Semnificatia prenumelui SERGIU

Prenume exclusiv masculin, Sergiu reproduce pe cale culta un vechi

nume gentilic roman Sergius (fem. Sergia era numele gintii), care in
ciuda unor incercari de a-1 explica (este uneori tradus prin ingrijitor,
slujitor, supraveghetor") ramine inca un mister din punct de vedere al
originii si semnificatiei; ca multe alte nume romane, Sergius ar putea fi o
influenta a onomasticii etrusce. Numele este frecvent si in primele secole
ale erei noastre; prin cultul unor martiri si sfinti patrunde in
onomasticonul crestin si se raspindeste in Europa. Actualul prenume
occidental nu vine din latina, ci pe o cale mult mai ocolita; preluat de
greci, Sergios ajunge la slavi, devine foarte popular la rusi datorita unui
sfint din sec. 14 si de la acestia, prin influenta culta in epoca moderna,
este preluat de francezi. Prin filiera slava (mai ales rasariteana), formele
Serghie, Sarghie, Sirghie apar si la noi cu multe secole in urma, fara a fi
insa frecvente; sub influenta onomasticii occidentale in ultima vreme se
generalizeaza forma Sergiu. Fr. Serge, it. Sergio, magh. Szergiusz, bg.,
rus. Serghei (cu hipoc. Serioja) etc. O Compozitorii Serghei
Rahmaninov, Serghei Serghe-evici Prokofiev, poetul Serghei
Alexandrovici Esenin, regizorul Serghei Mihaihvici Eisenstein etc.
Severin (Sever) Nume vechi la romani, Severin si fem. Severina
reproduc lat. Severinus, la origine un derivat cu sufixul -inus de la
cognomenul Severus, cunoscut mai ales datorita Severilor dinastie de
imparati romani, intemeiata de Septimiu Sever. Semnificatia
cognomenului este aceeasi cu a ad severus, de la care s-a format,
reprezentat la noi de neologismul seve, Severus, Severinus si Severianus
(derivat tot de la Severus) patrund i onomasticonul crestin si se
raspindesc in Europa prin cultul unor nu merosi martiri si sfinti celebrati
de biserica (mai interesant este un sfin Severinus mort in anul 482, care
a propovaduit credinta crestina in fost; provincie romana Noricum
intre Dunare si Alpii Retici si Dolcmitici -si este considerat patron al
Austriei si Bavariei). Prezenta acestor num* in onomastica noastra veche
trebuie explicata diferentiat, in functit de regiunile unde apar si chiar de
purtatori; daca in Transilvania, Bana si, intr-o anumita vreme, in unele
parti ale Moldovei numele pot fi c urmare a influentei latino-catolice
(deci vin din apus), in celelalte regiun: filiera este cea obisnuita, grecoslava. Dintre cele trei nume calendaristice amintite Sever. Severin si
Severian. doar al doilea s-a bucurat la noi de mai multa popularitate;
atestat de la inceputul sec. 16, acesta se mentine si astazi in uz ca

prenume, alaturi ce fem. Severina. # Fr. Severe, Severin, germ. Severin,

it. Severo, Severino, Severiano, magh. Szever, Szeverin, bg., rus. Sever,
Severin, Severina etc. O Toponimul Severin (municipiul Drobeta TurnuSeverin, Banatul de Severin, comitatul Severin) pare sa aiba la baza
numele personal in discutie, dat initial castrului construit in sec. 12.
Cifra lui Sergiu este 9
Culoarea: rosu
Tipul de caracter: Munceste cu multa eficacitate. Este exact, cateodata
minutios pana la a fi maniac. Are in general o cultura foarte vasta si
foarte eclectica
Semnificatia numelui BURLESCU
Din motiv c nu sunt informatii despre originia sau semnificatia
numelui BURLESCU n nici-o surs consultat am ajuns la concluzia c
mai bine e s caut prescurtarea cuvintului
(BURLSC, - I. adj. de un comic exagerat, grotesc, caraghios,
(adesea) vulgar. II. s. n. gen de comic, contrastuldintre demnitatea perso
najului i limbajul lui grosolan, din amestecul situaiilor serioase cu cele
absurde. II. s. f.pies instrumental sau orchestral cu caracter comic. (<
fr. burlesque, it. burlesco)
Cand zicem burlesque (burlesc)ne gandim la cabaret, la Moulin Rouge,
la anii '30- '50, sau chiar la noul film "Burlesque", ori la Dita von
Teese... poate pt fiecare semnifica altceva si in functie de context si de
tara, acest cuvant te poarta prin diferite imagini si idei. Dar azi ne
gandim la burlesque ca atitudine in moda, ca incredere in imaginea
personala, ca aparitie pin-up, feminina, careia nu ii e teama sa isi invinga
temerile de a-si pune in valoare silueta care nu este in standardele
nimanui si de a pasi cu capul sus, caci nimic nu ii poate sta in cale. Ne
gandim la seductie, la un cuvant de spus, la exprimare prin trup, la dans,
dar una peste alta, la feminitate la cote maxime.
E usor sa cazi intr-o prapastie sau alta cand vorbesti de burlesque. E usor
sa judeci, sa cataloghezi, sa privesti cu repros si asa mai departe.
Depinde cum alege fiecare sa vada acest fenomen.
Pentru mine, acest fenomen inseamna sa ma uit in oglinda , in ochii mei,
si sa vad ca pot face orice, atunci cand port rujul meu rosu ca trademark.

