Standard german pentru pamanturi: metode si aparate de incercare DIN 18 134 Incercarea cu placa statica 1. Scopul si aplicarea Acest standard se aplica lucrarilor de terasamente si fundatii, constructii de drumuri si piste aeroportuare. Aceasta metoda se foloseste pentru a determina gradul de compacatare Ja pamanturi si pentru a stabili principiile de proiectare pentru suprafetele de drumuri, piste aeroportuare si fundatii, Scopul incerearii cu placa este de a determina curbele de tasare care se folosese pentru @ pul uncercari) Gy placa este de analiza deformabilitatca st capacitatea portanta a pamantului. Modulul de deformatie Ev si modulut de reactie al fundatiei k se pot calcula pe baza curbelor de tasare sub incarcare. 2. Termeni 2.1 Incerearea cu placa Prin metoda de incercare cu placa statica, pamantul se incarca si se descarca treptat cu ajutorul unei placi circulare si al unui dispozitiv de incarcare. Media eforterilor normale Gp sub placa si tasarile asociate fiecarei trepte de incarcare sunt prezentate sub forma unei diagrame in formularul pentru curba de tasare sub incarcare 2.2 Modulul de deformatie Modulul de deformatie Ev este un parmetru care descrie deformabilitatea pamantuiui, Acesta se calculeaza cu ajutorul curbelor obtinute pentru tasarea initiala si repetata la incarcare derivata din inclinatia secantei dintre punctele 0.3 x Ginx Si 0.7 Gimax in functie de ecuatia de mai jos: Ey 1,6-1- Aglas (veri Sectiunea 7.2) 2.3 Modulul de reactie a fundatiei k. “Modului de reactie a Tundatiei & = Ao/As este un parametru care descrie deformabilitatea pamantulu. Acesta se determina pe baza tasarii sub incarcare derivata din inc: initiala a pamantului (vezi Sectiunea 7.3). Fea, 3. Recomandare Se recomanda o placa statica cu diametrul de 300mm: Incercare conform cu DIN 18 134-300 4. Aparatura 4.1 Sumar Pentru efectuarea inceracarii cu placa statica este neceasara urmatoarea aparatura: ~ Suprafata de incarcare (contragreutate)~ Aparat de incarcare pentru placa, compus din: placa de incarcare, dispozitiv de incarcare cu pompa hidraulica, piston hidraulic si cordon de inalta presiune ~_Senzori pentru forta si dispozitive de masurare a pozitionarii verticale a placti pe suprafata de incarcare. ~ Calculator de buzunar cu program de caleul compensatoriu folosind un polinom de ordnul 2, 4.2 Suprafata de incarcare Pentru efectuarea incercarii cu placa statica este nevoie de o suprafata de incarcare Incarcarea efectiva a platformei de incarcare trebuie sa fie cu cel putin 10 KN mai mare decat incarcarea maxima ceruta pentru incercare. Fortele corespunzatoare se pot aplica pe Suprafata de incarcare cu un camion incarcat, un trier sa 0 platforma fixa. 4.3 Placa de incarcare Clasa minima a otelului din placa trebuie sa fie de ST52.0, iar partea inferioara trebuie sa fie plata. Un boloboc (nivel 30min) care sa poata fi pus la nivelul placii de incarcare cu o iclinatie de 7 grade se instaleaza deasupra palcii, Placa de incarcare trebuie sa manere. a dows a) Placi de incarcare cu diametrul de 300mm Placile de incarcare cu diametrul de 300mm trebuie sa aiba o grosime de minimum 25mm. Daca placa de incarcare are un pivot de masurare care sa se potriveasca ct dispozitivul de masurare a deformatiei, acesta trebuie sa fie fabricat conform cu fig. 1, In perioada de tranzitie, placile conforme cu standardul vechi se pot folosi fara pivot de masurare in combinatie cu dispozitive pentru efectuarea masuratorilor in 3 puncte. (vezi anexa A). b) placi de incarcare cu diametrul de 600 sau 762mm Placile de incarcare cu diametrul de 600 sau 762mm sunt fabricate cu striati rigiée radial simetrice, paralele fata de partea inferioara astfel incat sa se poata instala o place cu diametrul de 300mm. Pentru fixarea placii instalate se pot folosi ace de centrare si daca este necesar, clame de fixare (vezi fig. 2). 