Este tirziu, mai sint doar niste ore ce-au sa treaca

Ca gindulnu pricep , nu inteleg ce ne opreste

Seara de seara, apropierea distanta o mareste
Clipe de fericire poate , stupid noi le lasam sa treaca
Mi-e rau in fiecare zi cind ma gindesc , ca plec, departe
O situatie bizara, maladiva, staruie ciudat in noi
N-o inteleg, dar ne loveste in inimi din plin pe amindoi
Chiar daca si are bazele in scuze sau idei clasate
Doar contemplam a noastra asteptare, imobila
Si urmarim sec, cu surda durere, consolarea
Ca peste tot ce este va veni cindva, cumva, uitarea
Traim doar pentru ziua ce vine , la fel de puerila
Sa fim oare deprinsi ca doar in plins sa ne descoperim,
Ca numai departarea sa ne uneasca in gind cu disperare ?
Iubi-v-om oare doar imagini si dorinte-ncontinuare
In loc sa invatam in brate sa ne luam, si-n ochi sa ne privim ?
Si daca miine nu mai vine ? Ce-ar fi, de ne-am trezi
Ca tot ce punem intr-un viitor ca pe inc- o speranta,
Ca sprijin pentru a calca in liniste inca o zi in viata,
Ce-ar fi daca ne-ar spune viata, c-am incheiat a fi ?
N-am regreta prea lunga asteptarea de-a culege
Fructul iubirii, darul ce prafuit de ani noi l-am lasat
Pentru motive si piedici inventate, placeri ne-am refuzat
Cupabili de minciuna de-a ignora ocazia ce trece ?