titorii comenteaza viata. Solul papal si solii venetieni care viziteaza Tara Mol dovei creeaza romanul epocii. Cand autorul intreprinde panorama vietii sociale, personajul colectiv devine narator: "Noi razesii, mai ales noi razesii din Tarade-Sus, suntem barbati care nu ne spariem cu usurinta de unii si de altii". Cele doua personaje fundamentale ale epopeii sunt Stefan cel Mare si Ionut Jder. Stefan cel Mare este un personaj istoric, este domnitorul, dar este urmarit si in momente comune tuturor oamenilor, este umanizat. Portretul sau urmareste lin ia inaugurata de Grigore Ureche: Se vorbeste prin sate despre maria-sa ca-i un om nu prea mare de stat, insa groaznic cand isi incrunta spranceana". Stefan cel M are este un om al Renasterii, un umanist. De multe ori, postura sa de personaj a bsent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. Infaptuieste ord inea in planul uman ("Razboiul meu... Il am cu aceasta tara fara randuiala"), da r si la nivel cosmic: "De cand acea putere se asezase asupra Moldovei, parea ca s-au schimbat si stihiile". Are calitate de mag, de invatat, dar are si atribute le eroului, pentru ca transmite un sens universului. Este un personaj justitiar, instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. Dintre diversele situati i in care e prezentat, definitoriu apare episodul luptei de la Vaslui, aceasta d evenind simbol al tuturor razboaielor sale, al epopeii Moldovei timpului sau, al conducatorului de osti - Stefan, el insusi erou de epopee. Ionut Jder este eroul aventuros al epopeii, fiind in buna masura un personaj pic aro, prezentat in mers, cinetic. Mobilitatea sa se verifica mai ales in situatii dificile. Cand ucenicia sa ia sfarsit, dupa ce se initiaza in tainele vietii si ale societatii, Ionut ocupa un loc in ierarhia sociala si in cea familiala. Bat alia de la Vaslui, unde Ionut se remarca, ii certifica inca o data vitejia, inte lepciunea, barbatia si devotamentul pentru domn si tara.
Figura lui Stefan cel Mare din romanul Fratii Jderi
Fara a fi personajul principal al romanului, fara a fi direct implicat on actiun e, figura lui Stefan domina ontreaga desfasurare epica, fiind o prezenta continu a nu numai prin vorbele si faptele sale, ci mai ales prin ceea ce spun si gwndes c despre el supusii sai. Portretul lui Stefan este complex: Stefan apare on mai multe ipostaze: domn om politic bun diplomat om al Renasterii titor si iubitor de cultura Portretul fizic este concis, alcatuit din trasaturi esentiale, care sugereaza ca litati morale. Portretul realizat de Sadoveanu aminteste de portretul cronicarul ui Grigire Ureche: Voda Stefan, calcwnd atunci on al patruzecelea an al vwrstei, avea obrazul ars proaspat de vwntul de primavara. Se purta ras, cu mustata usor caruntita. Avea o puternica strwngere a buzelor si o privire verde, taioasa. De si scund de statura, cei dinaintea sa, opriti la zece pasi, pareau ca se uita la el de jos on sus... Se vorbeste prin sate despre Maria sa ca-i om nu prea mare de stat, onsa groaznic cwnd osi oncrunta sprwnceana. Obrazul ars de vwntul de primavara: neodihna, agitatia permanenta a domnitorului pentru treburile tarii. Mustata usor caruntita: numeroasele griji si framwntari ale domnitorului O puternica stringere a buzelor: un carecter puternic de barbat, hotaritor
O privire verde, taioasa: capacitatea de a patrunde on esenta lucrurilor, si on
Procesul de Desnaționalizare Și de Rusificare Forțată A Basarabiei Promovat de Țarism A Întimpinat o Rezistența Puternica Din Partea Populației Locale Majoritare