4.4 Dispozitivul de incarcare 44.1 General Dispozitivul de incarcare trebuie sa permita incarcarea si decarcarea treptata a placii si sa poata fi folosit cu usurinta si in siguranta, Pompa hidrautica, ce se conecteaza ia pistonul hidraulic printt-un cordon de inalta presiune, trebuie sa fie corespunzatoare pentru acest Scop. 4.4.2 Pompa hidraulica Presiunea hidraulica trebuie sa fi generata de 0 pompa cu piston cu doua trepte de incarcare si comutator automat pentru trecerea de ia presiune mica la presiune mare Pentru a putea reduce presiunea in mod treptat si cotect la descarcarea placii, pompa trebuie sa fie dotata cu o valva reglabila pentru eliberarea presiunii, Sistemul hidraulictrebuie sa fie golit inainte de a incepe incarcarea si dupa lungi perioade in care nu este utilizat. 44.3. Tubul pentru inalta presiune Un tub de inita presiune cu racorduri care se pot inchide la ambele capete si cu o lungime de 2m. 4.44 Pistonul hidraulic Pistonul hidraulic se foloseste pentru incarcarea placii, Pistonul trebuie sa revina automat la pozitia initiala cand se descarca. Acest lucru se realizeaza datorita actiunii arcurilor din interiorul pistonului. Pentru a asigura un transfer perfect de presiune, senzorii pentru presiune si forta trebuie sa aiba cate o suprafata de incarcare de ambele parti, Presa trebuie sa fie protejata impotriva rastumnarii. Inaltimea acesteia dupa instalare nu trebuie sa depaseasca 600mm. Pentru a compensa in cazul incarcatii vehiculelor cu inaltimi diferite, se vor folosi extensii care sa mareasca inaltimea pistonului cv cel putin 1000mm. Extensiile pistonului cu presiune nu trebuie sa aiba caiarme (777), ex. Folosid jonctiuni care intra una in alta intre elementele de extensie. Extensiile pot avea lungimi diferite, este practic sa se proiecteze extensiile in asa fel incat acestea sa se asambleze cu surub si piulita, Lungimea extensiei fie de maximum 150mm. Pentru a proteja pistonul de rasturnari si socuri, acesta trebuie sa fie sprijinit suficient de bine atunci cand este extins Ia maximum, elle roaring nase FT| UH 8 nn Fig. 1 300 an dia. tond plate vith measuring chaseted bower ke $300 aes ont | | l sgn ci 3 cma bore Fig. 2 Placi de incarcare cu diametre de 600 si 762mm su striatii radial simetrice 4.5 Senzori pentru forta Se pozitioneaza un traductor mecanic sau electric de forta pe placa de incarcare si dispozitivul de incarcare. Dispozitivul de masurare a fortei trebuie sa afiseze incarcerea aplicata cu o marja de eroare de maximum 1% din incarcarea maxima pentru incercare. 4.6 Dispozitive de masurare a tasarii Pentru masurarea tasarii se poate opta intre manometre conform cu DIN 878 cu gradatii de 0.01mm si o scara de masurare de minimum 10mm seu senzori electronici pentru deplasare cu aceeasi marja maxima de eroare si aceeasi scara de masurare. Nota: Daca este necesar, dispozitivul de masurare poate fi adaptat in asa fel incat sa respecte cerintele. ‘Tasarea se masoara in centrul placii de incarcare cu ajutorul unui dispozitiv cu senzori compus dintr-o structura pentru aplicarea incarcarii rezemata in trei puncte, ai caror suporti se afla la cel putin 1.25m distanta fata de central placii de incarcare, un brat vertical mobil cu senzor care sa fie rezistent la indoiri si rasuciti si prevazut cu