Sunteți pe pagina 1din 75

BOALA ARTROZICA

Cum o tratam corect ?

Asist. Univ. Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia

ARTROZE - BackgroundComplex articular are la baza tesutul de tip cartilaj o


varianta de tesutul conjunctiv un tesut cu:
celularitate bogata
metabolism intens
Rol structural,
mecanic,
regenerare,
cicatrizare
Dr. Cristina Daia

TESUT CONJUNCTIV

FORMAT DIN:

1.CELULE: intrinseci fibroblast fibrocit

Ele asigura sinteza: matricea


extracelulara:
2. FIBRE: colagen, elastice, reticulin

3. SUBSTANTA FUNDAMENTALA:

formata din proteoglicani, glicoproteine structurale

Sinteza acesteia este conditionata


(-) direct
de varsta,
hormonal ACTH stres patologia suprarenaliana, TIROXINA
tiroidism
(+) STH crestere, hh sexuali (Ts, Es) dezvoltare :
Dr. Cristina Daia

TESUT CONJUNCTIV
in mod (Normal) tesutul conjunctiv rareori se divide
in situatii patologice de genul reactiilor inflamatoare apar:

- mitoze care produc execedentar fibre de colagen tip I


cicatrizare reparatorie defectuoasa fibroza
- fibrocitele isi pierd proprietatii fagocitare

De aceea este necesar sa asociem in faza de


acuta a unei artroze reactivate
AINS
Dr. Cristina Daia

TESUT
CONJUNCTIV

2. FIBRE
1. Elastice
2. Reticulina
3. Colagen : - fibrilar
- nefibibrilar, molecular

Colagen fibrilar: structura chimica :


benzi
fibre
fibrile sunt rezultatul polimerizarii
unor
subunitati proteice
tropocolagen

Dr. Cristina Daia

TESUT CONJUNCTIV

2. FIBRE

Uniti de tropocolagen (structura chimica): 4 AA


- Rezulta prin combinarea a trei lanturi alfa 1, 2, si 3 rasucite triplu
helix cu
3 AA pe o tura iar
- * al 4-lea AA este glicina rezistenta;
- * al 100 lea AA este HO-prolina rigidiate moleculei
- In consecinta se diferentiaza in 10 subtipuri sau variante
(I,II,III,X);
- variantele de colagen I, II si III reprezinta reprezita 90% din totalul
colagenului din organism si se caracterizeaza prin rezistenta la proteoliza.
Varianta

colagen de tip II este cea mai intalnit i


rezistent
standard Normalitate
Dr. Cristina Daia

TESUT
- sinteza
ff colagen este conditionata genetic: alfa 1
CONJUNCTIV
cr.17, alfa 2 cr 7
- sinteza lanturilor alfa : Ribozomi;
- in cisternele Reticulului endoplasmic: Pro si Lis sunt

hidrolizate la Ho-Pro si Ho-Lis; reactie dependenta de


prezenta unui agent reducator: acidul ascorbic (Vit C)
a carui absenta duce la sinteza unui colagen anormal iar
rol de cofactor (+): Vit. A si D

Pentru sinteza unui colagen de buna calitate


este necasara administrarea de vitamina C
eventual A si D
Dr. Cristina Daia

Caz particular
Degradarea colagenului se realizeaza sub influenta

colagenazei interstitiale eliberata de macrofage;


Tesuturile cu reorganizare rapida au cantitate crescuta de colagenaza
Cazuri:
1. Tesuturile cu status INFLAMATOR: In starile inflamatorii
macrofacul activat elibereaza o mare cantitate de colagenaza:
AINS (-) colagenaza

2. SARCINA: Tesutul; uterul gravid mitoze si sintez in


exces de fibre de colagen dar reactiv si cu cea mai
mare cantitate de colagenaza
apar nodulii de fibromialgie fibromialgiile de sarcina
sindrom de tunel carpian
Dr. Cristina Daia

TESUT CONJUNCTIV
3. Substanta fundamentala
(situata intre celule si fibre)

A. Proteoglicani
B. Glicoproteine structurale

Dr. Cristina Daia

A. Proteoglicani PG
nucleu polipeptidic miez proteic (5%)

interconectat
lanturi polizaharidice (95%) denumite
gligozaminoglicani (GAG);
Structura GAG:
- Un (poli)zaharid (acidozahar):
1.
ac hialuronic: cartilaj, piele,
2.
condroidin: cartilaj, os, cornee
3.
4.

dermatan: piele, tendon, valve cardiace,


heparan: artere

-Un monomer dizaharidic (aminozahar)


1.
Glucozamina
2.
galactozamina
Dr. Cristina Daia

Terapeutic...refacerea lanturilor
polizaharidice ale PG aport de
GAG p.o.
Aportul p.o. acidozahar componeta a GAG aferent unui proteoglican din substanta
fundamentala a unui cartilaj

Sulfat sodic de condroitina (C)

Acid hialuronic (AH)


Aportul p.o. aminozahar

Hidrat de glucozamina (G)

Dona 1500 mg G
ARTROSTOP 500 mg G
ARTROFLEX C 375 mg, G 265 mg
FLEXODON C 200 mg, G 400 mg
Artrostop plus 500 mg G+ (vitamina) C
FLEXIMOBIL plicuri C 600 mg, G 750 mg, 200 mg
herpagozide
GLUCOSAMINE CHONDROITIN HYALURONIC ACID
C 334mg G 500mg AH 6.67 mg
Dr. Cristina Daia

TESUT CONJUNCTIV
1.

