecifice sunt :
-aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe care le impune terutoriul
-abordare spatial , temporala , sectoriala ,
-analiza se face pe transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare)
-problemele ce trebuie abordate privnd decizia :
-zonificarea
-amplasarea
-alocarea de echipament
-fluxuri , abordari de trafic
-decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor
DECIZIE
|/
REALIZARE

/\
|

<------------------------ NORMA
/|

/\

|\

POSIBILITATE <------ |------> NECESITATE

16

|\

\/

\|

\/

|/

EVALUARE <---------------------- VALOARE

16. DEFINIREA NOTIUNII DE CADRU URBANIN SENSUL ABORDARII DE STRUCTURA URBANA


-intre elem. de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate / cooperare si de spatialitate; aceste relatii constituie STRUCTURA URBANA
SPATIALA
-cadrul urban -acumulare spatiala realizata in timp
-are la baza asocierea de spatii urbane
-este generat de o legitate concreta ( fizica, economica, estetica, geometrica)
-sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul inconjurator :
-functional raspuns la o nevoie
-ca o organizare estetica , etica , administrativa
-in planul spatial perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul socio-functional si fata de nevoia sociala
-in acest context categoria de spatiu urban este insuficienta -> apare categoria de ambianta spatiala urbana
-nevoia de ambient :
-impune calitatea complexa a sistemului urban
-spatiu de viata organizat multiplu ; factor de formare si definire a
comportamentelor
-ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemului de elemente de cadru urban
exprimate
-structura spatiala urbana :
-exprimare fizica a structurii functionale urbane
-exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
-raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in mod :
-indirect >prin intermediul sistemelor functionale urbane
-direct >unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate
(etice , estetice,psiho-sociale) in timp
17 . DENSITATEA ELEMENTELOR MORFOLOGICE
-fiecare textura se caracterizeaza in sine , in raport cu specificitatea elementelor sale de viata urbana , printr-o anumita ocupare a terenului , exprimata
prin densitatea elementelor de viata urbana
-la un anumit palier , elem. de viata urbana ocupa un anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu , definind astfel un anumit grad de ocupare
virtuala a acestui teritoriu, prin densitatea elem. de viata urbana
-densitatea creste cu atat cu cat de refera la un palier de grad inferior
-pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii la texturi ) prin proiectarea pe un plan orizontal >densitatea elementelor de viata urnbana variaza
dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului > AGLOMERARI / RAREFIERI ale elementelor de viata urbana a carei configuratie poate fi
pusa in evidenta prin marcarea zonei ocupate
-in practica , configuratia di aglomerare / rarefiere ale texturilor urbane nu este concentrica (ideal)ci , de obicei , dispersata in teritoriu
-aceasta configuratie , inpretata ca o radiografie , prin comparaea ei cu alte date privind organismul urban > diagnostica al alcatuirii texturii urbane,
definindu-I o serie de deficiente
-aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de greutate >centre de interes
-intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei in acea zona (in momentul exercitarii interesului )
putem distinge densitate -diurna, nocturna , de locuit
-densitatea elem.de viata urbana caracterizeaza textura , dar nu poate face posibila o comparare intre diferite texturi urbane (adica nu inseamna ca o
textura cu o densitate mai mica este mai putin importanta decat una cu o densitate mai mare)
-densitatea elementelor de viata urbana >activitati +comportamente
-elemente determinante activitate rezidentiala
-activitate direct productiva
se alfla in relationare
-activitate indirect productiva
(in contact cu sist.)
-comunicationale
-elementele de cadru urban sunt importante in definirea de asezari(oras in special)
-dnsitatea comunicatiilor auto, telefon , mass-media
-configuratia rarefierea densitatii >omogena (caz ideal)
-repartizarea densitatii elementelor morfologice de viata urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei
-densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta modul de viata (ex locuinta cu curte interioara d1, locuinta cu lor d2 , d1 <>d2
-indicatori obiectivi POT vlabil in zonlele omogene functionalCUT
-zonificarea duce , in mod implocit , la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului , deci la o coperare a texturii elementelor de
viata urbana.
18 . ECHIPAMENTUL TERITORIAL CONCEPT SI IMPLICATII IN ABORDAREORGANISMUL URBAN
-functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru
ex. ciocanul -functie presiune de soc
- actiune batut cuie
-functia-> organ
-activitatea se raporteaza la un agent care o produce
-definirea tripolara a organului >echipament in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort).

Mobil

activitate
-------> functie

Uman

/
^

\
v

17

institutie/----<-----\spatiu
-SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a echipamentului teritoriului dezvoltata in cadrul locuirii)
-cand dotarea exista , functioneaza =>echipament
-echipamentul urban evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si necesare
exercitarii unei game de functiuni asumate de acesta; echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii amenajate .ex cinematograf,
statii de metrou , plantatie de protectie
-echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de amenajare) si cantitate
(raza de influenta, capacitate); este o componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o comuniune umana , printr-o grupare
(adaptare) a spatiului ca spatii adaptate =>ADECVARE
-spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.

19. EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE JUDECATA A PARTIULUI


-proces dialectic al cercetarii
-punct final / punct de plecare / mijloc de verificare a rezultatelor cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii
-eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic ( in cadrul unui partiu urbanistic privind remodelarea
urbana a unei zone de interes istoric ) =>criteriu de apreciere a coerentei unui obiect cercetat global , ca o structura.
-valorificarea caracteristicilor +pastrarea specificului unei zone
-mod de tratare nou-vechi
-ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
-asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea rapartitiei dotarilor
-salubrizarea totala a zonelor cenrtale si istorice
-o mai buna circulatie carosabila si pietonala
-este un proces integrator al cercetarii , care impune acumularea unor informatii de natura foarte diferita si reductia lor la aspectele esentiale
-prin el insasi -> ca mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor , impunand , prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la
aspectele esentiale
20. FUNCTIONAREA ORGANISMULUI URBAN.PRINCIPII .CONDITIONARI MOD DE ABORDARE
-organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme
-orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d. p. d. v. :
ALCATUIRE
FUNCTIONARE
DEZVOLTARE
________________FORMA___________________
|
|
|
GESTIONARE
\/
\/
\/
/
FUNCTIE ---------->FUNCTIONALITATE-------->FUNCTIONARE -PLANIFICARE
\
CONJUNCTURA
-functia in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol functional care asigura functionalitatea , prin intermediul activitatilor oamenilor
-este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate
-functionalitatea organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o anumita functionalitate =
capaciitatea structurii sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment in teritoriu ; functionalitatea este rezultanta
unui complex de functiuni ; este o calitate a spatiului , o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
-functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp
-exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o activitate
-arhitactul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALITATE , nu o FUNCTIONARE
-functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie aloamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma
-functiunea un spatiu este in activitate (ex functia comerciala , functiunea rezidentiala; saptiul magazinului a fost transformat in locuinta)
functie-functiunefunctionalitate functionare
-MOD DE ABORDARE:
1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor , prin rolul lor pe care il joaca in sistemul total al culturii , cum se leaga unele cu altele in
interiorul sistemului
2)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic ; exclude semnificatia fizica a functiei, nu este satisfacatoare pt. ca analiza
oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica
3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in
timp ; aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultant este de suprapunere a lor
_____________________ABORDARE___________________
\/
\/
\/
\/
SINCRETICA SINCRONICA
SINERGICA
DIACRONICA
\/
\/
\/
\/
efecte de la comun ef de concomitenta
ef de structuralitate ef de continuitate
|________________|_____________________|______________|
\/
STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEMIC
\/
ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA
-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filozofice
-sincronic care exista sau se produc in acelasi timp , in aceeiasi perioada
-sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi pt. indeplinirea aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
21. GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE RESTRUCTURARE URBANA

18

-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un
context urban =>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi modificari in
urma aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand ca efect functionarea mai buna si implicit , un grad de organizare superior
-s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati)
-deci, o organizare superioara nuinseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au , ci tocmai asocierea lor , mijloc
de coroborare functionala , ceea ce duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv
-coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte , in masura in care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana ; in planul coroborarii
functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii unei ambiante urbane
-integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare superioara si cu caracter
integrator , iar integrand mai multe astfel de amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:traseu urban integrator,
ansambluri multifunctionale integrate, zona cadru (terit restructurat)
22. Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.
-

se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca
structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie
idei transpuse configuratia arborescenta noi orase si cartiere mari de locuinte
1. Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza nr palierelor, nr relatiilor pe element
ex: Chandigarh, Brasilia
apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii, socialistii primul oras: Harlow, Anglia)
practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii urbane intro gama de uniformizare a acestora tanspusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar
C.Alexander considera ca configuratia necesara este cea de copac pe care s-au altoit elemente ale configuratiei in retea relatii care se stabilesc
intre elementele sistemului de elementele de viata ale organismului urban, nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element
[...grafic...]
2. Configuratia in constelatie:
exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul
spatio-functional, cat si a unor suprapuneri fizice spatiale
apare pericolul amestecului intamplator
o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu, dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriul urban tb
realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elem altei structuri caracterul
uniform al dispersarii in teritoriu al elementelor de viata urbana este valabil numai la nivelul fiecarui palier in parte

23. Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice


-

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

problemele cadru ale integrari urbane


detectarea si studierea nevoileor in raport cu aspiratiile grupurilor interesante
alegerea functiilor necesare si definirea lor in termen de coeziune relatii fel, ordonare
analiza gruparii posibile a functiilor
descompunerea echipamentelor supuse integrarii
regruparea componentelor functionale in mai multe variane
localizarea integrarii in teritoriu: suprapunerea integrarii la nivelul functiei obiect si la nivelul functiei urbane in raport cu conditiile existente si cu
dezvoltarea viitoare
definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita; urmarirea si mentinerea caracterului simbolic si a experientei
acumulate
precizarea unui mod de gestiune si exploatare (a ansamblului multifunctional integrat)
se impun masuri specifice adm-tive privind programul de functionare si privind personalul
este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi arie
analiza costurilor:
raportate la eficienta, costurile reflecta: raportul nevoie/posibilitate si raportul dintre costuri/(posibilitati financiare + starea tehnologica)
realizarea ansamblului
consens final al beneficiarilor
capacitatea de realizare si etapizare a investitiilor

24. Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare


-

mod de determinare pt un anumit teritoriuse poate face, in urma unui recensamant, o impartire in ZONE DE OMOGENITATE; fiecare zona este
caracterizata de suparafata S, de populatia P si de densitatea D
etapele sunt:
determinarea numarului de zone
determinarea S, P, D pt fiecare zona
listarea suprafetelor in ordinea descrescatoare a D
alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura)
construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective o CURBA
se duce diagonala graficului

[.....grafic.......], unde :
-

pe OY P (procente in ordinea determinarii)


pe OX S (procentual)
indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate intre curba obtinuta si diagonala patratului;
avem 0 ic 1:
ic=1, cand curba se suprapune pe linia graficului (populatia concentrata intr-un sg punct)
ic=0,5, cand populatia este perfect distribuita in teritoriu
ic=0, cand graficul coincide cu diagonala
10.000 Ic = ...
(pt simplificare)
indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor teritorii dpdv al raspandirii poulatiei; se poate alcatui un indice similar, folosind in loc de
populatia P elemente de viata urbana comparind cu Ic concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu apropiere de normalitate
indrumare a dezvoltarii
-

19

25. Structura urbana. Integrarea spatio-funcionala a activitatilor in teritoriu


-

ansamblul elementelor morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face astfel:
[....grafic....]
relatia dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la pentru om la in raport cu omul, in sensul trecerii raportului functionaluman in raport fizic-uman; nu este o relatie de interdependenta prin paralelism , ci o relatie de interdependenta prin integrare sistemul integrat
de elemente de viata urbana si elemente de cadru urban
deci, structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc, in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale organismului urban:
functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural, prin integrarea structurii
functionale cu structura spatiala
analiza organismului urban impune analiza structurii sale
o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sistemului
organizara, pe mai multe paliere, a sistemului organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri: spatial-functional / spatial-receptiv
pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza organismului urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei

26. INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI IMPLICATII IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE


-avantajele privesc caitatea si eficienta activitatilor unmane implicate
1. avantaje economice :
-economia de teren
definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a teritoriului in timp ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea conditiilor
existentepe terenul respectiv) ex. : - indicele de utilizare a terenului in raport cu costul realizarii
- urcarea pietonalelor pe nivele de sol artificial
avantaje :- economie de teren
-functionale pentru nevoi considerate corect ca convengenta si nu ca suprapuneri
dezavantaje -pret ridicat al investitiilor
nejustificare daca nu este un rezultat
firesc al aglomerarii pe platforma respectiva si daca fiind
suprapusa unei functiuni nu este coroborata cu aceaasta
obs. Eficienta investitiei rezulta dintr-o tripla conexiune: funcionalitate- spatialitate-exploatare
-economie de retele tehnico-edilitare si servicii definirea conceptului
-economie de energiecomparativ cu consumul pentru desfasurarea aceleiasi activitati
-economie de efort uman activitati situate adiacent organizate
2. avantaje sociale : avantaje pentru viata sociala -nevoi economice activitati luctative
-nevoi sociale activitati nelucrative rezulta prin imbinari =>cadru de sprijin mai eficient.
Ex: un ansamblu multifunctional integrat :
-mod eficient de mobilizare a spatiului
-ofera o succesiune de spatii mult mai antrenante pentru miscare, pentru contacte
-miscarea este incitata de un cotinuu interes pentru spatiul alaturat celui in care te afli
-echipamentul este determinant pentru calitatea activitatilor =>bogatia spatiului public
-implicatiile :
-procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii , permitand o utilizare functional si social evolutiva a spatiului =>intervine si asupra
structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de relatii existent , pe care nu pate substitui si caruia va trebui sa i se
supuna , pentru a realiza , treptat, alt mediu
-spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional de a include si o latura simbolica
27. Integrarea urbana. Determinarea functional-configurativa si ipostazele ei in teritoriu
-

nevoi cu caracter integratorintergrare urbana


tehnologia de infomarefactor integrator
integrarea tinde catre constit. unei totalitati urbane
integrarea urbana reflecta capacitatea sinergica a organismului urban; aduce o organizare multifuncionala superioara organismului urban
integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane
determinarea functionala se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si avantajoasa, astfel: FUNCTII INTEGRATE / FUNCTII
INTEGRATOARE / FUNCTII AUXILIARE
obs.: o functie nu poate fi inclusa in una din cele 3 categorii decat raportata la contextul general al integrarii
determinarea functionala asigura o noua functionalitate a sistemului dezv integrata a fiecare functii
determinarea configurativa
Spatiu urban (in raport cu functionalitatea)
sp. unifunctional (o sg functie)
sp. multifunctional (mai multe functii concomitente sau intermitente); poate fi integrat sau complex
sp functional (el insusi functie simbolica)
ipostazele integrarii:
1. la nivelul programelor: se opresc la o faza primara si se rezuma la relatiile functionale
2. la niv. functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta; teritoriul este ocupat unitar; spatialitatea volumetrie continua
3. la niv. functiunilor urbane: dispersarea elem de viata urbana in teritoriul urban; tesatura de trasee integratoare; imbinarea
multidirectionala a activitatilor spatiu utilizat in diferite forme integratoare local

28. LOCUIREA CONCEPT SI IMPLICARE IN DETERMINAREA STRUCTURII URBANE


- conceptul de locuire fenomen ce se produce in interiorul unui teritoriu , implicand amenajarea teritoriului respectiv:
- locuinta element esential pentru definirea calitatii locuitului; celelalte elemente contribuie la imbunatatirea calitatii locuirii
- locuitul :
spatiu adecvat
activitate
confortul variabil in timp
conditionarea unui spatiu prin ocupare (folosire) ; amenajarea lui de catre o colectivitate in raport cu modul de viata/dezvoltare socialeconomica/organizare politica/conditii materiale
- implicarea in determinarea structurii urbane => relatie intre diferite texturi urbane

20

eficienta de utilizare a teritoriului => gradul de ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport de interdependenta =>
imbunatatire substantiala a calitatii vietii in teritoriul respectiv

29. Limite in definirea str. urbane rol, continut, tipuri


limita marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei ci si ca
schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate , caracter, tip de proprietate)
zonificarea stare de integrare in teritoriu; consecinta structurala a treritoriului impune limite de structura
limite de structura
determinate spatial si temporal
compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeza in teritoriu
are un caracter spatial
exprima un impus: natural / obligat / logic
are un caracter restrictiv / constructiv
tipuri de limite
1. limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de ansamblu a teritoriului
2. limite operationale (de control si interventie); limite operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul studiului)
3. limite normative: sunt limite pe termen scurt; definesc natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul ca suprafata sau volum
4. limite functionale: reflecta unitatea structurala; se stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita centrului istoric); rezulta din
considerarea suprapunerii intereselor in teritoriu
31. Metodologia de studiu structural-comparativ- multifunctional
-

a.
-

b.
-

utilizarea modelelor matematice in sistematizare: trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine definita metoda de sistematizare urbana complexa
are ca scop studiul varientalor de dezvoltare urbana propusa pe parcursul studiului solutiei de sistematizare
a. analiza pe functiuni urbane
b. analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei
zonificare functionala / date demografice / forta de munca / fondul locuibil
ia in studiu fiecare element al sistemului urban corespunzator functiunii respective, determina necesitatile sale de dezvlotare, le compara cu
posibilitatile de realizare propuneri pentru viitor
variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului
variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul metodelor matematice sunt supuse priocesului de decizie
pt a se deduce procesul constitutiv al organismului urban tb analizata structura sa abordata sincronic si diacronic
- abordare
sincretica
/
sinergica
/ studiu de suprapunere in comparatism sistemic
sincronica/
diacronica/
abordare diferentiat cumulativa

32. Modernizare urbana. Motivatii. Calitati


-

I.

