Drept Constitutional

Regimul Juridic al Constitutiei

I. Aparitia Constitutiei

In orice tara, adoptarea unei constitutii trebuie vazuta ca un proces complex cu mari
semnificatii juridice, proces care are in vedere 3 mari elemente:
1) Initiativa adoptarii consitutiei
2) Organul competent sa adopte constitutia
3) Modurile de adoptare ale constitutiei
1) Initiativa adoptarii constitutiei de regula aceasta initiativa ar trebui sa apartina
intr-un stat organului suprem
De asemenea, un rol deosebit de important il are si initiativa populara
In unele constitutii se prevede in mod expres cine poate avea initiativa adoptarii
In alte constitutii, cum este cazul constituiei noastre, nu se prevede
2) Organul competent sa adopte constitutia
Pentru a raspunde intrebarii acesteia, s-a apelat la teoria puterii constituante.
Prin putere constituanta se intelege organul care, avand o anumita autoritate politica,
are dreptul sa adopte constitutia.
Puterea constituanta este de 2 feluri:
a) Putere constituanta originara care intervine atunci cand in tara nu exista nicio
constitutie in vigoare
- Este cazul in care se infiinteaza state noi sau au avut loc revolutii
b) Puterea constitutionala instituita prevazuta in constitutia in vigoare, ca avand
dreptul sa adopte constitutia
3) Modurile de adoptare a constitutiei
Modul de adoptare a unei constitutii difera de la o tara la alta in functie de
dezvoltarea sociala, economica, de ideologia dominanta si de raporturile sociale
In general s-au cunoscut urmatoarele moduri:
a) Constitutiile acordate acestea sunt constitutii care au fost adoptate de catre
monarh ca si conducator absolut, prin care acesta isi exercita puterea
- Constitutia acordata este considerata cea mai rudimentara. Ca exemplu avem
constitutia franceza din 1914 si consittutia Japoniei din 1889
b) Statutul sau constitutia plebiscitara o forma mai dezvoltata a constitutiilor
acordate
- Statutul este initiat de seful statului, dar este modificat de plebiscism. Corpul
electoral poate fi de acord sau nu cu statutul, dar nu poate propune amendamente
- Statutul a fost folosit pentru a se impune consitutii autoritare (ex.constitutia
regala din RO-1938)
c) Constitutia pact un contract intre rege si popor, poporul fiind reprezentat de
parlament
- Aceasta forma a fost folosita atuncit cand conjunctura a permis sa se impuna
sefului de stat anumite conditii (ex. constitutia RO 1866, 1923)
d) Constitutia conventie aceasta este opera unei adunari numita conventie
- Cuvantul conventie provine din SUA, constitutia SUA fiind opera unei adunari
numita conventie
- Franta a apelat la acest procedeu cand s-au adoptat constitutiile din 1791 1848
1873
e) Constitutia parlamentara
- Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, constitiile s-au adoptat de catre parlamente
(ex. constitutiile RO socialiste din 1948 1589, 1956)
f) Referendum considerata cea mai democratica modalitate de adoptare a
constitutiei

II.

Modificarea constitutiei

In principiu, dreptul de a modifica (revizui) consitutia ar trebui sa apartina aceluiasi

organ care a adoptat-o si dupa aceeasi procedura. Potrivit simetriei juridice, daca
1

revizuirea constitutiei se face dupa aceeasi procedura dupa care se modifica legile
obisnuite, suntem in prezenta unei constitutii simple. Daca este nevoie de o alta
procedura, ne aflam in fata unei constitutii rigide.
In ceea ce priveste initiativa modificarii constitutiei, unele constitutii prevad in mod
expres cine o poate avea, in timp ce altele nu prevad.
Constitutia Romaniei prevede in Articolul 150 ca revizuirea constitutiei poate fi
initiata de presedintele Romaniei la propunerea guvernului, de cel putin o patrime din
numarul deputatilor sau senatorilor, precum si de 500.000 de cetateni cu drept de vot.

III.

Abrogarea Constitutiei

IV.