manometre sau un dispozitiv cu senzot pentru masurarea deplasarii. Se cere 0 prelungire Suplimentara de 400mm pentru placile de incarcare cu diametru de 600 sau 762mm; astfel creste spatiul minim dintre suporti si centrul placii de la 1.25 la 1.65mm. In timpul perioadei de tranzitic, masurarea se poate efectua si cu o platforma de masurare conforma cu standardul vechi. In acest scop, se pot folosi si trei manometre sau traductori (vezi anexa A).Masurarea tasarii in centrul placii se efectueaza cu un singur manometru sau senzor de deplasare. In figura 3 se prezinta schematic doua configuratii pentru masurare. Pentru Configuratia din fig. 3 a) tasarea in centrul placii s se calculeaza inmultind tasarea citita pe manometru Sy cu raportul de translatie hy/hin- S=Sy4 X hp/m Pentru a simplifica aducerea Ia 0 a manometrelor, este bine sa se faca sstari fine. In cazul senzorilor de depasare se efectueaza masuratoarea de la 0. 4.7 Aparatura auxiliara Cazmale Rigle de otel de 400mm, 700mm si 80mm lungime Perie Mistrie pentru zidarie, spatula, boloboe, arc cu plumb, metru pliant, nisip uscat cu granula medie, ipsos, ulei. Umbrele si paravane 5. Con ile pentru efectuarea incercarii Incercarea cu placa statica se poate efectua pe pamanturi cu granula grosiera, mixta sau pe pamanturi cu granula mica si bine compactate. Procentul de granule mai mari de cv /« din diametrul placii trebuie sa fie neglijabil de mic. Jn cazul nisipurilor cu uscare rapida si granula uniforma, pamanturi intarite, pamanturi care au fost inmuitate temporar la suprafata sau pamanturi disturbate in orice alt fe! in | zona de la suprafata, incercarca cu placa statica se va executa sub nivelui zonei disturbate. Densitatea pamantului analizat trebuie sa ramana cat mai con: enta posibil. Incercarea cu placa statica poate fi executata corect pe pamanturi cu granulometsie fina (namol, argila) numai daca acestea sunt de o consistenta de la compact la solid, In caz de dubiu, se va stabili continutul de umiditate al pamantlui care are o influenta majora asupra rezultatului; acesta se va determina la diverse adancini, de pana la 3 ori r (r = raza placii de incarcare) sub suprafata zonei de incercare. 6. Executia 6.1 Pregatirea suprafetei de incercare Pentru incercarea cu placa statica se va pregati o suprafata suficint de mare. Pamantul trebuie nivelat la suprafata cat mai bine posibil in raza ariei suport cu ajutorul unui echipament corespunzator (rigla de otel sau mistrie). Pamantul imprastiat (afanat) va fi indepartat cu o perie. In cazul unei zone cu panta mai mare de 5°, suprafata de incercare trebuie sa fie nivelata pentru a proteja placa impotriva rasturnarii si dispozitivul de incarcare impotriva deplasarii. Daca se folosesc camioane ca suprafata de incarcare, acestea trebuie mentinute i je cu ajutorul franelor.6.2 Instalarea dispozitivului de incarcare Dispozitivul de incarcare trebuie sa se aseze perfect pe suprafata fara gauri, Iregularitatile suprafetei se compenseaza prin asternerea unui strat subtire de nisip cu granula medie sau de ipsos. Daca se foloseste pasta de ipsos, atunci trebuie aplicata vazelina pe fundul plecii de incarcare, Apoi se instaleaza placa de incarcare rotind-o si apasand-o usor pe partea de deasupra. Daca suprafata de incercare este curba, trebuie adusa la nivel cu bolobocel. Daca se foloseste pasta de ipsos, atunci trebuie inlaturat tot surplusul care iese ia marginea placii cu ajutorul unei spatule inainte ca acesta sa se intareasca. Baza de ipsos trebuie lasata sa se intareasca inainte de a incepe incercarea. Baza poate fi considerala ca s-a intarit atunci cand nu se mai are ioc unflarea, 1.28 oF 1.65 @ Bratul rotativ cu senzor se bazeaza pe principiul parghiei de cantarului; efctul de parghic AP:hM se ia in calcul pentru determinarea tasarii. 