II.

III.

modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului urban la cerintele prezentului la realitate
necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale, arheologice;
personalitatea orasului este legata de trecut
situatii: cadrul este valoros in sine / cadrul este oarecare, dar este de interes istoric / cadrul contine opere si spatii foarte
valoroase
modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri exceptionale (izolare cu bariera de verdeata este o solutie imediata, dar
simplista) / integrarea valorilor in organismul urban (intervine maiestria arhitectului)
probleme: evaluarea valorilor: in raport cu orasul / in context mai lung valoare de obiect / de ansamblu
calitati:
realizarea continuitatii vechi-nou
evidentierea unor monumente existente
refacerea functionalitatii spatiului
ordonarea circulatiei
necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata
uzura fizica si morala a fondului construit
necesitatea salubrizarii
calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea amenajarilor insalubre si nocive
necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul
in directa relatie cu caracterul orasului
probleme: rezolvarea circulatiei / modul de ocupare a teritoriului in raport cu destinatia constructiei
calitati:
proces integrator spatial si social tb tinut cont de relatia intre zona respectiva si restul orasului
tb sa aiba limite care sa fie bine stapanite pt ca modernizarea unei zone are implicatii esentiale in zonele
inconjuratoare

33. Mijloace de restructurare urbana


-

mijloace juridico-administrative, economico-finanaciare, arhitectural-urbanistice


desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra asupra mijloacelor arhitectural-urbanistice, el este absolut obligat sa se implice si in celelalte
categorii (ec-fin si jr-adm) astfel, cadrul institutional creat prin mijloace jr-adm-tive trebuie sa fie suficient de suplu pentru a nu ingradi inovatia, dar
si suficient de rigid pt a putea elimina neprofesionalismul si abuzurile; aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice
pe de alta parte, cadrul material realizat prin mijloace ecco-fin are si el nevoie de aportul arhitectului, ca profesionist, pt echilibrarea justa a
raportului dintre investitia pe termen scurt si cea pe termen lung, dintre investitia de eficienta economica si cea orientata spre satisfacerea unoi
nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice)
arhitectul tb sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor prin intermediul politicii urbane
politica urbana: profesie de stat democratic; dezvoltarea este o politica participativa in care puterea centrala are rolul de a dirija un proces
diferentiat local folosind mijloacele enuntate:

21

legalizarea planificarii teritoriale si urbane


coordonarea investitiilor
dezvolatrea potentialului stiintific si tehnologic
coordonarea factorilor de decizie
astfel, politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in stabilirea solutiilor optime
-

34. Modul de stabilire a limitelor in definirea structurii urbane


-

tipuri de limite:
globale de dezvoltare (limita de crestere)
normative
operationale
functionale
limite de dezvoltare obiective limite normative (globale) dimensionare globala limite operationale delimitare teritoriala limite
normative de lucru localizare solutionare limite functionale
limitele functionale au 2 ipostaze:
limite de operatiune-optimizare
limita de evolutie de dezvoltare
atingerea limitei se face prin:
cresterea factorului limita, a necesitatii
descresterea cadrului limita, a posibilitatii

35. Probleme de rezolvare a modernizarii urbane


-

modernizarea presupune: reconstructie-renovare-restructurare-amenajare


restructurarea este un proces de adaptare a unor situatii existente la necesitatile noi, sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context existent
constructia constructii noi:
dezvoltare extensiva ocuparea de terenuri libere
dezvoltare intensiva cresterea inlantuirii constructiei
reconstructia nu conduce, in mod onligatoriu, la modernizare
motive: - pastrarea proprietatii private asupra teritoriului respectiv;
- pastrarea infrastructurii
renovarea

renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi spontana sau deliberata)

constienta: deliberata/ planificata/ actiune complexa fizico-sociala

isi propune restituirea unei structuri, a unui cadru de viata

este un proces de selectare in timp a valorilor urbane


amenajarea a face ceva sa corespunda unui scop (in particular a ridica confortul)

36. Structura functionala urbabna elemente de viata urbana


-

privind elementele de viata urbana, acestea pot fi clasificate in:


1. elemente determinate functional:
activ-rezidentiale
activ-direct productive (industrial-comercial)
activ-indirect productive (instructiv, formal-cultural-educativ, social-sanitar
comunicationale
2. elemente determinate functional-ambiental:
spatio-ambientale
natural-ambientale- cu manifestare a relatieii abordarii ?
praxeologice
psiho-socio-antropologice
*praxeologie- diciplina stiintifica, care studiaza structura generala a actiunilor umane si a conditiilor eficacitatii lor
aceasta clasificare a elementelor de viata urbana, determinate functional d.p.d.v. al analizei sistemului este mai precisa, deoarece:

cu analiza sistemului trebuie sa utilizam o unica clasificare a elementelor morfologice

clasificarea pentru elementele de viata urbana functie de activitatile urbane intr-o anumita solutionare alor (situarea in context)

s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive, o succesiune (toate elementele, de fapt, sunt generatoare de munca, vicii
si informatii) avantaj pentru statutul urbanistic

un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si elemente de munca pt. o parte din populatie totodata ca
utilizare si loc de producerea unui viciu pentru o alta parte din populatia orasului
apare posibiliatatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul urban
exemplu: industria este unul din elementele de viata urbana esentiale in dezvoltarea organismului urban; acest element poate fi apreciat si definit
doar in ansamblul morfologic si dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea activitatilor complexe
sau de la complexele de activitati: in concluzie, considerarea industriei independenta de organismul urban a condus in practica urbana, la o
organizare afunctionala, ci situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatiiactivitatilor, separarea sau departarea intre industrie si alte
elemente ale orasului este daunatoare d.p.d.v. economic si social-uman
trebuie realizata itelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati urbane productive
notiunea loc de munca nu este legata exclusiv de industrie; locul de munca specifico-calitativ (domeniul de activitate si nivelul de pregatire
profesionala implicata in acel domeniu), general-cantitativ (pozitie statistica si capacitate-marime) si teritorial ( localizare si grupare)
referirea la locul de munca in planul morfologic spatial, priveste:

o activitate productiva in ansamblul ei colectiv

o activitate productiva la nivelul individului


elemente de legatura , ca elemente de viata urbana cinetic-comuncationala, se refera la un grup imortanta de activitati urbane a carei manifestare
depaseste sfera circulatiei urbane
fenomenul circulatiei urbane (ca element de legatura) ia o amploare deosebita, pe langa alte sisteme de legatura (sisteme informationale)
in afara elementelor determinate functional la nivelul vietii urbane se afirma si alte elemente care nu sunt continute in insesi activitatile urbane, dar
care apar ca rezultat auxiliar al acestor activitati; aceste elemente se incadreaza in grupa elementelor determinante functional-ambiental; ele
influenteaza modalitatile de desfasurare a acestor activitati
elementele determinante functional ambiental se refera al zona ambientala a vietii urbane

22

mediul climatic
viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor
comportament spiho-social
obiceiuri ale populatiei sau ale locului
experienta si cunoastere in domeniu
toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitatii urbane in raport cu modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in
care se desfasoara
aceste elemente se refera ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de viata urbana
intre elementele de viata urbana se stabilesc relatii; relatiile au serie de proprietati care se exercita ca functiuni; el constituie structura functionala
urbana
in planul morfologic spatio-temporal se manifesta o structura urbana functionala care este raspunzatoare pentru existenta organismului urban
orice functie, in cadrul unui sistem, deci si in cadrul sistemului de elemente de viata urbana, are un rol functiona; ea genereaza functionalitatea unui
element sau a elementelorsau a elementelor constitutive, deci anumite proprietati preprii acestora; se are in vedere contributia elementelor la
mentinerea
-