Continutul normativ al constitutiei

Aceasta are loc atunci cand se adopta o noua constitutie

Poate fi expresa, atunci cand in noua constitutie se prevede in mod expres ca
vechea constitutie nu mai porduce efecte, sau poate fi tacita, adoptandu-se noua
constitutie in mod logic. Astfel, vechea constitutie nu mai poate produce efecte juridice,
pentru ca intr-o tara nu pot exista doua legi fundamentale.
In continutul constitutiei intra normele care se refera la:
Tipul si forma statului
Detinatorul puterii
Locul si rolul partidelor politice
Sistemul organelor statului
Drepturile, libertatile si indatoririle cetatenilor
Tehnica constitutionala
Constitutia Romaniei, este structurata pe titluri, capitole si cuprinde 156 de articole

V.

Suprematia constitutiei

VI.

Dezvoltarea constitutionala a Romaniei

Aceasta este o notiune complexa si are in vedere pozitia pe care o ocupa

constitutia nu numai in sistemul de drept, ci si in sistemul politico-social
Constitutia este in varful tuturor actelor normative, aceasta insemnand ca toate
celelalte acte normative trebuie sa fie conforme cu aceasta
Pentru a fi respectata aceasta suprematie a constitutiei, s-a instituit un control de
constitutionalitate a legilor, adica, un control de verificare a conformitatii legilor cu
constitutia
Constitutia Romana de la 1866
In februarie 1866, Cuza a fost obligat sa abdice, iar pe tronul tarii a fost adus un
principe strain. Dupa modelul constitutiei belgiene de la 1831, constitutia din 1866 a
stabilit principii si norme caracteristice unui stat burghez.
S-a prevazut ca puterea legiuitoare se exercita in mod colectiv de catre rege si
adunarea deputatilor care era aleasa pe sistemul colegiilor de avere, puterea executiva
apartinand domnitorului. S-a prevazut regula monarhiei straine.
Domnitorul avea initiativa legislativa, promulga legile, convoca si dizolva
parlamentul, numea si revoca ministri
Constitutia din 1923
Aceasta constitutie este proiectul partidului liberal, proclamand drepturi egale
pentru toti
Puterea legislativa se exercita de catre rege si reprezentanta nationala care era
formata din doua camere: adunarea camerelor deputatilor si senat.
Puterea executiva apartinea regelui si o exercita prin guvern
Constitutia din 1938
Conditiile existente in 1938 i-au permis lui Carol al doilea sa instaureze dictatura
personala, juridic consacrand aceasta dictatura printr-o noua constitutie
Dispozitiile constitutionale exprima tendinta de restrangere a drepturilor si
libertatilor cetatenesti
Constitutia consacra puterile statului in mainile regelui. El putea emite decrete sub
forma de lege in orice domeniu.
2

 In 1940, regele este obligat sa abdice in favoarea fiului sau, constitutia fiind
suspendata. Se reduc puterile regale, iar presedintele consiliului de ministri este investit
cu puteri depline.
In 1944 din cauza imposibilitatii adoptarii unei noi constitutii, s-a repus in vigoare
constitutia din 1923 cu unele modificari, adaugandu-se acte cu caracter constitutional.
S-a adoptat Legea 363 din decembrie 1947 prin care s-a abolit monarhia si s-a
proclamat republica Romania.

Constitutiile socialiste:

Constitutia din 1948

Stabileste ca intreaga putere apartine poporului
Mijloacele de productie apartin statului ca bunuri a intregului popor
Aceasta constitutie a creat cadrul juridic pentru viitoarele nationalizari
In aceasta constitutie este principiul planificarii economiei nationale si principiul
egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor fara deosebire de sex, nationalitate, religie sau
grad de cultura
Constitutia din 1952
Aceasta constitutie mentine principiile prevazute in constitutia din `48. Cat
priveste organele statului, este prevazuta Marea Adunare si Sfaturile Populare alese prin
vot universal direct si secret
Aparatul de stat este construit pe principiul centralismului. Aceasta consideratie
desfiinteaza pluralismul politic si stabileste rolul de forta politica conducatoare, a unui
singur partid politic.
Constitutia din 1965
Aceasta consitutie mentine, de asemenea, partidul unic
Imparte organele statului in 4 categorii:
1) Organele puterii de stat: Marea Adunare Nationala, Consiliul de Stat, Presedintele,
Consilile
2) Organele administrative de stat: Consiliul de Ministri, Ministerele, Comitetele si
Birourile Executive ale Consiliilor Populare
Tribunalul Suprem
Tribunalele
3) Organele Judecatoresti
Judetene
Judecatoriile
Tribunalele
Militare

