Nervii cranieni bulbari

Conf. Dr. Cristina Tiu

Nervul glosofaringian
(perechea a IX a)
Este un nerv mixt ce contine fibre :
motorii somatice
senzitive somatice
viscerale eferente
viscerale aferente
senzoriale

Iese din craniu prin gaura rupta posterioara,

impreuna cu n. vag si n. spinal accesor, alaturi de
vena jugulara

Nervul glosofaringian
Compone
nta

Ganglion

Motorie
somatica

Nucleu

Organ tinta

Functie

Ncl.
Ambiguu
(p. rostrala)

M. stilofaringian

Ridica
faringele

Motorie
viscerala

Otic

Ncl salivator Gld. parotida

inferior

Secretia
salivara

Senzitiva
somatica

Ggl
Tractul
glosofaringi spinal al
an superior trigemenulu
i

Urechea externa,
fata int. a
membranei
timpanice,
1/3 post a limbii,
perete post.
faringe

Senzitiva
viscerala

Ggl
Tractul si
glosofaringi nucleul
an inferior
solitar (p.

Sinusul carotidian Reflexe

si glomusul
baro- si
carotidian
chemo-

Sensibilitat
ea
exterocept
iva

Componenta
somatica motorie

Neuronii motori centrali

coboara cu tractul corticobulbar
si fac sinapsa bilateral cu
neuronii motori periferici din
partea rostrala (superioara) a
nucleului ambiguu
Axonii neuronilor din ncl.
ambiguu (fibrele motorii
branchiale), ies din bulb intre
oliva bulbara si pedunculul
cerebelos inferior
Inerveaza m. stilofaringian care
ridica faringele in timpul
deglutitiei si vorbirii

Examen clinic
Reflexul faringian:
Se
Se
Se
de

plaseaza pacientul in fata unei surse de lumina

atinge cu o minispatula peretele posterior al faringelui
obsera ridicarea peretelui faringian, iar pacientul are o reactie
greata

In cazul unei leziuni de tip neuron motor periferic, reflexul

faringian va fi diminuat

Componenta
motorie viscerala

Fibre parasimpatice
Neuronii preganglionari sunt
situati in nucleul salivator inferior
Reactioneaza la stimuli provenind
de la hipotalamus (ex. Gura
uscata ca raspuns la frica) sau la
stimuli gustativi sau olfactiv
Nervul timpanic pleaca din gg
inferior, ajunge prin canalul
timpanic la urechea medie; face
sinapsa in gg otic, iar fibrele
postganglionare ajung la gld
parotida
Fibrele postganglionare merg cu
celelalte componente si ies din
craniu

Componenta
senzoriala

Pericarionul se
gaseste in gg
inferior
Fibrele merg la Examinarea gustului (nervii VII + IX):
papilele
Betisoare infasurate in vata, inmuiate in solutii
gustative de la
apoase pentru cele patru principii gustative:
baza limbii (V- Dulce, acru, sarat, amar
Pacientul este rugat sa scoata limba
ul lingual),
Se atinge suprafata limbii cu betisorul
Pacientul indica gustul pe care il simte,
specializate
aratand spre cartonasul corespunzator
pentru gustul
(nu vorbeste, pentru ca solutia ar difuza si nu am
putea aprecia corect scaderea sensibilitatii
amar
gustative)

Componenta senzitiva somatica

Asigura sensibilitatea termica si dureroasa (sensibilitate constienta)
din urmatoarele teritorii:

Fata interna a membranei timpanice

1/3 posterioara a limbii
Partial pavilionul urechii externe
Portiunea superioara a faringelui

Primul neuron se gaseste la nivelul ggl. glosofaringian superior

Axonii primului neuron proiecteaza in partea caudala a tractului
spinal al trigemenului (al doilea neuron)
Axonii celui de al doilea neuron se incruciseaza si urca pana la
nivelul talamusului in ncl ventro- postero- medial (al treilea
neuron)
Axonii celui de al treilea neuron proiecteaza in girusul post
central, in regiunea cefalica a homunculus-ului senzitiv

Chemoreceptorii din glomusul carotidian

monitorizeaza nivelul de oxigen din sangele
circulant
-Baroreceptorii din sinusul carotidian
monitorizeaza presiunea arteriala
-fiind o cale senzitiva (sensibilitate
inconstienta), pericarionul primului neuron se
gaseste la nivelul unui ganglion : gg.
glosofaringian inferior
-Terminatiile centrale ale acestor pericarioni
merg in tractul solitar si apoi fac sinapsa in
nucleul solitar, in partea sa caudala
-

Componenta
senzitiva viscerala

-Din nucleul solitar pornesc conexiuni cu

formatia reticulata si cu hipotalamusul , care
contribuie la raspunsul reflex adecvat pentru
controlul respiratiei, a debitului cardiac si a
tensiunii arteriale

Aspecte clinice
Paralizia de nerv glosofaringian
Tulburare de deglutitie pentru solide
Peretele posterior al faringelui tractionat de
parte sanatoasa
Diminuarea secretiei gld. parotide
Diminuarea senzatiei pentru gust amar

Nevralgia de glosofaringian
De regula secundara unei leziuni
Durere cu caracter nevralgic la nivelul
faringelui si baza limbii

Nervul vag
Componenta

Functie

Motorie somatica

Musculatura striata a
faringelui, limbii (palatoglos)
si laringelui (cu exceptia m.
Stilofaringian (IX) si m. Tensor
al valului palatin (V3)