37. Structura spatiala urbana- elemente de cadru urban


-

elementele de cadu urban se pot clasifica in:


a. elemente determinate functional- activitati
-construite (spatii si obiecte)
-amenajate (spatii)
-naturale (spatii, elemente)
b. elemente determinate functional-compozitional
-plastice urbane ( efecte) dominanta, perspectiva
-comportamentale (efecte ) zgomotul, ca efect comportamental
c. elemente determinate compozitonal-formal ( ritmul)
-perceptiv-efective ( proprietati)
-spatio-temporale (situatii )
-estetic-formative (mijloace)
elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemele de activitati urbane
orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu
spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit printr-o folosire adecvata a
spatiului
fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent intre elementele de cadru urban determinate functioanal sau
functioanl compozitional
nevoile ambientale presupun o serie de activitati care impun, la randul lor, elemente cu caracter formativ elemente determinante (nu se
recunosc direct, ca atari, ci numai prin intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
relatiile dintre elementele de cadru urban:
1. relatii intre elementele fiecareia dintre categoriile respective
relatii intre volume construite
relatii intre un volum construit si spatiul liber
relatii intre o dominanta si imaginea respectiva
2. relatii de interdependenta intre elementele din a. si elementele din b. (o dominanta trebuie sa puna in valoare o functiune importanta, iar o
functie importanta in teritoriul respectiv se cere pusa in evidenta printr-o dominanta)
3. relatii de determinare, indeosebi a elementelor din grupa a. de catre elementele din grupa c.
structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:
de functionalitate/cooperare elemente din grupa elementelor determinate functional
de spatialitate rol caracteristic
cadrul urban: se realizeza in timp, printr-o acumulare spatialacare are la baza asocierea de spatii libere si construite, guvernata de o legitate
concreta; aceasta legitate serveste intereselor obiective de prelucrare a spatiului dupa cerinta functionala respectiva, cat si intereselor subiective
ale omului
sistemul elementelor de cadru urbaneste dependent de capacitatea fiziologica a organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu numai
functional (ca raspuns la o nevoie socio-economico-biologica), ci si ca organizare estetica, etica, administrativa
nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu-factor in formarea si definirea unui anumit
comportament urban
se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat prin exercitarea uneia sau mai multor functii
structura spatiala urbana ne apare, in parte, ca o exprimare fizica a structurii functionale urbane; de aici poate decurge starea de insuficienta
potrivire intre functie si ambianta, luata ca forma
structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi transpus, prin intermediul structurii funcionale, unui ansamblu de perceptii si senzatii
considerate etic, estetic si psihosocial, in timp

38. Dialectica procesului de urbanizare. Aspecte contradictorii in dezvoltarea culturii urbane


-

se pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in teritoriul urban, cat si in cel rural
cresterea periferiei> fenomen de suburbanizare
fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane; este influentat de stadiul procesului de urbanizare
tendinta de evolutie; tipuri:
1. conditii- grad ridicat de urbanizare=>
a. crestere periferica prin migratia din interior spre zona periferica
b. exista si miscarea in sens invers, dar majoritatea populatiei se stabileste in nucleu; o mica parte ramane la periferie
a. presupune o populatie saturata de viata urbana care, cu venit convenabil, migreaza spre periferie
b. presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu venituri mai mici, care ajunge in centrul orasului
2. conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare> cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului spre oras
este o populatie care provine, in general, din mediul rural, care nu are posibilitatea de a se stabili in centru si se complace in
aceasta situatie (este mai aproape de starea din care a plecat)
consecinte- periferie constanta prin aglomerare> in timp ce nivelul de trai creste in nucleul orasului sau in localitatile inconjuratoare,
la periferie ramane scazut; aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul spatial> riscul unor mari
pierderi pentru mediu/cultura

23

39. Definirea functionalitatii urbane urbane, cerinta functionala si echilibrul urban


-

o functie trebuie inteleasa ca producatoare de proprietati intr-un sistem si ca rezultat al unei anumite caracteristici a sistemului respectiv
functionalitatea este capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare a trasaturilor care contribuie la mentinerea starii sistemului
respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu)
din intelegerea functiei urbane ca mai sus, a rezultat cerinta functionala; in acceptiunea biologistase retine notiunea de cerinta functionala numai in
sensul mentinerii unei trasaturi pozitive> un aesmenea inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta functionala
cerinta functionala este caracteristica oricarui organism / ansamblu urban, la un moment dat; adica capacitatea structurii organismului respectiv de
a satisface in momentul respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea acestei functii
cerinta functionala este data de prezenta in sistem a elementelor posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta relatiilor care fac
posibila exercitarea acestor functii
textura urbana >texturi de elemente de viata urbana, caracteristice intr-un subsistem; in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor functionale
totalitatea texturilor de elemente de viata? urbana evidentiate (la un moment dat) in viata organizarii; reflecta starea structurii functionale > analiza
starii functionale se poate determina prin analiza morfologica
diversitatea texturilor intr-o str. funct. urb. este cel putin la fel de mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul
functionalitatea, reflectand o textura situata in anumite conditii de mediu este pozitiva (acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in raport cu
mediul:
functionalitatea >orasului
>unei parti din oras
>unui spatiu
>functie> exprimarea nevoii, impunerea unei activitati
>functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala, functiune rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta
>functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni; este o calitate a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
>functionare > exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii
poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; exista o legatura intre ele; in practica de promotiune se pune problema starii de
functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil
determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna existent/premisa/ipoteza.
functionalitatea urbanaeste calitatea unui spatiu sau teritoriu urban de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale, facand astfel posibila
manifestarea functiilor respective; se poate defini ca rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de de conceptie, carcterizand starea sistemului ca
stare functionala constructiva sau ca stare functionala distructiva
functionarea urbana exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu sau teritoriu urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu modul de
gestionare, nivelul de cultura al utilizatorilor, conjunctura social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea)
functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul unei activitati
urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sistemului
teritorial, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.

40. Aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers


-

proces de urbanizare> dezvolatare continuua a modului de viata urbana urmand, concomitent sau independent, doua directii de crestere:
- dezvoltare exclusiva a modului de viata in teritoriu
- dezvoltare intensiva a modului de viata in teritoriu
pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si si
dezvoltarea extensiva.
Aceste raporturi se reduc, in fapt, la o relatie in tre calitate si cantitate
Cantitatea:
- intindere in teritoriu a procesului de urbanizare.
- valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor
considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata, avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in
teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul intial si teritoriul adiacent
crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi
nivel ( apare o situatie absurda)
cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, in conditiile cresterii in intindere,
duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii, sau invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa
neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea
teritoriului.
Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte
Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele
In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta
In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata urbana.
Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate sun echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea concditiilor
de viata urbana
Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate

42. Organismul urban ca societate localizata


Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane
organismul urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza constituirii sale stau 3 categorii fundamentale:
mobil uman> activitate> spatiu aferent
in cadrul ideii de subimpatire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului, apare cazul de instapanire sociala a spatiului respectiv
organismul urban se constituie in orrice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare a spatiului, deci puem spune ca structura sa
reprezinta capacitatea omului de instapanire a spatiului urman
exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial
modelul elaborat de GRANAI impune termenul de societate localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc> legatura intre localitate
(subsistem) si teritoriu (sistem)
societate globala > ansamblu de produse sociale
>societate localizata
activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant esential al organismului urban si, in acelasi timp, necesita o totalitate de spatii
aferente- localizari care se constituie in cadrul urban

24

organism urban<viata urbana


<cadru urban
1.

ORGANISMUL URBAN. MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV

-organismul urban = sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme complexe sau simple = produs social localizat, sistem
deschis fundamentat pe un sistem de activitati
-conceptii de abordare a orasului: 1)functionalista clasica (model organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul in cadrul sistemului, modul de
interconditionare) ; 2)structural-functionalista (da un inteles logico-matematic functiei) ; 3)diferentiat cumulativa-moderna (suprapunere in comparatism
sistemic)
-abordare a organismului urbansincreticaefect de loc comun (acelasi loc) ; sincronicaefect de coincidenta (acelasi timp) ; sinergicaefect de
structuralitate (vecinatate) ; diacronicaefect de continuitate (miscare)studiu de suprapunere in comparatism sistemicabordare diferentiatcumulativa (la nivel global sau diferentiat)
-modelul constitutiv al organizarii urbane
morf urbanafunctionalitate urbana dinamica urbana

asig echil functionalitatestabilitate


urban

localizarea activitgestionarea

spatiului

struct urbana
functie urbana manifestare urbana

spatio-funct (plan funct) institutionalizare

spatio-config (plan formal) materializare

forta urbana
organism urban
fenomen urban
________succesiune de forme urbane__________
44. ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. TOPOLOGICA LOR
-config de copac Cristopher Alexander Orasul este un copac? contra doctrinei functionaliste
ideea de organizare structurala dendromorfica se naste odata cu proiectarea oraselor ideale ale socialistilor utopici; e aplicata in Anglia
(Harlow satelit al Londrei) si domina constr urb ale anilor 60-70 (Chandigarh ; Brazilia)
transpunere a specificului gindirii umane
-config in retea (desen)

-config in constelatie o config de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea (exprima o suprapunere de interese in planul spatiofunctional ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ; structura negeometrica) (desen)

-solutia pt viitoraltoirea intre solutia ierarhizarii copac si solutia cu structura la jumatate