Dreptul subiectiv da posibilitatea unui subiect de drept sau unei persoane (fizica,
juridica) de a cere altei persoane un anumit comportament prescris expres de lege.
ex. dreptul de proprietate, dreptul de autor, dreptul la sanatate
Dreptul obiectiv reglementeaza raporturile sociale conduite
Dreptul obiectiv se desparte in 2 categorii: -public (tine de stat) si reglementeaza modul
de functionare a
Statului
- privat reglementeaza drepturile si obligatiile
persoanei fizice si juridice private
Constitutia este legea fundamentala a unui stat in raport cu toate celelalte legi
Atat legile organice cat si ordinare trebuie sa contribuie constitutiei.
Constitutia
Legile organice (art. 72 din
constitutie)
Legile ordinare => emise de
parlament
Ordonantele guvernului
Hotararile guvernului
Actele administratiei publice
Articolul 1: Romania este un stat, fiind compus din:
Cetateni
Straini
Apatrizi (nu au nici o nationalitate)
Suveranitatea este puterea absoluta, care apartine poporului, care o exercita prin
alesii sai, numiti parlamentari, senatori si deputati.
Stat national apartine cetatenilor, are identitate nationala.
Stat suveran se refera la faptul ca statul este pe deplin independent si se bucura
de toate drepturile.
Stat independent il face pe om liber, independent ca teritoriu, are moneda
proprie, un singur parlament
Stat unitar vizeaza teritoriul, dar se mai refera si la structura de stat, adica modul
de organizare a puterii in raport cu teritoriul statului.
Din punct de vedere structural, statele pot fi de 2 feluri: - state unitare (state simple)
-state compuse (statele federale)
Indivizibil care nu poate fi impartit, nu poate fi sub stapanirea altor state (se
refera la toate cele 3 elemente ale statului: teritoriu, populatie, suveranitate)
Alineatul 2.
Forma de guvernamant republica
Priveste doua aspecte : a) organizarea statala
b) organizarea politica
Obs. Presedintele este ales de popor => republica prezidentiala. Daca presedintele
era ales de parlament = > republica parlamentara.
Constitutionala (cand seful
statului este monarhul care
Monarhia este de doua feluri:
detine puteri limitate)
Puterea executiva apartine
si guvernului
Monarhul este impartial din primului
punct deministru
vedere politic
si nu se implica in politica
statului (ex. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Spania)
Puterea absoluta monarhul detine puterea absoluta in stat, parlamentul, daca
exista, avand un rol decorativ, puterea executiva apartinand tot regelui (ex. Vaticanul)
Republica poate fi prezidentiala (SUA) presedintele statului indeplineste si
functia de prim-ministru si este controlat de parlament (ex. Romania, Franta)
Alineatul 3.
Statul de drept este garantul libertatilor si drepturilor individuale
Statul asigura securitatea interna si externa a cetatenilor sai
Domnia dreptului este evidenta
4

Stat democratic regimul politic este unui democratic, autoritatea publica

intemeiandu-se pe vointa poporului exprimata prin alegeri libere.
Mai implica si proclamarea si garantarea libertatilor publice
Statul social statul participa la realizarea binelui comun cand il protejeaza pe cel
slab, dezavantajat, sprijina economia, asigura functionarea serviciilor publice.
Articolul 2:
Instantele: -Judecatoria
- Tribunalul
- Curtea de apel
- Inalta Curte de Casatie si Justitie
- CEDO
Suveranitate = puterea politica detinuta de popor. Vointa colectiva a poporului se
afla la temelia suveranitatii acesteia, in timp ce puterea de stat reprezinta institutiile
suveranitatii poporului
In virtutea suveranitatii poporul este indreptatit sa ia orice decizie sa determine
natura regimului politic, forma de guvernamant, structura de stat, ca autoritate
suprema, puterea politica nu depinde de nici o alta putere.
Referendum = consultarea poporului. Daca nu ar exista alegeri, organele
reprezentative nu ar mai fi ale poporului. Intotdeauna intr-o societate democratica,
statul iese din urne.
Articolul 3:
Teritoriul inalienabil care potrivit legii, nu poate fi instrainat, vandut, cedat,
cesionat sau colonizat, iar apararea sa reprezinta o problema de interes national
impotriva oricarei agresiuni, indiferent de unde ar veni.
Recunoasterea unei frontiere inseamna respectarea integritatii teritoriale si
suverane a teritoriului respectiv.
Colonizarea populatiilor straine este interzisa de la constitutia din 1923, care
interzicea colonizarea pe teritoriul national a populatiilor straine.
Articolul 4:
Unitatea poporului
Fundamentele statului:
Solidaritatea cetatenilor (un
principiu de baza a democratiei
Solidaritatea presupune legatura de interese si comuniune intre membrii unei
societati indiferent de natura relatiilor ce ii diferentiaza. Presupune loialitate, atat in
relatiile dintre autoritatile publice, cat si cetateni.
Patria comuna si indivizibila
Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor in care sunt
interzise orice forma de discriminare pe criterii de rasa, nationalitate, origine etnica,
religie, opinie, apartenenta politica, avere, origine sociala.

