PROIECT DE LECIE

CADRU DIDACTIC :
OBIECTUL : BIOLOGIE
CLASA : a XI-a
Unitatea de predare-nvare : Transformri fizico-chimice ale alimentelor n tubul digestiv
Subiectul leciei : Tubul digestiv
Scopul leciei : Lecie de nsuire de noi cunotine
Competente generale:
1.
2.
3.
4.
5.

Receptarea informaiilor despre lumea vie.

Exploatarea sistemelor biologice.
Utilizarea i construirea de modele i algoritmi n scopul demonstrrii principiilor lumii vii.
Comunicarea oral i scris utiliznd terminologia specific biologiei.
Transferarea i integrarea cunotinelor i metodelor de lucru specifice biologiei n contexte noi.

Obiective operationale: pe parcursul i la sfarsitul leciei, elevii vor fi capabili s:

O1- s identifice componentele tubului digestiv;
O2 - s identifice care formaiuni sunt implicate n digestia mecanic;
O3 - s indice tipurile de dini i de dentiie ct i particularitti legate de acestea;
O4- s indice cum se realizeaz digestia stomacal; rolul enzimelor n digestia stomacal;
O5- s precizeze cum se realizeaz protec ia mpotriva autodigestiei;
O6- s precizeze aspecte legate de digestia intestinal;
O7- s identifice particulariti legate de fiziologia intestinului gros;
Momentele leciei:
1.
Moment organizatoric : efectuarea prezenei, 3 min.- ascultarea elevilor din lec ia- No iuni elementare de igien
i patologie (sistemul muscular), organizarea elevilor pentru desf urarea lec iei, captarea aten iei.
2. Anunarea titlului i a obiectivelor leciei.
3.
nsuirea noilor cunotine - 45 min
4.
Fixarea cunotinelor- se realizeaz secvenial i cu ajutorul unei fi e de evaluare la finalul lec iei- 2 min
Locul de desfurare : laboratorul de biologie
Tipul de lecie : Lecie de dobndire de noi cunotine i formare de deprinderi intelectuale i
psihomotorii
Metode i procedee didactice : experimentul , nvarea prin descoperire, observarea
independent, rezolvarea de situaii problem, demonstraia ,
conversaia euristic, explicaia , exerciiul
Resurse materiale: Pentru ntreaga clas :- videoproiector, tabl
- mulajul decompozabil al ochiului
aparat fotografic model vechi , demontabil
Pentru fiecare elev:
-

manual

fi de evaluare

Desfurarea leciei ,, Fiziologia ochiului,,- clasa a VII a

Obiective Evenimentele Timp
Operaioleciei
alocat
nale
(min)
1.Moment
organizatoric

O1

2. Verificarea i
reactualizarea
cunotinelor
nsuite anterior
3. Captarea i
Orientarea
ateniei

4. Anunarea
temei

Activitatea profesorului
-rezolv problemele organizatorice
-asigur ordinea i disciplina pentru buna
desfurare a orei
-verific resursele materiale necesare
-invit pe rnd elevii s prezinte
componentele tubului digestiv i anexele
acestuia

Activitatea elevilor
-elevii se pregtesc pentru ora de
biologie

-elevii arat componentele tubului digestiv i

anexele acestuia, preciznd caracteristicile
structurale i dup caz, proprietile fizice ale
acestora
Este activat inteligena lingvistic, spaial vizual i corporal chinestezic

- observarea pe baza imaginilor in Power -elevii noteaz n caiete observaiile

Point a componentelor tubului digestiv
- observarea imaginilor din atlasele
anatomice.
Este activat inteligena lingvistic i spaial vizual
-scrie pe tabl titlul leciei noi
-noteaz n caiete titlul leciei
,, Transformri fizico-chimice ale alimentelor
n tubul digestiv,,
-efectueaz experimentele din fia de lucru:
Observarea pe baza imaginilor in Power
Point a componentelor tubului digestiv
Observarea pe baza imaginilor in Power
Point a componentelor cavitatii bucale.

Tipuri de dinti:

- incisivii sunt specializati pentru taiat

alimentele;
- caninii pentru sfasiat;

Observarea imaginilor din atlasele anatomice

O2

5.Dirijarea
nvrii i
prezentarea
coninutului
informaional

- premolarii si molarii pentru triturarea lor;

15

Metode i
Procedee
didactice

Instrumente
De
evaluare

-conversaia

-demonstraia
-observarea
independent
-explicaia

-evaluare
oral

-demonstraia
-observaia
-dezbaterea
-conversaia
euristic

-evaluare
oral i
scris
(item 1)

-experimentul
-observaia
-conversaia
euristic

Evaluare
Oral
Practic

-Introduce i definete noiunile

-formuleaz concluziile experimenelor
mpreun cu elevii i le scrie pe tabl

-noteaz pe caiet definiiile

-noteaz pe caiet concluziile experimentelor

Este activat inteligena lingvistic, spaial - vizual, naturalist, corporal kinestezic

