Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n epoca noastr cunoatem prea bine adevrul devenit axiom c valoarea real a unei idei nu
const numai n circulaia ei, ci n semnificaiile variate pe care le primete, n funcie de strile
particulare. n acest sens se remarc funcia nou pe care o au ideile umaniste n opera
cantemirian sau tezele unitariene, n esen preiluministe, vehiculate de Divan. Din aceleai
motive Dimitrie Cantemir, ntr-o zon dominat de ortodoxie, dar cu sugestiile unor curente
diferite confesional i n special al celor laice, a fost, n acord cu spiritualitatea veacului,
purttorul unor adevruri locale i generale n acelai timp. Credem c tocmai pentru aceste
motive principele romn i-a ctigat un renume universal, integrnd faptul de cultur particular
n ambiana secolului raionalist. Pentru a ne referi la un alt exemplu celebru, la scrierea lui
Beccaria, credem c nu att traducerea pur i simplu a operei ilustrului jurist n diferite limbi
europene i-au asigurat notorietatea, ct controversele ivite i diferita interpretare a ideilor ntr-o
structur politic sau alta. Este i cazul Divanului pentru care mediul romnesc, n genere sud-est
european, mrturisete n condiiile presiunii Contrareformei o remarcabil receptivitate.
Dimitrie Cantemir se afirm ca autor, semnificativ, printr-o oper filosofic ce dezbate o tem
moral ntr-un spaiu ortodox, periclitat de Contrareform. Succesul catolicismului n
Transilvania i tendinele evidente de expansiune n ara Romneasc, semnalate chiar de
Cantemir mai trziu, obliga ortodoxia la o reevaluare a propriilor adevruri, la fortificarea lor i,
n acelai timp, ntr-o perioad de criz a feudalismului sau de criz a contiinei tradiionale, la o
oper de edificare moral, prin intermediul creia se cutau noi adevruri.
Cantemir aduce n dezbatere disputa ntre nelept i lume, tradiia i laicul, o nvecinare de
poziii tradiionale i raionaliste n care, dup opinia noastr, nu att soluia la care ader este
important, ct controversa n sine, dezbaterea public, asa cum la Bossuet nu optiunea partizana
si-a facut simtit efectul , ci disputa Reforma-catolicism. Dar cartea de tineree a lui Cantemir
primete valori prin comunicarea unor idei unitariene i preiluministe n spaiul ortodox.
Nivelul tiinific al lucrrilor sale l ridic deasupra tuturor celor care scriseser pn atunci la
noi. n context european, el este un egal al nvailor timpului, deschiznd seria numelor de
romni care au onorat tiina mondial. n edina Consiliului Academiei din Berlin din 1 august
1714, constatndu-se agrementul Protectorului (regele Prusiei), se confirm primirea lui Dimitrie
Cantemir n Academie. Acceptarea cererii lui Dimitrie Cantemir, datat 11 iulie 1714, s-a
Unele din aspectele amintite, cum ar fi afirmarea demnitatii persoanei, elogiul culturii antice sau
motivul folosirii norocului, se regasesc in lucrarea lui Cantemir din 1698 fiind specific
umanismului renascentin. De exemplu, demonstrarea latinitatii poporului roman si ideea servirii
patriei, sunt prezente in lucrarile de maturitate ale lui Cantemir si constituie , mai curand,
caracteristici ale unei conceptii umaniste postrenascentiste, marcate de spiritul stiintific modern
si de preocuparile politice ale modernitatii.
Am incercat sa detaliez si sa va prezint mai cuprinzator in ce consta umanismul renascentist din
Divanul.
Orice umanism filozofic afirma increderea in libertatea si creativitatea umana si se distinge de
altele prin precizarea domeniilor in care considera ca omul se afirma liber si creator, precum si
prin factorii prin care explica afirmarea umnista a omului.
Atat umanistii antici cat si cei medievali au gandit ca omul isi manifesta creativitatea prin
excelenta si in sfera vietii spiritual. Se pare ca umanismul antic si cel medieval au vizat domenii
diferite ale afirmarii spiritual si au conceput in mod diferit omul ca factor decisive al propriei
afirmari.
Vechii filosofi greci au sustinut ca omul se poate desavarsi prin cunoastere, prin moralitate si
cultivarea artelor.
Acest sens al existentei umane a fost explicat prin omul insusi , prin facultatile lui native, care il
orienteaza in directia valorilor amintite.
Umanismul renascentis revine, in esenta la conceptia antica a afirmarii culturale polivalente a
omului.
In Divanul, Galceava Intelepului cu Lumeasau giudetul sufletului cu trupul se poarta pe teme
morale. Conduita umana trebuie sa urmareasca virtutile religioase si fericirea celesta, dispretuind
placerile sensibile, bunurile lumesti si puterea laica, cum sustine nteleptul (sufletul), sau,
dimpotriv, s le cultive pe cele din urm, ignorndu-le pe cele dinti, cum ar dori Lumea
(trupul)? n urma criticilor reciproce, opozitia radical dintre cele dou pozitii pare s se
atenueze. Lumea propune o solutie de compromis, ca omul s se bucure de plcerile
lumeti mcar a aptea zi a sptmnii, deci o eptime din viat: Nice dzic eu, n toate
dzilele i totdiauna ca mine i cu ndrgitele mele s te veseleti desftri. Ce, de nu n
trei dzile o dat, mcar ntr-o sptmn o dat, prin vremea a ease dzile lucrnd i
isprvind toate rcodeliile tale, iar a eaptea dzi te odihnete, precum i dumnezeiasca