Principiul Separarii Puterilor in Stat

Problema puterilor in stat a fost cercetata pentru prima data de filozoful si juristul
englez G. Locke. 1632-1704, el a dat prima formulare acestei doctrin,e atribuindu-i
valoare de principiu, sustinand ca in stat exista trei puteri: 1. Puterea legislativa
2. Puterea Executiva
3. Puterea Federativa
In conceptia lui Locke, puterea legislativa trebuia sa apartina parlamentului si era
considerata puterea suprema, deoarece edicta legi, adica reguli de conduita general
obligatorie.
Puterea executiva era limitata la aplicarea legilor si la rezolvarea unor cazuri ce nu
erau prevazute in lege, urmand ca acestea sa fie incredintate monarhului.
Puterea federativa era incredintata tot regelui si avea in competenta sa dreptul de a
declara razboi, de a face pace si de a incheia tratate.
Ideile lui Locke au fost sursa din care s-a inspirat Choise de Secondat Baron de
Montesquieu (1629-1765), atunci cand a reluat problema separarii puterilor in stat,
dandu-i o forma noua. Dupa Montesquieu, orice stat are 3 puteri: 1. Legiuitoare
2. Executiva
3. Judecatoreasca
Aceste puteri trebuie sa fie atribuite unor organe separate si independente unele de
celelalte, pentru ca, spunea Montesquieu: Orice om care are o putere este inclinat sa
abuzeze de ea. Astfel, pentru a nu se abuza de ea, puterea publica trebuia sa fie
divizata intre mai multe puteri, astfel incat o putere sa se opuna celeilalte, formand un
echilibru de puteri. Teoria separarii puterilor aparea in aceste conditii ca expresie a
luptei pentru putere intre monarh, aristocratie si burghezie. Ea urmarea inlaturarea
despotismului si echilibrul fortelor sociale in lupta.
Din punct de vedere istoric, principiul separarii puterilor in stat se infatisa ca principiu
al suveranitatii nationale, iar din punct de vedere politic, el a fost considerat ca
generator de libertati politice. Cea dintai aplicatie practica a acestui principiu a fost
realizata de statele americane in sec. al XVIII-lea, iar mai tarziu franta il introducea in
declaratia drepturilor omului.
In tara noastra, acesta a fost adoptat in urma conventiei de la Paris din 1858 si a fost
mentinut in constitutia din 1866-1923. Astfel, toate aceste constitutii au plecat de la
premiza ca functiile statului se impart in:
Functia legislativa activa a statului care are ca obiect stabilirea de norme
generale de conduita umana obligatorii si de aplicare repetata
Functia executiva care asigura bunul mers al vietii publice prin organizarea
aplicarii legilor si prin punerea lor in executare in cazuri concrete cu posibilitatea de a
se recurge la nevoie la forta coercitiva a statului
Functia judecatoreasca activitatea de pedepsire a infractiunilor si de solutionare
cu putere de adevar legal al litigiilor juridice.
Aceste functii ale statului sunt incredintate unor organe distincte si independente
unele fata de celelalte, in sensul ca fiecare actioneaza fara vreun amestec din partea
unui alt organ de stat.
Regimul Prezidential -> ex. SUA:
Aici presedintele are drept de veto administrativ (dreptul de a respinge intrarea in
vigoare a unei legi adoptate de congres). Acest drept de veto nu mai opereaza in cazul
in care congresul adopta ulterior legea cu o majoritate de 2/3.
Dreptul presedintelui de a adresa congresului mesaje in scopul de a redomanda
sa fie examinata orice masura utila pentru stat
Congresul voteaza bugetul fara de care activitatea executivului este paralizata
Numirea ministrilor si a altor categorii de functii ale statului se face cu acordul si
consimtamantul senatului
Regimul parlamentar:
Puterea executiva are o puternica arma impotriva puterii legislativa prin dreptul
presedintelui de a dizolva parlamentul. Astfel, parlamentul ar putea fi obligat sa ia
unele decizii, masuri dorite de executiv
6