Lanturile polizaharidice PG - GAG sunt acetilate (grupari CO-) ca


urmare pot fixa o multitudine de ioni pozitivi:cel mai frecvent ion pozitiv
intalnit este Na+; puternica HIDROFILIE a substantei fundamentale;
Consecinte:
Flexibilitate si compresibilitate a tesutului;
Permite difizarea substantelor hidrosolubile
Proprietatile electrostatice impiedica trecerea moleculelor
mari : rol de sita moleculara (care se pierde in procele de
imbatranire: vezi cartilajul articular deshidratat, ex nucleul pulpos
imbatranire)

2.

Lanturile dizaharidice pot fi polimerizate sulfatate daca GAG au


lanturi dizaharidice sulfatate tesuturile sunt un stare solida Osteofit

Dr. Cristina Daia

B. Glicoproteinele
structurale
Asigura adezivitatea celulelor:
- la fibrele de colagen,
- la PG
- intre ele
Cele mai importante:
fibronectina (secretata de fibroblast, celule endoteliale),
condronectina (atasarea condrocitelor de colagenul
de tip II),
laminina (aderarea celulelor endoteliale de colagenul de
tip IV din structura membranei bazale)
flexibilitate, elasticitate
Dr. Cristina Daia

Peste Os
Suprafata
articulara
Tesutul cartilaginos
de tip hialin

Colagenul tip II
normal

Pericondru
Tesut conjunctiv dens
esential pentru
cresterea si mentinerea
tesutului hialin degradat
prin
regenerarea apozitionala
Celule conjunctive din
pericondru se diferentiaza in
condrocite
Colagen de tip I

Tesut cartilaginos
de tip hialin imbatranit
Cartilaj hialin
imbatranit

Colagenul tip II %
scazut pierdut prin
degradare
Colagen de tip I
Va fi mai putin
rezistent

PG: Acidozahar :
condroidin 4
sulfat (C4S)
normal

PG: Acidozahar
Keratan sulfat
Dr. Cristina Daia

condroidin 4 sulfat
(C4S) %
pierdut prin degradare
keratan sulfat

1. Cum se numeste procesul prin care


se reface cartilajului imbatranit?
Cine realizeaza acest proces?

Dr. Cristina Daia

2. Cum protejam/refacem
terapeutic cartilajul degenerat
si/sau imbatranit?
Raspuns:
Pron administrarea intraarticulara de solutii
vascoelastice : acid hialuronic
AH cu GM mare (Synvisc, Glicovisc) prin injectare

intraarticulara induc vasco suplimentarea protejeaza


activitatea condrocitelor preexistente din carilajul hialin articular
inhiband regenerarea apozitionala (adesea incompleta si
deficitara), de aceea sunt preferate a fi injectate pentru protectia
articulara
AH cu GM mica induc vascoinductia (Hialgan)regenerarea
apozitionala
Caz particular: la copil, in mod fiziologic are loc regenerarea
interstitiala prin diviziune mitotica a condrocitelor
preexistente: proces specific cresterii si dezvolatrii
Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
VASCOSUPLIMENTAREA
ACID HIALURONIC
7-10 f
1f/saptamna
75%

Dr. Cristina Daia

VASCOSUPLIMENTAREA
Acid hyaluronic (AH):
AH+ Dextran (Glycovisc)
GM Mare >4
* 10 6 D (Synvisc)
GM Medie 0,5 4 * 10 6 D (Jointex,
Hialuron)
GM Mica < 0,5 * 10 6 D (Hyalgan)
Vascosuplimetarea: legarea de Rc pt AH
Vascoinductia: prin traversarea usoara a
barierei sinoviale patrundere in pericondru
Dr. Cristina Daia

(Micro)traumatismel
e
In urma proceselor microtraumatice
cartilajul hialin este supus frecvent
fenomenelor de degenerare,
asociind infiltrat inflamator,
ceea ce determina moartea condrocitelor
si alterarea microvascularizatiei
= premize artroza

Dr. Cristina Daia

ARTROZA
DEFINITIE
DEGENERESCENTA focala a cartilajului articular
NEOFORMATIE osoasa:
la baza zonelor lezate de cartilaj:

OSTEOSCLEROZA
la marginea articulatiei/os: OSTEOFITOZA

Dr. Cristina Daia

Artroza
Cea mai frecventa suferinta cronica

musculo-scheletala la indivizii de peste 50


de ani
Una dintre cele mai importante probleme
de sanatate publica pe plan mondial prin:
- Invalididate
- Durata bolii
- Cost
Dr. Cristina Daia

Mecanismul de aparitie al OSTEOFITELOR


Polimerizarea aminozaharurilor, mai exact sulfatarea
glucozaminei (fixarea mineralelor de lanturile
polizaharidice)

