1

SARCINA NORMALA
DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN PRIMUL TRIMESTRU (SAPTAMANA 1- 20 )
I.ANAMNEZA
AMENOREEA = lipsa menstruatiei - are valoare la o femeie tanara ,

sanatoasa , normal menstruala

Ne intereseaza data ultimei menstruatii normale pentru a calcula
varsta gestationala si data probabila a nasterii
Dg.# al amenoreei : lactatia, menopauza, anemii severe,
casexia, boli consumptive grave , cauze locale (malformatii ,
sinechii, etc.)
Tulburari digestive :greata, varsaturi, sialoree, modificari ale
gustului si mirosului , pirozisul, constipatia
Tulburari urinare : polachiurie
Tulburari neuro-psihice :iritabilitate , emotivitate, dereglarea
orarului somn-veghe
Senzatia de gonflare generala si tensiune mamara
II.EXAMENUL CLINIC GENERAL
INSPECTIA vom cauta modificarile gravidice generale : masca de
sarcina, pigmentatia liniei albe, aparitia de varice sau hemoroizi,
cresterea in greutate, pigmentatia organelor genitale
-la ex.sanilor : hiperpigmentatia areolei mamare , apatritia
areolei secundare
PALPAREA ex.sanilor: glanda mamara marita de volum ,
turgescenta si dureroasa , la exprimarea mamelonului putandu-se
exterioriza uneori o picatura de colostru
- Palparea abdomenului : la sf.primului trim.se poate palpa
uterul suprasimfizar , la cateva laturi de deget si fundul
uterului la jumatatea distantei pubo-ombilicale
PERCUTIA SI ASCULTATIA nu furnizeaza date in primul trimestru
III.EXAMENUL LOCAL
CU VALVELE OGE hiperpigmentate ,pereti vaginali de culoare
violacee, turgescenti , uneori cu mici varicozitati; umectarea vaginului
este mai intensa; fanta vulvara este mai dehiscenta , cu orificiul vulvar
lax, ce permite introducerea cu usurinta a valvelor si a degetelor
examinatorului
TACTUL VAGINAL COMBINAT CU PALPAREA ABDOMINALA se
face in acelasi timp ; ne ofera elemente care se refera la :
Vulva si vagin supletea peretilor, hiperumectarea si catifelarea lor,
relatii asupra fundurilor de sac vaginale

Colul uterin este ramolit, inmuiat, de consistenta scazuta

,catifelat( la negravide , colul are consistenta varfului nasului si la
gravide are consistenta buzelor )
Istmul uterin este suplu, inmuiat, permitand apropierea degetului
intravaginal de cel transabdominal in timpul palparii si
hipermobilizarea corpului uterin fata de col
Corpul uterin forma devine globuloasa , umpland fundurile de sac
laterale ; consistenta scazuta , moale , chistica la sf.primului trim.;
elasticitate si contractii percepute prin modificarea consistentei sub
mana datorita reactivitatii crescute a miometrului gravid; in mod
normal, uterul nu este dureros la palpare si mobilizare
PRINCIPALELE SEMNE MATERNE DE SARCINA ( DE PROBABILITATE )
1.SEMNUL HEGAR = inmuierea istmului uterin
2.SEMNUL MC DONALD ( AL BALAMALEI ) = mobilitatea accentuata a
corpului uterin fata de istm/col
3.SEMNUL BUDIN NOBLE = umplerea fundurilor de sac vaginale de catre
corpul uterin globulos
4.SEMNUL BONNAIRE = consistenta pastoasa a corpului uterin care poate
fi deprimat digital cu usurinta
5.SEMNUL PISCACEK = dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in
care s-a nidat oul dand formei uterului aspect neregulat , cu un corn mai
mare si altul mai mic
6.SEMNUL HOLZAPFEL = datorita consistentei pastoase , uterul gravid
scapa cu greu din mana , fata de cel negravid care aluneca intre degete ca
samburele de cireasa
DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN TRIMESTRUL II ( SAPTAMANA 21-28 )
Se bazeaza mai putin pe modificarile organismului matern si mai mult pe
elementele furnizate de prezenta fatului in cavitatea uterina.
I.ANAMNEZA- va preciza o amenoree de peste 20 saptamani , cresterea
progresiva de volum a abdomenului si perceperea de catre gravida a
primelor miscari fetale
II.EXAMENUL CLINIC GENERAL
Inspectia ex.sanilor :hiperpigmentare areolara , schita de areola
secundara , retea venoasa vizibila
-ex.abdomenului marit de volum, depaseste putin
ombilicul,linia alba pigmentata,prezenta vergeturilor pe flancuri si coapse
-OGE-imbibitie edematoasa, culoare violacee
Palparea sanilor-picaturi de colostru