 Pe de alta parte, parlamentul poate sa provoace demiterea Guvernantului printrun act de neincredere
In aceste regimuri, puterea executiva este formata din seful statului, care nu
raspunde politic in fata parlamentului si consiliul de ministri, care raspunde in fata
parlamentului atat pentru actele sale cat si pentru actele presedintelui care pentru a fi
valabile trebuie sa fie contrasemnate de catre un ministru.
Regimul semi-prezidential -> ex. Franta
Exista, ca si in regimurile parlamentare, un executiv bifurcat, format din
presedinte si consiliul de guvern
Presedintele poate sa provoace dizolvarea parlamentului, iar parlamentul poate
sa provoace suspendarea presedintelui si demisia guvernului
Regimul semi-prezidential al Frantei se diferentiaza prin faptul ca atribuie
presedintelui unele puteri cum ar fi: unele acte ale sale nu trebuie contrasemnate de
catre un ministru, ele trebuind sa fie emise doar in conditiile prevazute de constitutie.
Presedintele ii numeste si ii revoca pe ministri la propunerea primului ministru, si
nu la libera lui alegere
Semnarea de catre presedinte a ordonantelor si decretelor se face pe baza
hotararilor consiliului de ministri pe care il prezideaza.

Specificul Romaniei in ceea ce priveste principiul separarii

puterilor in stat
Raporturile parlamentului executiv presupun implicarea legislativului in activitatea
executivului: presedinte, guvern.

I.

Implicarea legislativului in activitatea presedintului:

II.

Implicarea executivului in activitatea legislativului

Parlamentul primeste juramantul presedintelui

Poate prelungi mandatul presedintelui in caz de razboi sau catastrofa
Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a presedintelui pentru inalta
tradare
Pralamentul asculta mesajele presedintelui
Parlamentul ratifica tratatele internationale semnate de presedinte
Parlamentul aproba declararea starii de imobilizare partia si generala a fortelor
armate
Parlamentul incuviinteaza instruirea starii de asediu si starea de urgenta
Parlamentul il poate suspenda pe presedinte din functie in cazul savarsirii unor
incalcari a constitutiei
In raport cu guvernul, parlamentul:
Acorda votul de incredere guvernului, programului
Retrage increderea acordata guvernului
Poate cere informatii si documente de la guvern
Prin intermediul parlamentului se pot adresa intrebari si interpretari
Poate cere urmarirea penala a membrilor guvernului pentru fapte savarsite in
exercitiul functiei lor; stabileste prin lege cazurile de raspundere juridica si pedepsele
aplicabile membrilor guvernului
Abiliteaza guvernul in a emite ordonante in domenii in care nu fac obiectul legilor
organice
a) Presedintele Romaniei
Promulga legile (le da putere de a fi aplicate), putand cere reexaminare legilor
doar o data
Poate dizolva parlamentul
b) Guvernul
Are initiativa legislativa
Poate solicita adoptarea cu procedura de urgenta a proiectelor si propunerilor
legislative
7

 Isi poate angaja raspunderea in fata parlamentului asupra unei legi, unui program
Guvernul poate fi abilitat sa emita ordonante in domenii care nu fac obiectul
normelor organice

III.

Raporturile dintre legislativ si puterea judecatoreasca

Implica in primul rand principiul independentei judecatorilor si a supunerii lor

numai legii
Interventia in sfera justitiei a celorlalte autoritati ale statului contravine principiul
separarii puterilor in stat

Cetatenia Romana
Primul document care a folosit notiunea de cetatenie a fost declaratia Franceza din
1789. Notiunea de cetatenie in dreptul constitutional are 2 acceptiuni.
Intr-o accepsiune se desemneaza o institutie juridica, adica o grupare de norme
juridice care reglementeaza un anumit domeniu.
A doua acceptiune o reprezinta notiunea de cetatenie care desemneaza conditia
juridica creata persoanelor care au calitatea de cetatean. Aceasta institutie este
reglementata in constitutie si in legea cetateniei Romane nr. 21/1981 cu modificari.
In lege, cetatenia romana este definita ca fiind legatura si apartenenta unei persoane
fizice la statul roman.