1 Manometru sau senzor de deplasare 2 Cadru de spriji 3 Pivotul 4 Bratul cu senzor 5 Reazem liniar (fus sferic)0.00 te 0.30 = 9 6 b) Bratul detasabil auxiliar cu senzori, instalat intr-un ancoraj liniar; masurarea tasarii in proportie de 1: 1 Fig, 3 Aparat pentru mausrarea tasarii cu senzori Rigiditatea ipsosului poate fi determinata taind surplusul de ipsos cu un cutit. Pistonul cu presiune se instaleaza in mijlocul placii sub suprafata de incarcare si trebuie sa fie protejat impotriva rasturnarii. Distanta libera dintre placa de incarcare si zona de contact cu suprafata de incarcare trebuie sa fie de cel putin: 0.75m in cazul unei placi cu diametrul de 300mm, de 1.10m in cazul unei placi cu diametrul de 600mm si de 136m in cazul unei placi cu diametrul de 762mm. 6.3 Configurarea dispozitivului pentr masurarea tasarii Pentru a masura tasarea placii, dispozitivul cu senzori trebuie pozitionat in asa fel incat suportul cadrului de incracare sa fie la cel putin 1.25m distanta fata de zona unde face contact cu suprafata de incarcare. Manometrul sau senzorul de deplasare trebuie sa fie perpendicular pe suprafata de incarcare. In timpul instalarii placii de incarcare, senzorul trebuie sa se introduca usor in gaura de masurare de la baza placii de incarcare si instalat in centrul placii, Tot ca pregatire pentru executarea incercarii, se aplica temporar pe placa 0 incarcare preliminara de aproximativ 30s 0.01MN/m”. Apoi se seteaza manometrele la 0. Daca se folosesc traductoare, se efectueaza masurarea de la 0. Cand este necesar, aparatul trebuie protejat de vant si de soare cu 0 prelata. Aparatul si suprafata de incarcare nu trebuie sa fie supuse la socuri in timpul incercari 6.4 Incarcarea si descarcarea 6.4.1. Principii de baza Incarcarea maxima care se poate aplica si/sau tasarea depind de obiectivul incercarii, de proprictatile pamantului si de marimea pla 6.4.2 Determinarea modulului de deformatie Ev La terasamente si constructii de drumuri, modulul de deformatie Ev se determina de obicei cu ajutorul placii statice cu diametrul de 300mm; incarcarea creste constanta panafasare sau pana cand se obtine un efort normal sub placa de aproximativ Valorile limita corespondente sunt de 7mm si 0.25MN/ m? pentru placile cu diametrul de 600mm si 13mm si 20MN/ m* daca se foloseste 0 placa cu diametrui de 762mm, aca se obtine o tasare minora sau se inregistreaza eforturi normale ta analizarea pamanturilor cu granula de rezistenta scazuta (ex. magma, noroi), incercarea trebuie sa fie intrerupta; la fel se procedeaza si daca exista riscul de rupere cauzat de o crester rapida a vitezei de deformare la cresterea incarcarii. Incarcarea se aplica in cel putin sase trepte la aproximativ acelasi interval de iniensitate Daca intervalul de intensitate stabilit initial este prea mic sau prea mare in timpul incercarii, acesta trebuie ajustat in consecinta. Trecerea de la 0 treapta de incarcare ia trebuie sa se faca intr-un minut. Ha La incarcarea si descarcarea solului treapta succesiva de incarcare se aplica la 120 secuncle dupa incheierea treptei precedente. Perioada de asteptare se poate reduce la 60 de secunde in cazul straturilor de baza. Incarcarile aplicate in treptele de incarcare trebuie sa fie constante, Daca se masoara tasarea cu trei manometie (vezi anexa A), primul manometru se citeste 10 