3.Religie cretin i tradiii populare n Moldova descris de D.

Cantemir
-Cluarii- se adunau o data pe an, imbracati in straie femeiesti, purtand cununa pe cap si sabii
i acoperindu-si fetele
- umlau 10 zile intre Inaltarea Domnului si Rusalii
- daca se intalneau doua cete trebuiau sa lupte, iar daca cineva murea intr-o astfel de lupta nu
era ilegal
- aveau puterea de a vindeca oamenii (calcau bolnavul de 3 ori in picioare, repetand ritualul de
3 ori)
- Moldovenii isi casatoreau copiii la varsta ingaduita de biserica
- era rusine ca o fata sa ceara in casatorie un baiat
- daca un baiat placea o fata trimitea acasa la ea petitori (cuvant provenit din latina-ptitores)
pentru ca, in caz de refuz sa nu traiasca rusinea
- au crezut initial in zei
- religia crestina a fost adusa in vremea lui Constantin Cel Mare in Moldova (Soarele a
rasarit)
- la nunti si inmormantari inca se obisnuia sa se mai spuna poezii inchinate unor zei
- Lado si Mano = Cupidon si Venus, pazeau dragostea mirilor
- Zana, Dragaica, Frumoasele, Ursitele = traditii ramase din credinta in zei
- Dragaica cea mai frumoasa fata din sat era aleasa cand incepeau sa se coaca samanaturile
si sarbatorea impreuna cu fetele din sat (nu avea voie sa se marite timp de 3 ani)
- Manastirile (peste 200) erau inchinate Ierusalimului, Muntelui Sinai sau Sfantului Munte
(27% din teritoriul tarii apartinea acestora)
- regimul mnstirilor nchinate a durat pn la 11 decembrie 1863, cnd a fost lichidat prin
legea secularizrii averilor mnstireti, n schimb, le revenea acum obligaia de a plti anual
domnului o anumit sum
- Manastirile slobode sunt manastirile care apartin tarii si calugarii de acolo aveau grija de
gospodarie
- oaspetii care veneau la manastire erau primiti timp de un an si li se asigura hrana si lor si
animalelor
- toate mnstirile din Moldova sunt aezate pe unul i acelai temei i ele din canoanele date
clugrilor de sfntul Vasile
- mnstiri mari, sub ascultarea unui arhimandrit, sunt numai patru; iar mnstiri mici, aflate
sub ascultarea unor starei, sunt peste 200, afar de aproape tot attea schituri, care au i ele
mnstiri ntr-un loc sau altul