-abdomenului este ocupat de o formatiune globuloasa care

devine ovoida , contractila , remitenta , pastoasa ; la 24 saptamani ,
uterul are 20 cm , la 28 sapt.are 24 cm; uneori la palpare se percep
miscarile active ale fatului ; palparea profunda evidentiaza semnul
balotarii abdominale ( lichidul amniotic este in cantitate mare in
raport cu dimensiunile mici ale fatului si se deplaseaza in uter la
imprimarea unei miscari bruste )
Ascultatia batailor cordului fetal (BCF) este posibila din
saptamana a 21-a de sarcina ; se asculta cu stetoscopul obstetrical
monoauricular , sediul de ascultatie fiind variabil din cauza miscarilor
active ale fatului , mai frecvent auzindu-se periombilical ; frecventa
normala a BCF sunt 120-140/min..ritmice,grupate 2 cate 2 , cu prima
bataie puternica , intre ele existand o pauza mai scurta decat intre
fiecare grup de batai
III.EXAMENUL LOCAL
CU VALVELE mucoasa vaginala si exocervicala de coloratie
violacee, colul uterin cu orificiul extern punctiform sau in fanta
transversala , de obicei inchis , in aria sa aflandu-se dopul gelatinos
TACT VAGINAL COMBINAT CU PALPAREA ABDOMINALA col
moale si deplasat in sus iar prin fundurile de sac vaginale se pune in
evidenta semnul balotarii vaginale ;corpul uterin este marit de
volum pana in regiunea supraombilicala , contractil , pastos
DIAGNOSTICUL DE SARCINA IN TRIMESTRUL III ( SAPTAMANA 29-40 )
Este un dg.de certitudine furnizat de prezenta uterului gravid si a fatului in
cavitatea uterina.
I.ANAMNEZA- amenoree de peste 28 saptamani , marirea progresiva de
volum a abdomenului , prezenta miscarilor fetale
EX.CLINIC GENERAL are aceleasi modificari ca in trim.II
Palparea abdomenului
superficiala- formatiune ovoidala, contractila ,pastoasa , cu
axul mare longitudinal , IFU= 35-36 cm
profunda se incepe in regiunea hipogastrica si evidentiaza
polii fetali:in reg.hipogastrica se percepe o formatiune dura ,
rotunda, regulata = polul cefalic al fatului ; la fundul uterului o
formatiune inegala , neregulata, de consistenta inegala = polul
pelvin; intr-unul din flancuri se va palpa un plan dur , convex
care leaga cei 2 poli = spatele fetal; in flancul opus = partile
mici fetale

Ascultatia BCF are sediul maxinm la distantei dintre spina iliaca

antero-superioara si ombilic , de aceeasi parte cu spatele fetal
EX.LOCAL- se constata colul de consistenta moale in totalitate iar prin
fundurile de sac vaginale laterale se pune in evidenta prezentatia
AMNIOCENTEZA
Este o investigatie invaziva care se efectueaza la gravidele cu risc ( > 35
ani, cu imcompatibilitate de Rh, cu AHC de boli genetice , etc)pentru a
depista anumite infectii sau afectiuni genetice .Nu este o metoda de
screening adica nu se poate efectua la toate gravidele deoarece poate sa
creasca riscul de avort .
Utilitatea amniocentezei
Diagnosticarea unor afectiuni genetice grave precum sdr.Down
Stabilirea gradului de maturitate a plamanului viitorului nou-nascut
cand se suspicioneaza o nastere prematura de cauze diferite (plamanul
este unul din organele care se matureaza la sfarsitul gestatiei , inainte
de nastere , o nastere prematura putand determina complicatii
respiratorii grave )
Dg.unei infecti intrauterine care ar putea pune in pericol mama si
copilul
Detectarea unor anomalii date de incompatibilitatea de grup sau
Rh(mamele cu gr.sangvin diferit sau cu Rh diferit pot forma anticorpi
impotriva celulelor sangvine ale copilului care va determina anemie
hemolitica ( afectiune grava care poate influenta dezvoltarea normala
a copilului sau poate da anomalii neurologice )
Defecte genetice confirmate de amniocenteza
Anomalii cromozomiale :sdr.Down, sdr.Edwars, afectiuni grave
caracterizate prin malformatii ale membrelor si organelor , cu retard
mintal accentuat ;amniocenteza are specificitate de 95% in
dg.acestora
Afectiuni genetice precum: fibroza chistica ( boala care afecteaza
plamanul , pancreasul si gl.salivare ), siclemia (afectiune care
determina anemie grava ), boala TAY-SACHS (afectiune metabolica ),
boala Huntington (determina grave tulburari neurologice si retard
mintal ) - aceste afectiuni nu pot fi depistate de triplu test care se face
la sf.trim.I ci doar prin amniocenteza
Identificarea unor anomalii de tub neural precum spina bifida
(anomalii ale coloanei vertebrale ) sau anencefalia (dezvoltarea
minima a encefalului )

Doar 5% din gravidele cu risc au o anomalie de acest fel .Amniocenteza nu

identifica toate anomaliile congenitale, de ex. despicatura palatina.