Obiectivele lucrarii:

1. Facultatea de jurnalism in cadrul institutie publice;

2. Tehnici de promovare a institutiei publice;
3. Facultatea de jurnalism cea de ieri, azi si miine.

I.

Facultatea de Jurnalism reprezinta o institutie unde tinerii dornici de o schimbare

incearca sa modeleze un viitor mai bun. Desigur absolvind aceasta facultate nimeni nu
iti poate garanta un anumit volum de cunostinte si ca vei devein specialistul numarul
unu, deoarece nu e de ajuns doar sa fregventezi, dar trebuie sa depui efort ca sa-ti
schimbi viziunile tale ca ulterior sa poti vedea schimbarea.

In cadrul acestei lucrari vom analiza facultatea de jurnalism in cadrul institutiilor publice si
promovarea eficienta a imaginii publice.
Imaginea este un factor care a fost recunoscut i studiat nc n a. 50 ai sec. XX.
Philip Kotler n una din lucrrile sale definete imaginea ntr-un sens larg, ca reprezentnd
ansamblul percepiilor pe care un individ le are vis-a-vis de un obiect.
A. Denner definete imaginea ca fiind nite idei, sentimente, atitudini despre un obiect
sau fenomen. Fcnd o sintez a acestor definiii se poate spune, c imaginea reprezint
ansamblul reflectrilor de natur material sau imaterial, cu coninut raional sau emoional ale
unor obiecte sau fenomene, produse sau servicii, formate de-a lungul timpului n contiina unui
individ. Instituiile trebuie s acorde o foarte mare importan constituirii i meninerii unei
imagini favorabile pentru ele i serviciile prestate, aceasta fiind o modalitate sigur a sporirii
accesului ei n comunitate.
Comunicarea instituional este cea care trebuie s gestioneze imaginea unei instituii publice,
deci s rspund n faa marelui public la o ntrebare complex: cine este, ce vrea s fac, ce tie
s fac, ce face o instituie public? Mai apsat pentru instituia public (dect pentru mediul
privat) ea trebuie s construiasc prin imagine/autoimagine un capital de ncredere i simpatie, s
ntreasc legitimitatea sa. Ori, observm n accepia clasic a comunicrii instituionale afirmaii
ce direcioneaz discursul acesteia spre instituia ca atare, formulm noi instituia ca scop n
sine.
n acest sens, ndemersul de fa vrem s semnalm pericolul unui asemenea demers, faptul c
nu putem disocia valorilede coninutul lor, nu putem s obinem ncrederea i simpatia
ceteanului (i s ntrim legitimitatea respectivei instituii publice), dac mai nti vorbim
despre instituia ca atare (i nu de serviciile ca atare),dac tranm/separm fie i doar ntr-un
plan teoretic ntre instituie i substana ei, coninutul ei. n partea final a lucrrii ne oprim la
publicitate, cu tilu demonstrativ pentru ceea ce vrem s demonstrm.
Putem vorbi despre imaginea dorit, ideal pe care i-o vrea s-o creeze despre sine i serviciile
sale.
Imaginea real, perceput de ctre public i care corespunde reprezentrilor acestuia este de fapt
ceea ce conteaz n decizia de a frecventa sau nu instituia n cauz.

Aa dar secretul crerii unei imagini solide este comunitatea aciunilor ntreprinse pentru
obinerea ei, adic:
1.

Atitudinea personalului;

2.

Modul de organizare a spaiilor;

3.
Instrumentele de promovare, calitatea documentelor de prezentare, mbuntirea calitii
i diversificrii serviciilor oferite beneficiarilor.
Astfel facultatea devine mai vizibil i demonstreaz c rspunde tuturor doleanelor i
referinelor utilizatorilor contemporani.
n vederea reflectrii adecvate a tuturor evenimentelor i manifestrilor importante
organizate de facultate este binevenit stabilirea unei relaii permanente cu mass-media. Astfel o
prezen constant n mass-media contribuie n mod esenial la creterea prestigiului imaginii
facultatii n comunitate.
II.