-totalitatea relatiilor dintre elementele de viata urbsistem parti-celular = texturi de elemente de viata urb texturi : simple (se constituie pe un sg
palier) ; complexe (se constituie in ansamblul structurii) . Au caracteristici definite de factori : calitativi ; cantitativi
-topologia = stiinta locului, a ocuparii spatiului
-tipologia struct functionaliste : configuratie (tot ceea ce este perceptibil in spatiu) ; poate evidentia geom structgeom relatiilor in cadrul struct ; pt
evidentierea relatiilor trebuie avute in vedere :1) intensitatea relatiilor (evidentierea rel. tari si a rel. slabe in teritoriu analiza intensit se face in raportul
conurilor de ierarhizare) ; 2)referitor la geom rel se pune intrbarea : structurii urbane ii este tipica o anume asezare?
Exemplu : sist formativ post universitar
(textura
Inv superior
complexa)
Inv scurt superior (desen)
Liceala
Scolara
Prescolara
45

MODELAREA IN SISTEMATIZARE. ESENTA SI REALIZARE

-esenta modelarea=abordare cibernetica; tratarea organismului urb ca sist in sens cibernetic


-modelul o imagine constr premeditat prin mijloace de simplificare sau cu ajutorul unor instrumente de amplificare si filtrare a capacit intuitive
-modelarea poate fi: matematica / dinamica ; preexistenta realitatii / postexistenta realitatii
-folosirea experimentului (ca fundament teoretic) modelele de analiza fiind deductia, sinteza, observatia, analogia. Experimentul poate fi: total (obiectul
integral supus cercetarii) ; partial (cercetare incompleta)
-proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati, in scopul de a mima starea fizica a realitatii si de a modifica
comportamentul populatiei. Realizarea modelelor de lucru stabilirea necesitatilor modeluluiaportul modelului :
se defineste tema program - temaparam caracteristici ; program caract functionale si caract cantitative
se realizeaza o selectie progresiva1) se def obiectul model (se pune in evidenta ceea ce se cera a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi modificat);
2) ordonarea datelor cunoasterii (teze; ipoteze modificari multe); 3) enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul); 4) enuntarea temeia
modelului-suma informatiilor obtinute
traducerea modeluluidirect (imagine, desen); indirect
testare+concluzii exprimate de catre urbanisti
experimentare finala
utilizareinformare, simulare

25

46 PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCT URB


-masurarea=aprecierea si descrierea insusirilor elem constituitive ale unui sistem in raport cu niste criterii
-se masoara orice info care se refera la spatiu
-datele problemei: 1) primare (constituite ca reprezentari numerice sau simbolice care caract dimensiuni ale componentei respective info care privesc
strict obiectul respectivdate brute ; 2) secundare (proces de comparatie - combinare, transformare, modelare cu alte elemente ; nu sunt prelucrate ;
este operatie primare de punere in discutie a masurarii ; este o inseriere a insusirilor elementului)
-criterii de analiza : 1-raportul intre componente (entitati) :
se constituie o scara de raport: A___B_C____D_____
- raport de dependenta intre entitati: A___B_C____D_____
2-dist intre entitatile observatescara de interval, se masoara exclusiv dist dintre elemente ; 3-ordinea (scara ordinala)ordinea componentelor ; 4situare categorialaevidentierea apartenentei elem la o categ sau altascara nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine)
scara/criteriul raportare distanta ordonare clasificare
de raport

__
de interval

_
ordinala

_
nominala

__

47. PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SU IN STUDIUL URBANISTIC


-evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin descompunerea morfologica a texturilor. Analiza starilor de potentiala functionalitate
constituie o baza a schitei de sistematizare. Analiza se sprijina pe o intelegere ampla a struct urbane; rezulta ca urmare a interdisciplinaritatii partiul
urbanistic . Se realizeaza prin intocmirea acestei analize de la rationament la imagine grafica - localizarile posibile
-locul partiului urbanistic : -intre tema de proiectare si detaliile de sistematizare se face o trecere directaaspecte negative : dificultati de stapinire a
info cu privire la situatia existenta; aspecte privitoare la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat; neglijarea unor elemente exterioare ansamblului;
detalierea de sistematizare rezulta mecanic, fara a exista o posibilitate de revenire asupra temei; eficienta investitiei nu se poate aprecia la nivel
teritorialnecesitatea elaborarii unor instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de spatializare.
Deci studiul de partiu urban este
o etapa distincta in activitatea de cercetare-proiectarestudiul de tema
48. POLITICA URBANA
-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de modernizare urbana : mod de manifestare a suprastructurii
societatii; urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in modernizarea urbana
-politica urbana poate fi :
1) unidirectionala subordonarea arhitectului de catre puterea administrativ-politicadecizie centralizata
2) participativa in cazul statelor democratice dezvoltate; - puterea centrala are doar rol de a dirija un proces diferentiat local, urmarind :
legalitatea/operativitatea planificarii urbane; precizarea/coordonarea investitiilor financiare; sprijinirea dezvoltarii potentialului tehnologic si
stiintific; formarea specialistilor; mijloacele de colaborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a solutiilor
3) a puterii opinia publica, putera centrala, puterea locala; - se analizeaza solutii nu o solutie; - arhitectul rol important in stabilirea solutiei optime
-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras la altul, de la o societate la alta
49. PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE STUDIU PT TIPURI DE SITUATII
-partiul urbanistic exprimare complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban, precizind localizarea functiilor, ocuparea si utilizarea
terenului, conform premiselor sale de dezvoltare
-metodologia de studiu :
informatiile obtinute in urma analizei de textura urbanaposibilitatea ordonarii tuturor elementelor pe o scara de ordonare a relatiilor dintre
alementeanaliza grafica determinind gradul de ierarhizare in ansamblul sistemului teritorial respectiv, grad constatat sau dorit pt viitor analiza
grafica se sprijina pe reprezentarea diferentiata a informatiilor obtinute prin diferentieri cantitative sau calitative intre elementele considerate. Aceasta
descompunere se face dupa urmatoarele situatii : 1) pe fiecare element luat ca centru al interesului analiticse urmaresc toate caracteristicile sale
in raport cu celelalte elemente; 2) pe fiecare grup de elemente asociate analizat ca focar/centru al unui ansambluse trece la o analiza de
ansamblu
analiza de ansamblu priveste intreaga textura si pune in evidenta caracteristicile sale majoretrasaturile calitative ale elementelor si ocuparea
teritoriului
schemele functionale se alcatuiesc pe categorii de functiuniidentificarea fiecarui element in cadru unei institutii, intrprinderi, amenajari, dotari, servicii
studii spatiale scheme de sit, de evaluare economica a efectelor plastice, de evaluare economica a elementelor de cadru, de eveniment
se face o analiza care continua la nivelul (A)modelului functional (suprapunerea diferitelor variantemodel functional optimreleva starea de
potentiala / efectiva functionalitate, prin prisma echipamentului) ; (B)modelului spatial (evaluarea starii de potentiala / efectiva spatialitate)
(A)+
(B)model global al structurii
urbanepartiul urbanistic
50. RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU
- restructurare urbana proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi, sau de introducere si dezvoltare u unor relatii noi intr-un context
urban
- reconstructia o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia
modernizarii
- renovarea se actioneaza in sensul restituirii unei structuri, a unui cadru de viata care desi adaptat cerintelor momentului sa nu isi nege originea
- reconstructia implica si o dimensiune sentimentala, de refacere a unui cadru care este raport al traditiilor, al amintirilor
- renovarea se face din necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale, artistice a unei zone, in sensul precizarii si afirmarii personalitatii ei
- cadrul este o valoare in sine : unitate, relatia cu mediul, istorica
- exista 2 conceptii : izolarea (numai in cazuri cu totul exeptionale solutie imediata dar simplista) ; integrarea (intervine maiestria arhitectului)
- integrarea : o cladire veche intr-un context nou, o cladire noua intr-un context vechi (se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o reproducere
formala; cladirea noua trebuie sa reprezinte epoca ei , asigurind, insa o buna vecinatate cladirilor existente
- nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrului istoric daca nu se pot realiza conditii optime de existenta
- relatia vechi-nou probleme de apropiere a valorilor, de relationare a lor, in raport cu orasulconstructiile valoroase nu trebuie izolate, protejate prin
spatii neutre, ci trebuie integrate intr-un ansamblu in care cladirii ii aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor

26

- valoarea de obiect a unei constructii trbuie considerata in relatie cu valoarea de ansamblu a orasului, ele protejidu-se reciproc
- raportul vechi-nou este expresia formala a dialecticii dezvoltarii arh.
51. STAREA DE VECINATATE CA EFECT DE SUPRAPUNERE
- spatiul urban eterogen + sinteticcriterii :
1) importanta descoperirii interrelatiilor diferite
2) necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii
orasuleste mobilzonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de fixaretendinta de a amplasa alaturat activitati pentru care
vecinatatea este incomoda, chiar daunatoare (1)inconvenientul sau avantajul unor activitati vecine
(2)inconvenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine)
(1),(2)inconveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri : a)asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea fiecaruia (ex.
Recreerea, activitati formative, cercetare, productie) ; b)disociere relativaimplica caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective
- interactivitateamultifunctionalitate si integrare rezultatul suprapunerii mai multor tipuri de activitate
activitati unice
activitati suprapuse
activitati combinate
- starea de vecinatate se remarca printr-un anumit caracter centripet al intereselor si al manifestarilor
52 SISTEM URBAN INTEGRAT. CONSTITUIREA SA IN TERITORIU. EXEMPLE
-la nivelul organismului urbanintegrare urbanase poate constitui intr-un sistem care devine, treptat, sistem director pt intreaga dezvoltare a
teritoriului urban
-sistem directorsistem integratorconfiguratie caracteristica (zona centrala a orasului) ; componente (in ordinea constituirii posibile)
(1)traseu urban integrat = element integrator de legatura (ex circulatia pietonala organizata corespunzator contribuie la integrarea diferitelor zone
ale orasului ; - aglomerare de oameni si interese)
(2)ansamblu multifunctional integrat produs de integrare la nivelul functiilor de obiect; - elemente de polarizare cu caracter integrator
(3)zone de cadru teritoriu afectat prin integrare
(1)+(2) ex (Karlsruhe dezvoltarea activitatiilor universitare de-a lungul unui traseu urban integrator ; Varsovia integrare urbana a activitatiilor cu
caracter formativ, in sistematizarea zonei noi a orasului; Munchen extinderea cartierului Perlachtraseul integrator realizeaza o legatura fireasca
intre : ansamblul propus, ans. Realizat recent, ans vechi si istoric ; New York Manhattan teritoriu urban integrator pe orizontala si verticalacladiri
existente, spatii noi ;
Praga noul cartier Kralowska grupare de ansambluri rezidentiale si multifunctionalitate de0a lungul unui traseu
intergrator ; Berlin cartierul Charlottenburg proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe ideea integrarii)
-spatiu integratproduce aglomerari in jurul unei activitati catalizatoare, polarizatoare pt functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv cu caracter
multifunctionalapare prin asocierea la un element integrator ; apare independent asocierea intervine la elementul integrator
-spatiu integratprogramat (pt activitati specifice) ; neprogramat (pr activitati nespecifice, aleatorii)
Observatii : conlucrarea intre functii permanente si functii ocazionale conlucrare intre spatiul programat si spatiul neprogramat o configuratie simpla
/ neutra
Integrarea presupune : localizare ocupare (programat / neprogramata disponibilitatii spatiale ale altor functii sau a teritoriului liber ; ocuparea
spatiului liberocupare spatiala / ocupare temporala
54. SISTEMUL DE ACTIVITATI URBANEDEFINIRE SI IMPLICATII
- Activitatea este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman , si transmite o dimensiune calitativ-cantitativa spatiului urban
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban , a relatiilor sale cu spatiile aferente
- Sistemul de activitati urbane = totalitatea activitatatilor urbane localizate ; elementul structural esential ; asigura transpunerea , in organizarea orasului
, a mobilului uman ; apare pericolul de a concentra atentia asupra unei singure activitati (ex. Orasul dormitor) => stare de criza in teritoriul urban
- sistemul de activitati => functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de actiune
- apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor , indiferent de criteriu => a. stabilirea naturii activitatilor
b. spatiul aferent si afectat
c. tipul / natura relatiilor dintre elemente
1. situarea in planul preocuparilor omului , ca fiinta biologica => 4 activitati domestice , de productie , de recreere , de formare (formative)
2. situare in raport cu un loc legare de amplasament / independenta de amplasament
3. functie de mobilitate desfasurata - pe loc ; in miscare
4. functie de raportul de desfasurare relatii autonome sau comunicative
5. functie de natura interlationarii cu alte activitati complementare / necomplementare
6. situare in plan intercolectiv prim / secund / tert/ cuaternar
- structura spatial-functionala activitati determinate functional si
- clasificarea activitatii urbane => elemente ajutatoare pentru analiza in parte a unei situatii concrete a fiecarui element
- activitatile urbane sunt surprinse nu static , ci in contextul sistemic
- componentele de activitate
- complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in planul componentelor morfologice separat ;
orice mod de exercitare a activitatilor , ca functiuni aliate distincte este nemotivata => conduce la o organizare afunctionala a organismului urban
- orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansamblul morfologic si dinamic unitar ; situarea in teritoriu a oricaror elemente de
viata urbana trebuie sa fie o consecinta a complexitatii activitatilor => duce la echilibru functional
55. STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL
Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de cercetare-proiectare a studiului de tema .
- studiul de partiu => reprezinta modelul global de organizare a unui teritoriu urban , prezinta localizarea functiunilor , ocuparea si utilizarea teritoriului
urban conform premiselor sale de dezvoltare in planul cadrului natural , cit si in planul social , economic , estetic .
- studiul de partiu etapa distincta de tranzitie intre o activitate analitica de program si activitatea globalizata de spatializare ( intre tema de proiectare si
determinarile de sistematizare )
- studiul de tema abordare structurant-functionalista a organismului urban si cuprinde 6 etape :
1. analiza situatiei existente
2. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului)
3. definirea premiselor (definirea starii de potentiala functionalitate)
4. raportarea sistemica

27

5. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic


6. analiza valorica a variantelor
- se disting 2 etape mari : 1. analiza starii de functionalitate in teritorie => 1,2,3
3. analize de partiu urnanistic => 4,5,6 => solutia
56. SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR URBANISTICE FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE
- analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant in organizarea spatiului urban
- Kevin Linch analiza ridica o problema tripla :
=>a intelegerii spatiului
=>a conceptiei spatiului
=>a interventiei asupra spatiului
- studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de munca asupra productivitatii General Motors (Eero Saarinen)
orasul se evidentiaza prin :
- intelegere
specificitate complex de trasaturi
- conceptie
lizibilitate calitate a spatiului provenita din organizarea lui
- interventie
semnificatie calitate a spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan mental
- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta
- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului urban
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul locuitorilor)
- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> metode de interventie :
- negarea modelului preluat apriori
- promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei)
57. SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
- similaritatea apreciere a unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta relatiile de proximitate (apropiere , vecinatate)
- similaritatea poate fi de forma structurala sau functionala
- similaritatea se constituie in 2 moduri :
=>dupa felul si numarul proprietatilor considerate a fi comune
=>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara de interval)
- similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor ; `este o stare ce se manifesta la nivelul relatiilor intre elemente
=> structurala (cantitativ/calitativa) caracterizeaza elentele in sistem
=> functionala relatii calitative intre elemente
- spatiul topologic spatiul cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ cu spatiul absolut
- se poate vorbi de grade de similaritate ; ele sunt determinate de : => proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii
=> marimea distantelor in spatiul metric schema ramificata => dendrogena
- regionalizarea considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu
- restrictii de contingenta evidentierea regiunilor omogene
- generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului => variatiile lui care se introduc in clase de variatie
- se pot introduce 3 intervale 0.2 0.5 ; 0.5 0.9 ; 0.9 0.11 => introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0.5 si 0.9 => parti din teritoriul
urban care se definesc in raport cu acest interval (0.5 0.9) => zone omogene
- in fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta
regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (de obicei o regiune omogena pune in evidenta un cetru de interes)
58. UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA DE CENTRU IN ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI
- organismul urban anatomie - structura
- fiziologie gazduieste un proces dinamic
- caracterul urban si calitatea orasului depind de cetrul sau ; centrul exprima , in esenta , orasul respectiv ca utilitate , ca interes estetic si ambiental
- din punct de vedere structural :
=> orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai multe , ca urmare a nevoilor materiale si spirituale a convietuirii comune
=> centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor => mare densitate a serviciilor
=> elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa , totodata , situate intr-un anume sistem functional urban=> inglobarea in organismul urban
- centralitatea este o stare in teritoriu , cu valoare sociala si cu rol integrator pentru diversele grupuri sociale care constituie populatia orasului
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban ; este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului
- nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriul respectiv , interes care se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit
=> pentru ca o zona sa functioneze corect , trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant
=> rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane
=> aglomerarile de elemente de viata urbana se constituie ca niste centre de interes , definind centralitatea
=> centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane
59. URBANISMUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI PRIN ACTIUNI DE ORDONARE A SISTEMULUI AMBIENTAL
- ambianta urbana conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator
- se defineste functia formei cadrului urban existenta acesteia ca parte integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor
psiho-sociale ale oamenilor
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a reliza
integrarea dinamica a spatiului , rezultata din nevoia de a iesi din uniformitate
- apare iluzia motivatiei => o motivare pentru motivare indiferent daca motivarea apeleaza la arta , stiinta sau tehnologie
- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului , materializarea dorintelor
vitale ale societatii omenesti ; in acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura , de conciliere continua si necesara a mediului construit
cu omul
- urbanismul este caracterizat ca element ordonator , distrugator , conservator , creator
60. VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT IN STRUCTURA URBANA