Fiziologic se face prin acetilare, ceea ce duce la

obtinerea unei structuri de consistenta normala, elastica a


cartilajului hialin

Patologic prin sulfatare, in conditiile in care in cartilajul

alterat prin injurie traumatica a vase de sange (care


prin aport si impregnare cu saruri minerale duc la
sulfatarea matricii de colagen, care capata
consistenta OSOASA transformarea osoasa a
cartilajului, astfel apar FENOMENE DE NEOFORMATIE
OSOASA (OSTEOFITE): (calcificari cu diferite variante de
expresie) osteofitoza, ostescleroza
Dr. Cristina Daia

INCIDENTA
VARSTA

Pana la 45 de
ani

45-65 de ani

Peste 65 de ani

INCIDENTA

Pana la 10%

30%

60%

Varsta a-III-a si respectiv a-IV-a


Raport pe sexe: Femei / Barbati =2/1

Dr. Cristina Daia

ETIOPATOGENIE
Caracter MULTIFACTORIAL

1.Predispozitia genetica
-

Pacienti cu un raspuns biologic particular:


exacerbarea a raspunsului inflamator
la procesul specific de degenerare progresiva articulara datorat senescenei

1) cu productia execedentara de

CK pro-inflamatorii, TNF alfa:

distructie/ degenerare accentuata a


cartilajului
asociata cu abilitate reparatorie defectuoasa

Dr. Cristina Daia

ETIOPATOGENIE
Se adauga urmatoarele mecanisme:
2) hiperproductia unor enzime denumite

matrixmetaloproteinaze (MMPs) cu rol de


colagenaze;
hiperproductia este conditionata genetic prin
3) identificarea in exces a factorul imun VEGF:
vascular endotelial growth factor cu rol stimulant

direct MMPs ;

Dr. Cristina Daia

ETIOPATOGENIE
Predispozitia genetica este demonstrata si de
inalta corelatie statistica intre parinti si copii cu
artroza
In cca 50% copii mostenesc OA de mana si sold
40-45% copii mostenesc OA de genunchi

Dr. Cristina Daia

ETIOPATOGENIE
2. Stresul mecanic:
suprasolicitarea articulara (munca fizica grea),
micro/traumatisme punctul de plecare in declansarea manifestarilor

de OA
interventii chirurgicale,
Mai ales daca survin pe anomaliile de statica si mecanica articulara
congenitale sau dobandite

20 % din pac cu OA au istoric de evenimente traumatice

(majore sau minore) in anamneza


La nivelul genunchilor pacientii cu microtraumatisme au
dezvoltat de 5 ori mai frecvent OA de genunchi
La nivelul soldurilor de 3 ori mai frecvent OA
Dr. Cristina Daia

ETIOPATOGENIE
3. Senescenta: pierderea functiilor secretorii

condrocitare, regenerarea apozitionala excedentara


defectuoasa, feneomene de degenerescenta
4. Bolii inflamatorii articulare (PAR, SA,LES):
- exces inflamatie, modulare imunogenetica
defectuoasa artroze
* iatrogen: tratamentul corticosteroizi
1)- prin mecanism de afectare direct a carilajului
articular,
2)- indirect prin suprasolicitarea mecanica
excesiva de catre pacient a unei articulatii
artificial indolore
3)- blocarea aportului sangvin nutritiv la nivelul
Daia
artic soldului,Dr. Cristina
NACF

ETIOPATOGENIE
5. Boli endocrino (Afectiuni tiroidiene , Hiperparatiroidism,
Hiperfunctia hipofizara)- metabolice (Diabet, Guta)
metabolice
25% dintre pacientii cu OA de pumn, cot, umar, genunchi au
la examenul PB articulara: depozite de bogate de
pirofosfat; tratament colchicina beneficiu real
6.Artropatii nervoase prin afectarea terminatiilor
proprioceptive este diminuata capacitatea de protectie
articulara si se produc indirect microtraumatisme care
prediscpun la artroze secundare severe post SCADEREA
SUPRAVEGHERII NERVOASE: diabet, sifilis, anemie
pernicioasa, leziuni ale nervilor periferici)
7.Afectiuni hematologice: hemofilia (sange in spatiu
articular: precipitarea fier factor iritativ mecanic /
imunologic)
Dr. Cristina Daia

ETIOPATOGENIE
EX
CE
S

ARTROZA

Dr. Cristina Daia

RE
PA
RA
TO
R

FACTORI DE RISC
1. VARSTA
2. SEX FEMININ: hh; perceptia durerii la femei se

face mai puternic decat la barbati: durere


prelungita stres psihogen
3. EDUCATIA: nivelul de instruire al pacientului,
preventia OA printr-un mod de viata adecvat
78% cu OA nivel scoala generala, liceu
21% studii superioare

Dr. Cristina Daia

FACTORI DE RISC
4. Societatea: dezvoltate, varsta a-IV-a
5. Etnicitate: rasa caucaziana, afroamericana: au rata cea mai inalta de dezv
OA; la polul opus hispanici
6. Factori anatomici: deposturarea
- Genu valg, var, genu recurvatum OA

genu
- Luxatia congenitala de sold OA sold

Dr. Cristina Daia

FACTORI DE RISC
7.OBEZITATEA
Depasirea cu 20% a greutatii corporale
normale creste de
5 ori riscul de OA, la femei si de
3 ori la barbati; mecanisme:
- suprasolicitarea articulatiilor portante SOLD
si GENUNCHI
- Exacerbarea raspunsului inflamator in
OBEZITATE
Dr. Cristina Daia