Principiile cetateniei romane:

Numai cetatenii romani se bucura de toate drepturile prevazute in Constitutie si legi

Dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentantei nationale. Precizam
ca acestea sunt drepturi politice prin care se exprima si se exercita puterea statala, si
ca urmare, numai cetatenii romani se pot bucura de ele.
Dreptul de a domicilia pe teritoriul romaniei si a se deplasa nestanjenit pe acest
teritoriu
Dreptul de a fi proptietar de terenuri in Romania
Dreptul de a ocupa o functie sau demnitate politica
Dreptul de a nu fi extradat sau expulzat din Romania
Constitutia revizuita prevede ca cetatenii romani pot fi extradati, dar numai in baza
unei conventii internationale si numai pe baza de reciprocitate.
Dreptul de a fi protejat diplomatic atunci cand se afla in strainatate
Numai cetatenii romani trebuie sa-si indeplineasca obligatiile prevazute in Constitutie
si legi.
Cetatenii romani sunt egali in drepturi si in indatoriri fara deosebire de rasa,
nationalitte, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica si indiferent
de modul in care au dobandit cetatenia.
Cetatenia este exclusiv o problema de stat.
Casatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotilor
Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.

Modurile de dobandire a ceteniei romane:

In lume se cunosc doua principii de dobandire a unei cetatenii:

1) Dreptul sangelui
2) Dreptul locului
Potrivit lui Jus sanguinis (dreptul sangelui): copilul devine cetateanul unui stat daca
se naste din parinti care amandoi sau numai unul are catenia statului respectiv.
Potrivit lui Jus loci (dreptul locului): copilul devine cetateanul unui stat daca se naste
pe teritoriul acelui stat. Fiecare tara isi stabileste ce principiu aplica in functie de
interesul pe care il are. In tara noastra se aplica principiul Jus sanguinis.
In lege se prevede ca este cetatean roman daca se naste din parinti cetateni romani.
De asemenea, este cetatean roman cel nascut pe teritoriul statului roman doar daca
numai 1 dintre parinti este cetatean roman, precum si cel care s-a nascut in strainatate
si ambii parinti sau numai 1 are cetatenie romana.
Cetatenia romana se mai poate obtine si prin adoptie. Copilul cetatean strain
sau fara cetatenie, apatrid, dobandeste cetatenia romana daca adoptatorii sunt
cetateni romani.
Daca copilul a implinit 14 ani, este necesar consimtamantul acestuia
Cetatenia romana mai poate fi dobandita si la cerere. Cetateanul strain sau
apatridul poate dobandi la cerere cetatenia romana daca indeplineste urmatoarele
conditii:
S-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei
Daca nu s-a nascut pe acest teritoriu, trebuie sa domicilieze de cel putin 8 ani,
sau 5 ani daca este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman.
9

Aceste termene se pot reduce la jumatate daca solicitantul este recunoscut la nivel
international, daca este cetatean al unui stat membru al UE, sau daca a investit in
Romania peste 5 milioane de euro.
Trebuie sa dovedeasca prin comportament loialitate fata de statul Roman si sa nu
intreprinda actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale
Sa aiba 18 ani impliniti
Sa aiba in Romania mijloace legale pentru a obtine o existenta decenta
Sa fie cunoscut cu o buna comportare
Sa cunoasca limba Romana
Sa aiba notiuni elementare de cultura romana
Sa cunoasca prevederile Constitutiei si Imnul National

Redobandirea

Cetatenia Romana se poate acorda si persoanelor care au pierdut cetatenia Romana,

precum si descendentilor lor pana in gradul II, daca solicita redobandirea cu pastrarea
cetateniei Romane. In ceea ce priveste domiciliul, fie stabilirea domiciliului in tara, fie
mentinerea domiciliului in state.
Parintii hotarasc cu privire la cetatenia copiilor minori. Daca copilul a implinit 14 ani,
pentru a redobandi cetatenia Romana este nevoie si de consimtamantul acestuia. Daca
exista neintelegeri intre parinti, hotaraste instanta de judecata.