28

- zonificarea urbana produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea diverselor texturi de elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar la o
integrare functionala cooperarea activitatilor
- se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea functionala ; de exemplu , asocierea mai multor functiuni cu specific central , grupate
in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv
- integrarea urbana releva , la nivel de model urban , cea mai stransa legatura dintre structura functionala si cea spatiala ; exista mai multe ipostaze
ale integrarii :
la nivel de program
la nivelul functiilor de obiect
la nivelul functiilor urbane
- integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat , care se constituie ca element polarizant cu caracter
integrator=> avantaje economico-sociale
- varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul
multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea urbana , ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat
- numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului public , dar nu este suficienta multiplicarea echipamentului , ci este nevoie de o
localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o functionalitate integrata
61. ZONIFICAREA URBANA CA REZULTAT STRUCTURAL
- zonificare urbana - din suprapunerile / interelationarile diferitelor texturi de elemente de viata urbana
- observatie aceasta nu infirma notiunea de ordine , ci ii precizeaza , de fapt , sensul
- avantaje :
1. functionalitate in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane
2. sporirea interesului locuitorilor pentru spatiul urban=> cresc sansele sporirii nivelului de dezvoltare si al activitatilor
3. premise pentru realizarea varietatii spatiale
4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor
5. o utilizare mai buna a teritoriului prin :
=> cooperarea intre diferite activitati urbane
=> constituirea organismelor multifunctionale
6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice in teritoriul urban
=> de la suprafata terenului afectat si energia consumata in exploatare pana la materialul consumat si eficienta constructiei asupra existentei materiale
si spirituale umane
- apare nevoia pentru o anumita ordine functionala => zonificare urbana
- principii de zonificare urbana ; criticile aduse sunt :
1. zonarea activitatilornu justifica zonarea teritoriului
2 . Charta de la Atena uniformizare si tehnicizare excesiva
- disocierea vietii umane de mediul sau
- situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional , desi justificat de functie
- problema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii structurii urbane ; mai este valabil ?
- raspuns procesul de organizare pentru o structura urbana la un moment dat devine constient => problema zonificarii urbane ramane , ca mijloc de
organizare a elementelor organismului urban intr-un nou inteles
- zonificarea urbana complexa cu conditia ca :
zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument / rezultanta intr-o structurare multifunctionala a organismului urban
zonificarea are valoare operationala
a. utila la nivelul analizei situatiei existente
b. cu caracter de constelatie
- structuranta :
a. necesara pentru mentinerea unitatii in procesul de transformare
b. cu caracter specific multifunctionalitatii urbane
62 . ZONIFICAREA URBANA . SCHEME FUNCTIONALE
- Charta de la Atena teritoriu pentru munca/locuit/cultura spirituala si a trupului/circulatie => schema structurala tripartita
- zonificarea apare din nevoia de ordine
- oras ideal zonificare pe principii estetice
- oras radial-concentric zonificare dupa venituri
- oras functionalist Charta de la Atena zonificare disociativa , care are la baza disocierea intre activitati=> produce segregare (cartierele cu blocuri
inalte din Paris)
- oras gradina zonificare prin alternanta locuinte / spatii verzi
- modelul urban eterogen :
nu accepta spatii pasive
necesitatea de a da fiecarui cartier o vocatie care nu o exclude pe cea de locuit
- oras cu tesatura urbana discontinua spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de spatiu pentru viitor => oras federativ
- F.L.Wright descentralizarea organica +
+ E.Saarinen descentralizare totala = nu implica un principiu al zonificarii urbane
- spatiul interstitial terbuie sa se ofere pentru a fi ocupat de elementele altei texturi
63. TEXTURA URBANA SI STAREA DE FUNCTIONALITATE
- dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane => adaptare a sistemului la conditiile si nevoile de existenta , astfel incat
organismul urban tinde spre a satisface aceste nevoi
- organismul urban are , in orice moment , capacitatea de a indeplini anumite functii :
functii urbane esentiale
functii urbane noi (stabilind un model novator , care va putea deveni traditional datorita integrarii)
- orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza , in orice moment al existentei sale , printr-o anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de
a-si satisface un complex de nevoi de existenta , in momentul respectiv) ; aceasta insusire vine din prezenta , in sistemul respectiv , a elementelor care
pot purta functia corespunzatoare sau din relatiile vor face posibila exercitarea acestor functii
- in functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale , elementele de viata urbana pot raspunde si constitui intr-un subsistem : textura
de elemente de viata urbana

29

- totalitatea texturilor deelemente de viata urbana , evidente la un moment dat in existenta organismului (ansamblul) urban , reflecta starea structurii
functionale in acel moment ; analiza structurii functionale se poate determina prin analiza morfologica in sectiuni caracteristice trecute sau prezumate
ale texturilor de elemente de viata urbana => descompunerea elementelor
- diversitatea texturilor este , in cadrul unei structuri functionale urbane , tot atat de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea
sistemului
- nevoia poate pretinde relationarea intr-un anume mod a unui grup de elemente => posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi
elemente (intervin : nevoia de ambient , nevoia de adaptare la mediu)
- in anumite conditii , functionalitatea poate fi pozitiva (acceptata) sau negativa (neacceptata) in raport cu mediul
- actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonare in texturi a elementelor de viata urbana
- este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pentru abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul
functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii)
- in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite, textura de elemente de viata urbana isi asigura, prin ordonare , o stare de complexitate ,
corespunzatoare nevoilor care au determinat modificarea cat si nevoilor sale de lucru
- din punct de vedere al complexitatii pe care o releva, texturile de elemente de viata urbana pot fi :
1. texturi simple se realizeaza intr-un singur plan
2. texturi complexe se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele
caracterizand complexitatea unei texturi , factorii cantitativi si factorii calitativi nu se exclud reciproc
STARE DE FUNCTIONALITATE
- complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este , ea insasi , o functie a relatiilor dintre elemente (cantitativ si calitativ) ; diferenta de nivel
intre palierele configuratiei sale are o participare insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat diferenta de potential functional este mai mare ,
cu atat este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective
- complexitatea texturii este rezultatul uni insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor si starea de
complexitate)
- relatiile simple sunt relatii univoce
- relatiile complexe sunt cel putin biunivoce
- intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie matematica
- relatia matematica poate fi direct-productiva sau indirect-productiva dupa cum , la momentul respectiv , ordonarea elementelor din textura nu tinde
(sau tinde) spre valori extreme
- prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu o anumita
nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa
- in timpul analizei , starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de efectiva functionalitate
- apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectura-urbanistice ; ea se impune la nivelul vietii urbane si are implicatii in functionalitate
- starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca moment de trecere de la o stare de efectiva functionalitate la o alta stare de efectiva
functionalitate ; starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de :
caracterul starii ei efective de functionalitate
situarea ei in context sistemic
natura si intensitatea nevoii considerate dialectic
tripla analiza => morfologica , sistemica , dialectica
64. DIALECTICA URBANA
o functie trebuie inteleasa :
ca producatoare a inei proprietati intr-un sistem
ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv
- functionalitatea capacitatea de conservare a sistemului , de pastrare a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege , aici , acea trasatura care
contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv , indiferent daca aceasta convine sau nu)
- din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta functionala
- se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o trasatura pozitiva => un asemenea inteles este insuficient , deoarece nu
poate acoperi notiunea de cerinta functionala
- cerinta functionala implica , in realitate , atat mentinerea dar si modificarea unei functiuni
- activitatea de sistematizare dezbaterea asupra organismului urban , intre pastrarea unor astfel de trasaturi pozitive sau introducerea unor noi
trasaturi , deci modificarea unor functii
- cercetarea atenta , interdisciplinara , sporeste sansele sesizarii corecte a starilor , oferind camp deschis cerintelor functionale reale (in sensul
depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in viitor)
- cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa unui teritoriu printr-o decizie
exterioara deoarece :
=> ca ipostaza a mobilului uman , angajat in dezvoltarea organismului urban , cerinta functionala este , in acelasi timp , un produs al starii de echilibru a
sistemului de elemente de viata urbana , semnaland o modificare a echilibrului intr-o anumita directie
=> desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor de viata urbana determinate functional , ea opereaza prin intermediul elementelor de viata
urbana determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul urban
- cerinta functionala are un caracter activ
- pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in afara sistemului si care nu conduc direct decat la o reasezare a elementelor sale ; apare cand
satisfacerea problemei se poate face in afara sistemului respectiv=> sistemul respectiv dispare , nu mai are nici o valoare
- centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a elementelor sale)
- centrifug - centripeta traieste in afara sistemului dar se intoarce in centrul lui
- cerinta functionalatinde spre anularea sau dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea unor functii noi pentru sistemul (zona) respectiv
- in realitatea urbana se constata un proces de evolutie al cerintei functionale de la formare pana la afirmarea ei brutala
- trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale , asigurandu-I o evolutie fireasca , prin introducerea treptata a procesului reformativ pe care il
pretinde
- o cerinta functionala , indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana
mobilul uman generator finnd individual sau general
- cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functiei , a uneia sau a mai multor
elemente componente ale sistemului respectiv
- o extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii pozitive la sensul unei modificari oricand posibile , fata de care se poare
restabili echilibrul sistemului elementelor de viata urbana , este o necesitate
NEVOIA
functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care fiintele umane actioneaza in comun , administreaza lucrurile
si consuma bunurile Malinovski
- Malinovski distinge , in cadrul acestei categorii de nevoi 3 mari grupe :
1 . nevoile elementare predominant biologice somn , hrana , reproducere
2 . nevoile derivate cele cu caracter economic , moral, politic
3 . nevoile integrative religia , stiinta