Noteaz n caiet:

O3

9
6.Asigurarea
feed-back-lui

-obseravarea
independent
-observarea imaginilor din manualele scolare, Tipuri de dentitie:
-rezolvarea de
atlasele anatomice.
- Dentitia de lapte: reprezinta prima dentitiesituaii
- observarea detaliilor de pe mulaj.
a omului. Numara 20 de dinti si incepe sa se problem
-conversaia
dezvolte in primul an de viata.
euristic
- descoperirea tipurilor de dentitie pe baza
diferitelor tipuri de imagini.
- Dentitia permanenta: se formeaza
incepand din cel de-al saselea an al vietii si
-observarea imaginilor in Power Point.
apare prin inlocuirea treptata a dentitiei de
lapte, o data cu primele masele permanente. In
total, cuprinde 32 de dinti. Ultimii dinti "maselele de minte' - isi fac aparitia intre 14-24
de ani.

Este activat inteligena lingvistic, matematic i corporal - kinestezic

Evaluare
Oral,
Scris
(item2)

O4

6.Transferul
cunotinelor

Observarea imaginilor din manualele scolare, Noteaz n caiet:

atlasele anatomice.
Alimentele in stomac.
Observarea imaginilor in Power Point.
l
Inainte ca primul bol alimentar sa ajunga
Observarea imaginilor din manualele scolare, in stomac, glandele din peretii acestuia
atlasele anatomice.
(glandele fundice si pilorice) incep sa secrete
suc gastric. Sucul gastric contine: apa, mucus,
HCl si enzime.

-observaia
-nvarea prin
descoperire
-conversaia

l
Acidul clorhidric (5%) : completeaza
actiunea amilazei din saliva, aciduleaza mixtura
alimentara (pepsina nu poate actiona decat intrun mediu acid), anihileaza bacteriile; da
caracterul acid sucului gastric.
l
Pepsina este cea mai importanta enzima a
sucului gastric. Pepsina descompune proteinele
in polipeptide mici, solubile in apa ( realizeaza
predigestia, deoarece in urma sa nu se obtin
produsi finali (aminoacizi) care pot fi preluati
de organism).
l
Lipaza gastrica actioneaza asupra
grasimilor (lapte, frisca, oua etc.) ajunse in
stomac sub forma de emulsii, pe care le
scindeaza in glicerina si acizi grasi.
l
Labfermentul (se gaseste mai ales la
sugari) provoaca coagularea laptelui.
l
Stomacul gol se afla intr-o stare de
contractie. Pe masura ce se umple, musculatura
peretilor sai se destinde. Ca urmare a acestui
proces, alimentele nu sunt amestecate de la
inceput ci, mai intai depozitate in straturi ; de
aceea, dureaza aproape o ora pana cand intreg
continutul stomacului este bine amestecat. In
general, alimentele raman in stomac 2-3 ore.
Daca sunt consumate multe lichide, ele ajung
mult mai rapid in intestinul subtire.
4

Evaluare
Oral
Scis
(item2)

Este activat inteligena lingvistic, corporal - kinestezic

O5
O6
O7

7.Fixare i
evaluare

Protectia impotriva autodigestiei.

-exerciiul
-distribuie fia de autoevaluare pentru a fi
rezolvat pe loc, aceasta urmnd a fi discutat
Protectia peretelui gastric impotriva
ora urmtoare
autodigestiei revine mucusului produs de
-afieaz baremul pe tabl
glandele mucoase din peretele gastric. Daca
mucoasa gastrica este deteriorata intr-un anumit
loc, se poate ajunge la autodigestie. Ca urmare,
apar ulceratii gastrice. In peste 90% din cazuri,
sunt provocate de bacteria Helicobacter pylori,
care se fixeaza pe mucoasa gastrica si secreta
substante care distrug celulele.
Absorbtia intestinala
-

are loc la nivelul intestinului subtire;

se realizeaza prin intermediul

vilozitatilor intestinale;
absorbtia proteinelor se face sub forma
de aminoacizi;
absorbtia glucidelor se face sub forma
de monozaharide;
la finalul absorbtiei intestinale rezulta
CHILUL intestinal;
Fiziologia intestinului gros
- chilul intestinal ajunge la acest nivel; au loc
procese de fermentatie si de putrefactie; se
reabsoarbe apa cat si sarurile minerale, se
sintetizeaza vitamina K.
Eliminarea materiilor fecale se realizeaza
prin procesul de defecatie.
5

Autoevaluare

8. Apreciere i
notare
9.Tema pentru
acas

2
1

-apreciaz i noteaz rspunsurile i

participarea elevilor la desfurarea leciei
-anun tema de pregtit pentru ora
Viitoare