FACTORI DE RISC
8. Profesia/ Timp Liber
*MESERII cu risc inalt pentru OA
miscari repetate, timp indelungat:
- ghemuit (culegatori),
ingenuncheri (min 1 ora/zi, calugari),
mers prelungit (peste 6 ore/zi, postasi, colectori
taxe), urcat/ coborat scari;
microtraumatisme profesionale subclinice;
pozitii vicioase mentinute prelungit
(informaticieni: coloana dorsala, T8; coxartroza
tulburarule circulatiei venoase de intoarcere la
membrele inferioare
Dr. Cristina Daia

FACTORI DE RISC
*SPORTURI GRELE:
- de performanta (exces)
- Grele: footbal, basebal, maraton

Mecanism: compresia ritmica a cartilajului articular in timpul


alergarii excesive cu efect microtraumatic asociat cu
posibilitatea traumatismelor efective
PREVENTIE: ALERGARI USOARE maxim 30 de minute, urmate
de pauza cu mecanism de microcompresie/ pompa a cartilajului
activarea metabolismului local cu epurarea metabolitilor
toxici.
FACTORI: intensitatea alergarii (usoare)
Timp (30 min), distanta parcursa
SEDENTARISM: METABOLISM LOCAL INCETINIT, DEPERFORMARE
FIZICA hipotonie, hipotrofie mm, rezerva miocardica scazuta
capacitate scazuta de efort: RISC INALT OA
Dr. Cristina Daia

CLASIFICARE . Localizari
*Dpdv etiologic:
primitive (idiopatice)
Artoze secundare
*Dpdv al nr. de articulatii afectate:
Monoarticulare
Oligoarticulare (2-3)
Poliarticulare
Localizari frecvente pentru artroza:
sold, genunchi, mana
- IFD, artic CMC I, articulatiile CV;
Dr. Cristina Daia

ARTROZA PRIMITIVA
- de tip degenerativ Forme localizate:
Atroza Heberden -IFD,
Artroza Bouchard-IFP
Forme Generalizate: mai mult de 3 atriculatii, artroza
generalizata familiara
Forma eroziva de granita cu PAR; FR negativ,
histologic aspect de sinovita cu infiltratii
limfoplasmocitare)
Dr. Cristina Daia

ARTROZA SECUNDARA
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Congenitala sau prin tulburari de dezvoltare (displazia de


sold, displazia multipla epifizara): Incongruenta mecanica
articulara
Traumatica (fracturi, traumatisme pofesionale sau sportive)
Inflamatorie (PR, artrite infectioase),
Discrazii sangvine (Hemofilia,Talasemia),
Artropatii nervoase : diabet, sifilis, anemie pernicioasa,
neuropatii
Endocrinopatii: Acromegalie, hipotiroidie,
hiperparatiroidie,boala Cushing, Condrocalcinoza, Guta,
B. Wilson
Iatrogena Infiltratiile repetate cu corticosteroizi
intraarticular
Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii
clinice
1.

ANAMNEZA

Varsta Apare precoce dupa 40/ 65 de ani

Durerea

Caracter mecanic
Mecanism: exes inflamatie exes presional/compresie pe maduva osoasa (prin intermediul
microfisurilor periferice) cu afectarea compresiva a pachetului vasculo-nervos extrem bine
reprezentat al maduvei DURERE transmisa de la nivelul os - ului
Nota: durerea apare numai la mobilizarea activa articulara nu si la cea pasiva (caracterul
mecanic) (durerea apare dupa efort fizic si se calmeza la repaos)
*ulterior cand exista durere +inflamatie: apar reincalziri inflamatorii
Ceea ce imprima caracter mixt in stadiile avansate ale bolii apoi caracter mixt (persista si in
repaos sau in timpul noptii )

Fara/ scurta Redoarea matinala, sub 30 minute (15)

In timp duce la limitarea progresiva a miscarilor

Absenta simptomelor sistemice asociate

Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii
clinice
2.Localizarile frecvente articulare:

MI: sold, genunchi, haluce MTF I,


MS: mana - IFD, IFP, artic CMC I,
CV: articulatiile CV

extrem de

rar MCF, coate, umeri

3. Examenul fizic
Aspect: rubor, tumor, dolor, calor:
*existenta durerii in absenta inflamatiei
Deformarea articulatiei (inclusiv marire de volum) prin:
osteofite, hiperplazie sinoviala, revarsat articular,
subluxatii
Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii
clinice

Limitarea mobilitatii: redoare

*Este consecinta:
1.
Durerii
2.
Incogruentei suprafetelor articulare
3.
Contracturii musculare
4.
Fibrozei tesuturilor moi periarticulare
5.
Retractiei capsulare
6.
Blocajului mecanic prin osteofite si corpi straini
*Apare dupa repaos prelungit (dimineata la trezire) si dispare dupa 10-15 minute