30

- avand in vedere elementele din categoria elementelor de viata urbana determinate functional-ambientala (spatio-ambiental , natural-ambiental ,
psiho-socio-antropologice) , structura urbana se caracterizeaza prin :
relatiile care intervin intre aceste elemente
relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional
iinfluenta pe care aceste elemente si relatiile lor o au asupra relatiilor intre elementele determinate functional (activitati rezidentiale , directproductive, indirect-productive , comunicationale)
- nevoia elementara , indiferent daca este individuala sau colectiva , nu actioneaza asupra unui unic resort al functionalitatii urbane si nu este
conditionata exclusiv ca nevoia elementara unica
- privitor la organismul urban trebuie luat in considerare un complex functional
- functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul acestei activitati (functie economica , functie sociala) ; ea
nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale
- poate aparea confuzia intre functiile urbane si functiile orasului
- functiile urbane => functii posibil de exercitat in cadrul organismului urban ca sistem
- functiile orasului => functiile pe care le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial
- diferenta intre cele 2 notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect
- indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura provenientei individuala sau colectiva si indiferent
de natura motivatiei subiectiva sau obiectiva nevoia se situeaza intotdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma ierarhizat ,
conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau , conditionata de viata urbana
- aspectele privind interventia constienta in stapanirea echilibrului urban se refera la depistarea nevoilor
65. CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE URBANE
Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul uman ; 2. spatiul urban ; 3. activitatea urbana .
1 . MOBILUL UMAN in comportamentul omului exista un interes (care se poate extinde si asupra colectivitatii sistem colectiv) care se fixeaza
asupra lui, capata o directie fixa si devine mobil.
- INTERESMOBIL UMAN (=impuls structurant pentru organismul urban) ACTIVITATE SPATIU URBAN ACTIVITATE URBANA
2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista o relatie cu caracter primar activitatea urbana spatiu urban si o relatie cu caracter secundar
spatiul urban activitatea urbana
- in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul urban pot fi de factura analista sau conceptuala
- Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi independenta, (relativ independenta) de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex. locuirea
-A. Wadington Schismogeneza mobilurilor umaneMobilul se dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1. concomitente- in paralel
(ex. locuirea in cadrul unui ansamblu rezidential interes comun); 2. contradictorii nu se schimba reciproc , exista contradictii
benefice(recreerea efortul) si contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se
poate face doar daca in prealabil s-au facut altele)
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului
- FORTELE URBANE =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in stare de opozitie sau asociatie
-ORASUL=organismul urban
-B. CLAWSON si STEWART
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de modul de utilizare al teritoriului)
-activitatespatiu aferent activitatii respectivemobilul uman(motivatie a organismului urban)

Categorii urbane fundamentale intr-un proces


continuu de transformare prin interconditionare
-MOBILUL UMAN comanda activitatea
-ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care produc direct
activitati umane si mobiluri care pretind o anumita activitate umana)
66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA
-ORGANISMUL URBAN =totalitatea activitatilor urbane localizate(elemente morfologice) viata urbana + totalitatea de spatii aferente (alte elemente
morfologice) cadrul urban
-intre ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente
-Viata urbana e factorul motor al transformarii
-planul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati)
fizic natural
-din suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori, imagini=ur
(mediu natural)
banitate se refera la comportament(conotatie pozitiva)
fizic artificial
(mediu construit)
biologic
servicii
economic
economicobeneficii
psiho-social
material
atitudini
activitati
juridicconfiguratia spatiala
spiritual
obiceiuri
comportamentale
administrativ
cultura urbana
social
istoric-cultural
politica urbana
politic
relatii,etc.
Componente in planul
Mod de viata urbana
D
existentei umane
e
M
t
o
e
-morfologia
urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate
intre ele un planspatio-functional - la nivelul vietii urbane elemente cu proprietati
r
r
abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv la nivelul
spatiului urban elemente cu proprietati concret spirituale
f
m
-VIATA URBANA elemente determinate functionalosi elemente determinate functional ambiental
i
l elemente determinate functional-compozitional si elemente determinate compozitional-formal
-CADRU
URBAN elemente determinate functional,
n
o
a
g
n
i
71.
t LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE DE INTERES
e
e
- limita marcheaza o trecere efectiva de la o calitate la alta a spatiului , nu numai in sensul modificarii nivelelei calitatii ci si a naturii calitatii
u
i
31
r
n
b
a
p
n
l

n
u
l
-nlimita de structura determinata spatial si temporar ; are ca rol : compartimentarea spatiului in raport cu complexul de activitati care se formeaza in
teritoriu
, are un caracter spatial , exprima un impuls natural neconditionat si are un caracter restrictiv
e
-caria de interes este exprimata prin suprafata din teritoriu inclusa unei limite structurale
-eeste de 3 feluri :
=>
s izocronala - ce este raportata exclusiv unui centru de interes in coroborare cu timpul parcurs
=>
i de atractie - raportata exclusiv la centrul de interes in raport cu elementele exclusiv de natura ambientala
=>
t de influenta
=>
a de convergenta raportata la centrul de interes si totodata , la centrele de interes vecine
t de competenta are o baza de obiectivism
i
l
72.
o ZONNING ZONARE ZONIFICARE . DEFINITIE SI CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA
r
-ZONNING- ozona e luata in considerare d.p.d.v. al eficientei (cati bani scoti dintr-o afacere, care e pretul de vanzare intr-un loc sau altul)
-pentru a face un zonning trebuie sa existeo baza legala.(functioneaza inca de dinainte de razboi, preluat de la americani pastrarea regulilor din
planul de urbanism)
-ex. o zona rezidentiala implantata cu loturi
-daca cineva vrea sa construiasca pe lotul respectiv un spatiu comrrcial, va plati un impozit de n ori mai mare (in zona trebuie sa existe spatii
comerciale, dar nu foarte multe) mentinerea echilibrului in spatiul respectiv
-ZONARE importanta teritoriului in raport cu acele caracteristici ale locului care sunt naturale (care se constituie ca niste influente a unor prezente din
afafra teritoriului)
-factori care influenteaza zonarea: masuri urbanistice, insorirea, poluarea (o influenta din afara asupra spatiului respectiv)
- ZONIFICARE=un principiude ocupare a teritoriului; s-a constituit ca impunere in cadru teritoriului; separarea in cadrul teritoriului urban a diferitelor
tipuri de actiuni; dupa 1953 se va considera ca activitatile care au un rol cooperant trebuie puse la un loc studiul de zonificare se poate referii la
osituatie existenta , apreciind-o ca favorabila sau nefavorabila are rol in planificare de a evidentia aceasta stare de cooperare a activitatii (ex. cinema in
plina zona comerciala)
- In legatura cu constituirea zonei:
-zonificarea - cu referinta structurala, fie ca avem de a face cu o structura sau cu o aglomerare de activitati (caractere fizice sau functionalitatea)
-zonarea definirea in raport cu caracteristici naturale ale locului (zona topografica, seismica, etc)
-zonning - se implica eficienta si funciarul in legatura cu financiarul (eficienta +funciar+financiar=ZONNING)=o operatie ce se aplica in teritoriu avand la
baza zonificarea; determina orice masura din partea primariei si a investitorului; lipsa lui e opiedica
-Criteriul de zonning precizeaza ce se poate construi intr-un loc si cum se poate impozita
72.1 . ZONIFICAREA URBANA . PREOCUPARI CU CARACTER ISTORIC UN INTELES LA ZONIFICARII
- motivele zonificarii (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala)
interese economico-sociale
securitatea populatiei si a activitatilor
interesul de a impune puterea regionala
- etapele istorice ale zonificarii :
1. zonificarea logica , functionalista , simplista
2. zonificare functionalist analitica (Charta de la Atena)
scoaterea orasului de sub dominatia haosului
impartire in mod sever : zona de locuit , zona pentru munca , zona pentru circulatie
3. zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica => model urban eterogen

32