-elevii sunt ateni

-conversaia

-elevii sunt ateni

-conversaia

SCHEMA LECTIEI
n componenta sistemului digestiv intra tubul digestiv si glandele anexe (salivare, ficatul si pancreasul) fiecare avand structura si functia bine definite in
digestie.
n cavitatea bucala au loc masticatia si secretia salivara cu rol in formarea bolului alimentar.
Limba intervine activ in mestecarea si inghitirea alimentelor.
Alimentele sunt strivite mecanic de catre aparatul masticator, format din: mandibula, maxilarul superior, articulatia temporomandibulara, muschii
masticatori si dinti.
Tipuri de dini:
- incisivii sunt specializati pentru taiat alimentele;
- caninii pentru sfasiat;
- premolarii si molarii pentru triturarea lor;
Tipuri de dentiie:
- Dentitia de lapte: reprezinta prima dentitie a omului. Numara 20 de dinti si incepe sa se dezvolte in primul an de viata.
- Dentitia permanenta: se formeaza incepand din cel de-al saselea an al vietii si apare prin inlocuirea treptata a dentitiei de lapte, o data cu primele
masele permanente. In total, cuprinde 32 de dinti. Ultimii dinti - "maselele de minte' - isi fac aparitia intre 14-24 de ani.
Alimentele n stomac.
Inainte ca primul bol alimentar sa ajunga in stomac, glandele din peretii acestuia (glandele fundice si pilorice) incep sa secrete suc gastric. Sucul
gastric contine: apa, mucus, HCl si enzime.
Acidul clorhidric (5%) : completeaza actiunea amilazei din saliva, aciduleaza mixtura alimentara (pepsina nu poate actiona decat intr-un mediu acid),
anihileaza bacteriile; da caracterul acid sucului gastric.

Pepsina este cea mai importanta enzima a sucului gastric. Pepsina descompune proteinele in polipeptide mici, solubile in apa ( realizeaza predigestia,
deoarece in urma sa nu se obtin produsi finali (aminoacizi) care pot fi preluati de organism).
Lipaza gastrica actioneaza asupra grasimilor (lapte, frisca, oua etc.) ajunse in stomac sub forma de emulsii, pe care le scindeaza in glicerina si acizi
grasi.
Labfermentul (se gaseste mai ales la sugari) provoaca coagularea laptelui.
Stomacul gol se afla intr-o stare de contractie. Pe masura ce se umple, musculatura peretilor sai se destinde. Ca urmare a acestui proces, alimentele nu
sunt amestecate de la inceput ci, mai intai depozitate in straturi ; de aceea, dureaza aproape o ora pana cand intreg continutul stomacului este bine
amestecat. In general, alimentele raman in stomac 2-3 ore. Daca sunt consumate multe lichide, ele ajung mult mai rapid in intestinul subtire.
Alimentele raman o vreme in stomac, iar cand actiunea sucului gastric este terminata, musculatura incepe sa se contracte. Astfel, valuri succesive de
contractii musculare ritmice se propaga de la orificiul de intrare in stomac (cardia) catre cel de iesire (sfincterul piloric) . Acestea sunt miscarile peristaltice
prin care CHIMUL este evacuat in duoden.
Protecia mpotriva autodigestiei.
Protectia peretelui gastric impotriva autodigestiei revine mucusului produs de glandele mucoase din peretele gastric. Daca mucoasa gastrica este
deteriorata intr-un anumit loc, se poate ajunge la autodigestie. Ca urmare, apar ulceratii gastrice. In peste 90% din cazuri, sunt provocate de bacteria
Helicobacter pylori, care se fixeaza pe mucoasa gastrica si secreta substante care distrug celulele.
Absorbia intestinal
- are loc la nivelul intestinului subtire;
- se realizeaza prin intermediul vilozitatilor intestinale;
- absorbtia proteinelor se face sub forma de aminoacizi;
- absorbtia glucidelor se face sub forma de monozaharide;
- la finalul absorbtiei intestinale rezulta CHILUL intestinal;
Fiziologia intestinului gros
- Chilul intestinal ajunge la acest nivel; au loc procese de fermentatie si de putrefactie; se reabsoarbe apa cat si sarurile minerale, se sintetizeaza vitamina
K.
- Eliminarea materiilor fecale se realizeaza prin procesul de defecatie.
7

Organizarea activitii : Activitate frontal, individual, pe echipe

Bibliografie:
1. Zoe Partin, Luminia Logoftu, Biologie-manual pentru clasa a VII-a,Editura Corint, 2004
2. Mihaela Marcu Lepdat, Florica Macovei, Biologie-manual pentru clasa aVIIa,Edit Teora, 2005
3. Dan Cristescu i colab.,Biologie-manual pentru clasa a XI-a, Edit. Corint, 2006
4. Genesis,vol. 4-5/2004, Editura Arves
5. Viorel Lazr, M. Ni, Lucrri practice de biologie,Edit. Arves, 2006
6. Daryl Vriesenga, Corpul omenesc, teste de anatomie, Edit. Teora , 1990