Procedura acordarii cetateniei romane

Cererile de acordare sau de redobandire a cetateniei romane se aproba de catre

ministrul justitiei prin ordin si pe baza propunerilor facute de comisia pentru cetatenie.
Aceasta comisie functioneaza in cadrul ministerului justitiei si este fara personalitate
juridica.
Cererea insotita de toate actele necesare se depune la aceasta comisie personal, sau
in cazuri justificate prin mandatar cu procura speciala si autentica. Solicitantii care
locuiesc in strainatate pot sa depuna cererea si documentatia aferenta la misiunile
diplomatice ale Romaniei din tarile respective, care trebuie sa le inainteze deindata
comisiei pentru catatenie.
Aceasta comisie intr-un raport care trebuie motivat, trebuie sa specifice daca sunt
sau nu indeplinite sau nu conditiile de lege.
Daca se respinge cererea, o noua cerere poate fi despusa doar dupa un an. Ordinul
ministrului de acordare sau de redobandire a cetateniei romane se publica in monitorul
oficial al Romaniei.
Ordinul de respingere a cererii se comunica solicitantului. Acest ordin poate fi atacat
la instanta de contencios administrativ in terment de 15 zile. In termen de 3 luni de la
publicarea ordinului in monitorul oficial, persoanele carora li se acorda cetatenia
romana trebuie sa depuna juramantul de credinta fata de Romania.
Acel juramant se depune in liniste solemna in fata ministrului justitiei sau a
secretarului de stat delegat. Subliniem ca depunerea juramantului produce efecte
juridice, respectiv, se considera ca cetatenia romana a fost dobandita la data depunerii
juramantului.
Daca juramantul nu se depune din motive imputabile persoanei, atunci ordinul prin
care s-a acordat cetatenia isi inceteaza efectele.

Pierderea cetateniei romane

Retragerea cetateniei romane

Cetatenia romana se poate retrage personei, care, aflata in strainatate

savarsestefapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului Roman.
Se retrage persoanei, care, aflata in straintatate se inroleaza in fortele armate
ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice.
Cetatenia romana se retrage persoanei care a obtinut-o in mod fraudulos
Cetatenia romana se poate retrage persoanei care este cunoscuta ca are
legatura cu grupuri teroriste sau ca a savarsit fapte care pun in pericol siguranta
nationala.
10

Subliniem ca nu se poate retrage cetatenia romana persoanei care a

dobandit-o prin nastere. Nu se retrage cetatenia romana decat persoanelor
aflate in afara granitelor Romaniei (cu exceptia dobandirii frauduloase).

Aprobarea renuntarii la cetatenia romana

Pentru motive temeinice se poate aproba renuntarea, raca persoana a implinit 18 ani
si mai implineste urmatoarele conditii:
1. Sa nu fie urmarita penal, sau sa aiba de executat o pedeapsa penala
2. Sa nu aiba debite fata de stat, persoane fizice sau juridice din tara
3. Daca nu a dobandit o alta cetatenie sa existe asigurarea ca o va dobandi
Daca o persoana pierde cetatenia prin renuntare, aceasta nu produce efecte asupra
cetateniei sotului sau copilului minor.
Daca ambii parinti renunta la cetatenia romana, iar copilul minor este cu ei in
strainatate, sau paraseste tara odata cu ei si minorul pierde cetatenia odata cu parintii.

Adoptia

Copilul minor cetatean roman adoptat de un cetatean strain pierde cetatenia romana
daca dobandeste cetatenia acestuia. Daca se anuleaza adoptia, se considera ca
niciodata copilul nu a pierdut cetatenia RO.
In situatia copilului gasit pe teritoriul Romaniei, acesta isi va pierde cetatenia romana
daca, pana la varsta de 18 ani i s-a stabilit legatura de rudenie fata de ambii parinti, cu
conditia ca acestia sa fie straini.
Cetatenia romana se pierde si in cazul in care legatura de rudenie s-a stabilit numai
fata de un parinte, cetatean strain, celalalt parinte ramamand necunoscut.