Activitatea de promovare cunoate o multitudine de mijloace, tehnici i forme de

realizare, care s-au dezvoltat i diversificat de la o perioad la alta.

n funcie de natura i rolul lor, ele pot fi structurate n trei categorii:

a)

publicitatea;

c)

relaiile publice;

b)

alte aciuni promoionale.

a)
Publicitatea reprezint orice form impersonal de promovare i prezentare a unor idei,
bunuri, servicii sau chiar ntreprinderi, prin intermediul cuvintelor, imaginilor sau sunetelor.
Presupune utilizarea mai multor mijloace i tehnici.
1.
Reclama = este metoda clasic de promovare a produselor. Este utilizat att la lansarea
unui nou produs, ct i mai apoi, pe tot parcursul ciclului de via pentru ntreinerea ateniei
consumatorului.
Putem vorbi despre reclam:

n pres;

la radio;

la televizor;

pe internet.

2.
Publicitatea exterioar = comunic idei simple i concise, menite s stimuleze vnzarea,
fiind eficient mai ales n aglomerrile urbane. Este reprezentat de afie i anunuri publicitare
amplasate

n spaii comerciale;

pe zidurile cldirilor;

pe panouri special amenajate;

bannere;

pe mijloacele de transport.

3.
Materiale publicitare (imprimate publicitar) = n categoria acestor mijloace intr
editarea de pliante, prospecte, brouri sau cataloage.
b)
Relaiile publice=tehnic ce are n vedere formarea i consolidarea unei imagini
favorabile a firmei i produselor sau serviciilor oferite de aceasta;
Reprezint o cale de fidelizare a clientelei.
b)
Alte aciuni promoionale ce se pot utiliza de ctre o firm pentru promovarea pe pia a
ofertei proprii;

III.

Promovarea facultatii de jurnalism se include mai intii in promovarea Universitatii, care

este de fapt una tinara. Desigur daca dorim sa demonstram stabilitatea si importanta
vom mentioana ca este fosta Academie de Drept. Specialistii in promovare din cadrul
institutiei, desigur ca au depus eforturi considerabile pentru a promova universitatea: In
cadrul unei emisiuni cultural-educationale la M1, cistigatorii obtineau cite un contract
gratuit de studiu. Ulterioar s-a investit in plasarea publicitatii in revista Admiterea
Studii Burse. Desigur anual se tiparesc carti in care se reflecta activitatea intregilor
facultati care este un factor benefic pentru toti studentii informinduse si promovind ei
singuri imaginea universitatii.

Dupa parerea mea facultatea de jurnalism are nevoie de dinamica, de activitati

extrauniversitare, de investigatii, dezbateri deoarece practica universitara este biletul norocos al
unui absolvent ce doreste sa se angajeze.
La modul ideal si perfect ar fi ca facultatea noastra sa se transforme intr-o filiala al Universitatii
din Iasi Alexandru Ioan Cuza. Ideea nu este atit de ireala deoarece avem precedent in orasul Balti
unde ei si-au deschis o extensie. Desigur in Balti sunt multi vorbitori de limba rusa iar aceasta
extensie reprezinta o alternativa de studiu. Eu cred si pentru Chisinau se poate de gasit o
tentativa buna.
In propunerea ce va urma, se va pune accentul pe urmatorii factori:
-

Cea ma moderna Universitate din Chisinau;

Cea mai bine structurata si organizata ;

Lectori nu doar theoretic, dar si practici;

Studenti cu merite nationale si international;

De la aceasta cooperare vom avea de cistigat urmatoarele:

-

Un numar mai mare de studenti care vor dori sa aiba o diploma recunoscuta la nivel
European fara echivalare;
Lectori care vor veni la schimb pt predarea anumitui obiect;
Particitarea in Romania la mai multe activitati studentesti care ar aduce Universitatea , nu
doar facultatea pe un segment fara concurenta in calitate, perspective si intuziasm.