Istoria satului ISACOVA

Clopotnita veche a satului

Istoria localitati
Satul Isacova a fost menionat documentar n anul 1633, cnd Isac
din Sinehu cumpra pri de moie pe Rut cu 70 de lei btui.
Exist dou versiuni cu privire la originea denumirii satului.
Ambele au la baz o explicaie antoponomic. Conform primei
legende, foarte demult, fugind de turci, s-a oprit n aceste locuri un
oarecare Isac. Fiind locul mpdurit, se ocupa cu lemnria, apoi i-a
construit o moar. Fina care o cernea era foarte bun, deaceea
veneau la el oameni din toate mprejurimile. Vznd c le vine greu
s ajung de departe oamenii se hotrr s-i ridice case n
apropierea morii. Cu timpul s-a format un stuc mic, care a fost
numit Isacova, dup numele morarului.
O alt legend spune c Isacova s-a pornit cu trei gospodrii de
rzei: Cigodariu, Buciucanu i altul Isac. Isac a fost mai n vrst
i numele lui l-a luat satul. Isacova s-a pornit a crete din partea din
vale, de ling rul Rut. nmulindu-se ncet-ncet, lumea a nceput
s se mute n deal. Au mai fcut pe urm nc o biseric. Aa s-a
ntemeiat satul.

n realitate Isacova este un sat ntemeiat de rzei i mazili, ai

cror urmai nc triesc n sat. Unul dintre ntemeietorii satului
este Durac cel btrn, iar altul Danciul prclabul. O atestare
documetara din 1645, meioneaz demarcarea hotarului dintre satul
Isacova i trgul Orhei. n 1725, Mihai Racovi voievod reconfirma
dreptul de proprietate al rzeilor din Isacova i Morozeni asupra
acestor moii pe care la trag dup Danciul prclabul i Durac cel
btrn".
n 1805 rzeii din Isacova doneaz o parte din moia lor
mnstirii Ciorova (Hirova) care arsese. Actul (din 1 Martie 1805)
este semnat de razesii Deodor Coretchi, Iordachi Cretchi, Manolo
Dodon, Iftodi Petcu, Veliscu Carlan, Toader Postolachel, Nita
Botocel, Toader Danga, Manole Danga, Manole Cociova, Mihai
Varlan, Constantin Mardere, Dumitrachi Danga, Chirica Ionascul,
Vasile Nuor, Toader Costin, de Capitanul Constantin si de Ion zat
Danga.
Hramul localiti e de Sfntul Nicolaie pe 22 mai.
Geografia localitatii
Locatia
14 km de la centrul,orasului Orhei
58 km de le capitala tarii, municipiul Chisinau
Suprafata localitatii
Pamint arabil - 689 ha
Pasune - 275 ha
Bazine acvatice - 10,9 ha
Altele - 321 ha
Total sauprafata localitatii - 2477 ha
Oameni si societate
Numarul de pensionari - 365 persoane
Nr. cetatenilor cu drept de vot - 1436 persoane
Nr. total de locuitori - 2175 persoane
Grupui etnice
Etnia : romi - 26 persane

Casa De Cultura
Casa de Cultur din s. Isacova, r-ul Orhei a fost fondat n 1959,
fondator, primria Isacova.
Pe parcursul anilor a avut menirea de a conserva, valorifica, i
promova patrimoniul cultural local, formarea cultural a populaiei,
organizarea odihnei comunitii.
Activitatea artistic a Casei de Cultur este divizat i de
lung durat.
n icinta Casei de Culura activeaz 6 formaii artistice ce
ntrunesc 125 de membri care activeaz n formaiile:
1. Formaia folcloric ,,Model" ,,Rzeii" - conducator Zinaida
Balaban
2. Formaia vocal de brbai ,,Brbie" - conducator Diana
Galaan
3. Formaia vocal de femei ,, Sperana" - conducator Diana
Galaan
4. Formaia folcloric de copii ,, rncua" - conducator Zinaida
Balaban
5. Formaia vocal de copii ,, Ecou" - conducator Valentina Donu
6. Formaia de dans popular ,, Dorule" - conducator Diana Gala