*In stadii avansate apar cracmente la mobilizarea articulara

Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice


I.
II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.

RADIOGRAFIA
ARTROSCOPIA
ARTROGRAFIA
ECOGRAFIA
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
SCINTIGRAFIA OSOASA

Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice


RADIOGRAFIA
CRITERII radiologice pentru artroza (Bachman si Resnick,
1994)
1.
Ingustarea/ PENSAREA spatiului articular secundar leziunilor
cartilajului
2.
Ostecleroza (osteocondensarea) subcondrala
3.
Chisturi osoase subcondrale (Geode)
4.
Osteofitoza
5.
Deformarea contururilor extremitatilor osoase
6.
Osificari periarticulare (IFD)
7.
Corpi straini ososi si cartilaginosi intraarticulari
8.
Entezopatie (patela, pelvis, trohanter)
9.
Osteoporoza epifizara
10. Absenta tumefierii tesuturilor moi
11. Distributie in general simetrica
*Nota: Cele mai obisnuite modificari sunt: 1,2,3,4
Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice


RADIOGRAFIA
STADIALIZAREA radiologica a artrozei
(Kellgran si Lowrance)
STADIUL I : Articulatie normala (+/- mic osteofit)
STADIUL II: Osteofite in mimin 2 puncte
Osteoscleroza subcondrala minima
STADIUL III: Pensarea interliniului articular
Debut de deformare a extremitatilor
STADIUL IV: Pensarea accentuata/disparitia interliniului
articular
Chisturi/eroziuni osoase (GEODE)
*Nota: Rgr pt atriculatiile portante (sold, genunchi, picior)- cliseele se fac in

ortostatism
*Nota: Se pot folosii mai multe incidente ex: genunchi (ant-post, lat, axiala), sold
(ant-post), CV (ant-post, lat, )
Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii
paraclinice
RADIOGRAFIA
I.

RADIOGRAFIA
Lipsa de corelatie intre semnele
radiologice si cele clinice

Stadiu
radiologic

Stadiu I-II

Stadiu III-IV

40%

60%

Prezenta
simptomatologi
ei
Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice


II. Artroscopia
- Se face sub anestezie generala/ locala
- Permite vizulalizarea directa a structurilor articulare (cartilaj,
sinovilala, ligamente)
- Chirurgia artroscopica
III. Artrografia
- Permite reperarea exacta a epansamentelor articulare, chisturile
poplitee sinoviale fuzate posterior, rupturile ligamentare

IV. Ecografia articulara


- Tehnica non-invaziva care evidentiaza fenomenele de tip abarticular epansamentele
articulare, chisturile poplitee, calcificarile intra si
periarticulare, bursitele, leziunile ligamentare sau
tendinoase
Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice


VI. RMN
- Identificarea modif morfologice si biochimice ale
cartilajului
- Evaluarea grosimii cartilajului
- Evidentierea leziunilor de menisc, leziunilor de
parti moi, osteocondromelor, chisturilor
articulare, NICF in stadiile prcoce etc
VII. Scintigrafia osoasa:
- Superioara radiografiei
- Hiperfixarea detecteaza precoce articulatiile ce vor avea
modificari artrozice peste cativa ani, reflecta fenomenele de
inflamatie artrozica

Dr. Cristina Daia

DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice


Examene de laborator
Nu sunt anomalii specifice pt. artroza
Examenul licidului sinovial:
lichid clar, de obicei cu o formula noninflamatorie (<2000 le/mm, PMN<25),+/cristale de pirofosfat de calciu si hidroxiapatita

Dr. Cristina Daia

Aspecte clinico-radiologice
specifice in artroza- Coxartroza
Localizare: :

Coxartroza idiopatica primara frecvent bilaterala;


Clinic:
Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic. CF
pozitii monotone prelungite, supraincarcare, mers prelungit,
legatul la sireturi asezarea si ridicarea de pe scaun
iradiere pe fata ant-lat coapsa si in genunchiul homolateral, cu
caracter mecanic
progresiv se poate insotii de contractura pe muschii de la
radacina coapsei, apoi cu redoare pe miscarile de Abd cu RE si
ulterior Flexie,
pozitie vicioasa de flexum de sold care duce la schiopatare cu
hiperlordoza compensatorie (st. invalidante)
Dr. Cristina Daia

Aspecte clinico-radiologice
specifice in artroza- Coxartroza
Dg. Dif: Clinic: bursita treohanteriana, coxite, radiculopatii lombare,

gonartroza cu durere referita in coapsa, hernia femurala etc

Radiologic: Rgr. de rutina bazin in incidenta ant-post modificari

specifice artrozei: SI, SE pensarea polara sup , osteocondensarea


sprancenii acetabulare, osteofitoza, SF deformari ale cap femural si
ale cavitatii cotiloide, geode
Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica
displazia subluxanta de sold , sexul feminin 3.factorii hormonali
(postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori
mecanici (surmanajul articular)
Criterii ACR (American College of Rheumatology)
1. Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 min
2. VSH< 20 mm/h
3. Radiografie :minim: osteofite si pensarea interliniului articular

Dr. Cristina Daia

Reguli de igiena ortopedica


ale soldului
1.
2.
3.