Procedura aprobarii renuntarii la cetatenia romana si retragerii

cetateniei romane
Cererea de renuntare la cetatenia romana insotita de actele necesare se depun la
comisia de cetatenie sau la misiunile diplomatice ale Romaniei din tara unde solicitantul
isi are domiciliul sau resedinta.
Daca lipsesc documente, se solicita completarea dosarului. Daca in termen de 6 luni
nu se completeaza dosarul, cererea se respinge ca nefiind sustinuta. Daca dosarul este
complet, se publica un extras din cerere in Monitorul Oficial al Romaniei partea a treia,
pe cheltuiala solicitantului. De asemenea, comisia solicita relatii de la autoritati pentru a
verifica daca sunt indeplinite toate conditiile. Pe baza raportului facut de comisie,
ministrul justitiei aproba sau respinge prin ordin. (pag. 9, al. 7) - Ordinul de respingere
se comunica solicitantului si poate fi atacat in terment de 15 zile de la comunicare la
instanta de contencios administrativ.
La data publicarii renuntarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I a ordinului de
aprobare, se considera ca s-a pierdut cetatenia Romana.
In ceea ce priveste retragerea cetateniei, orice autoritate sau persoana care are
cunostinta de vreun motiv pentru retragerea cetateniei, poate sa sesizeze comisia in
scris cu obligatia de a dovedi motivul.
Comisia verifica conditiile care trebuie indeplinite pentru retragerea cetateniei si
intocmeste un raport prin care face propunerea de respingere a sesizarii sau de a
probare a retragerii cetateniei.
Pe baza raportului, ministrul justitiei hotaraste prin ordin care poate fi atacat la
instanta de contencios administrativ.

Dovada cetateniei romane

Se face cu cartea de identitate sau cu pasaportul
In cazul copiilor sub 14 ani, dovada se face cu certificatul de nastere, in acest
caz, insotit de un act al parintilor

Cetatenia de onoare
Parlamentul Roman, la propunerea guvernului, poate acorda cetatenia de onoare
unor cetateni straini pentru serviciile deosebite aduse tarii noastre.
Persoanele care dobandesc o asemenea cetatenie se bucura de toate drepturile pe
care le au cetatenii Romani, cu exceptia dreptului de a: alege, a fi ales, a ocupa o
functie publica.
11

Cetatenia UE
Statele membre ale UE: Romania, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Polonia,
Luxemburg, Italia, Spania, Franta, Portugalia, Olanda, Germania, Grecia, Cipru, Austria,
Belgia, Regatul Unit, Irlanda, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovenia,
Suedia, Finlanda.
Nu exista limba oficiala a UE. Exista 27 de limbi, exact cate tari sunt membre.
Imnul UE Oda Bucuriei
Ziua Europei 9 Mai
Steagul UE 12 stelute
Sunt 25 de state in spatiul Schengen (=desfiintarea granitelor)
Constitutia Europeana = Tratatul de Constituire a Comunitatii Europene
Principiile care stau la baza cetateniei europene:
Principiul libertatii
Principiul democratiei
Principiul respectarii drepturilor si libertatilor
Principiul statului de drept

Drepturile cetatenilor statelor membre UE:

Libera circulatie in UE
Dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European si in cadrul alegerilor
locale in statul de resedinta membru UE in aceleasi conditii cu cetatenii statului
respectiv
Dreptul de proprietate asupra terenului
Dreptul de sejur
Dreptul la munca
Dreptul la studiu
Obs. Pentru un sejur mai lung de 3 luni este necesar un certificat de sejur.

Conditii:
- Sa fii angajat sau sa desfasori o activitate independenta
- Un contract de inchiriere
- Sa fii student sau sa fii inscris intr-o institutie de invatamant sau instruire + o

asigurare medicala + o declaratie catre autoritatile statului de rezidenta, pentru a-i

asigura ca nu devii o povara pentru serviciile sociale
- Sa ai suficiente resurse financiare + asigurare medicala pentru a nu deveni o
povara pentru statul de rezidenta
- Sa fii un membru al familiei unui cetatean european chiar daca nu ai cetatenia
unui stat membru si calatoresti impreuna cu acesta in conditiile de mai sus
Cetatenii UE obtin drept de rezidenta permanenta pe teritoriul unui stat membru
dupa 5 ani
Dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat care nu este membru UE de protectie
consulara sau diplomatica a unui stat membru in cazul in care tara in care acesta este
cetatean nu are reprezentanta diplomatica in statul tert
Dreptul de petitionare in fata Parlamentului European
Dreptul de a se adresa mediatorului european
Dreptul de a se adresa institutiilor europene intr-o limba oficiala si de a primi
raspuns in aceeasi limba
Dreptul de nediscriminare pe baza de nationalitate, sex, rasa, religie, dizabilitate,
varsta, orientare sexuala intre cetatenii UE
Dreptul de acces egal la functiile publice comunitare
Drepturi civile, sociale, drepturile omului, economice, dreptul procedurii juridice

12