secunte inainte de incheierea perioadei de asteptare. Forta de incarcare trebuie crescuta la acelasi interval dupa citirea primlui manometra. Daca se aplica accidental 0 forta prea mare, aceasta nu trebuie redusa, ci inregistrata in raportul de incercare. Valorile masurate trebuie trecute in raportul de incercare impreuna cu forta de incarcare corespondenta. Placa se descarca in trei etape: 50%, 25% si 0% din forta maxima de incarcare. Dupa ce placa s-a descarcat complet, se executa urmatorul ciclu de incarcare, dar numai pana la penultima treapta a ciclului initial pentru a ramane in intervalul de preincarcare Pentru a verifica al doilea ciclu de incarcare, se poate executa un al treilea ciclu dupa ce s-a descarcat complet placa. Cu toate acestea, dupa terminarea celei de-a doua trepie de incracare, impulsul final al celui de-al doilea ciclu de incarcate se va aplica dis nicio treapta intermediara, 6.4.3 Determinarea modulului de reactie al fundatiei k, Modulul de reactie al fundatici k, folosit Ia proiectarea constructiilor de drumuri piste aerportuare, se determina de obicei cu autorul unei placi cu diameirul de 762mm. Preincarcarea de 0.01 MN/m* se mentine pana viteza de tasare masurata pe placa esie sub 0.02 mm/min. Apoi se creste forta de incarcare conform treptelor de forta normala de 0.04 MNim?, 0.14 MN/m? si 0.2 MN/m?. Fiecare treapta de incarcare se executa panacand viteza de tasare masurata pe placa este sub 0.02mm/min. La descarcarea placii, este suficienta o treapta intermediara de 0.08 MN/m’, Nota: Modulul de reactie al fundatiei k, folosit la proiectarea fundatiilor se mai poate determina si cu placi cu diametrele de 300 si 600mm, crescand forta se incarcare pana la distrugere prin forfecare. Daca este necesar, se vor adapta dispozitivele de masurare la fortele de incarcare si tasarea ceruta, 6.5 Excavatia suprafetei de incecare Daca se obtin rezultate neobisnuite, ex. rasturnarea placii de incarcare (pula bolobocul: nu este in centru), sau deplasarea placii inspre exterior, atunci se va executa 0 excavatic cu o adancime stabilita in functie de diametrul placii. Daca se intalneste piatra, pamant necompactat sau pamant cu un continut de umiditate prea scazut sau prea ridicat, acest Iucru se va inregistra in raportul de incercare, 7. Evaluarea si prezentarea rezultatelor incercarii 7.1 Curba de tasare Media forielor normale corespondente fiecarei trepte de incarcare si citirea asociate, M de pe manometru sau traductor trebuie inregistrate (vezi exemple de aplicatii). Daca este necesar, se va lua in considerare si relatia hy : hy pentru determinarea tasarii s fa centrul placii. (vezi fig. 3) Rezistentele la compresiune si tasarea se prezinta asa cum este prezentat in fig. 4. punct de masurare din ciclurile de incarcare-descarcare, se va fi corelat cu 0 compesatorie a tasarii la aplicarea fortei de incarcare. Acestea sunt marcate cu sag corespunzatoatre indicand directiile pentru a diferentia incarcarea de descarcare Nota: In cazul solurilor ca un modul de deformatie foarte ridicat, 1a analiza, se poate tine cont si de deformatia placii cu diametrul de 762mm. In acest scop, este necesara monitorizarea deplasarii medii a placii de incarcare cu ajutorul unor manometre aditionale sau (raductori. Modulul de deformatie, forma si traseul curbei de tasare se folosec pentru determinarea gradulu de compactare. Raportul de incarcare trebuie sa contina urmatoarele informatii ~ locatia zonei unde se executa determinarea - diametrul placii = tipul disoizitivelor folosite pentru masurarea tasarii di daca