4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Reducerea sau meninerea greutii corporale sub greutatea ideal;


Evitarea ortostatismului si a mersului pe jos prelungite (mersul este cel mai
prost exerciiu pentru un coxopat);
Mersul cu sprijin in baston (in mna opus pentru stadiile iniial i evoluat- ca
i pentru stadiul final, invalidant, in majoritatea cazurilor; in mna
homolateral pentru stadiul final, invalidant, in cazurile severe, cu dureri i
disfuncionalitate accentuate);
Evitarea mersului pe teren accidentat;
Evitarea schioptrii printr-un control voluional al mersului (i prin
antrenamentul kinetic al controlului muscular dinamic);
De cel puin dou ori pe zi va realiza un repaus postural la pat cu articulaiile
coxofemurale ntinse;
Se vor prefera deplasrile pe biciclet (dac nu exist i o suferin a coloanei
vertebrale asociat);
Se vor purta pantofi cu tocuri (joase i) moi (crep, microporos);
Se va corecta orice inegalitate a membrelor inferioare de la 2 cm n sus;
Se va executa de cel putin dou ori pe zi programul de kinetoterapie pentru
old.

Dr. Cristina Daia

Aspecte clinico-radiologice
specifice
in
artrozaGonartroza
Clinic:
Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic.genu
cu iradiere la niv segm supra (sold) si subiacente(glezna)
cu caracter mecanic (coborat scari,)
pozitie vicioasa de flexum de genunchi schiopatare

- aspect:
marit de volum,
prezenta deformarii artic.,
analiza tulburarilor de statica a genu (genu valg unghi bidiafizar
mai mic de 175/var unghi bidiafizat inversat),
examenul functional (instabilit lig) atectarea compartimentelor
femuro-tibial medial sau lateral ,
afectarea femuro-patelara : semnul ridelei pozitiv/negativ
( mobilizarea rotulei superior i inferior, trgnd de tendonul
cvadricepsului)
- Dg. Dif: Clinic:bursita anserina,infrapetelara sau prepatelara etc
Dr. Cristina Daia

Aspecte clinico-radiologice
specifice in artroza- Gonartroza
Radiologic: modificari specifice artrozei:

Standard in incidenta ant-post din pozitie de incarcare pt. a evidentia


gradul de deviere in valg/var, grd. Ingustarii interliniului artic,
incidenta de profil pt. evid. Artic femuro-patelare, pt. vizualizarea
spatilului intercondilian, cotur condili femurali, osteofielor si m.a.
corpilor straini intraarticulari
Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica deformarile in valg sau var> 10-15 grd ,
sexul feminin 3.factorii hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici
(surmanajul articular) posttraumatici : fracturi de platou tibial, de condili fem cu incongruenta articulara,
leziuni ligamentare (instabilitate),dislocarea patelei, leziuni meniscale 6. Tulb ale intoarcerii venoase

Criterii ACR (American College of Rheumatology)


1. Durerea +/- redoare minim o luna; redoare sub 30 min
2. Cracmente la mobilizare
3. Examenul lichidului sinovaial (clar, sun 2000 le/mm)
4. Radiografie :minim: osteofite

Dr. Cristina Daia

Reguli de igiena ortopedica


ale genunchiului

Decalogul regulilor de profilaxie secundar igiena ortopedica a


genunchiului (dup Sbenghe, 1987)
1. Greutatea corporal- normal (sau subideal);
2. Evitarea ortostatismului sau/i a mersului prelungite;
3. Evitarea mersului pe teren accidentat;
4. Mersul cu sprijin in baston;
5. Evitarea pozitilor de flexie maxim la nivelul genunchilor (genuflexii,
stat turcete);
6. Evitarea meninerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchilor;
7. Micri libere de flexie/extensie (pentru nclzireagenunchilor)
dup un repaus prelungit (intr-o anumit poziie a acestora) sau/i
nainte de trecerea in ortostatism;
8. Corectarea cu susintoare plantare (talonete) a piciorului plat;
9. Evitarea (purtrii) tocurilor nalte;
10. Evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat n genunchi).

Aspecte clinico-radiologice
specifice in artroza piciorului
Localizare:
- frecvent: artroza primitiva a artic MTF I; insotita inflamatia

bursei apare pe fata mediala a capului MTF rubor, tumor, dolor


- MONT; anamnestic se pot decela microtraumatisme sau
purtarea de incaltaminte nepotrivita
- Radiologic: modificari specifice artrozei MTF I, Rgr fata
Abductia metacarpian I cu adductia falanga I
-

Rar: afectarea artic tibiotarsiene si a regiunii mediotarsiene, artroza secundara (posttraumatica,


metabolica DZ, inflamatorie)

Modificari tip artroza ale halucelui halux rigidus (redoare),

deformare subluxatie: deget in ciocan (corespunzator


piciorului scobit pentru compensarea gravitationala)

Dr. Cristina Daia

Afectiuni de tip
abarticular

La cot frecvente sunt insertitele (tendinire de insertie):

Epicondilita (cotul jucatorului de tenis) care in timpul miscarilor


de extensie si supinatie solicita muschii cu insertie pe epicondil:
extensorii (EUC, L, SERC) si supinatorii (BR)
Epitrohleita (Cotul jucatorului de golf) care in timpul miscarilor
de flexie si pronatie solicita muschii cu insertie pe epitrohlee:
extensorii (FUC, FRC) si pronatorii (OP)
Cotul este o articulatie cu conducere osoasa