Motorie viscerala

Musculatura neteda si
glandele faringelui si larigelui,
viscerele toracice si
abdominale

Senzitiva somatica

Tegumentele din regiunea

retroauriculara, suprafata
externa a timpanului, meatul
acustic extern, faringele

Senzitiva viscerala

De la laringe, trahee, esofag,

viscere toracice si
abdominale ; receptori la
intindere (stretch receptors)
din peretele arcului aortic,

Componenta motorie
viscerala

Fibrele preganglionare fac sinapsa in gg situati in apropierea viscerelor; fibrle

postganglionare determina braicardie, activeaza peristaltica intestinala, activeaza
secretia glandulara a diferitelor organe

Componenta motorie
somatica
Val palatin coborat
Reflex velopalatin abolit
Lueta tractionata de
partea sanatoasa
Tulburare de deglutitie ptr
lichide
Voce bitonala (pareza de
nerv laringeu recurent);
poate fi cauzata de:

Endarterectomie
Tiroidectomie
Anevrism de arc aortic
Adenopatii mediastinale

Paralizia de nerv vag

Paralizia unilaterala

Disfagie pentru lichide

Disfonie (voce nazonata, voce bitonala)
Dispnee
Hipoestezie la nivelul faringelui, laringelui,palatului
moale, a conductului auditiv extern, a pavilionului
urechii
Aritmii cardiace

Paralizia bilaterala
este incompatibila cu viata, datorita intreruperii
inervatiei cardiace

Perechea a XIa
Nervul spinal
accesor

Nerv strict motor

Originea: ncl accesor care coboara din bulb pana la nivel C5
Are:
o radacina craniala care se divide (un ram va merge cu nervul vag)
o radacina spinala care urca pe langa maduva si intra in craniu prin
foramen magnum
Cele doua radacini se unesc si ies din craniu prin gaura rupta posterioara
Se distribuie mm sternocleidomastoidian si trapez

Examen clinic
Inspectia maselor musculare (evidentierea
atrofiilor, fasciculatiilor)
Bilant muscular

Paralizia de nerv spinal

accesor
M. sternocleidomastoidian determina
rotatia laterala a capului
extensia capului (contractie bilaterala, pct fix pe mastoida)
Flexia capului (contractie bilaterala, punct fix pe clavicula)

Aceste actiuni nu vor mai putea fi efectuate contra rezistentei

opuse de examinator; in plus, umarul este cazut si nu poate
fi ridicat contra rezistentei

Sindromul de gaura rupta

posterioara
IX, X, XI ; semne clinice date de
afectarea tuturor acestor nervi
unilateral
Cauze:
Tumori de glomus jugular/alte tumori de
parti moi
Tumori osoase/meningeale
Traumatisme de baza de craniu

Perechea a XIIa : Nervul

hipoglos
Nerv pur motor
Ncl. de origine : partea post a bulbului,
paramedian, situat medial fata de ncl. dorsal al
vagului
Strabate bulbul dinspre posterior spre anterior si
iese in santul dintre piramida bulbara si ncl. olivar
inferior
De asemenea, ca raspuns la stimuli tactili sau gustative,
fibre de la nucleul si tractul solitar si de la ncl. spinal al
trigemenului proiecteaza in ncl. hipoglosului contribuind la
actiitati reflexe cum ar fi inghititul, suptul, mestecatul

Perechea a XIIa : Nervul

hipoglos
Iese din craniu prin gaura condiliana
anterioara
Trece printre VJ int si ACI (ansa hipoglosului)
Se distribuie mm intrinseci si extrinseci ai
limbii cu exceptia m. palatoglos (inervat de
N.X)
Nervul hipoglos:
Musculatura intrinseca a limbii
Musculatura extrinseca : m. genioglos, stiloglos, hioglos
Muschii geniohioid si milohioid

Aspecte clinice
Limba se examineaza in situ si la protruzie; observam pozitia
limbii. La protruzia limbii aceasta va devia in functie de tipul de
leziune (NMC/NMP)
Pacientul este rugat sa deplaseze limba lateral stg- dr si susjos; observam mobilitatea
Observam daca exista atrofii, sau fasciculatii
Pacientul poate relata dificultati la deplasarea bolului alimentar
in cavitatea bucala
Poate avea dificultati de pronuntie a consoanelor linguale (l,
m, n, b)
Paralizie periferica de nerv hipoglos stg
- Atrofii la nivelul stangi a limbii
- Limba deviata de partea bolnava, prin actiunea m. genioglos din partea
sanatoasa

Cauze ale paraliziei de

hipoglos
NMC :
Practic orice cauza care intrerupe fibrele
corticobulbare (vascular, inflamator,
tumoral etc)
Totusi, desi proiectia fibrelor este
predominant contralaterala, exista si
fibre ipsilaterale, iar deficitul de
motilitate al limbii nu va fi unul
semnificativ clinic

Cauze ale paraliziei de

hipoglos
NMP :
Boli degenerative
Scleroza laterala amiotrofica
Atrofia olivo- ponto- cerebeloasa
Boala Friedreich

Sdr de gaura condiliana sau combinat condilogaura rupta posterioara

Traumatisme
Tumori de parti moi/ osoase/ meningeale/glomus jugular

Leziuni ale ansei hipoglosului

Disectia de a. carotida interna
Lezare iatrogena in timpul endarterectomiei