este necesar, factor de conversie - tipul solutui = tipul bazei placii ~ starea vremii si daca este cazul temperatura = personalul care a executat incercarea ora~ observatii cu privire Ia eventualele deviatii de la procedura specifica sau evenimente neobisnuite ~ Gitirile manomettelor plus fortele normale corespunzatoare si interprotarea rezultatelor / Modutul dedeformatie pentru cutba de tasare se calculeaza din unghiul de inclinatic dintre punctele 0.3 x 0.7 x timex, in functie de ecuatia: Beige t 8482 Cian Unde: 1 = raza placii in mm Sim = media eforturilor normale (maxime) produse de incarcarea initiala si exprimate in MN/m? (vezi sectiunea 5.1), Modulul de deformatie ce se refera la prima incarcare este reprezental. ca index 1 iar cel care se refera la a doua incarcare, ca index 2 (vezi sectiunea 5.1) 7.3 Calcularea modulutui de reactie a fundatiei k, La constructiile de drumusi si piste acroportuare se foloseste o placa de incarcare cu diametrul de 762mm pentru masurarea rezistentei la compresiune a» in acest caz tasarea medie corespondenta este de s = 1.25mm (vezi figura 5), Molulul de reactie a fundatiei k, se calculeaza din: bye in MNtat In functie de traseul curbei de tasare, ar putea fi necesara corectia prin aducerea ia zero a manometrului prin tangente in punctul de decarcare, iar tasarea trebuie corelata cu corectia de la zero (vezi exemplul din sectiunea 8.2). Pentru calculul modulului de reactie pentru proiectarca fundatiei, se poate selectiona Segmentul semnificativ al curbei de tasare facand referire ia aplicatic. 8 Exemple de aplicatii 8.1 Determinarea modulului de deformatie E, Diametrul placii: 300mm Raportul de masurare a tasarii: Baza sub placa: ipsos \Vezi tabelele 1, 2 si 3 si figura 4. ‘Tabelul 1 Valori masurate la prima incaracare | No. | Forta Efort normal ‘Tasarea 10KN o Manometra Centrul placii_ | MN/m? 0.01mm 0.1mm | 0 o7t 0.01 0 0 1 S65 0.08 5 i = 2 i131 0.18 15 20 3 18.96 0.24 23 iz 31 4 _ 22.82 0.40 __ 60 a) [5 31.81 0.45 72 96 [6 35.34 0.50 96. 128 7 17.87 0.25 85 113 8 8.48 0.12 7 95 9 8.48 0.12 7 95 Tabelul 2 Valori masurate la a doua incarcare a Efort normal Tasarea Ne kN | cae Manometru | Cenirul placii _ MN/av 0.01mm 001mm | 10 O71 0.01. 58 75 1 5.85 0.08 61 si 12 11.31 0.18 66 86 13_|__ 16.88 0.24 79 7 14 22.62 0.32 78. 104 | 15 28.27 0.40 88. 15 | (6 [31.81 0.45 92 123 a Prima incarcare A doua incarcare ] max MN/m: 0.5 0s | at mm/(MN/m?) 0.268 -0.610 | a mm/(MN/m*) 5.195 0.951 | nim? 96.6 207.3 I i 2.15 | Tabelul 3 Compilarea rezultateior iFigura 4 Corba tasarii pentru verificarea gradului de compactare 8.2 Determinarea modulului de reactie al fundatiei ky Diametrul placii: 762mm Baza sub placa: nisip cu granula fina Vezi tabelele 3 si 4 si figura 5 ein MN /m? we O01 006 908 8.4 0 oie 2 : CN ot a qf I “Ste | Pt By a 92 0,786 Fif. 5 Curba tasarii pentru determinarea modulului de reactie a fundatici ky ‘Tabelul 4 Exemple de valori masurate Efort normal Tasarea Forta — No. KN oo Manometru | Centrul placit MN/m" 0.01mm 0.01mm o [4368 On aoes0 0 1 18.24 0.04 2. 30, 2 36.48 0.08 42 SOmEeea| [3 83.86 0.14 73 96. 