La umar frecvente sunt frecvente afectiuni abarticulare


- Tendinita coifului rotatorilor
- Bursita olecraniana
- Tendinita cap lung m. biceps, levator scapule
Periatrita scapulo-humerala
Rar post traumatic artroza artic humeroscapulara
Umarul este o articulatie cu conducere musculara
Dr. Cristina Daia

Artroza manii
Localizare:

-IFD dedete II, III, IV- noduli Heberden;


-IFP deg II, III, IV- noduli Bouchard
-Articulatia MCF I police (rizartroza policelui)
Clinic:
-in timpul contituirii artrozelor mainii apare durere; Nodulii Heberden
si Bouchard odata constituiti nu mai sunt durerosi
Rizartroza policelui
*se manifesta prin deformarea dureroasa a bazei MCF I, cu redoare si
ulterior suluxatia bazei metacarpianului;
*cand este interesata si artic. Trapezo-scafoidiana durerea iradiaza si
pe fata palmara a mainii;
* Dg diferential de face cu artrita deformanta psoriazica, ruptura
tendonului extensor, retractia tendonului flexor de cauza
posttraumatica sau inflamatorie (PAR)
Dr. Cristina Daia

Aspecte clinico-radiologice
specifice in artroza- Artroza
Radiologic: modificari specifice artrozei
manii
Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata,

2.factor genetica , sexul feminin 3.factorii hormonali


(postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea),
5.factori mecanici (surmenajul articular)
Criterii ACR (American College of Rheumatology)
1.Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30
min
2.Crestere de volum (tumefiere) la minim 2 articulatii
IFP sau IFD
3.Crestere de volum (tumefiere) la minim alte 2
articulatii ale mainii
4.Deformare la minim 2 articulatii ale mainii
Dr. Cristina Daia

Aspecte clinico-radiologice
specifice in artroza coloanei
I.
Discartroza: artroza afecteaza discurile si corpii vertebrali
vertebrale
II.
Spondilartroza: artroza artriculatiilor interapofiozare

posterioare
Spondilodiscartroza sau Spodiloza = I+II

Localizare: zonele de maxima mobilitatea ale coloanei


vertebrale: C5, T8 T10, L1-L3
Discurile intervertebrale pot hernia posterior: herhie
posteromediana sau lateral hernie posterolaterala
Osteofitele corpurilor vertebrale se pot dezvolta
-anterior si sunt de obicei asimptomatice
-poserior si atunci pot genera afectare radiculara
Afectarea articulatiilor interapofizare posterioare poate determina
alunecarea anterioara a corpilor vertebrali: Spondilolistezis,
ceea ce induce afectarea dimensiunilor canalului vertebral:
sindrom de canal vertebral ingust
Dr. Cristina Daia

Aspecte clinico-radiologice
specifice in artroza coloanei
vertebrale
Simptomele:
Coloana cervicala Spondiloza (spondilodiscartroza) cervicala
- Nn: Radiculare: colana cervicala cervicobrahialgie; f. rar disfagie
(compresia unor osteofite gigante anterioare); rar compresia medulara
progresiva prin modificari degenerative artrozice pate sta la baza unei
mielopatii progresive
- Aa: insuficienta vertebrobazilara cefaleea, sindrom vertiginos
(varstnici)
Coloana toracala spondiloza dorsala
-DORSAGO, DORSALGIE; durerile se resimt posterior si iradiaza in corset la
niv cutiei toracice (dg dif. angine, zona zoster, durere pleuritica, neo loc
vb sau de vecinatate, colecistite etc)
Coloana lombara Spondiloza lombara
-durerea este adesea LSF (lombosacrofesira): lombosacralgie
- iradiaza descendent pe mb. Inf pe traseu radicular L3, L4:
Lombocruralgie, sau L5, S1 Sciatalgie, mai rar poate aparea un sdr. de
coada de cal (tulb sfincteriene, parapareza, anestezie).
Dr. Cristina Daia

Evaluarea clinico functionala a


coloanei vertebrale
Examenul fizic:

1. Sindrom Vertebral - Static: Modificari de statica verdebrala:


atitudinea scoliotica, diminuarea/accentuarea curburilor fiziologice
- Sindrom Vertebral - Dinamic: Afectarea mobilitatii coloanei
vertebrale: dureri/ redoare
2. Sindrom Musculo Ligamentar: Contractura musculara
paravertebrala
3. Sindrom Neuro Radicular: Radiculagii
- Tulburari de sensibilitate
- Deficite motorii
- Diminuarea/ abenta unor reflexe specifice in teritoriul afectat
4. Sindrom Dural
5. Sindrom Neuro-Psihic

Dr. Cristina Daia

Aspecte clinico-radiologice
specifice in artroza coloanei
vertebrale
Radiografie:
- Incidenta standard ant-post (fata): scolioze, boli

inflamatorii ale CV
- Incideta laterala (profil): modificari degenerative,
osteoporoza,
- Incidenta oblica (3/4) osteofitele din gaurile de conjugare
*Nota: degenerarea cartilajului articular insotita de excedent reparator cu formarea de
osteofite gigante constituind adevarate punti osoase intervertebrale + calcicari
ligamentare constituie: Spondiloza hiperostozanta sau boala Forestier ( RothesQuerol)
*Nota: Asocierea intre herniile discale intraspongioase, deformarea cuneiforma a corpilor
vertebrali toracali si cifoza dorsala definesc boala Scheurman, frecventa la adolescentii
de sex masculin
Dg dif: Sdr de canal vertebral ingust (congenital sau prin osteofitoza la varstnici), tumori,
arahnoidita s.a. necesita mielografia sau CT, dar m.a. RMN care vizualizeaza atat leziunile
osoase cat si ale tesuturilor moi.

Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
Planul de tratament sau programul de recuperare:
Va fi individualizat in functie de patologia asociata
Va fi centrat pe statusul functional articular
Presupune necesitatea colaborarii interdiscilinare

OBIECTIVELE:
1. Ameliorarea fenomenului dureros (si inflamator, inerent).
2. Ameliorarea functionala: obtinerea unei stabilitati articulare de
buna calitate, ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand
unghiurile functionale),Refacerea controlului muscular dinamic
pentru mers (echilibrarea balantei agonisti/antagonisti: coordonare,
echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii, digestive etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie secundara/teriara
adaptat pacientului in cauza, cu scopul de a creste calitataea
vietii pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a pacientului (inclusiv
colaborare cu familia
acestuia)
Dr. Cristina Daia

TRATAMENT- Mijloace
1. Regim igienodietetic
2. Terapie medicamentoasa
3. Terapie specifica de recuperare:

electroterapie, masaj, kinetoterapie, terapie


ocupationala, terapie balneara

Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
1. Schimbarea stilului de viata;
- Program zilnic de ex fixice usoare;

alergare, ex la bicicleta ergometrica,


innot; scad pragul de perceptie
dureroasa/ combaterea sedentarismului;
Schimbarea locului de munca
Scaderea in greutate (coboratul scarilor

incarca genunchii cu 3-5 ori greutatea corpului)

Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
- DIETA:
- Extract soia, avocado (incetineste degradarea

articulara senescenta) PIASCLEDIN


- Produse de peste oceanic, ac grasi w3: efect
antiaterogen dar si antiinflamator
- Vit A, D (400 UI/zi adult, 600UI/zi, varstnic),
Vit C (1 g/zi)

Dr. Cristina Daia

Terapia medicamentoasa

ATAC/ ACUT
AINS, antialgice 10 zile +
FIZIOTERAPIE
Antialgice 1-2 cp/zi, 5-7 zile la dureri
1.
non-opioide: paracetamol (hepatotoxicitate+alcool, IR la utilizare prelungita)
2.
Opioide: detripropoxifen, codeina, tramadol
3.
Topice (gel)
AINS- aspirina
1.Derivati pirazolati: Ketofenilbutazona (toxic digestiv)
2.Derivatii acidului indol-acetic: INDOMETACINUL
3.Derivatii acidului aril-acetic: DICLOFENACUL
4.Derivatii acidului propionic: KETOFROFEN, IBUBROFEN, FLURBIBROFEN
5.Oxicamii: PIROXICAM, TENOXICAM, LORNOXICAM
6.Inhibitori de COX-2: CELECOXIB, ETORICOXIB, ROFECOXIB, PARECOXIB,
LUMIRACOXIB
7. Alte AINS: Nimensulide, Meloxicam, KETOROLAC
CS
Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
SUBCRONIC - CRONIC
SUPLIMENTE PG (medicamente antiartrozice

simptomatice cu actiune lenta in cure


prelungite)
3 luni cu pauza de 1-2 luni
repetate de 2 ori pe an
pt efectele condro-protectoare si condroreparatorii.
Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
FLEXODON
Clorhidrat de glucozamina - 400 mg ;
Sulfat sodic de condroitina - 200 mg

Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
ARTROSTOP PLUS C
Glucozamin hidroclorit 500,0 mg
(greutate/tableta) 47393,4 mg/100g;
MSM (metilsulfonilmetan) 100,0 mg
(greutate/tableta) 9478,7 mg/100g;
Boswellia (Boswellia serrata) 8,3 mg
(greutate/tableta) 789,6 mg/100g;
Mangan 325,0 mcg (greutate/tableta) 30,8
mg/100g.
Vit C
Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
ACID HIALURONIC p.o.
cps 300 mg
cps 100 mg

Ds int 3- 6 cps / zi

Dr. Cristina Daia

Combinatii p.o
condroidina
Glucozamina
Acid hialuronic
Colagen
Gheara dracului

Rheuma flex, Jointace, Proglycan, Joint protex,


Artronorm, etc.

Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
VASCOSUPLIMENTAREA
ACID HIALURONIC
7-10 f
1f/saptamna
75%

Dr. Cristina Daia

TRATAMENT
CHIRURGICAL
Chirurgia ARTROSCOPICA
PROTEZAREA: GENUNCHI, SOLD

Dr. Cristina Daia

ARTROZA
VA MULTUMESC!

Dr. Cristina Daia