4] 91.21 0.20 115 ist | 12Ie 38.48 0.08 37 115 | 6 0.00 0.00 43 d 57 | Rezultat: 220, O86 ee o cee oem 1468 MANE Anexa A Aparat pentru masurarea deformatiei prin metoda de masurare in trei puncte. A.1 Placa de incarcare Pentru masurarea deformarii prin metoda cu trei puncte de masurare, asa cum deriva din sectiunea 4.3, se poate folosi o placa de incarcare fara gaura de masurate in combinatie cu platforma de masurare fin figura A.1. A2 Aparatura pentru masurarea deformarii: Deformarea suprafetei de incarcare se poate masura si in timpul perioadei de tranzitie, cu ajutorul unei platforme de masurare si trei manometre sau trei senzori de deplasare (metoda masuratorii in trei puncte), unde tasarea medie a placii se considera a fi media masuratorilor luate in cele trei puncte. Platformele de masurare si manometrele trebuie sa permita determinarea tasar placii cu precizie de 0.01mm, Miscarea placii este masurata in plan vertical fata de placa in trei puncte aflate la aceeasi distanta fata de centrul placii, in unghiuri centrale de 120° la inceputul masuratorii ii medii a Aceste cerinte sunt indeplinite prin configuratiile descrise mai jos unde placa de incarcare este prevazuta cu ancoraje pentru manometre sau senzori, care sunt sustinut! de cadru sau de piatforma de masurare. Platforma de masurare trebuie sa fie usor transportabila, stabila si sa poata fi folosita in conditii de siguranta. Este nevoie de un cadru in trei puncte. Din motive practice, cadrul trebuie sa fie in forma de Y si sa aiba sine telescopice (vezi figura A.2), Sinele trebuie sa fie rezistente la incovoiere si sa fie confectionate din ote] protejat impotriva coroziunii sau din aluminiu. Pentru compensarea iregularitatilor de suprafata, cadrul platformei de incercare trebuie sa fie ajustabil in inaltime. Modulul de elasticitate al cadrului trebuie sa fie de cel putin W = 8cm? la o deschidere de 4m. Cadrele de nivel care sunt reglabile pe orizontal cu sine longitudinale reglabile se ajusteaza pe platforma de masurare pentru a instala manometrele sau senzorii. Manometrele sau senzorii se aplica pe ancorajele care se infileteaza in cele trei bucse din placa. Bucsele trebuie aranjate intr-o ordine radial simetrica, la o distanta de 100mm fata de centrul placii. Ancorajele trebuie sa aiba lungimi intre 400 si 600mm. Cand 13‘masuratorile se fac in transee, atunci Capetele superioare ale ancorajelor sunt senzorii de deplasare aplicati pe ancoraje lungimea acestora se va stabili in consecinta unite intr-un inel de legatura. Manometrele s trebuie sa fie la aceeasi inaltime fata de placa de incarcare si pozitionate la intervale egale cu axele orientate inspre centrul placii (vert figura A.3), Pentru a simplifica aducerea la zero a manometrelor este bine sa se efeciuere © ajustare finala, Se va face masuratoarea de la zero in cazul in care nu exista senzori de deplasare. #100 ans - A Fig. A.1 placa de incarcare cu diametrul de 300mm fara orificiu de masurare pentru efectuarea masuratorii in trei puncte in combinatie cu o platforma de masurare 4Fig, A.2 Schita platformei de masurare 1 Inel de legatura 2 Manometru 3 Suport pentru manometru 4 Ancoraje 5 Placa de incarcare Fig. Pozitionarea celor trei manometre sau a senzorilor de deplasare pentru efectuarea masuratorii in trei puncte Anexa B 15Ecuatii standard pentru calculul constantelor de ordin polinor doi. Ecuatia standard pentru calculul constantelor pentru ecuatia $ © 25 4 y+ Og + a2 OG Derivate din rezultatele incercarii *# 06% $2 62 =» far G96 ny a 2 on Ro-nt as Son tay Da > it int tei Bo Foo + eS B+ ae DB Fa 3 et ist fey dat wo Zeht mS eht wm Lobe Saat tet inv Emt Standarde citate DIN 878 Manometre Editii anterioare DIN 18 134, Tulie 1976 Modificari S-au adus urmatoarele modificari fata de editia din iulie 1976: a) s-a adaugat descrierea ») inlocuirea metodei de masurare in trei puncte prin masurarea intr-un singur punct ) standardul nu mai are statutul unui standard provizoriu Clasificare pentru brevetare interna B02 0 1/00 GO1N 3/14 G 01 N 33/24 16